TRANSPARENTA DECIZIONALA SI ACCESUL LIBER LA INFORMATI DE INTERES PUBLIC Expert: Elena Ciocan 204 me Pi:‘CUPRINS Introducere. 7 smn A CAPITOLUL I - Buna guvernare. Princip generale de drept administratv. Sc ae ag. 6 LU acer si previ. pag.7 1.2. Deschidere gi transparenps peg. 1.3, Rispunderea gi responsabilitate, peg. 10 14 Eficient gi eticacitte.... -pag. 11 1.5. Nivelul de convergenf al sistemetor administrative. pag. 11 1.5.1. Trisiturle earacterstic ale une functii publice profesioniste....pag 12 CAPITOLUL Tl - Liberal acces la informatie de interes publi peg 18 TL, Practci internationale privind liberul acces la informatie, pag. 18 1.2, Parteneriatu pentru Guvernare Deschist pag. 20 113. Accesul la informati de interes public In Rominia. vB. 23 4. Guverarea digital si importanja sain asigurarca accesului la informafile de interes publi. pag. 26 11S, Exemple de bune practict pag. 28 116, Probleme identifcate in aplicarea Legii nr 44/2001 privind liberal acces la informapi de interes public sve PABST 6.1, Liberal acces la informajii de interes public ~ contextul general Bn pag.3t 116.2. Principi gi proceduri care guvermeazd accesal la informatit de interes public peg 32 116.3. Cateyori de informati de interes public si excep pags CAPITOLUL II Transparengi deciionala pg. 50 UWL Prezentarea legi ransparenei decizionae. svn, $0 1112. Recomandiri pent organcle administraticipublice -pag. $9 111, Vxemple de bune practici a pag. 63 TILA, Hlapele procesulut de consultre public’ organizat de un minister pag. 8 CAPITOLUL IV -—Dervoltare —durabild si egalitate de samse.. me ee z pag. 74 IV.L. Stetegia UE 2020. cS pag.75 BIBLIOGRAFIE...... pag. 80|v procesul de integrare europeans, Rominia a intreprins reforme vizibile in ‘domeniul administrei publice, att fn ceea ce priveste Functia public8, descentalizarea, proces de elaborate a politiilor public, eit gi in ceea ce prveste acces la informatie de interes public transparenja decizionala, Chir daci reformele realizate au produs evolujii pozitive tn procesul de ‘ransparentizare a administrate public, trebuie truss realizim o diferengierefatre norme i unele practic’ att din administrata centrala, ct i din adminstafa local, Problemele sunt generate atit de faptul c¥ legislafia romineasc¥ este destul de fragmenta gi uneor neclara, ct side lipsa de preghie a funetionarilor publi, lati de ce, ideea de azd de la care am pomit in elaborarea cursuli a fost acca c¥ el lwcbuie si constituic un instrument eficient pentru funejionarit publici in indeplinirea siribuilor lor privind asigurarea accesului cetifenilor la informatie de interes public gi prticiparea acestora la procesul decizional (Cursul est sructurat in patr capitol: Prim capitol si propune ca obiectiv general prezentarea principilor generale de ‘rept administrativ, care stau ta baza une! guvernsi, aga cum sunt ele definite tn Jurisprudenfa Cur Europene de Justi Ca obieetiv specific, acest capitol fyi propune dezvoltarea competenfelor funetionarilor publici participanti Ia curs, astiel inc&t in exercitarea atributilor lor si lurmireased exclusiy interesul public, contribuind la cregterea increderii cetfenilor in ‘adminstaja publics Cel de al IK-lea capitol igi propune ca obicctiv major prezentarea generalé a practicilor internationale privind liberal acces la informatile de interes public, precum gi experienfa romineasct in domeniu. Ca obicctiv specific cursul igi propune si ofere partcipantlor la curs citeva exemple desprinse din deczile instanelorjudecttoresti astfel nest, in situstit similar, ca obiects/ san aspecte de procedura, 8 aplicelegea in mod unitar. ‘Capitolut 111 igi propune ca ebieetiy general prezentaren reglementiilorprivind teansparenga decizioala si problemele ce decurg din aceasta. Ca obiectiv specific, cursul isi propune formarea deprinderilorparticipanilor la cus entry organizares corespunzatoare a partcipérit cetiteilor ta procesul decizional in ‘sdministaja publi. Capitolul IV ~ isi propune ca obicetiv general prezentarea conceptelor de ezvoltare durabila si egalitate de sanse yi importana acestora tn procesul de dezvoltare social. Ca oblectly specifi, scoastd component cursulal iy propune formarer ‘eprnderilor necesare functionarilor publici care, tn exereitarea prerogativelor publios conferite de lege, trebue si respecte rigorile ce decurg din cele doua concepe,