STOMATITELE Def. Inflamatii de la nivelul gurii, interesand mucoasa mai rar tesuturile moi subiacente. Stomatitele apar in general localizate, indicandu-se prin denumirea specifica zonei afectate: Bingivita, palatinita, gnatita , orofaringita, glosita EtioPatogeneza. 1) Cauze predispozante: carentiale(boli de nutritie), boli cronice si diferite oraganopatii indeosebi gastroenteritele si nefritele cronice. Aceste cauze actioneaza prin diminuarea reactivitatii cavitatii bucale fata de diferite solicitari instalandu-se perturbari trofice si circulatorii, ceea ce reprezinta fondul pe care se dezvolta procesul inflamator. 2), Factori ocazionali: - actiunea mecanica exercitata de corpi staini inplantati in mucoasa, alimente dure, taierea coltilor la purcei, ralotajul? dentar, neregularitati de tocire si alte afectiuni dentare; - actiunea unor s chimice: caustice si/sau iritante, dar si de compusi cchimiciiritanti eliminati din organism pe la acest nivel (NHs, hidrargirism-He, Saturnism- Pb); - reactii de ordin alergic (anazarca, fotodermatoza) 3) Cauze determinante: - virusuriai febrei aftoase; - febra catarala maligna; - pesta ovina; - diareea virotica<->boala mucoaselor; - virusul exantemului veziculos si a bolii veziculare a porcului; - virusul ectimei contagioase; —- virusul stomatitei veziculoase contagioase a bovinelor, a suinelor, a cabalinelor; _ - virusul difterovariolei aviare; - virusul variolei; - streptococi, stafilococi, bacilul TC, actino-bacil, miceti (Candidacmai frecvent la purceli sugarifintarcariprecoce mai ales daca intervine terapla orale cu ‘antibiotice contra Salmonelozel>, Fusarium, Strachybothrys); - paraziti (Trichomonas). Simptomalologie. Difera in functie de intinderea infiamatiei, in suprafata si in profunzime. Simptomatologia generala se individualizeaza doar in stomatitele secundare urmatoarelor boli: hepatice, renale, endocrine, de origine hematopoetice. Dpdv functional stomatitele se caracterizeasa clinic prin disfegie bucala evidentiata prin pseudotrismus, prehensiune cu dinti lungi, miscari superficiale ale mandibulei, jena in masticatie, salivatie, facies ingrijorat, scaparea alimentelor din gura in timpul masticatiei/deglutitiei. Local se observa mai multe tipuri de stomatite: 1. STOMATITA CATARALA. Mucoasele de pe zona inflamata (mai ales gingli/marginea limbii) sunt inrosite, calde si uscate. Intre molar si bucce se formeaza magazii de alimente; salivatie cu saliva spumoasa. La cal, tumefactia mucoasei palatine(palatinita) care ajunge pana la nivelul tablei dentare(polurar "zambre"); se considera normal la tineret in timpul schimbarii dintilor sila animalele batrane la care se produce tocirea. 2. STOMATITELE VEZICULOASE.(aftoase). De regula simptomatologia bucala este dublata de maniestari generale la nivelul pieli/altor organe pt ca eruptille bucale sunt de ordin simptomatic (febra aftoasa, stomatita veziculoasa). Mai exista somatite veziculoase simple/sporadice, cu incidenta mare la purcéii-carentati si la iepurii din rasele specializate. Veziculele au diferite dimensiuni de la bob de mazare, contin un exudat clar, incolor sau usor galbui si apar grupate in anumite zone ale mucoasei (la bovine->burelet incisiv si mucoasa labiala; purcei-> marginea limbii, mucoasa de pe bucce; iepuri-> buze si limba), sialoree prelungita si "2gomot de sarut”. La purceii sugari veziculele se danteleaza, vf limbii apare ca 0 potcoava si acest aspect este normal. 3, STOMATITELE PSEUDOAFTOASe(papulo-ulceroaseulcero-erozive|.Apar datorita consumulul de radacinoase alterate, nutreturi mucegaite/iritante (trifoiul este iritant inainte de inflorire). ‘Apare disfagia bucala si eroziuni papuloase, foarte rar veziuculoase, urmate de ulcere. Evolueaza benign cu epitelizarea suprafetelor ulceroase. la cateva zile.4, STOMATITELE PSEUDOMEMBRANOASE. Mai frecvent la sugari si la tineretul cu hipovitaminoza A si B, la cei cu carente proteice, anemie si hipotripsie. Incidenta maxima se inregistreaza la purcei, tineret mai ales primavare cand are caracter enzootic si apoi purcei sugari, miei, vitei, manji, iepurasi. In cazul acestor stomatite exista 3 entitati morbide definitori: a. stomatita crupala a sugarilor. Debuteaza cu sialoree, congesti si tumefactia mucoasei bucale, dupa 1-2 zile apar false membrane cenusi-galbui/alburil, consistenta redusa cazeoase, localizate indeosebi pe mucoasa gingivala, linguala si la comisuri. Sub pseudomembrane se descopera mucoasa denudata, intesns congestionat, sangeranda. Sialoreea se agraveaza in zilele urmatoare, pseudotrismus, miros fetid al guri, agravarea starii generale. b. stomatita difteroida, Necroza epiteliului bucal, urmata de formarea deasupra sonelor gangrenate a unor membrane preudodifteroide cu aspect galbui, adesea aspect proliferatv. Simptomatologia functionala(sialoreea, pseudotrismusul, disfagia) cat si acea generala sunt mai grave. ¢. stomatita micotica, Produsa de Candida albicans apare la pucei sila tineretul aviar in aintiinfectioase abuzive. Se constata depozite necrotice bogate in levuri?, stralucitoare albe-galbui, popular "margaritarelul guril". Dupa indepartarea lor se evidentieaza mucoasa congestionata, leziunile necrotice pot conflua in timp, ocupand zone mai intinse pe mucoasa linguala sau perilinguala si apoi cuprinde si mucoasa faringelui, esofagului, gusit 5, STOMATITA ULCEROASA. Reprezinta 0 eruptie ulcero-necrotica bucala ce apare in urma scaderii activitatii generale si/sau bucale, de regula de ordin toxic sau carential urmata adesea de invadarea mucoasei bucale de diferiti germeni de supuratie si necroza. Aspecte linice: mucoasa rosie-violacee, tumefiata, ulcerata, miros fetid, saliva se scurge la exterior in cantitati foarte mari si prezinta striuri de sange/portiuni de tesut gangrenat. 6. STOMATITA GANGRENOASA|Gangrena gurii/noma). Apare in urma infectiei mucoasei bucale sia tesutului subiacent, de regula cu asociatii_ de germeni anaerobi, apare mai frecvent la carnivore, rar la purcei si vitei. Starea generela este grava debuteaza cu febra, urmeaza 0 stare depresiva si in final forma comatoasa cu semnele socului toxic; saliva este hemoragica,aspect murdar, miros fetid; gangrena are aspect cianotic apoi verzui-gri- albicioasa care in timp se elimina; se localizeaza la nivelul limbii la carnivore si in zonele invecinate limbii la purcei si vitei; procesul gangrenos are tendinta de difuziune, cuprinzand plaseul gurii, chiar bazele. Prin deglutitia materialului septic apar complicatii gastro- Intestinale, iar prin aspirarea pe cale aerofora apare gangrena pulmonara. Diagnosti Nu prezinta dificultati sub aspect anatomoyzlinic. Se bazeaza pe disfagie si pe leziuni care se observa usor, in timpul vietii. Se face Diagnostic diferentiat fata de: bolile glandelor salivare, bolile faringelui si esofagului(disfagia este de alt tip-l), palalizia de trigemen unde nu apar semne locale doar imposibilitatea inchideriigurii, bolile dentare. Evolutie. De cele mai multe ori este acuta, stomatitele grave avand deseori consecintele: slabire, inducerea hipoglicemiel, scaderea reactivitatii generale a organismului. Prognos! Este fevorabil in cazul stomatitelor usoare si rezervat/grav in cazul stomatitelor profunde. Tratament. 1> tratament igienic ~ ameliorarea conditilor de intretinere (curatenie, izolare, dezinfectie, miscare, igiena corporala)2> tratament dietetic ~ administrarea de nutreturi semilichide/moi, apa la discretiea(tratata cu CuSO, sau acidfiata cu otet sau apa bicarbonatata), alimentatie articiala (sonda gastrica) daca disfagia este grava, la purcei se administreaza lapte indulcit cu glucoza 3> tratament etiotrop — de la caz la caz, dupa stabilirea Diagnosticulul etiologic, vizandu-se atat factorii determinanti cat si starile carentiale sau bolile primare ale altor organe. Antiinfectioasele administrate pe cale generala sunt justificate numai in stomatitele flegmonoase, iar in asociatie cu ioduroase sunt recomandate in glositele actinobacilare. In stomatitele pseudomembranoase dau rezultate medicamentele fibrinolitice: tripsina, a chemo-tripsina. Et 4> tratament st de stimulare a reactivitati generale a organismului a. proteinoterapia: hemoterapia, galactoterapla, extracte tisulare. suspensie de organe b. implantoterapia: os, creguta de salcam. ©. vitaminizare: A,C,PP,B -> dozele sunt de 5-10x mai mari decat necesarul 4. mijloace entropice: preparate> arsenicale, feruginoase, _calcice,eupeptice, hormoni(corticoizi,ACTH) ©. analeptice: alcool, cafeina, stricina, sol. izotonice glucozate/camforate 5> tratament local ~ spalaturi cu infuzie de musetel, apa otetita, apa bicarbonatata(1lg?/Lapa) dupa fiecare tain. Tamponamente cu s astringente(suc de lamaie, decoct de scoarta de stejar). Pensulatii de 3-6x/zi cu albastru de metilen 1-3%, KMnSO,, bioctamina 1%, borax 1- 2%q,H0; 2-3%, rivanol 0,1-0,3%. Electuare cu antibiotice si sulfamide, cu glicerina simpla/iodata. Indepartarea falselor membrane cu tampoane imbibate in sol bicarbonatata sau cu tripsina 1% sau cu perclorura de Fe 5%. “in stomatitele ulceroase, flegmonoase si gangrenoase se indeparteaza testutul necrozat si se dreneaza colectile purulente dupa care se aplica repetat tampoane sau glicerina iodata sau cu sol 39 de acid cromic. in stomatitele micotice se administreaza CuSO, 0,5%, in apa de baut la p micostatice sau sublimat coroziv 1% borax 4%, glicerina iodata. si/sau unguent cu BOLILE GLANDELOR SALIVARE (sialoadenite) Sunt frecvente la caini si rumegatoare si ca denumiri: parotidita si maxilita Etiologie Sunt 3 feluri de sialoadenite: (1)PRIMARE (2)SECUNDARE (3)SIMPTOMATICE 2)Sunt o urmare a loviturilor directe asupra galndelor salivare, in urma intepaturilor sau in Uurma progresiei inflamatiei de pe canalale de evacuare in cazul traumatizarii lor prin calcuri slivari si prin criste? ae 2)Prin difuziunea inflamatiilor din vecinatate sau din metastazare in cazul supurat altor organe. 3)In gurma, actinoba Patogeneza. Procesul inflamator determina perturbari in secretia salivei cu consecinte asupra digestiei gastrice si bucale. Este influentat organismul prin febra, durere locala, si/sau iradiata; apare disorexia si disfagia, fa nivelul 2a, stafilococii si in infectiile guturale cu Corinebacterium. Lezional, Marirea in volum a glandelor, cu aspect congestiv edematos; dupa sectionare se elimina lichid seros +/- hemoragic(inflam catarale) si purulent{ in formele flegmonoase/gangrenoase); zona de necroza in formele cronice; pe canalele salivare pot fi calculi, puroi, criste? ‘Simptomatologis