63 INTRODUCERE Unele religii nu s-au oprit la faza de institutionalizare juridica, spe- cific religioasd, ci au trecut, in contrazicere cu natura lor, la faza de institutionalizare politica, transformindu-sc din institutii religioase in institu{ii politico-religioase, in state religioase (catolicii, lamaistii, mu- sulmanii cte.), Pe cale de institujionalizare s-a ajuns la organizarea religiei in diverse forme, corespunzaitoare continutului lor doctrinar. Astfel a apairut dreptul in viaia Bisericii si acesta este rostul lui in organizarea si functionarea si pe baze juridice nu numai religios-morale a Bisericii ca institutic sociala religios-morala B, DESPRE NORMELE CANONICE Credinciosii, membrii ai Bisericii, trdind in comunitatea religioas’ organizata ca Bisericd, reglementeaza relatiile bisericesti dintre ei dupa anumite rinduieli, reguli sau norme de vialé religios-morale. Biserica, ca orice comunitate de altfel, nu poate fi conceputi fari de astfel de re- guli sau norme. Normele canonice sint deci regulile prin care autoritatea Bisericeascd stabileste cum trebuie si actionezc sau si se comporte membrii Bisericii in anumite conditii determinate, pentru ca actiunea lor si fie eficientd si apreciatd pozitiy in raport cu credinta religioasd sau normele religioase si normele cticei rezultate din ea; ele prefig reaz un comportament. viitor ; sint prospective si -teleologice, adica contureazd modul de desfagurare.a unei actiuni viitoare si au la'bazi 0 anumité conceptic sau doctriné despre reusita unei actiuni, un anumit scop bine definit care nu poate fi altul decit scopul Bisericii, mintuirea eredinciosilor. De-a lungul istoriei in Biscricd s-au constituit diferite rinduieli, obi- cciuri, tradifii, norme religioase, norme morale, norme canonice, toate elaborate de diferitele organisme bisericesti numite sinoade Normele canonice elaborate de sinoadele ecumenice si locale urma- resc si stabileascd comportamentul credinciosului in cadrul viefii_so- ciale religios-morale bisericesti a Bisericii, si clasifice problemele fun- damentale ale existen{ei credinciosilor si ale raporturilor dintre acestia, ‘La rindul lor relatiile dintre membrii Biscricii privind anumite valori materiale sau spirituale au stat permanent in atentia Bisericii. Prin ela- borarea de norme canonice Biserica urmareste ocrotirea si promovarea sacestor valori. Valorile desemneazi ceca ce dorim, céutim, prefuim, iubim (fericirea, sfinfenia, binele, frumosul, cinstea, onoarea, dreptatea echitatea, ete.). Valorile pot fi de mai multe categorii, ele pot fi valori ideale si valori-bunuri, valorile lucrurilor si valoriie persoanelor.valori funda mentale gi valori derivate. Criteritle de valorizare depind de _optica valoricd ‘a _membrilor societitii biscricesti, de constiinja lor religios morala i canonica, de invajatura Bisericii Legiuitorul -bisericese protejeaza relaliile sociale bisericesti pe care le considera valori si ingrideste prin norme canonice acele fapte ex- tere eu earacter social le membrilor Bisericti pe care le consider44 DREPT CANONIC ORTODOX Intre valorile ocrotite prin norme canonice si valorile ocrotite prin normele religioase gi morale existi strinsa legaturd. Prin norme cano- nice se reglementeazd numai valorile care au caracter social, vizind comportamentul credinciosilor in cadrul_societatii religioase bisericesti Celelalte valori superioare sint ocrotite prin norme ctice si norme religioase Valorile religios-morale din cadrul Bisericii reprezinté scopuri bisericesti si actiuni preferentiale, cum sint : adevarul, sfinfenia, binele, responsabilitatca, cchitatea, dreptatea, libertatea, ete. Ele exprima cerintele fundamentale ale comportamentului credinciosului in cadrul comunitailor religioase bisericesti.. Toate celelalte valori, in cadrul Bisericii se raportcaz la cele religios-morale care _constituie limita aspiratiilor credinciosilor, suportul forfei acestora, reprezinté. fun'da- mentul trairilor si satisfactiilor superioare bisericesti. lerarhia valorilor cit si relatiile stabilite intre ele, in Bisericd, se prezinta astfel = in frunte sta adevarul, care se identifica in final cu divinitatea, cu Dumnezeu, dupa care urmeaza sfinfenia, bincle si dreptul. Ele se gasese insi in strinsa concordanfa, dar in raport de subordonare Valorile canonice reprezinta aspiratiile eredinciosului spre reali- zarea idealului religios-moral in Biscrica, ctre care se tinde prin inter- mediul normelor canonice ; ele au un continut obiectiv ; suportul lor il constituie relatiile bisericesti cu caracter social, care existi inde~ pendent de viaja credinciosului si pe care acesta incearcé si le asimi- love continu, valorizindu-le. Ele sc constituie in vederea indicarii sta- bilirii comportamentului credinciosului in cadrul Bisericii ; au un carac~ ter normativ gi au drept scop si realizeze unitatea dintre prevederile inva{aturii despre mintuirea in Biscricd si interesele religios-morale ale credinciosilor spre realizarea mintuirii proprii in cadrul Biseri Normele canonice prezint’ uncle caracteristici In raport cu princi- piile sau normele religioase si cu normele etice rezultate din acestea Norma canonica, principiul sau regula de drept canonic are un rol deosebit in ansamblul normelor religioase si morale, rol ce decurge din poritia pe care 0 are dreptul canonic in Biserica si de forta de intere- Sare pe care 0 exercita asupra conduitei credinciosilor. Norma canonica are, in principiu, ca si orice norma juridicd in gene- ral, un caracter imperativ, general si abstract .* are o aplicabilitate repe- tati sau chiar continua si stabileste 0 conduit tipicd sau conduitd eta- lon, dupa care credinciosii, fic ca persoane fizice, fic ca institutii, orga- niza(ii, unitafi organizatorice, sc guverneazi, se conduc in activitatea lor religios-morala in cadrul Bisericii Caracterul imperatiy al normelor canonice rezulti din.-faptul ci ca stabileste 0 comportare obligatoric, de la care nu admite nici o aba- tere. Ea arati cum trebuic si se comporte credinciosul in relatiile sale cu caracter social, indicd un model de conduiti obligatoriu in cadrul Bisericii. Caracterul general al normei canonice se manifest in faptul cd regula sau principiul vizcaza totalitatea imprejuririlor particulare ce cad sub incidenja formulei sale generale. in acclasi timp, norma cano- nied este formulata la modul impersonal, adresindu-sc nu individului63 INTRODUCERE ci unei cafegorii de persoane sau tuturor eredinciosilor, neluat! in indi- vidualitatea lor Norma canonicd are aplicare repetata sau chiar continua in sensul ca atila timp cit este in vigoare, ea actioneazd, se aplicd continuu, este repetabila si nelimitata Stabilind © conduita tipicd sau 0 conduita etalon, norma canonica este un nivel de conduitd, 0 masurd unicé de apreciere a comporta- mentului credinciosului, un model obligatoriu ‘Norma canonica fiind un etalon, un model de comportare cu carac- ter general impersonal, are o aplicabilitate repetata, pentru car fi im posibil ca Biserica, sau orice alt organism biscricesc, si stabilcasca norme sau reguli de comportare pentru ficcare credincios in parte Tinind sama de caracteristicile normei canonice ea poate fi defi- nit in felul urmator : norma canonicd este deci, un principiu sau o regula de conduité cu caracter general si impersonal, instituité sau sanc~ tionata de Biserici, a clrei respectare este obligatorie si garantata de organcle puterii bisericesti si de opinia obstii credinciosilor din cadrul comunita{ii religioase Norma canonica are ca obiect de reglementare conduita credincio- silor in "relatiile lor religios-morale cu caracter social. Ea se adre seazi totdeauna credinciosilor, membrilor Biseriil voinfei_ constin- {ei lor, fiind o norma bisericeasca cu caracter social, religios-moral. Ea presupune totdeauna pe credincios ca persoana, un om cu 0 vointa gi Constiin{’, care si infeleagi gi si respecte prevederile sale, si 0 aplice in mod constient. Ea nu se poate aplica la actiuni care sint indepen- dente de voinia si constiin{a credinciosilor. De accea normele dreptului canonic, ca de altfel orice norme de drept, nu sc adrescaza persoanclor declarate incapabile. Norma canonicd ca norma juridici bisericcascd, ca orice norma juridicd, are o anumita structura, si anume : o structurd internd sau logico-juridicd, precum si o structurd externa sau _tehnico-legislativa Structura intern sau logico-juridica a normei canonice are trei elemente : ipoteza, care stabileste imprejurarile in care se aplicd norma; dispozitia, care cuprinde regula de conduit propriu-zisi, indicind com- portamentul precis in imprejurarile stabilite de ipoteza. si sanctiunea care consti in masurile ce urmeaza afi aplicate pentru incalcarea normei. Structura externa sau tehnicd-legislativa este organizarea si for- mularea normei juridice in articole, paragrafe, aliniate, capete, glave, zaciale etc. Ea se refera la forma de exprimare a normei canonice In formularea exterioara a canoanelor, normele canonice nu sint, de regula, exprimate ca atare cu toate clementele lor structurale Pentru aplicarea corecti a normelor canonice se cere insi a cu- noaste toate aceste elemente structurale - ipoteza, dispozitia gi sanc- fiunea, Ele, d'acd nu se gasese in acelasi canon, se pot gasi in canoa- nele elaborate de acelasi organ (sinod) sau in alte canoane la care se face referire sau care pot fi subin{elese Uneori, in canoane, pe lingé normele canonice alcatuite din cele rei elemente, intilnim io serie de principii, reguli sau norme ce apartin altor domenii, celui religios-moral, cuitic etc., gio serie de