VECHEA BISERICA DIN NALATI (JUD. HUNEDOARA) ADRIAN ANDREI RUSU Pini de foarte curind, satul Nilati, aflat la circa trei kilometri sud- vest de orasul Hateg, pe o sosea secundar’ inspre Sarmizegetusa, de-a hin- gul Riului Mare (fig. 1), nu fusese remarcat in literatura istoricé romaneased decit pentru citeva epigrafe romane, asociate cu citeva puncte de unde se culeseserii relicve minore din aceeasi vreme !. Apoi intimplarea a scos la iveali un tezaur medieval tirziu, publicat in anul 1979 2, In anul 1986, tot in hotarul localitatii 8, a fost cercetati o fortificatie de pimint, dis- trus& partial de eroziunea Riului Mare, inainte de a dispare cu totul sub acfiunea buldozerelor santierului hidroenergetic Sintiméria Orlea. Desi inci nepublicat, materialul arheologic pare sii indice un obiectiv medieval timpuriu (ante sec. XT). La fortificatia ca atare (fig. 2) se refer’ o informatie inedita, din anul 1699, care o mentioneazi ca pamintul Gre- distya, trecut din stipinirea familiei Kendeffy in aceea a familie’ Nalatzi ‘, Plasarea punctului este asigurati prin aceea ci familia Kendeffy avea mo- siile orientate numai spre SintAmiria Orlea, sector in care nu au fost sem- nalate ruine romane, de la care toponimul ar fi putut proveni. Oricum, se elimina astfel definitiv suspiciunea potrivit ciireia cele dows valuri at fi fost amenajate doar cu prilejul luptelor din primul rizboi mondial. Biserica medievali care ne intereseazi aici a fost situat’ in centrul satului Nilati, la o mie% distant de altarul bisericii actuale, in cimitir. Locul ei este usor de regisit dupi ce, pe soseaua Hateg-Reea, se trece de conacul Nalatzi-Fay si parcul inconjuritor. Bisericile si cimitirul sint deli- mitate la vest de sosea, la nord de cea mai mare uli a satului, iar la est gi sud de gospodirii firtinesti. Pind la data cercetirilor arheologice din anul 1989, se distingeau doar ruine inegale, pind la un metru iniltime, inecate in tufe, pimint si gunoaie. Mentionitrile bisericii ruinate nu au lipsit 5. Radu Popa a adiugat citeva consideratii noi, relative la dimensiu- nile ei, 2 IDR, vol. 11/2, Bucuresti, Ed. stiin{ities, 1980, passim. 2 Olimpia Palamariu, Tezaurul de ta Nalafi-Vad, In: Sargelia, 14, 1979, p. 28, 4 Mai precis la limita dintre {erenurile Fabricii de conserve si de CAP Halex, pe fostul Tot al Toanei Jured. 4 Arh, Stat. Cluj-Napoca. Fond Kendeffy. Inventar vechi de arhiva nr, 262. % Andrei Mediesanu, Biserici medievale roménesti de odinioard din Tara Hafegului, In MB, 35, nx. 78, 1989, p. 500. Parohia Nalatilor fiind ortodox4, istoricli greco-catolici in frunte cu Stefan Moldovan au ignorat-o, © La inceputurite evului medite romanese, Tara Hafequlni, Bucuresti, Edit. stiint. si eneicl., 1988, p. 239-340. EPHEMERIS NAPOCENSIS, 1, 1991, p. 12128 ADRIAN ANDREI RUSU Cercetarea arheologick ? a fost in bund mésuri limitati de mor- mintele cimitirului aflat si astizi in functie. Din acest motiv, intreaga laturi de nord si jumitate din cea de sud a rimas neatinsi de’ ganturile atheologice. ST a fost practicaté in interior, pe toati lungimea bisericii (L=2m), avind drept ax median axul median al biserieii ;8 TL (2 x 2,50m) Fortiticatie medievalé impurie sind, Sf \y B Vig. 1. Ainplasarea satului Nalati. trasat in exteriorul altarului, la 1,5 m de colful de sud-est ; § IIL a fost sipati in interior, la 0,25 m sud de $1 (L=1 m); § TV la 1m sud de S IL, ling’ colful de sud-est al altarului (2,5 x 2,5 m); $ V, pe latura sad, prin pistrarea unui martor de un metru de § TV, a cuprins gi ‘ul exterior al navei si contrafortul din acelasi punct (1=2,25 m, L= 3,75 m);C T in fata intrarii, extinsd treplat pind la dimensiunile de 3,90 x 1,10 m. Au mai fost apoi practicate mici sondaje interioare pentru iden- 7 Sapaturile s-au destigurat in perioada 6—27 iulie 1989, in paralel cu cele de la Vad. u participat Zeno Pinter, arheolog din Ofelul Rost, si studentii istorici ai Universi- tapi din Cluj Gheorghe Petrov (an IIL) si Toan Paseu (an 1). Minanjarea luerdrilor a fost asign= rat de Universitatea din Cluj si piscopia Aradulut.VECHEA BISERICA DIN NALATI — HUNEDOARA 129 tificarea traseului fundatiilor vei S$ IE (veai fig. 3). Stratigrafia monamentului ne rolevii ef avem de-a face cu o fundare in teren virgin, fari o locuire anterioar’, Citeya materiale care it preistoriei au fost purtate mai ales in altar s chi si s-a desfiintat profilul dintre S-T si Fig. 2. Fortificajia medieval timpurie de la Nalai. -a procedat de altfel si cu abundentul material din epoca romana. In inte- riorul navei au fost clar surprinse trei_nivele mai importante. Cel mai vechi, pistrat doar deasupra mormintelor interioaro (fig. 4) este pigmentat cu lemn ars gi se suprapune peste un sol vegetal. Un al doilea nivel este marcat de urmele unei vechi podele de cirimizi, in cea mai mare parte distruse si curate. Urmele acestui strat se intilnese numai eiitre baza zidurilor si dispar cu totul in mijlocul edificiului, Pardoseala cu cirimidi romani, a acoperit vechile fundatii ale arcului de bolt, locul gropilor stilpilor de la scheli, dar si pe M19. Cu acelasi prilej, in colful de nord-vest al altarukui a fost instalat un fragment de tub de conduct’ romani (h = 0,19, 6 = = 0,24 m). Banuim ca instalatia a fost facut’ pentru seurgerea apei de la spilavul miinilor in cursul slujbelor religioase. Judecind dup 0 moned& descoperita intre masa altarului si peretele de est, pardoseala cu ciriimid& romani, ori ceea ce mai rimésese din ea, a fost inlituraté in jurul anului 1888. Spre deosebire de nava, in altar, s-au mai operat citeva amenajari care au produs invalmasirea straturilor. Peste solul viu exist’ acolo o nive- Jare cu lut, fragmente de mortar, eioburi si cuie, in care a fost plantat pi- ciorul prostolului. O singuri observatie stratigrafica, efectuat in colful de nord-vest al altarului, ne permite si binuim ci la inceputurile functio- niirii bisericii se clea peste o amenajare cu pietre si mortar. Inaintea pode- Jei de ciirimidi s-au mai adingat alte straturi de pimint amestecat. a Cel mai now nivel din vremea funetionsrii bisericii, surprins uniform in tot interiorul, este dat de un strat relativ subfire de piimint batut, amestecat: cu nisip, care a sustinut 0 podea de lemn. Nivelul de diximarc, inegal, nu coboari nici in interior, nici in exterior, sub 0,50 m. Fundatiile bisericii au fost construite pe intregul traseu al planului pina la nivelul de edleare, cu o orientare deviati, de 138° sud, ceea ce in- died un santier de iarni, Se prefigura astiel o biserici cu altar pitrat, usor 9 — 9, 3262