Cursul or. 7 9. BIOMATERIALE POLIMERICE 9.1. Polimeri 9.1.1. Definifii, clasificdri OL Obfinerea polimerilor 9.1.2.1. Polimerizarea aditiva (inlanquita) 9.1.2.2. Policondensarea 9.1.2.3, Poliaditia 9.2. Biomateriale polimerice9.1, Polimeri 9.1.1. Definifii, clasifiedri ‘Compusii macromoleculari sau polimerii sunt substanje formate din molecule foarte | mari numite macromolecule care rezulta prin inlénjuirea unui mumar ridicat de molecule mici de monomer. | ‘© macromolecula este alcatuité din sute sau mii de unitaji structurale identice numite meri sau unitifi de baz, legate intre ele prin legaturi covalente. Formularea general a macromoleculei: DASA-AGA-A-A-A-ASAS ] sau =A | unde A = mer (unitate de monomer) Ex.: polimerizarea clorurii de vinil cH, =cH —Plssies ,_ cH, — CH - CH, ~ CH -CH;-CH-.. t 1 I a a cl a tnonomer mer (clorura de vinil) ee polimer (polictorurd de vinil = PVC) sau (Ch -CH >, Ht a Deoarece materialele polimerice contin macromolecule (cu aceleasi unititi monomere care se repeti) cu lungimi diferite, se defineste masa moleculara medie (M) a polimerului care este 0 medie statisticd a maselor moleculare ale tuturor macromoleculelor din materiatul polimeric. Numarul de meri care intr in constituyia catenei principale reprezinti gradul de polimerizare (GP sau n) a polimerului. inire gradul de polimerizare gi masa moleculara ale polimerului exista relatia’ GP= My unde: GP= gradul de polimerizare mediu al polimerului; M masa molecular medie a polimerului; M, = masa moleculara a unitafii structurale (a mer-ului). 2O serie polimer omoloaga este o serie de molecule care au aceeasi compozific chimica dar se deosebese intre ele prin gradul de polimerizare (m sau GP ): RAR s§ RAR unde mem 1 2 Primul termen dintr-o serie polimer omoloaga se numeste monomer, iar urmitorii se numes:: dimer, trimer .... polimer. Termeni inferiori ai seriei polimer omoloage (cu mase molare miei, intre 1.000 gi 5.000) se numesc oligomeri, iar termenii superiori (care au caracter macromolecular, cu mase molare mari, de peste 5.000) se numese polimeri. Exist mai multe posibilitai de a clasifica substanjele macromoleculare (polimerii), dupa cum urmeaza: a) Dup& modul de obfinere sau dupa provenien3 ex: - compusi macromoleculari naturali - sunt de origine vegetal’, animala sau mineral, Din aceasté categorie fac parte: polikidrocarburile (cauciucul natural si gutaperca), polizaharidele (celuloza, amidonul, glicogenul, guma arabica etc.), polipeptidele sau proteinele (cazeina, gelatina, fibroina, cheratina, colagenul etc.), acizii nuclei i (acizii ribonucleici si dezoxiribonucleici), polimertt minerali (azbest, bazalt etc.) - compusi macromoleculari artificiali (sau regenerafi) - se obfin prin modificarea fizicd sau chimicé a unor compusi macromoleculari naturali, Astfel, din celuloza se objin: poliacetatul de celuloza, polinitratul de celuloza ete.; - compusi macromoleculari sintetici - se objin prin sinteza chimica plecénd de la substante cu molecula mica prin reactii de polimerizare, poliaditie si policondensare. Din aceasta clasa fac parte cei mai multi dintre polimerii folositi in prezent: cauciucurile, masele plastice, fibrele sintetice. b) Dupa valorile gradului de polimerizare (n) se disting: Ja care n = 2 ~ 10 unitafi clementare; - polimeri inferior - polimeri superiori (inalfi) numisi si risini sintetice - ta care n are valori de ordinul sutelor, niilor de unitafi elementare. ©) Dup’ forma macromoleculelor se disting. - compusi macromoleculari liniari - sunt formati din catene (lanquri) lungis - compusi macromoleculari ramificafi - sunt formafi din macromolecule liniare la care insi pe catena principala se afla ramificatiis = compusi macromoleculari reticulagi (tridimensionali) - sunt formafi din catene lungi unite intre ele prin legaturi chimice, formand o refea spatial. 3