Teo de Mate cz: eas.ornoss | REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT | ROMANIA EDITIE_OFICIALA STAS 10101/1-78 | CONSILIUL NATIONAL ACTION! IN constRUCTIL sftlocuiettes 0, | : RENTRU STUNTA HREUTATI TEHNICE t INSTFTUTUL ROMAN $I INCARCARI PERMANENTE ea eae i DE lasificarea alfanumeri : STANDARDIZARE ou 7 Actions upon structures ‘Actions en consiruetions, Harpyaxm » cxpontemerse | TECHNICAL WEIGHTS Pows 7 TEXHHCKHE, BECA ‘AND DEAD LOADS ET CHARGES HW MOCTORHHBIE HATPYSKIL | | 4 1.1 Prezentul standard stabileste: 4 — modul de evaluare a incireStilor permanente, greutifile tehnice ale materialelor | si clementelor de construc{ii, care intervin in calculul tuturor tipurilor de structuri de | constructii; i — valorile normate ale intensitifii inedredrilor permanente funcfie de tipul elementului j ae constructi J 1.2 Inciredtile permanente, care fae obiectul prezentului standard, slut definite gi preci- zate in STAS 10101/0-75. 2 BVALUAREA [NCARCARILOR PERMANENTE 21 — Ineliredri_ permanente, datorite unor cauze ea: a). greutatea elementelor de construefie eu caracter permanent (inclusiv a elementelor portante si de inchidere) ; dy greutatea si impingerea pimintului (terasamente, umpluturi) si presiunile muntelui ; se manifest de reguld ca sisteme de forte date, actionind static. Aceste forte se determin’ conform datelor din project si conditiilor previizute pentru execufie. In eazul unci fundameptiri tehnico-economice corespunzitoare se poate considera modificarea de perspectivs a acesteia. 22 Intensitiitile normate ale inciredirilor datorite greutatii elementelor de construetio si plminturilor se determina pe baza datelor de la pet. 4 si 5 sau in cazurile necesare, pe baza datelor furnizate de intreprinderile produciitoare ale diferitelor materiale de constructie, san 4| pe baza unor determiniri directe. In evaluarea acestor inciretri se considera efectul umiditifii gi a gradului de indesare in condifiile specifice de execufie si exploatare. i i i i i é 3 § E 3 a F 3 3 é i g i a | t | 2.8 Valorile normate ale forfelor datorite precomprimarii se determin pe baza standardelor, si normativelor de specialitate. fn determinarea acestor valori se vor considera variatia in timp @ intensitafii precomprimarii, ca gi specificul de actiune, finind seama de modul de tealizare. ! 2.4 In caaurilé eind incdredrile permanente au un efect favorabil asupra siguranfei construc- flor, se vor avea in vedere coeficientii subunitari ai acestor ineliredri. De regul& coeficientii incdrcdrilor permanente, considerafi in calcule, se vor ma in acelagi sens pentru toati structura sau partea de structur calculatd, } \ E : SMUT, laborat pal in. 49 INSTITUTUL ROMAN. DE STANDARDIZARE Elaborat inital im: 19 Str. Roma nr, 32-34 BUCURESTI Revieult in 1956, 1968, awetii { «Telex 11812 CNST Ht Were qt 1077 978-04.STAS 10101/1-78 —2- CARCARILOR 3 COEFICIENTIL IN ‘YValorile coeficientilor inedreitrilor pentru verifieari la diferite stiri limit, sint conform STAS. 10101/0A-77. 4 GREUTAJI TEHNICE i. a actiunilor permanente se stabilese 4.1 Evaluarea greutiitilor elementelor de construc! starea pe baza valorilor greutafilor tehnice ale materialelor gi produselor de orice naturi, in eare ele incared. constructile. 4.2 — Greutiifile tehnice reprezint : Mpreutiti specifice pentru materiatele omogene si compacte (metale, lichide ete.) ; = grenti{! specifice aparente pentru materiale neomogene, poroase sau cu goluri (lemn, edirimida, beton) ; greulhti specifice in grimadi san in vrac (pentru balast, clirbune, ciment, cereale etc.), in ativa (pentru cherestea, hirtie, eirimizi ete.) sau in ambalaj (pentru conserve, out fructe ete.). 43 Pentru evaluarea inedredirilor in calculul constructiilor se folosese greutafile din tabelele {fo gi 8 gi densitifile lichidelor din tabelul 4, 44 Tn eanuri speciale so recomanda stabilirea greutijilor tehnice prin determiniri directe a Sentra materiale gi produse noi, neeuprinse in prezentul standard, daek greutipile tehnice nu aint stabilite prin alte standarde sau prescripfii tehnice speciale ; nt Sentra materiale gi produse sub stiri diferite de cele previizute in tabelelo 1,2 si 3 (imbinari, improgntri speciale, agezare special’ ete); wy Sentra lucrari experimentale, Incriri de proportii excepfionale gi Iuerdri de serie tipizate sau profabricate) ; Sentra materiale care pot avea efectiv variafii insemnate in minus ale greutitilor conventionate, in situafille de inedreare in care siguranta construcfillor se micgoreaz datorita ancestor variafil. 4.5 Valori normate ale greutitilor tehnice Tabla 1 Grevtate Ne. ert Denumirer materiale’ ‘ennieh ] 1 Piatris de constructit in blocuri 1 | Rock magmatice (eruptive) indeat, trahit Baza, ‘stort Granit, porfir, sient, dacit 1.2 | Rost sedimentare ~"Gatear compact = Golear poros, cochiiter Gresi ‘Travertin = Tonvei vuteanice 1.3 | Rosi metamortice “"Ardezie, gnals Marmara 2 Lemn de construetio esrseat in aer (15% uimditate) = prowspat taint sai) umed 24 | Foioase (tag, gorun. saletm, stejar) 10.000 22 | payne ord, nen, mall, pp | na ra cs — |. = PEM Seed ageast tn tive | $00 See oes ooSTAS 10101/1-78 ‘Tabelot 1 (urmare) 41__| Beton slnplu (eu pietris sau piatré sparta) Greutate Nr. ert Denumiren materiatului tehinled | Sime 5 Mewae 3.1__ | Atams taminata : 56 000 28000 27000 _ 36 000 "3.5 | Cositor 5 74000 8.6 __| Cupra taminat [s9 000 17 _| Fomta = [72.500 3.8 _| Olel de construct _ - __ [0500 3.9 | Pum . : 34 000 3.10 | Zhe: — | 72000 = [69.000 4 Betoane de_eim {as 000 Inaret B18... 75 = mare B 100 rmarea B 190) 4.7 | Beton celular autoclavizat (gazbeton) (STAS 8036-72) 42 _| Beton armat (cu pitris sau plated sparta) 125000) 4.3 _| Beton eu agregate din spdrturt ceramice z 18.000 44 | Beton eu agregate din 2gurd expandata | area B15... 50 [14.000 ‘nares B75 [1s 000 = maren B 100... 150 . 120.000 4.5 | Betoane en agregate vegetale "contort preseripiier speciale, tinind senmn de tipol respective Beton \ss00...10) 46° | Beton cu geamulit o pnaren B10 7.000 424, | mde pe bo de np (008), nya nt: meta dar $00 cae ies ag id ome cr IB = Se $88 _— ik Sabha aps amy st ait te et cesta a ia ee a et 2 eran ae a Precept erm nas ae eee ee ee ee ea ee | Mor nom ao Br wa | btar te emer “20 1010 | = proaspat 20,000