TV. POLINOAME 4.1. POLINOAME DE O NEDETERMINATA Capitolul pe care-1 prezentiim al algebrei traditionale. Nu +, sunt ent Fie € mullimea n tuturor funciilor defi fel de fu plexe. element din N, merelor complexe. Von pen = {0,1, rut la progresii, se i dactt S(k) Finetia este bine defi tioneazi pe dey k > 0. Am noiat acest adie& ce inseam litatea a dowd, sir f prin (ay)eo0. Dect f (ao, a1, °°* siruri J = (ax)iso, g = (bese se not loc dac ay = be (Vk > 0 (spunem ec dona giruri & ele com cid pe component uri F(N,€) ne inter are terme © submultime P, Hui (ax)ez0 sunt nuli cu mentele lui Pau forma: # 0, unde a, © coeficientul dominant, (0,0,-++,0,-++) doui operatii algebrice bo Px PP, care asoc Px P elementul notat f +g € P, numit suma | 0. (lo, ) (spmnem ea adi f= (osay (a0 + bo, a1 + bay 0, (WV) > max(n, 2). 9 © P, deoarece ag + be ‘ui cuplu (fg) € Hui f cu g, unde J-g= +h = aady + 2) Inmulti Px PS P, care asoc P x P elementul notat fog € Py daci f= (aati sts Veo), Ceaser, €2y- > seks -) unde ey abe bee bg aby + Auda, S& observim ca si aici f-g € P deoarece cj = 0, (¥)k > n+ m (pentru k=n4tm, cy = dub). mumit prod {bos bry--* bus Voo}s at aagby, ey = daby + abo, 252 Propri Ai Adimarea este asoeiativ, adie’ Uta th=f+(a+h), WV) fake P Recultis imediat din det egalitatii a doud elemente din P preenm yi din asociativitatea domeniu important si 1. Adunavea este con adie’, ‘oase probleme de matematicd din jolvate in termeni de polinoame. i [ta=oth MO SgeP + Reculta imediat din definitia aduniii gi egalititii a doud elemente din P lin comntativitatea adunirii pe €. £0 = (0,0,0,+-+.0, Ay. Elementul ne: 7 na jer gi are proprietatea, f+O=04f=f, SEP Ay. Orice f € P admite un elemen pentru care Dack f= (ao. Spunem ca P for £) si om otat ( it opusul lui f 144, Oo.) etagile Ay — Ay Proprietatile inmultirii in P 1. inmultirea este asociatival, adic’ (ea h=filg-h), WM hake P Verilicare prin ealeul direct, L. Iumuitirea este comutativa, adie’ f-g=9- f, W)haeP 253Verificare prin caleul direct. 1, Blementul unitate pentru inmultire este 1 = (1,0.) © P si ares proprietatea flsisf=s ser Verilicare imei Se spune e& P este un monoid comutativ. Cele dona operatii introduse mai sus, adunarea gi i intre ele prin proprictatea de Distributivitate: Inmultirea este distributiva in raport cu adunarea, preund en operatia dle innmultire gi proprietitile fy ~ by miultires, sunt legate adic’ SL Gthy=featf-h, Whahe P cu cele doua operagii avand pro: 1, si distributivitatea iri in raport de adumare se spune inel comutativ unitar. Si observam c& clementele de forma (a,0x). @ © € se adund gi se acelayi mod ca si elemeutele Ini €, (0.0.) + (6,0a2) = (4+ B.0e0)s (4,0...) (6,0) = (ab. Don) Aceasta ne permite sa identified astfel de girari din cu elementele toare din €, adicd (4,00) = 4, (W)a € ©. X si mumim X nedeterminata pe ¢ din P realli ¥ = (0,10), X? = (0,0, 1,0.,), X% = (00,0, 1,02),2°55 X* = (0,0,--7,0. 1,0.) a P iuzestra multi ArAg | prietiile De asemenea avem pentru a@ € €: (0,0,--+,0,4,0s) = aX" = Xa. pn 14; 0e,) din P se serie at f Cu aceste observatii un el f= a $.0,X 4X? +--+ aaX" = So anX*, unde am pus X° kine se iar un a poli- Multimea P pe care am definit operatiile de adunare i ium huineste multimea polinoamelor cu coeficienti comple clement fal sin seris sub forma (+) reprezinti forma algebric& 2b fden dase © se ia X*, k= 0.n ii vor se coeficientii polinomului, iar uumi monoame ale polinomului /. sci multimea P a polinoamelor eu coeficienti complecsi multirea are o strucuurii de inel comutatiy uni: inelor cu coeficienti compleesi de nede- mpreuna cu ad tar, mu term avem gvija ina im considera it vil din C; litera X desemmeazit prezinta un element variabil din Observa era X un polinom particular. lleea ei X © provine din confuzia ce se face intre un polinom cu coeficiengi in € & pe € en valori in , atagatat polinomului respectiv (despre care vorbim mai jos) Notatie. Vom nota multimea P a polinoamelor cu coelicienti compleesi de nedeterminata X prin €[X] Alte s 71x] ai functia polinomi ant te Z de nedeterminata X (sau avand ni ale a ultimea polinoamelor peste Q de nedeterminat& X (sau avand cocticienti rationali), LX] = submultimea polinoamelor peste # de nedeterminat& X (sau avaand cocticienti reali). atx} a, suma gi produsul a dou’ polinoame din Sa reformuldm ac galitates a algebrica, 1. (Egalitatea a douk polinoame) Daci f,g € [X], 4 aaXB poe aX = by bX beer tba X™, ul f este egal eu g gi seriem: bi, (VEO. ieular f= 0 4 a; =0, (WES 0. a doua polinoame) Suma polinom geste polinomul notat f+ g gi egal cu SG = (aot ty) + (ar + BX + (ae + ba) X? + 1a doua polin 1 g este polinomul 1 Deciin particu tui ci termenii un poli- contin pe X la aceleasi puteri sunt. egali nom este identic nul dack toti coefici 2) Adunarea polinoamelor se face adun: asemenea (cu puteri egale ale lui X). 3) Inmultirea a dou& polionoame se face inmulti men din prinnul polinom eu ficcare termen din al dupa care se adun& termenii asemenea. and in 1 fiecare ter: lea polinom, Probleme rezolvate 1. Sise determine parametrii reali a,b,e.d astfel inca polinom J = (ae — ASX" 4 26X24 (e — BN + Bd + 1 sli fie egal ew po g = (X ~ 1X +2)(X —3). R. Se aduce polinouinl g la forma g = X" X® [a-1=1 A x? | b= — (am identificat corficientii Ini X* Peed ere te Q=—B XN NN din cel inoamne) x® | ad+t=6 IN? HN +6. De aici giisima = 2. b= 1, d= 8 rele fg CALX] at b(N 41) be(X 4 1P 4+ dX + 1) rucare f= 4. dupa paterile deseresektoare ale hi 2. Se eonsidler’ polin f= NAAN? 42N—5. 0 @ Si se determine a,b, ed R pei R. Se serie g anh for (ordo NX}: @=dN? 4 (c+ BN? 4 (bt Let BAN bath pe rd Din conditia f = g rezalta sistemul xO ad XP | -B=e43d eit ra} eee i Steet ow sohiia a= 1b b= 1 = 6, dad ee atbbedd 3. Si se ealenleze fg si f+ g in eaaurile: a) fSIEX 4X? @=t—X; by f= ce) f= aN 4 (1—a)X8, g = Fi EX + BEN? R. a) Pentrn f+ avem: f+ yg = 24%? X4X3g=14 1 pentru a cateula fg aplicain distributivitatea inmullirii in raport en operatia de adunare si Jog = (4X4 X20 =X) HEXEN) T EXE AX =, 14 X4X?— X— Xx? x9 x bi Avein: #9 = 248? gi f-g =1-X 4X44 (1-X 44K +x? 9 = EX 4) +d EX Lox ka WL Re co) Pegs EEE FAN? gif 2505 (1 = a) NX7Y(—EN) + (FN + (1 = a) NPJQEN? = (4 — LX 42K? + NP 4 (8 VAT —2N 4 (2h 4 BNE = (6 IX 43X24 (3 — X84 (2142)X4 Gradul unui polionom Fie f = ag + ayX 4+ a,X? + + ayX" € €[(X]. Definitie. Se eel mai an | Daci f= 0. Deei, grad te gradul polinomului / 4 0, notat grad(/), ce mimii ln cu proprietatea a, #0. e(X] > NUL Dae ad(f) =n, atumei f= ag fayX $< aX". ag #0. Termenul termenul liber al polinomului f, iar eorficientul a, #0 se le covki dominant al polinomului f. Polinoamele f © © se polionoame constante. Proprietiti ale gradului Fic fa € CIN]. Atunci penten gradul sumei gi produsului celor dou polinoame au loc relatiile: grad f+ 9) grad J (arad( J), grad(y)) a) = grad(f) + grad(g) Dei, gradul sumed a doni polinoan color dona poli te eel mult max dintre gradele polinoame este egal ar gradul prod gradelor eelor dou’ potinoa Demonstratie. intr 9 = bo AWN bbb 0 aN m= m. abunei (an + by)X" este termenul des Athy £0 gi deci grad (fg) = gr grad( +a) = grad( f) Deci grad(f + 9) © max(grad(f), grad(q)). Pentin fg termennl de grad maxim este ajbj,.X” eo A by £0 si deci grad(f-g) =m leva fie f= aq +a 4 NP. Oy £0. Dawid m > rm ati SH aAX™, an £0 gi grad(f-+y) este re din f+ 9. Dack ad-cel mai mare daca UCD) iar daca ay + by = 0. atunei + tub #0 deoarece arad(f) + avad(y). Aplicatie. Un polinom f © [LX] se uumeste inversabil da 1 gi numai daca existé y € CEN] astfel ineat f SA se arate ca f abil davai si maida Pec, f #0 leu alte envintey ain bile sunt polinoanicke eonstante ‘ele polinoame inver