LIVIU REBREANU (1885—1984) VIATA Liviu Rebreanu ¢ fiul unui inya{ator ardelean, pe care Indatoritile slujbei §1 ca- priciile administratiei Lau purtat prin di- ferite sate. Seriitorul sa naseut fn comuna-Tir- ligua, regiunea Cluj. Era primul dintre cei doisprezece copii — noud baietisi trei fete. Copiliria viitorului remancier s-a seurs in Transilvaniei, pe Somes. Tnvalitornl Rebreann fusese coleg de seoald si prieten ou El insugi avusese in tinerefe aspirafii literare, pe care i risipisera, S-a muljumit st adune hasme populere, dintre care publicat citeva, pe cind Inera in redactia Tribunei. As Liviu Rebreanu s-a desfagurat in. cultul pentrn poeria luk ai citita cu sfintenie In familie. Dupi ce a absolvit scoala primaré din Maieru, Li Ja liceul din Nasiud, unde inv&tase tatal siu si Cog aceeasi admiratie pentru marele poet. Incepind cu clasa_ Ticeul german din Bistrita, apoi la liceul maghiar din S prilej a invitat temeinie himbile respective, a cumoscut mai ad germana gi maghiar’ ¢i apoi pe cea rusi, traducind opere ¥s for literaturi, Contactul eu celelalte minorititi din Tras si dobindease’ in problema national& o mai larg intele needri govine. La sfirgitul scolii, Rebreanu este nevoit si-5i é& literatura, care-] ispitea, mui putea asigura existenta. care il indemnau p&rin}ii, $i cariera de ofiter, o alege Pleaci Ja Budapesta si intra inir-o goal’ militara, Ui timp Facultatea de litere. ‘Trimis ca ofifer in 0TE vista Hominia (iterarl, Pablicatsa airceate inthe prinespalsh woriitors #8 epectit: Cs far inteneifieneen yo Livia Hebron. Ae tocaslus, ware coboari, a é Hipnit de valnare srtistic®, devine wn ehegss =B yolitien I Whealinoan’ ¥ Seritorul care, in ton Risecala, hres diopfile xoclale 9) explontares Yiranaiak, git ® Goclale in politielaninen 95 aprabe Liew burghers 3 [ore etatoncen cotiturt polities a Int Livin Rekoease dtobalalat clad el condnce wa ziax Cities oh dictates fwuph dilerite functii importante. Activitaten bat Siteraré mp saab 6 wan nivel en total cabot, comateait A raurit. in sephembric 1944. OPERA fii, viaka ssicit ‘attorintice ale rachomlui impercaliet sat i nhis, minuliou, tn stare 64 surprinds nociale dintee cele tai complexe. an 2 soris muvele, teateas gi romame, entes if testrn, in alark de comedia Pleat, care 5 din vials polities si din administratan a mai mult calea plese mpoare, ot uelele de inceput prevestess multe dim viatf ch vor {i dezvoltate in roman. Das scriitersl $e Te velo de mari proportii (Catastrofa). $i, moat ales, invipalele aspecte de viaté 27 se i iid tudwouebs inveaprinsal romanclor Ion, Padure Vinja satvlas in romsnl Ion Importanta deosebits a imagin' realiste pe deapre fot, jose mai bine \a iveala dact me gindia apheut volunele nale de nnvele pi romanul Jon, i era Ines foarte puternicd. Prox Ini Rebreanm imagines semanatoriets despre sat. Nu Sat nicl 0 falpificare a lor sociale, me mee sire, sheet, porestitoral din sninufios wn sat eoncretizat in timp $i fecolnlai al XIX-lea 9 ineepatnl secolal uriairits in. Soeadrul de viol se minies. Nu e hora ¢0 : vide carte postala i ent Be cacti A viele #1 raportorile Foon personajelor, gesture Fini - aS a aceste imprejuries ie } le de parvenire ale person Pe ling’ hora asteapt novestele, nadajduind 08, 7 chet sa intre si ci in joc. Barbatii stau de vorba ne he Pp se comporta arogant, vorbese apasat, cu simfamintul de @ 119 mmflati, ce so mingtie intr una tofan Hotnog, un chiabur qu burts mflati, ce si-o mingtie, canal, ipiseyte fel de fel de cleaciur! Px Mparwiui, numai ca sf arate ce de nimeni nul pass. ‘Taranul sirac Alexandre Glanetagu, tatal Ini Ton, st pe de nic si se amestece in vorbi, sfiindu-se, totugi, si se Vie “Domnii® satului, preotul Beleiug, in ajorul Herdelea eu asist} ou Dundvoinlé prelacut’ la. ,petrecersle poporului®. Scie inane} fi propane Laurel Herdelea si intre I joc, § indignata. In acest spirit e serisd Intreaga mnonografie a constituie romanul Jon. Exist’ o pripastie intre tarani si aparatul nari, pejudecdtori, pe jandarmi, taranii 1i privese: Yon ajunge in [aja judesi{ii reclamat de wm cdruia incorease si-i incalce o parte, din pamint pringi amindoi de aceeasi neincredere fala Impacd. Dar judecitorul pare a considera ace personal, ti injurd si-d ameninta: .o sd od bag din Lugea, unde Titu Herdelea Iucreaz’ 0 vrem o Jatura si mai silbatic’ a justifie: burgheze Jarinimea ardelean’, tratata cu dusmanie § de ,domni®, suferind’ indoita asuprire soci social. Opozijia dintre bogitani si taranii neinsemnat prile}. Satul nu eo inswl& Tin capitalist a pitruns adine in rindurile cimii; ea otraveste caracterele gi i mai de mult, si Slavici I-a descr punct de vedere opera lui Drumul pe care i s George Bulbue arata ray himicia, isousinta. setea de avere™