PRIMA SECTIUNE ‘Trecerea de la cunoasterea rational comunis ‘a moralitii la cea filozoficd Din tob co poste fi conceput in aceasti lume, chiar fn afara de aceasta lume, nimle nu exist despre are si se poatd spune, far nicl 0 restrict, ca este bun absolut, exceptind un singur lucra: Bundvoinfa, Tnteligenta, imaginatia, puterea de jadecats sl toate celelalte talente ale spiritilui, oricare le-ar fi numele: de ‘asemenes, carajtl, hotirirea sl staruinja in. intreprin~ deri, considerate ca instsiri ale temperamenealut, sunt, Yara indoiald, din mai multe puncte de vedere, Dune si de dorit. Ble pot deven! insi rele atunci cind vointa care rebule s4 faca uz de aceste darur! naturale, ale ciel Aispoziti particulare constitaie ceca ce noi numim ca- acter, nu va fio Voints bind, Acelasl Iuera se poate spune i despre ceea co ne harlzeste soarta. Putere, bogitie, Onoare, sinitatea trupeasca chiar, precim si tot ce este Dunastare gi multumire de sine, intr-un cuvant fericirea, determning o Incredere in sine, care devine adesea Ingam= fare dacé vointa buna nu existi pentru ea si modereze influenja ce asifel de avantaje 0 pot avea asupra spl talai nostra si si orfenteze, In acelasi_ timp, prineipiile de aciitne citre binele general, Nu mai spun ed un spectator rezonabil si deainteresat, vizdnd reusita conti- ‘nM a une! persoane care nur dovedeste niciun fel de bun’- Yoinfa, nu ar sim! niciodata satisfactia dea patea.zice ‘eh buniivoinja este o conditie indispensabild a fericril ‘onstre. ‘Unele insusirl pot chiar si stimuleze aceasta. bund voin{d i sa inlesneasca opera el, totugi ele nu au va- foare proprio absoluta, ci presupun, —dimpotriva,, intot- 13eauna, prezenia unel bune voinfe, Aceasta este © con- Ae care ingricesteinalta pretuire ce Hae ota, deal fel pe buna dreptate, stn Ingaule aa fle conclderate dese areptal buns, Cumpatarea In emobi gf pactunk, seipinis Fen de sine gi recon chibrointa sunt bine nul sum din mai multe puncte de vedere, ei ele represintl chine parte din valoarea Iauniries a jndividlti, Tota, trebuie ‘ned mult 58 e putem considera bin fard nil 6 esticte (Gleam antlehiate'il so aco valour best hel ipseste principiul bunel voinfe ele pot cevent foarte ‘diunatoare. a * 2 Singele rece al unul scelerae mu numa ciel face. pe cesta mal. primejdiog, dar il face sl mat-abeminabil in chit nostri deedt afi fost dact nw ar Hi dovedit accett caliate ~ , Bln voingd este bunt nu prin cgea oe ea produce s Fenty St feaisenes nt pe eplenin react da a ajunge la un sop ea ai propune, eicnumdl prin een ce este ea insis: aicd en este 6 vouifa Bund in sine al consideratafiind in sine insayi, ete, incontestabil ch itebutie so privim cu malt mai da pret deci tot ce poate ext fact pentru favorian 0 incinatie sau chiar toate ‘inclnafitle. Dact printsvo deoseblta dafavoare pe earé rar {1 hirazito soarta, sau datorit une! naturl avare si vi troge, aceasta ‘ving, ar ff fost path de orice puting de asi teallzaintenfles daca, in cidda ooloe mel man sted duinge, ea nu ar izbuti af Inftulased ceva sl nu ar mal imine, din tote ettea ieee, decat numal buna vont a lane (vreau sh c-desigur hil simpla dorinfa, for Tosirea fuluror mijloacelor eo stat jn Tndemann oust), es a straluc,totun,asemenea Unt giuvaer, de propria’, strilucir, ea ‘un Iucru adit a cirul Valoare’ st cuprinsd ine insti Unitaten sau inutilitaten acestel valor nit sporesie si nich nto miosoreaet cu ceva, Uilitates ei n-at 1, cn si zicem astfel, decdt montura, grafle clrela gia vierul poate fi mat bine indauit pentru 0 folosire cu Fenld, sau prin care @ stdrnitatenfia acelora care ‘nu sagt Eanoscitor Aceastd Idee a valorit absolute a vointei pure, ina clrei prefuire nu intrd’nietun eriteriu de utllitate, inchide a totusi ta sine ceva atat de neobignuit iedt, in cludla con- simUirii pe care Insist ratiunea comuna {vo cord sus- Gita bintiala ci, In fond, avem de-a face alch cu o iluzie sublima numai 'sl ck natura poate a fost riu Mnfeleasa in intentia el dea ne da rafiunea drept ealiuzd a vointel noastre. De accea, vom examina ideea de mai sus din ‘acest panet de vedere, Tn ceea ce priveste aptitudinile naturale ale unei Hinge organiza, adied ale net flnte "intocmite tm vedere vle{ii, admitem ca prineipia fundamental c& orice organ, observat la aceasta flint’ va fi dintre cele mal adecvate scopulal su, Dacit inst natura, crednd o filnt& rational Inzestratd ctl vointa, a urmarit drept unic scop conserva ‘rea, bundstarea intr-tn cuvant ferieirea aceste| flinte, $1 ac intra implinirea intenfiel ‘sale a gisit nimerit si ‘aleaga tocmai ‘rafiunea acelel fine, atinel a nimerit-o Fad in alegerea sa. Cael toate actiunile ce trebule sivir- ite in vederea acestui scop, precum si teste regulile de enduli instinct le-ar 1 iadest gel mult mat bin, far ‘scopul propus ar fi alins, poate, cu mal multi si- garan{a decit ar fi putut s-0 faci fatiunea. Dar, dacé, Printr-o favoare deoseblti, aoeasti flin{ ar fi fost di Foti, totush, s1 ct rajitine, aceasta ar fi trebult si-i ser~ ‘ease nlimai ca ¢-0 fac si reflecteze asupra Terieitel dis Pozitii a naturii sale, s-o admire, si so bucure de ea 31 fu pentru ca facultatea et de dorinta si fie subjugati Slabel st Inselitoarel conduceri a unci astfel de cilduze, striednd planul naturi, Intr-un cuvént, natura ar fi im ppiedicat Fatitnea ‘sis aroge. un rol practic, iar aceasta hha ar fi avut temeritatea ce a intocm{ ea, cu slabele-i Puteri de infelegere, planul fericirii si mijloacele de a ‘parveni la realizarea ei; natura sl-ar fl asumat nu numat ‘legerea scopurilor, el $i a mijloacelor si le-ar fi incre- dinfat, pe toate, cu injelespta grija, instinetulul, ‘Se’ stio de altfel cio ratiune cullivati, cu cit e mai ‘mult preocupat de aflarea plicerilor vietit si fericiri fu atat Indeparteazi mai mult pe om de adevarata: ml uumire de sine, Regultatul este ci 1a acel oameni mai cu Seamé care sunt mai rationali, apare — dac au sincerl- atea s-o mirturiseases — infr-o masura mai amare sat, 16\ ‘mai mic, un fel de Misologie, adic& de uri impotriva ra: fiuntl. Céci, dup’ ce au evaluat cu aproximatie. toate avantajele ce le pot obtine, nu numal de pe urma siator arte de lux vulgar, ei chiar si de pe uma stiinjelor (eare teyerte din um dnt considerate’ si ie aun Tux al Ine teligentel) el ajung la concluzia ea, de fapt, si-au cauzat mai mult truda decat fericire. De’ aceea, mai curind el Pizmbiesc in loc si dispretuiasca acea categorie de oament inferiort care sta mai mult sub conducerea instinetult natural si care impledicd rationea si-si exercite, intro mare mésurd, Influenja asupra conduitel lor. Mai trebuie, ‘martarisim ci judecata acelora cate infeleg 88 limiteze saw chiar si redued la nimie avantajele aga de mult slavite, pe care se presupune ea ni le prociri rafiuinea in vederea fericirii si a mulluminii de viata, nut este pornita nicidecum din vreo nemulfumine sat lipsa de recunostintd fay de providenta ec, la baza acestel ju- docati sta ideea nerelevata a until scop ct toll deosehit ‘i mult mai inalt al existengel lor, pentru care ratiunea este in adevir meniti si fata de care Interesele particu Jare ale omulai, cum este, de exemplu, aflarea fericiri trebuie sa fie in'al dotles rand. Dat find ci ratiunea nu este suficient de capebila si conducd, in mod sigur, voinla tn efutarea oblectelor sale si citre ‘satisfacerea tuturor necesititilor noastre (pe care de altel ea nti face decit si le multiplice) #1 ef pentra aan scop Instinct nntral or putea 0 clliaeasoa mult mai bine, dat find apoi c& rafitinea ne-a fost har’ 2ita ca o facullate practied, adied 0 facultate care trebeie Si-gl exercite influenja asupra vointel, urmeazi.ct ade- varata menire a raflunti trebuie si fle producerea-tinei voinfe in sine bund si nu a unei voinfe — mijloc al unut alt scop. Pentru aceasta raffunea era absolut necesars, Yedem de altfel ci natura insisl, cind a pracedat la Gistribuirea facultatilor, a facut-o conform unor scoputri, Prin urmare, acessii vointi nu trebuie considerati ca singurul bun, bunul intreg si totus] trebuie sa fie privita ‘ca bunul suprem, ca o condifie de care vor depinde toate celelalte bunt, inelusiv ndzuinta catre ferieire, In care az, Se poste foarte bine concllia cu infelepeitinea natu 16 copstatares ch cltara rant, necesard pent objinered~) celal at nat dintre scopr care eats Pen ete se Mmiteazi micar in viata prezenta, in toate feluler wea Stn a rm hfe i ra Sgt prions met Hla atunel cand realizeazi aceasta menire, satistactd mt cia actly ales soe neue lh cre eo lk Pr ath cle alc ns fetes eerie 1 mal sult go face tro = PO Jumina si mai puternica, : Cae Jo tece este seine sn considerate in gener contrat tore, deqt dint puncte ser eae {BE Pot tl de tote che in ce priveste severe See fer, chestonen deck pot | Implints dint ae sist a dotorit nu se pune del, deoarese sie wins ne 2 datria. ‘Vol labo de ancnenca de cana eae ate sunt eontorme’dstora ant pentane Saget 2 ~ Bane metas morevurie — ee yp, w