BIBLIOTECA BEIUSULUI Nr. 13-14 Dr. STEFAN LUPSA ISTORIA PAROHIE! STEI CU MULTE DOCUMENTE BIHORENE $1 CU 16 ILUSTRATIUNI BCU Cluj-Napoca LE RBCFG 2008 07628 1942 TIPOGRARIA nincEzaANKoo et In loc de prefata Mi simt foarte miguli(, ci mi s'a dat prilejul 28 scriu clteva rinduri de recomandare la noua lucrare a dilui profesor de teologie Dr. Stefan Lupsa: lator Parohiei Stei*. Parohia Stei e un sat pe Valea Crigului Negru, cam la jumitate drum tafre Beius si Vasciw, Are meritul, od aici s'a nascut marele cArturar Miron Pompiliu, care a ilustrat cu stiinga sa_invaté: mAntul din lagi gi a fost unul dintre intimii prieteai ai nemuriforului Mihail Eminescu, Afata stiam pan’ aci despre Stei Dar norocul a facut ca preoful de acolo, Miron Botisel, siel aib& de ginere pe del dr. Stefan Lups: care petrecind vacantele la socrul stu, a scrutat ér cutul acestei parohii si acum ne gisim fn plicuta si« fuafie sisi vedem monografia pus’ sub tipar Am citit manuscrisul cu o deosebiti placere, fre- care pagin’ aruncind nowi ui orizonturi _asupra in aceste- parti, cu fra tate de fiecare sat in parte, de fiecare preot si credincios pentru a se apira com tra stépinirii strine de dureroasi amintire, care un secol fofreg a facercat si ne siluiasc’ constiinta de a imbratisa religia impusi de Burgul dela Viena. Carfea are miez si o bogitie neprefuiti. de dor cumente, Aci aflim ci Steiul coboard cu frecutul pind in secolul al Velea. Cate sate de aici nu vor fi avand aceiasi vechime ?! La to€ cazul del prof, Lupsa are meritul ci a pus la indemina preotilor si tavat&torilor un model de lucrare utilizabila la fnfocmirea isforicului satelor lor, iar istox Dal prof. de. Stefan Lupga, prin munca sa tn dor mantarile gi luptele riografilor un folositor material docum4 meniul istoriei a devenit un distins si sindtos element din generatia tindra. Niscu€ tn Miersig, plas Tinea, la 7 lanuarie 1905, ia bacalaureatul fa Oradea la 30 Sept. 1922, licenta in teologie Ia 18 lunie 1926 tn Cernauti si la 1 Sept acelas an ¢ numit profesor de istorie bisericeasc’ la feologia ort. rom. din Oradea. In 7 Martic 1929 ia doctoratul la Facultatea din Cerniuti, in luna urmi- foare si pan’ la 1 Oct. si la Viena pentru speciali- zare la Universifate gi copiere de documente din are hiva imperiala. Ultima activitate a continuat-o io ar- hiva episcopiei rom. cat. din Oradea si a. judetului Bihor, si necunoscute de istoricii nostri. In 1932 a fost sfine fit de diacon, tn 1910 hirotesit de protopop onoritic, jar fn 19391949 rector la Academia feologics. In 1920 tiptreste lucrarea »Cafolicismul si Roménii*. In 1935 +lsforia bisericeascd a Roménilor din Bibor* pin’ la 1829, care asteaptd s& fie revizuita gi continuata pin’ in zilele noastre. Alte lucrari: +S5/. Nicolae", Orade, 1930. Din istoria intemeierti mitropoliei Moldovei, lagi 1932. \Casiforia unui Romén cu o Unguroaied si ur= macile ei", Oradea, 1936. A seris studi de istorie bi- sericeascs si de teologie in revistele: »Biserica Oré Romina” (Cum a ujuns Meietie Kovacs episcop, Vechea episcopie a Satmarului, Coniributii la ist, bis. a Rov manilor bi multe dinére documentele Dsale fiind inedite niteni, [storia cregtinismului antic, ete.) ; Revista Teologica” (Religia strimosilor, Din érecutul ministirii brancovenesti dela Sambata, Problemele si disciplinele Teologiei, etc.); ,Legea RomAneasca" si ziarul ,Gazeta de Vest" (Vizifatii canonice de azi si de altidats, 8 1X 1935). Lucrarea cea mai proaspata este cea de fa! are sisi urmeze fn scurté vreme fock una tot cu privire la Romanii din Bihor. Dar care se va gisi ediforul ori institutia, care sisi dea delui prof. Lupsa posibilitatea de a prelucra indemana ? Ar fi un mare castig pentru istoriografia roman’ Beius, la 26 Tulie 1942, + cle si publica imensul material, cares! are jetru E. Papp INTRODUCERE: SATUL STEI Descrierea Comunei Comuna $tei este asezata tn plasa Vascau a judefului Bihor, la km-ul 80 al goselei Oradea—Brad, soseaua forman: du-i unica strada, cu o cotitura in mijlocul satului. La %/, km. spre apus, spre satul mai mic Hotarel'), ta km-ul 100 al cali ferate Oradea—V fost gara pana ‘n 1934), servind mai ales firma de exploa tarea padurilor, agezata langa ea, vara gi pe excursionisti merg cu trenuful firmei Ia izvorul Crisului dela Baifa sau la pestera din S E sat cura ga Crigul Poienii cau, gl are halta. sa, distel, la vreo 10 km, spre rasdrit cu case noui, afara de patra acoperite cu paie si trei cu sindilé, care vor fi tnlocuite curdnd. sunt construite — din lemn, afara de casa preotului M. Bot sel, singura de caramida — strans una langa alta pe cele doa laturi ale sosele?), dad impresie de ordine si simetrie, Juma ‘tea deasupra a triunghiului format de coperig la front e aco- perita cu figla si usor Inclinata dinspre muche, lisdnd varuita partex de-desubt tn forma de trapez"). Coperisul casel ¢ ast fel cao cArpa care inveleste si partea de sus a frunfii. Cele mai multe case noui s'au construit In anii 1924—7, cfd pro speritatea exploatarilor de paduri era la culme. Numrul ca selor (cu scoala, privalia si cele doud mori cu tot) era de 97 In 1938, cuprinzdnd 108 familii cu562 suflete. Steienii sunt In general mici sau mijlocii si bruneti. Poarta inca portal na- tional cu suman si ifari, spatoi si poale cu o fot In fata. 1) Nomi im vechime Hotar. Monografia I-a_scri-o foarte reugit ra a nmntnat mat compet d, lavajator D.Tatarotu. Tiparirea cuit 2) PAnd atuncl Stet ts avea gl oficiul stu postal props, la fima dela gara, lar notarial tn Rival. Dupa verdictul din Viena, 30 Au Sa plteat un nota reuglat in Ste, cu jrisdctia peste Ste, Sedige, Ha sagt gh otal, 3) Numal casa traitor Dolga e agezata mai lao parte, peste a Bait, ix punctul unde ea atinge goseaua, In mifcul saul 4) fn'acest rapes sunt po multe case Inseriptcw anol Construrt sau cu humele propretardul indofenfa