2 METODE DE MASURA A MARIMILOR CARACTERISTICE CURGERH APEIIN SOL SI IN ACVIFERE 2.1. MASURAREA POROZITATIL Maisurarea porozitatii se poate face prin metode directe, pe esantioane sau prin metode indirecte, in situ. Metode directe. in cazul acestor metode se masoaré volumul total al esantionului obfinut prin carotaj, Se impermeabilizeazi egantionul cu o rasind si se introduce intr-un vas cu lichid. In vasul din figura 2.1, a se introduce mai intai proba impermeabilizata (fig..2.1, ¢ ), diferenta de volum | ¥(c)-V(a) fiind volumul total al porilor si al scheletului solid. in vasul (b) s-a introdus proba neimpermeabilizata si apa poate umple tofi porii care sunt in legétura. Diferenta de volum V(b)—V(a) reprezinté volumul scheletului solid. Page| | [oe [Fe ue) (a) (b) i) Fig. 2.1. - Masurarea porozit&tii. y= Nolumul porilor _ V(c)- (6) (2.1) Volumul total V(c)- V(a)ra imilor caractertstice curgerii it i , Metode de mdsura a mdarimitol Berti apei in sol si in acvifere x Volumul porilor conectafi se mai poate masura mercur la presiuni fnalte in roc (facand in prealabil vid i deplasa aerul confinut in proba) sau prin cantarirea esanti u apa. saturat nie indirecte. Dintre acestea amintim metoda de misurare a rezistivitatii solului. In general, mineralele uzuale continute in sol sunt slab conducitoare de electricitate (exceptie face argila), curentul electric putind circula in sol doar prin faza lichid&. Rezistivitatea este deci o functie de porozitate. Geofizicienii propun urmatoarea relatie empirica: Prin injectarea de Nn esantion pentru a ionului uscat si apoi oe ci p= __ ae = factor de formatie Rezistivitatea apei continuta in roca (22) Pe de alta parte, in formula lui Archie [23]: iG Po Cel, (2.3) m este un factor de cimentare care variazi intre 1,3 pentru rocile neconsolidate si 2 pentru calcare, iar n este porozitatea totalé. Formula trebuie modificat4 in cazul unui continut de argila in roca. 2.2, MASURAREA UMIDITATI SOLULUI 2.2.1. Metode de masurare a umiditatii Masurarea umiditatii solului se poate face prin metode directe sau prin metode indirecte. Metodele directe constau in extragerea apei din sol si determinarea acestei cantititi prin cntirirea probei inainte si dup’ extragere. Astfel, continutul masic de umezeala va fi: ey (2.4) M, M, unde: M, este masa probei umede (sol+ap&), M, - masa sol uscat (schelet), la 105 °C, M4, - masa apei din sol. . Intre continutul masic de umezeali gi continutul volumic de umezeal4, exista relatia: g=Pt on; pp ave, 2.5) V, in care; Pa este densitatea aparenta a solului uscat, p este densitatea apel, 1at * ~volumul total al probei.36 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE §I REMEDIEREA AC} VIFERELOR Inconvenientele metodei directe sunt urmatoarele: ~ este necesar si se ia un numar mare de probe, iar rezultatele ref] proprietati locale; Seta ~ metoda este foarte laborioasa; ¥ metoda este distructiva; ~ temperatura de 105 °C este arbitrara. Metodele indirecte se bazeazi pe faptul cd proprietatile fizice ¢j fizico - chimice ale solului variaza cu confinutul volumic de umezeala. Cu ajutorul curbelor de etalonare ale aparatelor se poate masura continutul de umezeala, determinand alte propriet&ti fizice ale solului, de exemplu rezistenta electricd, atenuarea radiatiilor gamma sau constanta dielectrica. Metoda neutronica (sonda de neutroni). Se face in prealabil un tub de acces in sol. Prin acest tub se introduce sonda de neutroni care confine o sursa de neutroni rapizi si un detector de neutroni lenti. Un computer care raméne la suprafata solului m&soara fluxul de neutroni lenti, proportional cu umiditatea solului. Sursa (amestec de Am-Be sau Ra-Be) emite neutroni’ rapizi 91 600km/s care ciocnesc atomii elementelor constituente ale solului si igi pierd gradual energia cinetica. Dupi un anumit numar de ciocniri (18 pentru H, 114 pentru C, 150 pentru O), neutronii sunt termatizati si formeazi un nor de neutroni lenti (3 km/s) in jurul sondei. Atomii de hidrogen, avand aceeasi masi ca si neutronii, prezinta cea mai mare putere de incetinire. in concluzie, numarul de neutroni incetiniti este proportional cu continutul de hidrogen din sol si deci cu continutul de apa al solului. Fluxul de neutroni lenti este inregistrat de un detector care, trimite impulsuri la calculator. Ecuatia curbei de etalonare este de forma: N=(apy+b0+epq +d (2.6) in care: N este numérul de impulsuri detectate, a,b,c,alte constante caracteristice solului, ps=densitatea aparenté a solului uscat, iar © este continutul volumic de umezeala. TDR (Time Domain Reflectometry)-reflectometrie in domeniul temporal. Metoda consté in masurarea timpului de propagare a unui semnal electromagnetic (fig.2.1). Acesta variaza in functie de constanta dielectricd a mediului in care se propagd unda. Constanta dielectricd a apei (80) este foarte diferita de cea a solului uscat (3 - 5). Pentru un sol umed are valori cuprinse intre 5 si 40. Constanta dielectrict relativ’ este obfinut’ masurand timpii d¢ parcurs ai unui impuls electromagnetic trimis in lungul unei linii de transmisie, formate din dou tije metalice, infipte in sol (mediu conductor)