RANE $I REMEDIEREA ACVIFERELOR 54 MONITORIZAREA APELOR SUBTE! sol gaprarafrsotulat” “7 _tubul putului suprafata panzei freatice gaura deschis& jn roca ci erodata gi To Fig. 2.24. Foraj realizat direct in roca [57]. in figura 2.25 este prezentat un filtru de put. Orificiile filtrului trebuie si nu permit’ trecerea granulelor de material poros prin spatiul fantelor, spre interiorul putului. Fig, 2.25, Filtrul pufului. Filtrele pot diferi in functie de materialul din care sunt facute, de forma gi dimensiunea orificiilor. in figura 2.26 este prezentati o sectiune verticala, printr-un put, iar in figura 2.27, o sectiune transversala.Metode de mdsurd a marimilor caracteristice curgerii apei in sol si in acvifere 55 Fig.2.26.Sectiune vertical printr-un put. Fig. 2.27. Sectiunea orizontala. Partile componente ale unui put sunt: 1. -capul putului; 2. -coloana oarba; 3. - coloan filtranta propriu-zisa; 4. -decantorul; 5. - straturile filtrului de pietris si nisip; 6. -peretele gaurii de foraj. S-au facut urmatoarele notatii: D, este diametrul coloanei filtrante, iar D;— diametrul gaurii de foraj. Coloana filtranté este format dintr-un filtru (fig.2.25) care poate fi din ofel cu fante obtinute prin presare, din ofel cu fante t&iate, din material Plastic etc. Suprafata golurilor trebuie s4 reprezinte aproximativ15 — 30% din suprafata total a coloanei. - intre coloana filtrata (3) si peretele g&urii de foraj (6) se introduce un material filtrant alc&tuit din nisip si pietris marunt, mirgaritar. Acesta va forma un filtru invers (5). _ Antrenarea materialului granular poate fi limitat& si prin asigurarea nei viteze optime de intrare a apei in filtru. Viteza este produsul dintre ronductivitatea hidraulicd a materialului poros gi panta hidraulic8.a.curgerii, ‘cntru ca miscarea apei in zona filtrului sd fie strict laminar’ se impune o mMitare a gradientului hidraulic, respectiv o limitare a vitezei la intrarea in Put. Ih tabelul 2.1 sunt date valorile optime ale vitezei de intrare a apei in56 | MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE $1 REMEDIEREA A CVIFERELOR put [57]. Pentru o buna functionare a instalatici de pompare (put sj pom este indicat ca debitele pompate s& nu depaseasc4 o valoare Corespunzaito, i vitezei optime. Astfel, debitul ce poate fi pompat, optim, este: ate Q=nd,L,V, Pe 22% unde: d; este diametrul filtrului, Zp — lungimea filtrului, Vs — viteza optim, de intrarea a filtrului, P(%) este procentajul ariei deschise a filtrului (din a totala (4goiun‘Atowia)100), iar c este un coeficient estimat cu valoarea 0,5 a ipoteza ca 50% din aria deschis& a filtrului va fi blocata de particulele solide din acvifer, in timpul exploatarii. Tabel 2.1 Relatia dintre viteza optima de intrare a apei in filtru si conductivitatea hidraulica a acviferului | Conductivitatea hidraulicd a | Viteza optima de intrare a | acviferului apei in filtru (Walton) [m/zi] [m/min] ! >250 3,7 I 250 3,4 i 200 C 3,0 t 160 2a | 120 2,4 i 100 21 | 80 1,8 i 60 tes) 40 2 20 0,9 <20 0,6 Construirea filtrelor, la intrarea apei in put, va introduce pierderi de sarcinda. P Un puf perfect (sonda perfect) este un put care nu introduce pierden de sarcind si care este forat pana la baza acviferului. F Din punctul de vedere al gradului de deschidere (patrundere a stratul permeabil), pujurile pot fi: ¢ cu patrundere totala (put total sau perfect); ~ cu patrundere partiala (put partial sau imperfect). Dup4 modul de deschidere puturile pot fi: + put de apd cu filtru, (perfecte si imperfecte); v put de apd fara filtru sau put perfect.