Instalatii Psi

S.C. VEST INSTAL S.R.L.
CUI: RO 18991887;
NR. REG. COM.: J51/527/2006
ADRESA: STR. DROPIA, NR. 104, MUN. CALARASI, JUD. CALARASI
DATE CONTACT: TEL.:0727.701.916; E-mail: vestinstal@yahoo.com
Pr. Nr.:146/2018
Titlu proiect: ” MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE

APA DE PE RAZA COMUNEI PERISORU, JUD.
CALARASI AFERENTA PROIECTULUI INTEGRAT
"MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE APA SI
INFIINTAREA RETELEI PUBLICE DE APA UZATA DE PE
RAZA COM. PERISORU, JUD. CALARASI”
FAZA: P.Th.+D.E.
BENEFICIAR: COMUNA PERISORU
IULIE 2018
Beneficiar: Comuna Perisoru; Faza: P.Th.+ D.E.
Nume proiect: ” MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE APA DE PE RAZA COMUNEI PERISORU, JUD. CALARASI ”
FOAIE DE SEMNATURI
Sef proiect: ing. dipl. Stancu Alecsandru
Arhitectura: arh. Tinu Alexandru
Proiectant instalatii electrice: ing. dipl. Dima Valentin
Proiectant retea de apa: ing. dipl. Neicu Mihaita
Proiectat rezistenta: ing. dipl. Serbanescu Mihai Iulian
2
BORDEROU
A PARTI SCRISE
I. MEMORIU TEHNIC GENERAL
II. MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI

II.1. Memoriu tehnic retea de alimentare cu apa
II.2. Memoriu tehnic arhitectura gospodarie de apa
II.3. Memoriu tehnic structura de rezistenta gospodarie de apa
II.4. Memoriu tehnic instalatii hidraulice gospodarie de apa
II.5. Memoriu tehnic instalatii electrice gospodarie de apa
III. BREVIARE DE CALCUL
IV. CAIETE DE SARCINI

IV.1. Caiet de sarcini retea alimentare cu apa
IV.2. Caiet de sarcini retea de apa - tevi din PEID si camine din beton
IV.3. Caiet de sarcini pentru materiale
IV.4. Caiet de sarcini pentru lucrari speciale
IV.5. Caiet de sarcini refacerea sistemului rutier
IV.6. Modul de urmarire a comportarii in timp a investitiei
IV.7. Caiet de sarcini pentru receptii, teste, verificari
IV.8. Caiet de sarcini arhitectura gospodarie de apa
IV.9. Caiet de sarcini privind executia structurii de rezistenta gospodarie de apa
IV.10. Caiet de sarcini instalatii hidraulice gospodarie de apa
IV.11. Caiet de sarcini instalatii electrice gospodarie de apa
Programe faze determinante
Procese verbale
V. LISTE CU CANTITATI DE LUCRARI
VI. GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTITIEI
3
B PARTI DESENATE
PLANSE GENERALE SI PLANSE RETEA APA

1. IH-01-APA - PLAN DE SITUATIE SCARA 1:5000
2. IH-02-APA - PLAN DE SITUATIE SCARA 1:500 PLANSA 1
6. IH-06-APA - PROFIL LONGITUDINAL STRADA PREOT DOJAN
7. IH-07-APA - PROFIL LONGITUDINAL STRADA ORHIDEELOR
8. IH-08-APA - PROFIL LONGITUDINAL STRADA PANSELELOR
9. IH-09-APA - PROFIL LONGITUDINAL STRADA MUSETELULUI
10. IH-10-APA - PROFIL LONGITUDINAL STRADA MURELOR
11. IH-11-APA - DETALIU POZARE CONDUCTA DE APA DN 110-160
12. IH-12-APA - DETALIU MONTAJ HIDRANT SUBTERAN DE INCENDIU
13. IH-13-APA - DETALIU GOLIRE CONTAINERE POTABILIZARE
14. IH-14-APA - DETALIU CAMIN VANE CV1
16. IH-16-APA - DETALIU CAMIN VANE CS2
40. IH-40-APA - PROFIL TRANSVERSAL TIP DRUM COMUNAL
4
PLANURI ARHITECTURA ARHITECTURA GOSPODARIE DE APA
41. A01 -GA 1 - INCADRARI IN ZONA

42. A02- GA 1 - INCADRARE IN PLAN GENERAL
43. A03 - GA 1 - PLAN DE SITUATIE GOSPODARIE DE APA 1 SITUATIA
PROPUSA
44. A04 - GA 1 - PLAN GOSPODARIE DE APASITUATIA EXISTENTA
45. A05 - GA 1 - PLAN INVELITOARE/TERASA GOSPODARIE DE APA
SITUATIA EXISTENTA
46. A06 - GA 1 - SECTIUNE A-A GOSPODARIE DE APA SITUATIA EXISTENTA
47. A07 - GA 1 - FATADA EST si VEST GOSPODARIE DE APA SITUATIA
EXISTENTA
48. A08 - GA 1 - FATADA NORD si SUD GOSPODARIE DE APA SITUATIA
EXISTENTA
49. A09 - GA 1 - PLAN GOSPODARIE DE APA SITUATIA PROPUSA
50. A10 - GA 1 - PLAN INVELITOARE GOSPODARIE DE APA SITUATIA
PROPUSA
51. A11 - GA 1 - SECTIUNE A-A GOSPODARIE DE APA SITUATIA PROPUSA
52. A12 - GA 1 - FATADA NORD si SUD GOSPODARIE DE APA SITUATIA
PROPUSA
53. A13 - GA 1 - FATADA EST GOSPODARIE DE APA SITUATIA PROPUSA
54. A14 - GA 1 - FATADA VEST GOSPODARIE DE APA SITUATIA PROPUSA
55. A15 - GA 1 - CONTAINER MODULAR (1)
56. A16 - GA 1 - CONTAINER MODULAR (2)
57. A17 - GA 1 - DETALII IMPREJMUIRE INCINTA GOSPODARIE APA
58. A18 - GA 1 - TABLOU TAMPLARII
PLANURI STRUCUTRA DE REZISTENTA GOSPODARIE DE APA
59. R-01-GA1 - PLATFORMA CONTAINER PERSONAL

60. R-02-GA1 - PLATFORMA CONTAINER CLORINARE/TRATARE
61. R-03-GA1 - CAMIN DE VANE - COFRAJ SI ARMARE IN PLAN SI SECTIUNE
62. R-04-GA1 - CAMIN DE VANE - PLAN ARMARE PLACA
63. R-05-GA1 - CAMIN DE VANE - PLAN ARMARE RADIER
64. R-06-GA1 - PLAN COFRAJ SI ARMARE CAMIN VANA, GOLIRE SI
CONTORIZARE 1.50x1.50x1.70
65. R-07-GA1 - DETALIU CAMIN CANALIZARE INCINTA GOSPODARIE DE
APA
66. R-08-GA1 - PLAN SI SECTIUNE FUNDATIE REZERVOR
67. R-09-GA1 - CAMIN PUT FORAT 2.5 m x 1.8 m x 2 m PLAN COFRAJ SI
ARMARE LA FIRAJ F2, F3, F4, F5, F6
68. R-10-GA1 - DETALIU IMPREJMUIRE
69. R-11-GA1 - PLAN SARPANTA 1, SARPANTA 2, SECTIUNILE A-A
70. R-12-GA1 - PLAN DETALII CARACTERISITICE
5
PLANURI INSTALATII HIDRAULICE GOSPODARIE DE APA
1. IH-01-GA1 - PLAN DE SITUATIE GOSPODARIE DE APA 1 - SITUATIA

EXISTENTA
2. IH-02-GA1 - PLAN DE SITUATIE GOSPODARIE DE APA 1 - SITUATIA
PROPUSA
3. IH-03-GA1 - PLAN STATIE CLORINARE
4. IH-04-GA1 - PLAN STATIE TRATARE
5. IH-05-GA1 - CAMINE DE VANE LA GA 1
6. IH-06-GA1 - FLUX TEHNOLOGIC GA 1
7. IH-07-GA1 - INSTALATII HIDRAULICE PUT FORAT 1-6
PLANURI INSTALATII ELECTRICE GOSPODARIE DE APA
71. IE-01-GA1 – PLAN RETELE ELECTRICE G.A.1

72. IE-02-GA1 – INSTALATII ELECTRICE STATIE DE CLORINARE
73. IE-03-GA1 – INSTALATII ELECTRICE STATIE DE POTABILIZARE
74. IE-04-GA1 – INSTALATII ELECTRICE PLAN CONTAINER PERSONAL
75. IE-05-GA1 – SCHEMA MONOFILARA TEGP
76. IE-06-GA1 – SCHEMA MONOFILARA TEC1
77. IE-07-GA1 – SCHEMA MONOFILARA TECP
78. IE-08-GA1 – SCHEMA MONOFILARA TEP
79. IE-09-GA1 – SCHEMA AUTOMATIZARE
6
CUI: RO 18991887;
NR. REG. COM.: J51/527/2006
VOLUM I : PARTI SCRISE - Pr. Nr.:146/2018

MEMORIU TEHNIC
GENERAL

INFIINTAREA RETELEI PUBLICE DE APA UZATA DE
PE RAZA COM. PERISORU, JUD. CALARASI”
FAZA: P.Th.+D.E.
Director,
ing. dipl. Valentin DIMA
BORDEROU
Parti scrise
- Foaie de cap;
- Borderou;
- Lista si semnaturile proiectantilor;
- Parte scrisa - Memoriu tehnic general.
2
COLECTIV ELABORARE
Arhitectura: arh. Tinu Alexandru
Proiectant instalatii electrice: ing. dipl. Dima Valentin
Proiectant retea de apa : ing. dipl. Neicu Mihaita
Proiectat rezistenta: ing. dipl. Serbanescu Mihai Iulian
3
I. MEMORIU TEHNIC GENERAL:
Proiectul tehnic a fost intocmit si redactat conform Hotărârii nr. 907/2016 privind etapele de
elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor
de investiţii finanţate din fonduri publice - Anexa 10 si a Studiului de Fezabilitate Nr. 129/2015.
1.Informatii generale privind obiectivul de investitii:
1.1.Denumirea obiectivului de investitii:
”MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE APA DE PE RAZA COMUNEI

PERISORU, JUD. CALARASI ”
1.2. Amplasamentul (judetul, localitatea):
Judetul: Calarasi
Comuna: Perisoru
4
Localizarea investitiei in judetul Calarasi:
1.3. Actul administrativ prin care a fost aprobat(ă), în condiţiile legii, studiul
de fezabilitate/documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii
E 6.8.3 Notificarea beneficiarului privind selectarea cererii de finantare si

semnarea contractului de finantare, Nr. 478 din 18.08.2017
1.4. Ordonatorul principal de credite:
Primaria Comunei Perisoru
1.5. Investitorul:
Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale, Masura 7.2
5
1.6. Beneficiarul investiţiei:
Beneficiarul investitiei este COMUNA PERISORU.
1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de execuţie:
-Elaboratorul proiectului este S.C. VEST INSTAL S.R.L

-Date contact: Str. Dropia, nr. 104, mun. Calarasi; J51/527/206; RO 18991887
-Tel.: 0727.701.916
2. Prezentarea scenariului/opţiunii aprobat(e) în cadrul studiului

de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii
2.1. Particularităţi ale amplasamentului,:
a) Amplasamentul:
Comuna se află în nord-estul judeţului Calalrasi, la limita cu judeţul Ialomiţa. Este traversată
de autostrada Bucureşti–Constanţa, care însă nu o deserveşte prin nicio ieşire, cea mai apropiată
fiind cea de la Drajna Nouă, precum şi de şoseaua naţională DN3B, care leagă Lehliu Gară de
Feteşti şi de calea ferată Bucureşti-Constanţa, având gara Perişoru
Comuna Perisoru este formata din trei sate:
-sat Perisoru, avand 4174 locuitori;
-sat Marculesti-Gara, avand 193 locuitori;
-sat Tudor Vladimirescu, avand 747 locuitori.
Suprafaţa administrativă a comunei este de 21346 ha.
b) Topografia;:
Perimetrul studiat este situat in Campia Romana, in partea centrala a interfluviului Ialomita-
Dunarea, apartinand subunitatii – Campia Baraganului de Sud.
Suprafata campiei relativ neteda (tabulara) este usor inclinata spre sud-est si are altitudini
cuprinse intre 35 -40m.
6
Pe suprafata Baraganului de Sud se intalneste cel mai tipic relief de crovuri si vai dezvoltate
in special in partea de sud – vest (Valea Mostistei), in partea de est (Stefan cel Mare) fiind zona cu
releif cel mai putin fragmentat.
Tinutul situat la nord de linia ferata Bucuresti-Fetesti este acoperit de cuvertura nisipurilor
de dune consolidate, fiind lipsit de orice urma de vale ce ar putea drena regiunea.
c) Clima si fenomenele naturale specifice zonei:
Datorita pozitiei pe care o are, in sudul tarii, zona studiata se caracterizeaza printr-un climat
continental excesiv.
Astfel, temperatura medie anuala variaza intre 10-11 0C, amplitudinea termica este cuprinsa
intre 25-27 0C, precipitatiile anuale intre 400-500 mm, iar vanturile dominante sunt cele de nord.
In general, in timpul anului precipitatiile inregistreaza un maxim la sfarsitul primaverii si
inceputul verii (mai-iunie) si un minim in lunile august si septembrie.Secetele reprezinta fenomenul
cel mai frecvent din zona, datorita precipitatiilor foarte scazute si a temperaturilr excesive.
In conformitate cu indicativul CR 1-1-4/2012, viteza vantului mediata pe 1 min. la 10 m, pe 50 ani
interval mediu de recurenta este de 35 m/s, presiunea de referinta a vantului mediata 10 min la 10m,
pe intervalul de 50 de ani de recunreta este de 0.6 kPa.
Adancimea maxima de inghet in teren natural este de 0.7-0.8 m, conform STAS
6054/1977.
d) Geologia, seismicitatea:
Teritoriul in care se inscrie comuna Perisoru face parte din marea unitate structurala
cunoscuta sub numele de Platforma Moesica, care la nord de Dunare corespunde unitatii
morfologice denumita Campia Romana.
Formatiunile care iau parte la alcatuirea acestei unitati apartin Paleozoicului, Mezozoicului si
Neozoicului. Partea superioara a Neozoicului este constituita din depozite apartinand Cuaternarului.
In partea bazala a acestuia apare o succesiune de pietris si nisipuri denumite”Strate de Fratesti”
apartinand Pleisocenului superior peste care urmeaza un orizont de marne si argile cu intercalatii
nisipoase cunoscut sub numeled e „Complexul marnos” apartinand Pleistocenului. Pleistocenul
superior este alcatuit din 3 subdiviziuni: - subdiviziunea inferioara, subdiviziunea medie si
subdiviziunea superioara a Pleistocenului.
Holocenul este reprezentat prin depozite loessoide predominant nisipoase, slab prafoase cu grosimi
de 4-8m
Seismicitatea - conform " Cod de proiectare seismica – Partea I : Prevederi de proiectare
pentru cladiri", indicativ P100-1/2013, perimetrul se situeaza intr-o zona cu activitate seismica
caracterizata de o perioada de colt Tc = 1.0 sec şi o valoare de varf a acceleratie terenului pentru
proiectareavand intervalul mediu de recurenta IMR=100ani, ag = 0,25 g.
Conform STAS 11100/1 - 1993, este in zona de intensitate seismica de grad 7/1 (MSK)
e) Devierile şi protejările de utilităţi afectate:
In cadrul proiectului nu sunt intalnite devieri si protejari de utilitati afectate.
7
f) sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru

lucrări definitive şi provizorii;:
Alimentarea cu apa potabila – in prezent, intreaga coumuna dispune de un sistem centralizat

de alimentare au apa;
Sistem centralizat de canalizare menajera – Nu exista – face obiectul acestei documentatii;
Alimentarea cu energie electrica – In prezent comuna dispune in intregime de retele de

distributie a energiei electrice, la care se va executa suplimentarea bransamentului pentru
alimentarea cu energie electrica a gospodariei de apa 1 si a echipementelor aferente acesteia.
Aceasta este realizata in prezent din LEA 20 KV, iar prin intermediul posturilor de transformare
asigura necesarul actual de energie electrica.
g) Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea:
Drum de acces Gospodarie de apa– Accesul la gospodaria existenta de apa 1 se face pe la

intersectia strazii Pajistei cu Teiului.
Accesul în zona se realizeaza de pe drumul national DN 3A Lehliu - Fetesti.
Caile de comunicatii utilizate cel mai frecvent sunt cele de telefonie mobila apartinand
operatorilor existenti pe piata din Romania.
h) Căile de acces provizorii:
Nu exista cai de acces provizorii, lucrarile desfasurandu-se pe strazile comunei Perisoru.
i) Bunuri de patrimoniu cultural imobil:
Pe strazile unde se vor desfasura lucrarile de executie a proiectului nu au fost identificate

bunuri de patrimoniu cultural imobil.
2.2. Soluţia tehnică:
a) Caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii:
8
În prezent, in satul Perisoru, există un sistem centralizat de alimentare cu apa pe toate

strazile comunei, compus dintr-o retea de distributie apa in lungime de cca. 21,2 km (din care
2848,08 ml de retea este realizata cu teava din otel, restul de 18351,92 ml. fiind realziata cu teava
PEID) , douasprezece puturi forate si doua gospodarii de apa.
1.Gospodaria de apa nr.1 :

Gospodaria de apa nr. 1 este formata din :
-rezervor stocare apa cu capacitatea de 500 mc – constrcutie betonata ;
-Casa pompelor echipata cu doua grupuri de pompare a cate trei pompe, cu debitul la o
pompa de 17mc/h, rezultand un debit de 51 mc/h pe grup de pompare (102 mc/h amandoua grupuri
de pompare).
-gospodaria de apa este alimentata cu apa din 6 foraje :
-P.F.1 – aflat in incinta gospodariei de apa – H=90 m, echipat cu o pompa
submersibila cu debitul de 5 mc/h ;
-P.F.2 – aflat in nordul gospodariei de apa la cca. 73m – H=90 m, echipat cu o
pompa submersibila cu debitul de 5 mc/h ;
-P.F.5 – aflat in sudul gospodariei de apa la cca. 179m – H=90 m, echipat cu o
-P.F.6 – aflat in sudul gospodariei de apa la cca. 251m – H=90 m, echipat cu o
Din punct de vedere constructiv conform expertizei tehnice, gospodaria de apa nr. 1, are
urmatoarele caracteristici :
Bazinul de apă şi cuva staţiei de pompe sunt o construcţie unitară din beton armat.
Partea de deasupra cotei +0,15 m a staţiei de pompe (parterul) este alcătuită din zidărie de BCA
confinată.
Camera tabloului electric are regim de înălţime parter şi este alcătuită din zidărie de BCA
confinată.
Alcătuirea funcţională:
- Bazinul de apă şi staţia de pompe Sc = Sd = 86,50 mp H = 3,70 m
- Camera tabloului electric Sc = Sd = 7,13 mp H = 3,40 m
Alcătuirea constructivă:
- Bazinul de apă şi staţia de pompe
Fundaţiile construcţiei sunt directe , continue , de tipul radier general cu grosimea de 30 cm,
executat din beton armat de clasă C12/15 . Adâncimea de fundare este de 1,90 m de la cota teren
natural. Au fost executate başe pentru scurgere cu adâncimea de 90 cm în zona bazinului şi în zona
staţiei de pompe.
Conform declaraţiilor persoanelor care au fost de faţă la execuţie , radierul general a fost
armat cu două plase din oţel beton PC52 (F14/15 cm).
Structura de rezistenţă a cuvei staţiei de pompe ( până la cota +0,15 m) şi a rezervorului de
apă este alcătuită din pereţi cu grosimea de 25 cm din beton armat de clasă C12/15. Conform
9
declaraţiilor persoanelor care au fost de faţă la execuţie, pereţii bazinului şi cuvei staţiei de pompe
au fost armaţi cu bare verticale din oţel beton PC52 (2F14/15 cm) şi bare orizontale din oţel beton
PC52 (2F10/20 cm .
Pereţii din dreptul bazinului de apă au fost termoizolaţi cu un strat de zidărie de BCA cu
grosimea de 15 cm pe întreaga înălţime şi apoi s-a aplicat o tencuială de protecţie cu grosimea de
3÷4 cm.
Planşeul de peste staţia de pompe şi de peste rezervorul de apă este executat din chesoane
prefabricate din beton armat de clasă C18/22,5 şi porţiuni din beton armat monolit de clasă
C18/22,5 (în zona chepengurilor de acces în staţie şi bazin).
Pereţii de închidere de la staţia de pompe sunt executaţi din zidărie de blocuri de beton
celular autoclavizat (GBN35 cu mortar M25). Zidăria de BCA este confinată cu patru sâmburi de
beton armat de clasă C12/15 (25×25) şi centuri din beton armat de clasă C12/15 (25×25). Conform
declaraţiilor persoanelor care au fost de faţă la execuţie , sâmburii au fost armaţi cu bare verticale
din oţel beton PC52 (4F12) şi cu etrieri din OB37 F6/20 cm , iar centurile au fost armate cu bare
din oţel beton PC52 (4F12) şi cu etrieri din OB37 F6/20 cm.
. Scara din cuva staţiei,pentru acces la de la cota +-0,00 m la cota -1,50 m,este executată din
metal şi lemn,fiind prinsă de elementele din beton armat ale cuvei.
Acoperişul este de tip terasă necirculabilă fiind alcătuit din :
-planşeul din beton armat prefabricat şi monolit.
-termoizolaţie din BCA
-straturi de poză şi de pantă din şapă de ciment
-hidroizolaţii bituminoase alcătuite din carton asfaltat şi straturi de bitum
Perimetral acoperişului este executat un atic,prevăzut cu glaf de tablă , la care sunt racordate
strurile de hidroizolaţii.
Tâmplăria (uşa de acces în două canate ), este din profile metalice şi tablă. Iluminarea
naturală a staţiei este realizată prin intermediul unei ferestre fixe prevăzută cu corpuri translucide
din stică de tip NEVADA.
- Camera tablou electric

Fundaţiile construcţiei sunt directe , continue , de tipul talpă de fundaţii reduse, executate din
beton simplu de clasă C8/10. Lăţimea fundaţiilor este de numai 25 cm ,iar adâncimea de fundare
este de 0,50 m de la cota teren natural, conform declaraţiilor persoanelor care au fost de faţă la
execuţie.
Structura de rezistenţă este alcătuită din trei pereţi cu grosimea de 25 cm , din zidărie de
blocuri de beton celular autoclavizat (GBN35 cu mortar M25). Zidăria de BCA este confinată cu
patru sâmburi de beton armat de clasă C12/15 şi centuri din beton armat de clasă C12/15. Conform
declaraţiilor persoanelor care au fost de faţă la execuţie , sâmburii au fost armaţi cu bare verticale
din oţel beton PC52 (4F12) şi cu etrieri din OB37 F6/20 cm , iar centurile au fost armte cu bare din
oţel beton PC52 (4F12) şi cu etrieri din OB37 F6/20 cm.
Planşeul înclinat este executat din beton armat monolit de clasă C12/15 .
Acoperişul este alcătuit din :
-planşeul din beton armat monolit.
-hidroizolaţie bituminoasă alcătuită numai dintr-unstrat de carton asfaltat .
Tâmplăria (uşa de acces într-un canat), este din profile metalice şi tablă.
Trotuarul de gardă din beton simplu este executat numai pe parte dinspre Sud,Est şi Vest a
construcţiei.
10
Nota : Din punct de vedere tehnic aceasta gospodarie de apa prezinta un grad avansat de
degradare al acoperisului, al finisajelor interioare si exterioare, nu este prevazuta o instalatie de
potabilizare a apei, iar pompele prevazute in puturile forate sunt subdimensionate in raport cu
debitul de apa al puturilor forate.
■Gospodaria de apa nr.2 :

-rezervor stocare apa cu capacitatea de 30 mc – rezervor din fibra de sticla montat
semiingropat ;
-Casa pompelor echipata cu un grup de pompare a trei pompe, cu debitul la o pompa de
17mc/h, rezultand un debit de 51 mc/h pe grup de pompare.
-gospodaria de apa este alimentata cu apa din doua foraje :
-P.F.9 – aflat in incinta gospodariei de apa – H=90 m, echipat cu o pompa
-P.F.10 – aflat in sudul gospodariei de apa la cca. 192m – H=90 m, echipat cu o pompa
Puturile forate F7,F8, F11, F12 sunt in conservare.
2.Retea de distributie apa:

PEID).
Reteaua de alimentare cu apă existentă a Comunei Perisoru, supusa expertizei tehnice, este
alcătuita dintr-o retea de tevi din otel cu o vechime mare si degradate, ca atare, propudand-se
inlocuirea lor cu unele noi din PIED, cu acelasi diametru ca si cele existente.
Lungimile propuse sunt :

TeavaPEID D=125 mm a)
b)
ml 2260,28
c)
d)
TeavaPEID D=160 mm a)
b)
ml 587,8
c)
d)
Total retea reabilitata = 2848,08 ml.
■Pe reteua de apa sunt 26 camine de vane existente, si au urmatoarele caracteristici:

Cămin Cv1
Alcătuirea funcţională: Sc = 3,79 mp Hf = 1,46 m Hu = 1,46 m
Fundaţie directă , continuă , de tipul radier general cu grosimea de 15 cm, executat din beton
armat de clasă C8/10.
armat cu două plase din oţel beton OB37(F8/20 cm).
Structura de rezistenţă este alcătuită din pereţi cu grosimea de 20 cm , din beton armat de
clasă C8/10. Conform declaraţiilor persoanelor care au fost de faţă la execuţie , pereţii au fost
11
armaţi cu două plase din oţel beton OB37(F8/20 cm). Peste pereţi s-a montat în mod artizanal de un
vecin din zonă un capac din tablă cutată peste care s-a turnat un strat de 10 cm grosime de beton
simplu de clasă C8/10.
Cămin Cv2
Alcătuirea funcţională: Sc = 6 mp Hf = 1,53 m Hu = 1 m
Structura de rezistenţă este alcătuită din pereţi şi placă cu grosimea de 20 cm , din beton
armat de clasă C8/10.Conform declaraţiilor persoanelor care au fost de faţă la execuţie , pereţii şi
placa au fost armaţi cu două plase din oţel beton OB37(F8/20 cm). Peste placă s-a turnat un strat de
10 cm grosime de beton simplu de clasă C8/10,odată cu trotuarul.
Cămin Cv3
placa au fost armaţi cu două plase din oţel beton OB37(F8/20 cm). S-a montat un capac din beton
armat prefabricat de clasă C8/10 , cu grosimea de 13 cm.
Cămin Cv4
placa au fost armaţi cu două plase din oţel beton OB37(F8/20 cm). S-a montat un capac metalic.
Cămin Cv5
simplu de clasă C8/10.
Structura de rezistenţă este alcătuită din pereţi cu grosimea de 15 cm , din beton simplu de
clasă C8/10.
12
Cămin Cv6
placa au fost armaţi cu două plase din oţel beton OB37(F8/20 cm).
Cămin Cv7
Cămin Cv8
Cămin Cv9
13
Cămin Cv10
Cămin Cv11
Cămin Cv12
Cămin Cv13
14
Cămin Cv14
Cămin Cv15
Cămin Cv16
Structura de rezistenţă este alcătuită din pereţi şi placă (distrusă) cu grosimea de 20 cm , din
beton armat de clasă C8/10. Conform declaraţiilor persoanelor care au fost de faţă la execuţie ,
pereţii au fost armaţi cu două plase din oţel beton OB37(F8/20 cm). Placa a fost armată cu o plasă
din oţel beton OB37(F8/20 cm).
Cămin Cv17
placa au fost armaţi cu două plase din oţel beton OB37(F8/20 cm). În jurul golului marginea placa
este sfărâmată.
15
Cămin Cv18
Cămin Cv19
Cămin Cv20
Cămin Cv21
Cămin Cv22
16

Structura de rezistenţă este alcătuită din pereţi şi placă (degradată local-spartă) cu grosimea de
20 cm , din beton armat de clasă C8/10. Conform declaraţiilor persoanelor care au fost de faţă la
execuţie , pereţii au fost armaţi cu două plase din oţel beton OB37(F8/20 cm). Placa a fost armată
cu o plasă din oţel beton OB37(F8/20 cm).
Cămin Cv23
Cămin Cv24
Cămin Cv25
placa au fost armaţi cu două plase din oţel beton OB37(F8/20 cm). În jurul golului marginea placa
este sfărâmată.
Cămin Cv26
17

placa au fost armaţi cu două plase din oţel beton OB37(F8/20 cm). Peste placă s-a turnat ,odată cu
trotuarul,un strat de beton simplu de 8 cm grosime care a obturat parţial gura căminului.
Din aceste 26 de camine de vane se vor reabilita doar 19 camine, deoarece celelalte 7 camine
nu sunt amplasate pe traseul retelei de canalizare (caminele CV 5,10,11,12,13,14,15 nu se vor
reabilita).
b) Varianta constructivă de realizare a investiţiei:
I.OBIECTUL 1 - GOSPODARIA DE APA NR.1:

1.Principalele lucrari de constructii la aceasta gospodarie sunt :
- Se va demola « ghena din zidărie de BCA » de protecţie a conductelor, de pe faţada Nord,
de la bazinul de apă.
- Se va desface şi reface în întregime protecţia hidroizolaţiei de la bazinul de apă ( tencuiala
cu mortar de ciment) .
- Se vor revizui pereţii din beton armat şi protecţia din BCA de la bazinul de apă şi se vor
repara
- Se aplica un strat de protecţie impermeabil cu tencuieli impermeabile la interiorul bazinului
de apă
- Se vor revizui,repara şi retencui în întregime pereţii din BCA de la staţia de pompe şi
camera tabloului electric (inclusiv la legatura dintre cele două construcţii din BCA.
- Se va desface învelitoarea de tip terasă necirculabilă ,inclusiv straturile de BCA şi şapele
de pantă.
- Se va executa un acoperiş de tip şarpantă uşoară din lemn peste planşeul de la bazinul de
apă,staţia de pompe şi camera tabloului electric.
- Se va executa o termoizolaţier cu materiale uşoare peste planşeul de la bazinul de apă şi
staţia de pompe
- Se va realiza un sistem de scurgere a apelor meteorice.
- Se vor desface tencuielile degradate de la interiorul staţiei de pompe şi se vor reface în
întregime.
- Se vor realiza finisaje corespunzătoare la interiorul şi la exteriorul clădirii (pardoseli din
mozaic ciment şi vopsitorii cu var lavabil).
- Se desface şi se va reface scara din cuva staţiei.
- Se va înlocui tâmplăria existentă şi se va realiza tâmplărie metalică ( fereastră) la staţia de
pompe , în locul zidăriei cu blocuri de sticlă.
- Se va desface şi se va reface trotuarul de gardă din beton simplu, perimetral.
-Se va desface imprejmuirea existenta si se va executa o imprejmuire noua pe o lungime de
130 ml. Imprejmuirea se va realiza cu plasa zincata, montata pe stalpi metalici rectangulari.
18
2.Prevederea unei statii de potabilizare apa ;

Se va prevede o instalatie de preclorinare apa montata intr-un container suprateran cu
dimensiuneile Lxlxh – 10m x 2,44m x 2,7m, amplasat pe o platforma betonata (in care se clorineaza
apa provenita de la cele 6 foraje), doua rezervoare de reactie si o statie de potabilizare apa montata
intr-un container suprateran cu dimensiuneile Lxlxh – 10m x 2,44m x 2,7m, amplasat pe o
platforma betonata.
Conductele de aductiune existente ale puturilor forate se vor sectiona pentru a devia traseul
catre instalatia de potabilizare. Pe acest traseu se vor prevede camine pentru realizarea unui by-pass,
precum si realizarea unei retele de canalizare in incinta gospodariei de apa ce va prelua apele
tehnologice ale fluxului tehnologic.
■DESCRIEREA STATIEI DE POTABILIZARE :
In componenta statiei de tratare ce face obiectul prezentei documentatii se gasesc
urmatoarele obiecte tehnologice:
 Alimentare cu apa bruta din foraje ;
 Instalatie automata de clorinare cu NaOCl ;
 Stocare apa bruta in bazin tampon de reactie ;
 Alimentare statie tratare cu grup pompare ;
 Instalatie automata de filtrare cu nisip ;
 Instalatie automata de filtrare cu carbune activat ;
 Directionare partiala debit catre osmoza inversa ;
 Filtrare fina (10-50 microni) apa catre osmoza inversa ;
 Instalatie automata dozare bisulfit ;
 Instalatie automata dozare antiscalant ;
 Instalatie automata de filtrare prin osmoza inversa ;
 Stocare apa osmozata ;
 Sterilizare cu UV ;
 Rezervor tampon 20 mc ;
 Instalatie automata de clorinare si reglare pH ;
 Alimentare rezervor existent 500 mc, cu grup pompare ;
 Stocare apa tratata, rezervor existent 500 mc.
In scopul eliminarii Amoniului si Azotatilor din apa (cf. buletine de analiza apa) precum si a
eliminarii particulelor solide se va prevede o instalatie de tratare complexa, ce include si filtrarea
prin osmoza inversa. Filtrarea prin osmoza inversa va fi partiala.
Astfel pentru obtinerea unui debit de 25 m3/h de apa potabila, debitul de apa bruta la intrarea
in statia de tratare trebuie sa fie de 28,4 m3/h. Diferenta dintre cele doua, respectiv 3,4 m3/h
reprezinta apa tehnologica ce va fi recuperata si reintrodusa in sistem prin intermediul unei statii de
pompare apa, compusa din doua pompe, una activa si una de rezerva, Q/pompa = 4 mc/h,
Hp=10mCA. Astfel pretratarea trebuie luata in calcul pentru un debit de 28,4 m3/h.
Apa bruta provenita de la foraje va fi pompata in doua rezervoare supraterane de reactie –
oxidare, cu un volum util de 50 m3 fiecare rezervor, in vederea asigurarii timpului minim necesar
pentru reactia clorului cu Amoniu, Azotul si alte elemente chimice (ex. fier, mangan). Bazinele de
reactie (2 buc.) se va monta suprateran, si vor avea urmatoarele dimensiuni D=4,6 m, H=3.6 m,
Volum= 50 m3. Aceste rezervoare se vor monta pe o platforma din beton armatcu diametrul de 5,6
m.
Pe conducta de intrare a apei brute in acest rezervor se va face injectie cu NaOCl utilizandu-
se o instalatia de dozare (pompa dozatoare si apometru cu impuls). Scopul acestei dozari este de
19
oxidare precum si o dezinfectie primara. De asemenea, e prevazuta o pompa dozatoare si un bazin

stocare hipoclorit de rezerva.
Volumul rezervorului de reactie-oxidare a fost determinat tinandu-se cont de timpul de
reactie necesar pentru precipitare.
Pentru monitorizarea debitului influent pe conducta de aductiune apa bruta de la foraje, se va
monta un debitmetru electromagnetic.
Din acest rezervor de reactie-oxidare, apa pretratata este pompata cu ajutorul unui grup de
pompare alcatuit dintr-o electropompa activa si una de rezerva, cu un debit pe pompa Q= 29 m3/h,
H=50 mCA catre filtrul de sedimente.
Apa este dirijata catre filtrele automate cu nisip. Rolul acestora este de a filtra sedimentele
cu finete mica, retinandu-se astfel impuritatile mecanice si suspendate. Filtrele vor functiona in
sistem duplex si au fost dimensionate pentru un debit de 29 m3/h la o presiune de 4 bari. Mediul de
filtrare cu nisip este un mediu de filtrare pe baza de nisip cuartos cu granulatii diferite. Asezarea are
loc in doua straturi, primul strat(baza) cu granulozitate cuprinsa intre 1,5-2 mm si un coeficient de
uniformitate de 1,33 si al doilea strat cu granulozitate cuprinsa intre 0,5-0,7 mm si un coeficient de
uniformitate de 1,4.
Pentru monitorizarea presiunii si pentru a stabili perioada cand filtru trebuie sa intre in
spalare se va monta un presostat diferential.
Spalarea filtrelor de nisip cu apa se realizeaza cu apa din sistem si cu ajutorul
electrovalvelor. Apa rezultata din procesul de spalare se va evacua printr-o conduca de drenaj in
sistemul de canalizare.
Din filtrele automate cu nisip apa va trece spre filtrele automate cu carbune activ,
dimensionate pentru un debit de 29 m3/h, acestea au drept scop eliminarea clorului liber prezent in
apa, indepartarea gustului si mirosului. In procesul de fabricatie carbunele activ este tratat cu abur,
aceasta etapa constituind de fapt "activarea" carbunelui prin aparitia cavitatilor cu aria suprafetei
foarte mare in comparatie cu volumul ocupat. Se prevad 2 filtre cu carbune activ, care lucreaza la un
debit de 29 m3/h si o presiune de 4 bari. Daca un filtru se spala, cel ramas in serviciu preia partial
debitul, pana cand primul termina faza de spalare. Filtrul automat cu carbune activ este un mediu de
filtrare pe baza de carbune activ pe pat de pietris. Asezarea are loc in doua straturi, primul
strat(baza) din pietris si al doilea strat, carbune activ.
Spalarea filtrelor cu carbune activ se face numai cu apa, dupa un program prestabilit, prin
procedeul de autospalare, apa de spalare fiind asigurata din sistem. Apa rezultata din procesul de
spalare se va evacua printr-o conduca de drenaj in sistemul de canalizare.
Apa pretratata se va dirija catre instalatia de filtrare prin osmoza inversa.
In amonte de osmoza inversa, dar dupa instalatia de filtrare cu carbune activat, se vor instala
2 trepte de filtrare cu diferite nivele de filtrare, de la 10-5 microni. Acestea sunt prevazute pentru
evitarea colmatarii osmozei inverse.
Tot pe acest traseu sunt prevazute si doua instalatii de dozare, si anume:
Instalatia de dozare bisulfit de sodiu ce joaca un rol important in tratarea apei, ca un agent
puternic de reducere si indepartare chimica a oxigenului dizolvat si de reducere a coroziunii in
instalatie. Acesta ajuta de asemenea la declorurarea apei potabile.
Instalatia functioneaza automat, debitul pompei dozatoare fiind reglat prin semnalul de la un
apometru mecanic cu impulsuri montat pe conducta de aductiune de la statia de filtrare.
Ultimul pas inainte de osmoza inversa este injectarea de antiscalant.
Crusta este precipitatul care se formeaza pe suprafetele in contact cu apa, ca urmare a
precipitarii solidelor normal solubile care devin insolubile odata cu cresterea temperaturii .
20
Antiscalantul (inhibitorul de cruste – previne depunerile) este un polimer si este folosit ca si

dispersant si stabilizator pentru duritate in sistemele de desalinizare. Produsul este adecvat pentru
instalatii echipate cu membrane din poliamida, acetat de celuloza si polieter cu suprafata incarcata
anionic. Antiscalantul este eficient si impotriva biofouling-ului, acesta eliminand materialul organic
de pe suprafetele membranei. Un avantaj suplimentar este efectul stabilizator pentru colmatarea cu
carbonat si sulfat.
Antiscalantul este un produs lichid, proiectat si aprobat pentru utilizarea cu membrane din
acetat de celuloza sau poliamida. Nu exista nici o interactiune cu materialul membranei.
Dozajul este controlat proportional pentru fluxul apei de alimentare. Pentru dozare se
folosesc pompe dozatoare standard reglate prin semnalul primit de la panoul osmozei inverse.
Antiscalantul este usor de manipulat si nu contine componente agresive. Valoarea pH-ului
produsului este usor alcalin.
Proprietati:
-aspect: lichid clar
-pH: 10.5 +/- 0.5
Urmeaza treapta finala de filtrare prin osmoza cu care se reduce valoarea amoniului si a
sodiului din apa si elimina si alte saruri si minerale din apa.
Apa tratata, datorita faptului ca iese din osmoza inversa cu presiune foarte mica (0.5bari) va
fi stocata intr-un bazin tampon, de 20 m3, avand D=3,8m, h=2m, amplasat pe o platforma din beton
armat cu diametrul de 4,8m.
Din acest bazin tampon, cu ajutorul unui grup de pompare, va fi directionata catre bazinele
de stocare finale. Apa va trece printr-un sterilizator UV pentru dezinfectie.
De asemenea, tot pe acest traseu se va realiza si dezinfectie finala si reglarea de pH.
Dezinfectia finala se va realiza cu hipoclorit de sodiu.
Pentru cazuri de forta majora cand unul (sau mai multe) dintre echipamentele prevazute sunt
scoase din uz, este necesara sa se prevada functionarea instalatiei independent de echipamentul scos
din uz. Astfel atat filtrele cat si instalatia de osmoza vor avea by-pass care va conduce apa catre
instalatia de sterilizare cu UV.
Pentru monitorizarea debitului efluent se va monta pe conducta de distribuitie un debitmetru
electromagnetic.
Descrierea rezervorului de reactie :

PERETI :
Peretii rezervorului sunt alcatuiti din panouri curbate din otel fuzionat cu sticla la
temperaturi de +850°C, culoare albastra cu dimensiuni de 1490 x1490 mm si grosimi de la 2.0 ÷ 8.0
mm care se asambleaza intre ele cu ajutorul bolturilor.
Panourile componente ale peretilor rezervorului se monteaza pe o fundatie circulara din
beton armat in care se realizeaza perimetral un reazem de dimensiuni 350x200 mm, prin intermediul
unui cornier laminat care se fixeaza de fundul radierului de beton cu bolturi de ancoraj
Ca rezultat al calculelor de rezistenta privind comportarea rezervoarelor la solicitarile din
timpul montajului si in exploatare s-a prevazut ca imbinarea placilor de otel curbate sa se realizeze
cu buloane de diferite dimensiuni in functie de pozitia pe care o ocupa in imbinarile rezervorului.
Pentru montajul buloanelor se folosesc saibe speciale de tip 510440 si piulite galvanizate. La partea
superioara a rezervorului este prevazut un cornier de rigidizare iar la partea superioara a fiecarui inel
corniere necesare fixarii termoizolatiei.
Etanseitatea rezervorului se realizeaza cu mastic pentru imbinarile intre panouri precum si cu
o manta de PVC si mastic pentru baza rezervorului.
21
Pentru asigurarea protectiei imbinarilor, a asigurarii etanseitatii rezervorului se recomanda

utilizarea masticului.
Este un mastic elastic, de culoare neagra fabricat pe baza de poliuretan. Principalul domeniu
de utilizare se refera la izolarea imbinarilor intre partile componente ale rezervorului, precum si
intre rezervor si componentele rezervorului: corniere, suporti, bratari, etc. Aplicarea masticului se
va face in conditiile de temperatura cuprinse intre +50C - +400C. Depozitarea acestuia va face in
locuri uscate, ferite de lumina soarelui in locuri cu temperaturi cuprinse intre +100C - +20C.
ACOPERIS :
-grinzi principale
-grinzi secundare
-suporti pentru montare grinzi principale si secundare
-piese imbinare intre grinda principala si grinzile secundare
-panou acoperis de 50 mm grosime
Este format din panouri de acoperis fixat pe o structura metalica din grinzi. Panouri
sandwich cu 3 nervuri de 50 mm grosime fixate pe un sistem de grinzi principale si secundare care
reazema pe un stalp central si pe peretii rezervorului. In zona de imbinare a panourilor metalice
curbate cu corniere de rigidizare de la partea superioara a rezervorului, respectiv in zona imbinarii
pe verticala a panourilor metalice curbate, pentru asigurarea distantei intre panouri se monteaza
platbande galvanizate cu grosimea de 2 mm.
Furnitura cuprinde : Acoperis, scara de acces, cusca scara, protectia la inghet se realizeaza
prin 2 rezistente de cate 3 kw comandate de un termostat imersat, membrana impermeabila din PVC
care se monteaza pe fundul bazinului, gura vizitare pe acoperis, gura ventilatie pe acoperis, gura
vizitare laterala.
Rezervorul este racordat la instalatia hidraulica prin urmatoarele racorduri
- Racord alimentare cu apa cu conducta din PVC, robinet cu flotor, fitinguri PVC (flanse si
coturi)
- Racord plecare la consumatori (fara conducta si robinet)
- Racord preaplin (fara conducta si robinet)
- Racord golire (fara conducta si robinet)
- Racord pompieri (fara conducta si robinet)
Accesul acestor conducte in rezervor se face prin lateral prin placile metalice prevazute cu
flanse.
Instalatia de clorinare cu hipoclorit de sodiu:

Instalatia de clorinare in vederea oxidarii se va amplasa in interiorul unei incinte monobloc
tip container. Containerul trebuie racordat la reteaua electrica si reteaua de canalizare.
Pe conducta de apă brută ce vine de la foraje se va amplasa instalatia de clorinare cu
hipoclorit de sodiu in vederea oxidarii materiei organice oxidabile. De asemenea are loc si o
dezinfectie primara.
Cantitatea de oxidant se realizeaza in functie de calitatea apei brute. In cazul apelor
subterane, sunt necesare procese de oxidare pentru indepartarea a hidrogenului sulfurat si a azotului
amoniacal.
Clorul activ oxideaza compusii intalniti in apa, aducandu-i din forme solubile in forme
insolubile (precipitat filtrabil). Pe de alta parte, in aceasta etapa se realizeaza si o dezinfectie
primara.
22
Apa clorinata se stocheaza in doua rezervoare de 50 mc fiecare, dimensionat astfel incat sa

asigure timpul de reactie al clorului. Rezervoarele trebuie curatate periodic pentru eliminarea
precipitatelor sedimentate la partea inferioara.
Componenta :
- rezervor pentru stocare hipoclorit de sodiu (NaOCl) din polietilena cu un volum V = 500l ;
- pompa dozatoare proportionala, analogica, cu microprocesor inclus si semnal de comanda
cu impuls pentru dozare hipoclorit de sodiu cu un debit Q=0,650 l/h;
- apometru cu impuls ;
- senzor de nivel ;
- furtun + lance pentru aspiratie;
- furtun + lance pentru dozare;
apometru mecanic cu impulsuri montat pe conducta de aductiune de la captare.
Unitate de pompare :
Are rolul mentinerii sub presiune a sistemului de conducte.
Unitatea de pompare este dimensionata pentru un debit Q = 29 m3/h si o presiune de 4 bari.
Grupul de pompare se va monta in zona tehnologica si va fi dotat cu o electropompa
centrifuga una activa si una de rezerva, panou de comanda si automatizare, convertizor de frecventa,
regulator de presiune, supapa de sens, presostat, manometru.
Grupul de pompare apa potabila , este echipat cu 2 electropompe orizontale din fonta cu
rotor din inox (1A+1R):
- Qpompa=29 m3/h H=50mCA;
- P=7,5kW pornire directa;
- U=3x380V;
Grupul este complet echipat si gata pentru racordarea la instalatie si include colectoarele pe
aspiratie si refulare, clapeti de sens, vane de izolare (cate 2 pentru fiecare pompa), 1 manometru, 1
senzor de presiune 4-20mA, cadru de baza si tablou de automatizare pentru comanda pompelor cu
automat de rotire pentru uzura uniforma si contorizarea orelor de functionare , protectie lipsa apa
inclusa.
Instalatie filtrare cu nisip:

Din rezervoarele de reactie de 50 m3, cu ajutorul unitatii de pompare, apa va trece in filtrul
automat cu nisip.
Treapta de filtrare este compusa din 2 rezervoare presurizate dimensionate pentru un debit de
29 m3/h la o presiune de 4 bari. Volum nisip multimedia 0.500 m3/tank, volum filtru 1072 l,
diametrul 915 mm si inaltime de 1829 mm.
Nisipul are rolul de a filtra sedimentele cu finete mica, retinandu-se astfel impuritatile
mecanice si suspendate. Filtrul automat cu nisip este un mediu de filtrare pe baza de nisip cuartos cu
granulatii diferite. Asezarea are loc in doua straturi, primul strat(baza) cu granulozitate cuprinsa
intre 1,5-2 mm si un coeficient de uniformitate de 1,33 si al doilea strat cu granulozitate cuprinsa
intre 0,5-0,7 mm si un coeficient de uniformitate de 1,4.
23
Filtrul nu trebuie schimbat, statia se regenereaza automat la un timp prestabilit. In acest fel
se asigura o exploatare indelungata a filtrului cu un cost de intretinere foarte scazut.
In timpul regenerarii, acest filtru nu va livra apa netratata.
Componenta :
1. Tanc din plastic armat cu fibra de sticla Ø 36 inch , H = 72 inch – 2 buc
2. Valva automata– 2 buc
- Material valva: alama fara plumb
- Numar faze de regenerare: 2
- Timp regenerare ajustabil: 164 min
- Intrare / iesire : 2”
- Debit continuu valva: 23 mc/h
- Debit maxim valva: 29 mc/h
- Debit proiectat valva: 14,2 m3/h
- Backwash maxim: 25 m3/h
- Alimentare electrica: 230V-50 Hz
- Transformator electric: 24 V-50 Hz
- Presiune de lucru: 2.5-6 bar
- Temperatura de lucru: 1-43 °C
Instalatie de filtrare cu carbune activat:

Filtrele automate cu carbune activat sunt rezervoare presurizate care contin granule de
carbune de cea mai buna calitate, tratate cu abur, avand o suprafata foarte mare comparativ cu
volumul ocupat. Culoarea, mirosul, gustul, pesticidele, substantele organice volatile si clorul
rezidual liber se indeparteaza din apa prin adsorbtie pe carbune, iar impuritatile mecanice se retin in
faza de filtrare, dupa care sunt expulzate la canal in faza de spalare in contracurent a mediului
filtrant.
Filtrul va asigura viteza optima de filtrare si incarcarea specifica maxima in vederea retinerii
precipitatului. Volum carbune activat per filtru 0.500 mc, volum filtru 1072 l, diametrul filtrului 915
mm si o inaltime de 1829 mm.
Componenta :
- Debit continuu valva: 23 m3/h
- Debit maxim valva: 29 m3/h
- Debit proiectat valve: 14.2 m3/h
24
Instalatie filtrare sedimente cu finete de filtrare de 25 microni :

Este constituita dintr-un filtru robust, cu carcasa din PVC-U pentru mansoane tip sac din
polipropilena de dimensiuni 7”x16” sau 7”x32”. Sunt indicate in toate aplicatiile de prefiltrare in
special pentru pretratarea dinaintea echipamentelor prevazute cu membrane (osmoza inversa). Sunt
confectionate conform directive 97/23/EC.
Caracteristici:
-Presiune operare: pana la 7.0 bar la 25oC
-Presiune testare: 9.1 bar
-Temperatura operare: 5 – 40 oC
-Drenaj: ¼”
-Dotat cu : manometru cu record ¼”
Sacul filtrant se schimba la o cadere de presiune de maxim 1 bar la 20 oC.
Finetea de filtrare poate varia in functie de aplicatie, de la 1 – 100 microni. Finetea
recomandata este de 25 microni.
Instalatie de control al pH-ului

Pentru atingerea parametrilor doriti ai apei tratate, pe tot parcursul acesteia prin statia de
tratare se vor instala si echipamente de monitorizare.
pH-ul apei are un rol important in procesul de oxidare precum si pentru tratarea apei.
Procesul de control si monitorizare consta intr-un echipament destinat citirii in timp real si
inregistrarii parametrilor pH.
Sistemul de monitorizare al pH-ului este compus din:
-senzor de pH
-conectori
-cablu
-transmiter de pH cu afisaj local cu iesire de 4-20 mA
-robinet de proba
-extra senzori de pH (consumabile)
-kit-uri de calibrare
O alarma de min / max poate fi setata pentru parametrul pH.
Alimentarea electrica : 220/24V cu transformator. (4/- 20%)
Intensitate electrica: 0.3 A max
Temperatura functionare: 5-45 oC
NOTA: Senzorul de pH nu se lasa niciodata uscat pentru a evita distrugerea lui
Instalatie automata de dozare bisulfit NaHSO3 :

Bisulfitul de sodiu joaca un rol important in tratarea apei, ca un agent puternic de reducere si
indepartare chimica a oxigenului dizolvat si de reducere a coroziunii in instalatie. Acesta ajuta de
asemenea la declorurarea apei potabile.
Instalatia este automata si este compusa din:
-pompa dozatoare cu debit proportional cu debitul lichidului din conducta in care se face
dozarea (dozeaza in functie de semnalul primit de la un contor lansator de impulsuri)
-furtun semirigid din polietilena
-furtun flexibil din PVC
-supapa de injectie cu filet exterior de 3/8”
25
-filtru
-apometru cu impuls
-senzor de nivel
-vas stocare bisulfit
Instalatie de filtrare sedimente cu finete de filtrare de 10 microni :

Reprezinta treapta de filtrare sedimente fine (pana la 10 microni).
Caracteristici:
Presiune operare: pana la 7.0 bar la 25 oC
Presiune testare: 9.1 bar
Temperatura operare: 5 – 40 oC
Drenaj: ¼”
Dotat cu : manometru cu racord ¼”
Instalatie automata de control redox :

Ca si pH-ul, Redoxul constituie monitorizarea parametrilor apei din punct de vedere
oxidativ.
Denumit si Potential Redox, ORP ( Oxidation Reduction Potential ) este o valoare masurata
in milivolti a carei marime indica daca o solutie este oxidanta sau reducatoare.
inregistrarii parametrilor RX.
-senzor de RX
-conectori
-cablu
-transmiter de ORP cu afisaj local cu iesire de 4-20 mA
-robinet de proba
-extra senzori de RX (consumabile)
Temperatura functionare: 5-45 C
Instalatie automata de dozare antiscalant :

Antiscalantul (inhibitorul de cruste – previne depunerile) este un polimer.
Antiscalantul este folosit ca si dispersant si stabilizator pentru duritate in sistemele de
desalinizare. Produsul este adecvat pentru instalatii echipate cu membrane din poliamida, acetat de
26
celuloza si polieter cu suprafata incarcata anionic. Antiscalantul este eficient si impotriva

biofouling- ului, acesta eliminand materialul organic de pe suprafetele membranei. Un avantaj
suplimentar este efectul stabilizator pentru colmatarea cu carbonat si sulfat.
folosesc pompe dozatoare standard reglate prin semnalul primit de la panoul osmezei inverse.
Proprietati:
-pH: 10.5 +/- 0.5
dozarea (dozeaza in functie de semnalul primit de la osmoza inversa);
-furtun semirigid din polietilena;
-furtun flexibil din PVC;
-supapa de injectie cu filet exterior de 3/8”;
-filtru;
-senzor de nivel;
-vas stocare antiscalant;
Instalatie automata de filtrare prin osmoza inversa:

Instalatiile de filtrare prin osmoza inversa sunt echipamente ce asigura producerea apei
osmozate necesara in diferite domenii precum: cazane de joasa presiune, spalatorii profesionale,
laboratoare, aplicatii in industria agroalimentara, toate aplicatiile care implica apa osmozata.
Echipate cu membrane de energie redusa de 8”, sistemul de osmoza inversa este controlat
printr-un automat programabil cu ecran tactil color ce dispune de un meniu intuitive ce permite
reglarea parametrilor de functionare ai instalatie de osmoza inversa.
Parametrii critici cum ar fi conductivitatea si debitele sunt afisate explicit cu praguri de
alarma ajustabili.
Se livreaza montata pe un cadru din otel inoxidabil care include aparatele de masurat si
control. In componenta ei intra un filtru special la intrare cu cartuse filtrante la 1 microni si 2
manometre, pompa centrifuga multietajata de presiune mare confectionata din otel inoxidabil, cu
zgomot redus, module cu membrane in recipiente presurizate. Este dotata cu robinete, instrumente
pentru masurare si reglare, precum si un microprocesor.
In aceasta treapta de filtrare avansata are loc eliminarea in proportie de 96 - 98% a
continutului de saruri din apa si 99% a materiei organice.
Printre compusii indepartati din apa sunt: arseniu, bariu, cadmiu, crom (Cr3+/Cr6+), cupru,
plumb, nitrati, nitriti, radiu, seleniu, amoniu, bicarbonati, bromuri, clor liber, cloruri, magneziu,
sodiu, sulfati, tanin, zinc, aluminiu, turbiditate, gust neplacut si miros, microorganisme etc.
Descrierea instalatiei:
Echipamentul este cablat si preasamblat, fiind pregatit pentru instalare. Partea electrica
corespunde normelor in vigoare.
Are functiuni operationale cu parola pe diverse nivele, opreste functionarea in caz de
presiune prea mica, conductivitate la limita maxima setata sau la limita de prealarmare, afiseaza
avarii ca presiune mica, prezenta apa dura/suprasarcina motor, conductivitate prea mare.
27
Semnalizare pentru: permeat necorespunzator, recirculare permeat, dislocuire concentrat, spalare

concentrat, spalare intermitenta in timpul opririlor, oprire comandata de un semnal exterior.
Conexiuni aditionale posibile: intrari(joasa tensiune) pentru controlul nivelului cu
intrerupatoare cu unul sau doua plutitoare, unitate de monitorizare a duritatii , oprirea functionarii
de la un semnal exterior, 2 intrari universale; iesiri pentru instalatia de dedurizare(230V/50 HZ), 2
electroventile pentru spalarea concentratului, permeat necorespunzator si permeat recirculat, o iesire
universala, o iesire analogica (4-20 mA) pentru conductivitatea permeatului si DDC(semnal de
disfunctionalitate colectiva ,cu contacte libere).
Afisarea defectiunilor pentru presiune redusa, apa dura/supraincarcare motor, pre-alarmare
conductivitate ridicata, defectiune conductivitate ridicata, debit concentrat sub limita minima,
defectiune alimentare electrica, rezistivitate redusa a apei produse, afisari digitale pentru curentul si
tensiunii, potentiometru de precizie pentru reglarea tensiunii.
Sterilizator cu UV :
Etapa de tratare unde are loc distrugerea de bacterii, virusi si microorganisme patogene din
apa, fara a necesita timp de reactie.
Intrucat clorul nu elimina toti agentii patogeni ce pot contamina apa, se recomanda
sterilizarea acesteia cu UV. Se elimina astfel bacterii rezistente la clorinare, virusi primari si virusi
ultrarezistenti.
Instalatie automata de clorinare pentru dezinfectie finala si reglare pH :

Dezinfectia finala se realizeaza prin injectia de hipoclorit de sodiu care are in principal rolul
de a asigura protectia antibacteriana de-a lungul retelei de conducte pana la punctul final de
utilizare.
Dozarea solutiei se realizeaza computerizat cu ajutorul unei pompe dozatoare si a unui
senzor (pentru masurarea in-line a clorului rezidual) montat in aval de dispozitivul de injectie de
hipoclorit de sodiu.
De asemenea se va realiza si o reglare de pH.
dozarea (dozeaza in functie de semnalul primit de la osmoza inversa) – 2 buc;
-filtru;
-senzor de nivel – 2 buc;
-vas stocare hipoclorit de sodiu – 1 buc;
-apometru cu impuls 1 buc;
-vas stocare solutie de reglare pH – 1 buc;
Calcul necesar reactivi:

NaOCl pentru oxidare-dezinfectie:
(4*100/14)/1.25*28,4 = 650 ml/h
1.25 – densitate NaOCl
28,4 – debit apa bruta (m3/h)
14% - concentratie NaOCl
4 – doza Cl in ppm
28
Consum anual NaOCl: = 650*24*365 = 5694 [l/an]

NaOCl pentru dezinfectie:
(1*100/14)/1.25*17 = 97.14 ml/h
17 – debit apa bruta (m3/h)
Consum anual NaOCl: = 97.14*24*365 = 851 [l/an]
Breviar de calcul:
1.Instalatie de clorinare pentru oxidare si dezinfectie primara :
Oxidarea se realizeaza prin oxidare cu hipoclorit de sodiu cu 14% clor activ.
Total Cl2 necesar = 4 mg/l

Intr-un litru de hipoclorit de sodiu (NaOCl) se gaseste 14% clor activ 4*100/14 = 28.6 mg
NaOCl.
Densitatea NaOCl: ρ = 1,25 g/cm3.
Cantitatea de hipoclorit de sodiu NaOCl necesar pentru 1ml/m3 = 28.6/1,25 = 22.9 ml/m3
Cantitatea necesara de hipoclorit de sodiu NaOCl pentru un debitul de 28.4 m3/h este 650,36
ml/h
0.650l/h, alegem o pompa dozatoare Q= 2.5 l/h la presiunea. Pompa dozeaza proportional cu
debitul apei de tratat ce trece prin conducta.
Pentru reglarea numarului de doze se utilizeza un contor - lansator de impulsuri, in aval de
pompa dozatoare.
2.Bazin reactie :
Dimensionare bazin stocare apa clorinata (bazin reactie).
Vutil = Qc x t = 28,4 x 3 = 85.2 m3
Se va alege un bazin de 100 m3
Unde:
t – timp de reactie (h);
Qc – debit de calcul (m3/h).
Bazinul de reactie se va monta suprateran, si va avea urmatoarele dimensiuni :
Diametru bazin: D = 6 m;
Inaltime: H=4,37m;
3.Instalatie automata de filtrare cu nisip:

Debitul de dimensionat: Q = 28,4 m3/h
Se prevad 2 filtre cu nisip care lucreaza la un debit nominal de 28,4 m3/h si o presiune de 4
bari. Filtrele se spala unul pe altul.
29
Diametru filtru: Ø = 915 mm;

Numar de unitati: 2 bucati;
Suprafata de filtrare: S = 0.66 m2;
H filtru = 1829 mm;
Volum mediu filtrant: V= 946.6 l;
Viteza de filtrare este: v = 21 m/h
Materialul filtrant:
Cantitatea de material filtrant necesara 946.6 l nisip.
Spalarea filtrelor se face cu apa din sistem, spalarea se va face atat automat (prin
programarea timpului de spalare) cat si prin scaderea de presiune. Procesul de filtrare se opreste si
incepe programul de spalare al filtrului.
4.Instalatie automata de filtrare cu carbune activat:
30
5. Instalatie automata de clorinare pentru dezinfectia finala :

(1*100/14)/1.25*17 = 97.14 ml/h
Dimensionare bazin stocare reactivi:
V = (0.097 l/h x 24) x 30 zile = 70 l
S-a considerat timpul de stocare reactivi de 30 zile. Va fi prevazut un bazin de stocare
reactivi de 100 l.
•Instalatii electrice :
Pentru alimentarea cu energie electrica a spatiilor tehnice, este necesar sa se ceara un
supliment de putere. Spatiile tehnice sunt alimentate prin intermediul tablourilor electrice. Astfel s-a
prevazut :
-un tablou electric TEC1 – la statia de preclorinare,avand Pi=12,09KW, alimentat din cofretul de
baransament ;
-un tablou electric TEG – la statia de potabilizare, avant Pi=25 KW, alimentat din cofretul de
baransament ;
Toate constructiile vor fi prevazute cu priza de pamant.
Procesul tehnologic propus la gospodaria de apa nr. 1 a fost prevazut cu un sistem de
monitorizare la distanta de tip SCADA.
•Instalatii sanitare:
Apa tehnologica rezultata in urma potabilizarii va fi recuperata si reintrodusa in sistem prin
intermediul unei statii de pompare apa prefabricata si complet echipata, compusa din doua pompe,
una activa si una de rezerva, Q/pompa = 4 mc/h, Hp=10mCA.
Dimensiunile acestei statii de pompare apa tehnologica sunt : D=2,00m, H=3,33m.
31
In cazul golirii rezervoarelor si a scaparilor de ape accidentale, s-a prevazut o retea de

canalziare menajera realziata cu teava PVC SN4, D=160mm care sa evacueze apele la reteaua de
canalizare menajera a localitatii. In aces scop s-au prevauzt 11 camine de canalizare prefabricate
realizate din beton precomprimat, Di=1,00m H=1,0 m - 1,8m, echipate cu capace carosabile.
•Instalatii de ventilatie si incalzire:

Containerele in care sunt montate instalatiile de potabilizare vor fi ventilate prin intermediul
ventilatoarelor de perete, iar incalzirea se va face cu radiatoare electrice.
Nota: Avand in vedere ca in acesta documentatie se realizeaza doar tratarea apei la
Gospodaria de apa nr. 1, se recomanda ca Beneficiarul sa opreasca Gospodaria de apa nr.2 daca
acesta nu indelineste conditiile de potabilizare, sau/si pana cand se va face o investiei intr-o
instalatie de tratare apa la Gospodaria de apa nr.2.
2.STATIE POMPARE APA EXISTENTA SI REZERVOR EXISTENT:

Solutia de fundare si structura de rezistenta a constructiei este bine conceputa si executata
penru terenul de fundatie existent pe amplasament.
- Se va demola « ghena din zidărie de BCA » de protecţie a conductelor, de pe faţada Nord, de la
bazinul de apă.
- Se va desface şi reface în întregime protecţia hidroizolaţiei de la bazinul de apă (tencuiala cu
mortar de ciment) .
- Se vor revizui pereţii din beton armat şi protecţia din BCA de la bazinul de apă şi se vor repara
- Se aplica un strat de protecţie impermeabil cu tencuieli impermeabile la interiorul bazinului de apă
- Se vor revizui,repara şi retencui în întregime pereţii din BCA de la staţia de pompe şi camera
tabloului electric (inclusiv la legatura dintre cele două construcţii din BCA.
- Se va desface învelitoarea de tip terasă necirculabilă ,inclusiv straturile de BCA şi şapele de pantă.
- Se va executa un acoperiş de tip şarpantă uşoară din lemn peste planşeul de la bazinul de apă,staţia
de pompe şi camera tabloului electric.
- Se va executa o termoizolaţier cu materiale uşoare peste planşeul de la bazinul de apă şi staţia de
pompe
- Se vor desface tencuielile degradate de la interiorul staţiei de pompe şi se vor reface în întregime.
- Se vor realiza finisaje corespunzătoare la interiorul şi la exteriorul clădirii (pardoseli din mozaic
ciment şi vopsitorii cu var lavabil).
- Se va înlocui tâmplăria existentă şi se va realiza tâmplărie metalică ( fereastră) la staţia de pompe ,
în locul zidăriei cu blocuri de sticlă.
II.OBIECT 2 – Retea de distributie apa:

Se doreste inlocuirea conductei existente din otel pe o lungime de 2848,08ml, cu teava PEID
PE100 PN6.:
Strazile pe care se reabiliteaza conducta de apa sunt:

1.Str. Murelor – PEID D=125mm = 562.43 ml;
2.Str. Orhideelor – PEID D=125mm = 573.42 ml;
3.Str. Panselelor – PEID D=125mm = 552,69 ml;
32
4.Str. Musetelului – PEID D=125mm = 571.74 ml;

5.Str. Preot Dojan – PEID D=160mm = 587,80 ml;
Pe aceste tronsoane au fost prevazuti 30 de hidranti de incendiu DN80, tip subteran.
Pe intreaga retea de apa a localitatii exista 26 camine de vane, care sunt degradate si sunt
depasite din punct de vedere tehnic si ,,moral’’, din care se vor reabilita doar 19 buc. (CV) (cele
care se regasesc pe traseul retelei de canalizare ce se va realiza).
Astfel s-a prevazut desfiintarea (demolarea) lor si prevederea in locul lor a altor 19 camine
de vane noi, complet echipate cu vane de inchidere, rocineti de golire si robineti de aerisire,
executate din beton armat echipate cu capace din fonta de tip carosabil.
Nota: Toate gospodariile si toate institutiile aflate pe lungimea de conducta care se
reabiliteaza (inlocuieste) 110 gospodarii, vor fi debransate de pe conducta veche si se vor bransa la
noua conducta, prin intermediul colierelor de bransament.
Descrierea lucrarilor:
1.Strada Murelor:
S-a prevazut a se inlocuii reteaua din otel de pe strada Murelor, care incepe de la
intersectia strazilor Teiului cu Orhideelor, si se termina la intersectia strazilor Piersicului,
Musetelului si Morilor. Deoarece aceasta retea se prelungeste pana in strada Morilor lungimea
acestei retele a iesit de 562,43ml, lugime mai mare decat lungimea strazii Murelor (lungimea
strazii masurandu-se din centrul intersectiei la un capat pana la celalalt centru al intersectiei
din celalalt capat).
Pe aceasta strada s-au prevazut:
-reabilitarea a 2 camine de vane CV1 si CV2;
-camine de sectorizare noi CS, 3 buc, CS2,CS3,CS,4;
-5 hidranti subterani de incendiu DN80;
-vane de sectorizare prevazute in CV1 (3 buc: 2vane = 125mm, 1vana = 100mm);
-vane de sectorizare prevazute in CV2 (4 buc: 2vane = 150mm, 2vane = 125mm);
-vane de sectorizare prevazute in CS2 (4 buc: 2vane = 125mm, 2vane = 100mm);
-vane de sectorizare prevazute in CS3 (3 buc: 2vane = 125mm, 1vana = 100mm);
-vane de sectorizare prevazute in CS4 (3 buc: 3vane = 125mm);
-total vane = 17 buc; Vanele vor fi de tip sertar sertar pana.
-vane de aerisire 2’’ = 1buc;
-vana golire d=50mm = 1buc.;
-subtraversari de drumuri asfaltate = 3 buc.
2.Strada Musetelului:
S-a prevazut a se inlocuii reteaua din otel de pe strada Musetelului, care incepe de la
intersectia strazilor Piersicului, Murelor si Morilor, si se termina la intersectia strazilor Seceleanu cu
Panselelor. Deoarece aceasta retea se prelungeste pana in strada Morilor lungimea acestei
retele a iesit de 571.74 ml, lugime mai mare decat lungimea strazii Musetelului (lungimea
-reabilitarea a 5 camine de vane CV21,CV22,CV23,Cv24 si CV16;
33
-vane de sectorizare prevazute in CV21 (2 buc: 2vane = 125mm);

-vana golire d=50mm = 1buc.
3.Strada Panselelor:
S-a prevazut a se inlocuii reteaua din otel de pe strada Panselelor, care incepe de la
intersectia strazilor Seceleanu si Museteluiui, si se termina la intersectia strazilor Iasomiei si
Orhideelor. Lungimea acestei retele a iesit de 552.69 ml.
-reabilitarea a 4 camine de vane CV7, CV8,CV9, CV26;
-6 hidranti subtereani de incenidu;
4.Strada Orhidelor:
S-a prevazut a se inlocuii reteaua din otel de pe strada Orhideelor, care incepe de la
intersectia strazilor Iasomiei si Panselelor, si se termina la intersectia strazilor Teiului si Murelor.
Lungimea acestei retele a iesit de 573,42 ml.
-reabilitarea a 3 camine de vane CV3,CV4, CV6;
-vane de sectorizare prevazute in CV6 (2 buc: 2vane = 125mm,);
5.Strada Preot Dojan:

S-a prevazut a se inlocuii reteaua din otel de pe strada Preot Dojan, doar pe cca. jumatate
de strada,tronson care incepe de la intersectia cu str. Teiului, si se termina la intersectia cu str.
Seceleanu. Lungimea acestei retele a iesit de 587,80 ml.
34

6.S-a prevazut a se reabilita camine de apa existente (CV), care se regasesc pe traseul retelei de
canalizare, astfel :
-CV18 (echipat cu 4 vane, 3 vane D=150mm si o vana D=125mm) – pe str. Iasomiei;
-CV25 (echipat cu 2 vane, D=150mm) – pe str. Parcului;
7.Pentru sectorizarea retelei de apa existente, s-au prevazut a se executa camine de sectorizare noi
(CS), care se regasesc pe traseul retelei de canalizare, astfel:
-CS1 (echipat cu 3 vane, 2 vane D=150mm si o vana D=100mm) – pe str. Pajistei;
-CS5 (echipat cu 3 vane, 2 vane D=150mm si o vana D=125mm)– pe str. Parcului;
-CS6 (echipat cu 2 vane, 1 vana D=150mm si 1 vana D=125mm)– pe str. Parcului;
-CS7 (echipat cu 3 vane, D=110mm)– pe str. Salciei;
Nota: La caminele de vane care nu se regasesc pe traseul retelei de canalizare CV

5,10,11,12,13,14,15, nu se intervine in aceasta documentatie. Beneficiarul va trebui ca in viitorul
apropiata sa intervina (cf. Expertiza) asupra acestor camine (sa le reabiliteze) printr-o alta
documentatie.
III.OBIECT 3 – PUT FORAT Nr.1:

La acest put forat se vor realiza urmatoarele lucrari de interventie:
1.Reparatii la cabina putului forat - Se vor tencui la exterior, deasupra solului şi se vor proteja
anticoroziv capacele metalice.
2.Se va decolmata putul forat;
3.Se va inlocui pompa submersibila existenta, ce este depasita din punct de vedere fizic si ,,moral’’
cu o pompa submersibila 12-36 mc/h.
La acest put forat nu se va realiza imprejmuire, deoarece este amplsat in incinta gospodariei
de apa, iar imprejmuirea a fot prevazuta a se realiza la toata gospodaria de apa.
IV.OBIECT 4 – PUT FORAT Nr.2:

1.Imprejmuire pentru zona cu protectie de regim sever pe o lungime de 80ml (20m x 20m x 20m x
20m) - Imprejmuirea se va realiza cu plasa zincata, montata pe stalpi metalici rectangulari.;
2.Realizare cabina put forat noua – din beton armat;
Nota:
Conform HOTARARE nr. 930 din 11 august 2005 - ,,pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si Hidrogeologica’’, art. 14 - ,, In cazul
35
forajelor care exploateaza acvifere de adancime sub presiune si care sunt executate astfel incat sa
realizeze conditiile de izolare a stratului captat fata de suprafata terenului si fata de stratele acvifere
superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protectie sanitara cu regim sever,
care va fi circulara, cu centrul pe pozitia forajului si raza de 10 m’’.
V.OBIECT 5 – PUT FORAT Nr.3:

20m) - Imprejmuirea se va realiza cu plasa zincata, montata pe stalpi metalici rectangulari;
2.Realizare cabina put forat noua din beton armat;
4.Se va inlocuii pompa submersibila existenta, ce este depasita din punct de vedere fizic si ,,moral’’
Nota:
VI.OBIECT 6 – PUT FORAT Nr.4:

1.Datorita situatiei existente din teren, imprejmuirea acestui put se face pe o lungime de 55,45 ml
(20m x 7,87m x 20m x 7,58m) - Imprejmuirea se va realiza cu plasa zincata, montata pe stalpi
metalici rectangulari;
VII.OBIECT 7 – PUT FORAT Nr.5:

1. Datorita situatiei existente din teren, imprejmuirea acestui put se face pe o lungime de 40ml (10m
x 10m x 10m x 10m) - Imprejmuirea se va realiza cu plasa zincata, montata pe stalpi metalici
rectangulari;
2.Realizare cabina put forat noua;
VIII.OBIECT 8 – PUT FORAT Nr.6:

rectangulari;
36
2. Reparatii la cabina putului forat - Se vor tencui la exterior,deasupra solului şi se vor proteja
cu o poma submersibila 12-36 mc/h.
Nota: La puturile forate F2,F3, se va realiza imprejmuire cu regim sever pe 80 ml ((20m x

20m x 20m x 20m) la F3 55,45ml (20 x 7.87 x 20 x 7.58m)iar la F5,F6, din lipsa spatiului se va
realiza o imprejmuire de 40 ml (10m x 10m x 10m x 10m). Forajul F1 este aflat in incinta
Gospodariei de apa nr.1.
IX.OBIECT 9 – CAMINE VANE DE SECTORIZARE:

Pe reteaua existenta de apa s-a prevazut un numar de 7 de camine noi pentru sectorizarea
retelei (CS), echipate complet cu vane de inchidere, robineti de golire si robineti de aerisire.
Caminele sunt din beton armat, prevazute cu capace de fonta de tip carosabil.
c) Trasarea lucrărilor:
Cotele de nivel prezentate in piesele desenate sunt conform studiului topografic intocmit in
metri deasupra nivelului Marii Negre.
Predarea amplasamentului se va face de către beneficiar si proiectant pe baza procesului
verbal de predare - primire a amplasamentului si a bornelor de reper (cod 4-2-3 din Sistemul de
evidenţă în activitatea de control tehnic al calităţii construcţiilor publicat în Buletinul Construcţiilor
volumul 2/1981.
Înainte de trasarea lucrărilor se va face recunoaşterea terenului, în prezenţa proiectantului,
pentru verificarea concordanţei proiectului cu situaţia reală de pe teren. Antreprenorul va verifica
topografia santierului lucrarii si aliniamentul si cota bornelor si reperelor. Dupa ce reperele si
bornele au fost astfel verificate si dupa ce, toate erorile, daca exista, au fost corectate, se vor stabili
toate liniile si cotele necesare pentru executia lucrarii.
Confirmarea poziţiei reţelelor subterane, pichetarea acestora şi precizarea măsurilor ce se
impun pe durata execuţiei se va face pe bază de proces verbal încheiat cu delegaţii unităţilor de
exploatare a reţelelor din gospodăria subterană existentă în zonă. în funcţie de situaţia reală la teren,
dacă este cazul, vor fi efectuate sondaje de identificare.
Antreprenorul va trasa lucrarea prin stabilirea axelor şi a colţurilor structurilor, axelor
rambleelor, drumurilor, împrejmuirilor, pereţilor, aliniamentului pentru toate conductele şi alte
astfel de linii (limite) şi puncte care pot fi cerute. Pe baza acestor repere şi puncte certificate şi
acceptate, antreprenorul va face măsurătorile iniţiale şi trasarea conductelor.
Cărţile de teren şi datele tabelare vor fi bine păstrate şi vor fi oricând disponibile pentru
inspecţii şi verificări la cererea Beneficiarului.
Când se predă antreprenorului dreptul de liberă trecere al fiecărei conducte noi sau
neterminate, proiectantul va indica antreprenorului aliniamentul aproximativ al conductei şi reperele
şi alte puncte fixe în câmp de-a lungul şi adiacente aliniamentului.
Trasarea va consta din marcarea tuturor coturilor şi a altor puncte caracteristice pe
aliniament şi pe porţiuni drepte prin ţăruşi înfipţi in pământ la fiecare 50 m.
37
Unde marcajele originale trebuie in mod inevitabil inlăturate sau distruse in timpul derulării
lucrării, antreprenorul va stabili o linie de ridicare topografica paralela la o distanţa sigură,
corespunzând punct cu punct liniei originale.
Înainte de a începe execuţia săpăturilor pentru conducte executantul va verifica traseul
acestora conform planşelor desenate. Lungimea traseului va fi măsurată cu exactitate, inclusiv
cotele de nivel în zonele specificate de proiectant. Traseul conductelor va fi marcat clar pe pământ.
Conductele interioare sau exterioare vor fi montate după ce, în prealabil, s-a făcut trasarea lor. La
trasare se va respecta o pantele prevăzute in Profilele în lungul conductelor de canalizare.
Pentru pozarea retelei de canalizare menajera se va tine seama de celelalte retele edilitare
existente (retele telefonice, electrice, apa etc.). Pe baza sondajelor pentru pozitionarea retelelor
existente se vor marca pe teren, prin reperi speciali, intersectiile acestora cu reteaua de canalizare
menajera proiectata, si consemnarea lor in procese verbale cu detinatorii lor.
Inceperea sapaturilor se va permite numai in baza unei intelegeri scrise cu unitatile ca
exploateaza si intretin aceste instalatii, unitati ce vor indica toate masurile de siguranta ce trebuiesc
luate.
Refacerea sistemului rutier si a trotuarului:
Tipurile de lucrari prevazute a fi executate au fost stabilite din punct de vedere tehnic si
economic cu scopul mentinerii viabilitatii strazii, refacerea sistemului rutier si siguranta circulatiei
la nivelul de agresivitate a traficului si factorilor de mediu la care este sau va fi supus in perspectiva.
Principalele lucrari stabilite ca necesare in baza situatiei existente si a revitalizarii duratei de
viata in perspectiva, sunt:
A. Pentru lucrarile de drum.
- refacerea structurii existente a carosabilului ce va fi supusa interventiilor pentru a se putea realiza
retelele de canalizare;
- refacerea structurii trotuarelor ce vor fi supuse interventiilor pentru a se putea realiza retelele de
canalizare;
- siguranta circulatiei;
B. Pentru lucrarile la reteaua de apa.

- realizarea conductei stradale pe traseul proiectat;
1. realizarea de ramificatii de racorduri pana la limita proprietatii;
In vederea adaptarii unor solutii de reparare si protejare a sistemului rutier existent, eficiente
din punct de vedere tehnic dar si economic, s-au respectat prevederile normelor si normativelor in
vigoare fara a se apela la criteriul calculului de dimensionare a sistemului rutier in vederea sporirii
capacitatii portante avand in vedere ca aceste strazi sunt utilizate de un volum scazut de trafic
format in general din autoturisme, numarul altor categorii de vehicule fiind nesemnificativ din punct
de vedere al agresivitatii si actiunilor dinamice asupra structurii rutiere.
Astfel, solutiile proiectate sunt bazate pe criterii minimale de refacere a starii tehnice a
sistemelor rutiere pentru strazi, in concordanta cu urmatorul normativ:
- Normativ privind “Alcatuirea structurilor rutiere rigide si suple pentru strazi”, indicativ
NP 116-04, aprobat cu Ordin MTCT nr. 196/2005;
Se va proceda la desfacerea sistemului rutier existent si executarea excavatiei pana la
adancimea necesara pozarii conductelor sistemelor de canalizare. Apoi se va trece la asternerea
succesiva a straturilor noului sistem rutier necesar reparatiilor:
Pentru strazi:
20 cm – strat de balast;
20 cm – piatra sparta;
38
6 cm – binder de criblura tip BAD 25;

4 cm – strat din beton asfaltic de tip BA16.
Pentru trotuare:
Trotuarul are urmatoarea structura rutiera:
10-15 cm beton de ciment B250 (C16/20)conform NE 012/2007;
10-15 cm strat de balast.
Trotuarele afectate de executia retelei de apa vor fi aduse la starea initiala.
d) Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier:
La executarea lucrãrilor se vor utiliza numai materiale ce corespund tehnic si calitativ

prevederilor proiectului.
Inaintea punerii în operã, toate materiale se vor supune unui control cu ochiul liber, pentru a
constata dacã nu au suferit degradãri de naturã sã le compromitã tehnic si calitativ; se vor remedia
defectiunile respective, sau se vor înlocui materialele ce nu pot fi aduse în stare corespunzãtoare
prin remediere.
Depozitarea tuburilor se face în spatii acoperite, ferite de actiunea razelor solare. Materialele
asupra cãrora conditiile atmosferice nu au practic influentã nefavorabilã pe durata depozitãrii
(capace din fontã - beton, otel beton, etc.) se vor depozita în aer liber, pe platforme special
amenajate în acest scop. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directã a
razelor soarelui se depoziteazã sub soproane.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnicã a securitãtii muncii, în asa
fel încât sã nu se deterioreze
Elementele componente ale reţelelor de canalizare trebuie protejate de deteriorări in timpul
manipulărilor la incărcare, transport şi descărcare pe şantier. Nu se vor efectua transporturi cu alte
materiale aşezate deasupra ţevilor PVC Tuburile din PVC se livrează şi se transportă orizontal,
ambalate in pachete. In timpul verii, tuburile, racordurile şi piesele din PVC se transportă acoperite
cu prelate. Este interzisă tararea sau rostogolirea tuburilor.Acestea se vor manipula numai prin
ridicări.
Depozitarea ţevilor se face in rastele metalice pentru a le proteja de acţiunile mecanice, pe
suprafeţe orizontale drepte şi netede, sprijinite continuu pe toată lungimea lor, in stive care nu
depăşesc 1.50 m inălţime. Depozitarea ţevilor din PEID se va face in locuri ferite de intemperii şi de
acţiunea directă a soarelui. Temperatura de depozitare pentru ţevi de PEID se recomandă să fie
cuprinsă intre +5 ͦ C şi + 40 ͦ C. Fitingurile şi piesele auxiliare se vor aranja in rafturi pe sortimente
şi dimensiuni.
Adezivul şi solventul folosite la imbinările prin lipire se vor păstra in locuri răcoroase, in
recipiente etanşe de sticlă sau tablă zincată, etichetate şi inchise cu dop.
e) Organizarea de şantier:
Organizarea de şantier va utiliza baraci provizorii pentru personalul tehnic şi pentru

depozitarea materialelor cu volum redus.
In zona lucrării există condiţii pentru realizarea unei organizări de şantier provizorii.
Măsurarea lucrărilor executate de constructor va fi făcută atat de către acesta cat şi de dirigintele de
şantier (responsabilul cu executia). Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor de pe şantier sunt
39
in sarcina constructorului care va lua măsuri de amenajare a unor spaţii de depozitare a materialelor,
precum şi paza acestora prin organizarea de şantier.
Curăţenia pe şantier: este obligaţia constructorului şi constă in asigurarea unor spaţii de depozitare a
materialelor, căi de acces libere, care să nu determine accidente de muncă.
La realizarea lucrărilor se va respecta Legea 10/1995 – Legea calităţii in constructii.
Trasarea şi amplasarea obiectelor se va realiza in conformitate cu prevederile proiectului
tehnic şi a normelor in vigoare.
Asigurarea energiei electrice la punctele de lucru se va realiza printr-un cablu de racord la
instalatiile definitive de alimentare cu energie, in cazul in care acestea au fost executate până la
deschiderea şantierului.
In caz contrar, se va utiliza un grup electrogen mobil, de şantier.
Proiectant:
ing. dipl. Stancu Alecsandru
40
Beneficiar: : Comuna Perisoru; Faza: P.Th.+ D.E.
Nume proiect: MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE APA DE PE RAZA COMUNEI PERISORU, JUD. CALARASI AFERENTA
PROIECTULUI INTEGRAT "MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE APA SI INFIINTAREA RETELEI PUBLICE DE APA UZATA DE

CUI: RO 18991887;
NR. REG. COM.: J51/527/2006
VOLUM II - PARTI SCRISE – CAIET II.2

MEMORII TEHNICE PE MEMORIU TEHNIC
SPECIALITATI ARHITECTURA GOSPODARIE
DE APA
Titlu proiect: MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE

FAZA: D.T.A.C. / P.Th.+D.E.

MEMORIU TEHNIC ARHITECTURA
Capitolul I - DATE GENERALE

I.01 - Obiectul proiectului
Titlu proiect: MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE APA DE PE RAZA

COMUNEI PERISORU, JUD. CALARASI AFERENTA
PROIECTULUI INTEGRAT "MODERNIZAREA RETELEI
PUBLICE DE APA SI INFIINTAREA RETELEI PUBLICE DE
APA UZATA DE PE RAZA COM. PERISORU, JUD. CALARASI”
Amplasament: COMUNA PERISORU, JUDETUL CALARASI
Proiectant general: S.C. VEST INSTAL S.R.L. – Calarasi
Proiect nr / Faza: 146/2018 – documentatie D.T.A.C. / P.TH + D.E.
Prezenta documentatie, specialitatea Arhitectura a fost intocmita in faza PROIECT TEHNIC

+ DETALII DE EXECUTIE (P.TH. + D.E.) pentru obiectivul “MODERNIZAREA RETELEI
PUBLICE DE APA DE PE RAZA COMUNEI PERISORU, JUD. CALARASI AFERENTA
PROIECTULUI INTEGRAT "MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE APA SI
INFIINTAREA RETELEI PUBLICE DE APA UZATA DE PE RAZA COM. PERISORU, JUD.
CALARASI” propus a se realiza in judetul Calarasi, comuna Perisoru, sat Perisoru (C.U. nr. 16 /
14.07.2016 – emis de PRIMARIA COMUNEI PERISORU).
Prezentul proiect – specialitatea arhitectura trateaza din punct de verere arhitectural trei
obiective componente ale proiectului mentionat, respectiv 1. constructia existenta cu destinatia de
gospodarie de apa, 2. containerul destinat personalului si 3. imprejmuirea incintei.
La baza proiectarii obiectivelor au stat urmatoarele elemente:
- tema de proiectare stabilita de catre proiectantul general
- prescriptiile de specialitate impuse prin tema de proiectare si specificul obiectivelor propuse
- studiile realizate anterior pentru obictivul mentionat etc
I.02 - Caracteristicile amplasamentului

OBIECTIV A - STATIE DE EPURARE
Incadrare in localitate si zona
Incinta studiata se afla situat in partea de
nord a satului Perisoru, comuna Perisoru si este in
suprafata totala de 995mp (suprafata propusa
pentru imprejmuire)
Incinta destinata gospodariei de apa se va
imprejmui perimetral, avand acces auto si pietonal
din zona de sud (in legatura directa cu trama
stradala a comunei).
Descrierea terenului (parcelei)

Categoria de folosinta – teren intravilan
Suprafata totala teren – 995 mp (reprezentand incinta imprejmuita)
Forma – forma de paralelogram in plan (laturi cca. 25x40m), cu
deschidere in zona de sud si vest la drumul existent.
Dimensiuni – onform plan de situatie din prezenta documentatie
Vecinatati – NORD - teren proprietate privata
– SUD - strada
– EST - teren proprietate privata
– VEST - strada
Cai de acces public – acces din drumul din sud (strada existenta)
Particularitati topografice – teren relativ plan fara pante accentuate, specific zonei de
campie, astfel incat nu necesita lucrari ample de sistematizare.
Terenul de fundare - conform prevederilor normativului NP125/2010, este sensibil la
umezire. Din punct de vedere geomorfologic, terenul de fundare
din zona este constituit din depozite loessoide si argile care
reazama pe straturi de nisipuri si pietrisuri de varsta cuaternara.
Fond construit existent – in prezent pe terenul studiat este existenta constructia cu
destinatia de gospodarie de apa (constructie existenta – compusa
propriu-zis din corp Bazin de apa + statie pompare si corp Camera
tablou electric) cat si alte obiective tehnico-edilitare
Relatia cu constructiile invecinate – constructia studiata (ansamblul de corpuri) este dispusa izolat pe
teren (formand un volum independent si relativ unitar) fiind
pozitionata in partea de sud-vest a incintei studiate.
Retele edilitare – din situatia analizata nu au potut fi identificate retele care sa
traverseze terenul studiat
Datorita pozitiei amplasamentului si a faptului ca acesta este in prezent liber de constructii, nu

se pot evidentia pe teritoriul acestuia valori de patrimoniu care sa necesite protectie.
I.03 - Caracteristicile constructiilor propuse
OBIECTIV 1 – GOSPODARIE DE APA

(COMPUSA DIN 1.GOSPODARIE DE APA, 2. CAMERA POMPE SI 3. CAM. TABLOU ELECTRIC)
- functiunea: – constructie cu destinatie tehnico-edilitara
- dimensiunile maxime: – 15,75 ml x 6,50 ml
- regim de inaltime – parter
- H MAX. CORNISA (STREASINA) – + 4,31 m fata de C.T.N.
- H MAX. COAMA – + 4,91 m fata de C.T.N.
- suprafata construita – Sc = 95,50 mp
- suprafata utila – Su = 76,31 mp
Bazin apa Su = 45,60 mp
Camera pompare Su = 25,36 mp
Cam. T.E. Su = 5,35 mp
- volum constructie – 797 mc (zona subterana+supraterana)
- grad de rezistenta la foc – II (risc mic de incendiu)
OBIECTIV 2 – CONTAINER PERSONAL

- functiunea: – constructie cu destinatie anexa personal
- dimensiunile maxime: – 6,00 ml x 2,40 ml
- regim de inaltime – parter
- H MAX. – 2,70 m
- suprafata construita – Sc = 14,40 mp
- suprafata utila – Su ~ 12,80 mp
- volum constructie – ~ 39 mc
P.O.T. existent = 9,6 % P.O.T. rezultat = 18,96 % (din incinta de 995 mp)
C.U.T. existent = 0,1 C.U.T. rezultat = 0,19 (din incinta de 995 mp)
 Constructia studiata se incadreaza la CATEGORIA “C” DE IMPORTANTA - normala
(conform HGR nr. 766/1997) si la CLASA "III" DE IMPORTANTA (conform Normativului
P100-1/2013) – GOSPODARIE DE APA si CATEGORIA “D” DE IMPORTANTA - redusa

(conform HGR nr. 766/1997) si la CLASA "IV" DE IMPORTANTA – CONTAINER
PERSONAL SI IMPREJMUIRE.
I.04 - Elemente de trasare

Conform “Plan de situatie – incinta Gospodarie de apa 1” - plansa A03-APA din prezenta
documentatie.
OBIECTIVELE SE VOR REALIZA IN TOTALITATE IN CADRUL PROPRIETATII (INCLUSIV INFRASTRUCTURA SI
SUPRASTRUCTURA) SI NU SE VOR AFECTA VECINATATILE (PROPR. PRIVATE sau DOMENIUL PUBLIC)
Capitolul II - DESCRIEREA FUNCTIONALA

DESCRIERE GENERALA
Incinta gospodariei de apa 1, in suprafata de 995 (propusa pentru imprejmuire) are in
componenta sa urmatoarele elemente:
- Constructie cu destinatia de gospodarie de apa, constructia studiata si propusa pentru
reabilitare.
- Container personal modular prefabricat (montat pe platforma betonata).
- Statie de clorinare si statie de potabilizare (montate in containere prefabricate modulare)
- Diferite caminte tehnologice, rezervoare supraterane etc
- Retele tehnologice, put forat etc
- Circulatii de incinta (carosabile, pietonale, trotuare de garda etc)
- Imprejmuire perimetrala
OBIECTIV 1 – GOSPODARIE DE APA 1

*Situatia existanta
Gospodaria de apa nr. 1 a fost executata in anul 1991-25 ani vechime.
Constructia analizata este alcatuita din bazinul de apa, statia de pompe si camera tabloului
electric.
Bazinul de apa si cuva statiei de pompare sunt o constructie unitara din beton armat. Partea
de deasupra cotei +0,15 m a statiei de pompe este alcatuita din zidarie de BCA confinata. Camera
tabloului electric are inaltime parter si este alcatuita din zidarie de BCA confinata.
Fundatiile constructiei (bazin de apa si statia de pompe) sunt directe, continue, de tipul radier
general cu grosimea de 30 cm, executat din beton armat de clasa C12/15. Adancimea de 90 cm in zona
bazinului si in zona statiei de pompe. Structura de rezistenta a cuvei statiei de pompe (pana la cota
+0,15)si a rezervorului de apa este alcatuita din pereti cu grosimea de 25 cm din beton armat de clasa
C12/15.
Peretii din dreptul bazinului de apa au fost termoizolati cu un strat de zidarie BCA cu grosimea
de 15 cm pe intreaga inaltime si apoi s-a aplicat o tencuiala de protectie cu grosimea de 3-4 cm.
Planseul peste statia de pompare si peste rezervorul de apa este executat din chesoane
prefabricate din beton armat si portiuni din beton armat monolit(in zona chepengurilor de acces in
statie si bazin)
Peretii de inchidere de la statia de pompe subt executati din zidarie de blocuri de beton celular
autoclavizat (GBN35 cu mortar M25). Zidaria de BCA este confinata cu patru samburi de beton
armat.
Scara din cuva statiei de pompe pentru acces de la cota 0,00 m la cota -1,50 m, etse executata
din metal si lemn, fiind prinsa de elementele din beton armat ale cuvei.
Acoperisul este de tip terasa necirculabila fiind alcatuit din:
- planseu din beton armat prefabricat si monolit
- termoizolatie BCA
- straturi de poza si de panta din sapa de ciment
- hidroizolatii bituminoase alcatuite din carton asfaltat si straturi de bitum.
Perimetral acoperisului este executat un atic, prevazut cu glaf de tabla la care sunt racordate
straturile de hidroizolatii.
Tamplaria (usa de acces in doua canate) este din profile metalice si tabla. Iluminarea naturala a
statiei este realizata prin intermediul unei ferestre fixe prevazuta cu corpuri translucide din sticla de tip
nevada.
Camera tablou electric.
Fundatiile constructiei sunt directe, continue, de tipul talpa fundatii reduse, executate din
betonsimplu.
Structura de rezistenta este alcatuita fin trei pereti cu grosimea de 25 cm, din zidarie de
blocuri de beton celular autoclavizat (GBN35 cu mortar M25). Zidaria de BCA este confinata cu patru
samburi de beton armat si centuri din beton armat.
Planseul inclinat este alcatuit din beton armat monolit. Acoperisul este alcatuit din planseu din
beton armat monolit, hidroizolatie bituminoasa alcatuita numai dintr-un strat de carton asfaltat.
Tamplaria (usa de acces intr-un canat), este din profile metalice si tabla. Trotuarul de garda
este din beton simplu executat numai pe partea dinspre S, E, si V a constructiei.
Identificarea sistemului structural al constructiilor

Gospodaria de apa nr. 1
Statia de pompe si bazinul de apa sunt o constructie cu regim de inaltime subsol si parter,
Subsolul are structura portanta alcatuita din diafragme din beton armat monolit iar parterul
statiei este alcatuit din zidarie bca confinata. Bazinul pentru apa este alcatuit din elemente prefabricate
din beton armat si zone din beton armat monolit.
Camera pentru tabloul electric este o constructie cu regim de inaltime parter, cu structura din
zidarie bca confinata. Planseul este alcatuit din beton armat monolit.
Starea suprastructurii constructiei:
Nu au fost puse in evidenta degradari accentuate ale tencuielilor de protectie de la bazinul de
apa – fisuri, crapaturi, dislocari.
Protectia din BCA a conductelor (fatada nord) este degradata si inutila deoarece conductele din
aceasta su fost dezafectate.
Peretii din BCA de la statia de pompare si camera tabloului electric prezinta fisuri si local
crapaturi.
Peretii din BCA de la camera tabloului electric sunt dezlipiti de cei ai statiei de pompe
existand o crapatura de pana la 1,5 cm.
Soclurile de protectie de la baza peretilor sunt foarte degradate.
Invelitoarea de la terasa necirculabila de peste statia de pompe si de peste bazinul de apa este
degradata si local foarte degradata (locuri unde a crescut vegetatia).
Planseul peste camera tabloului electric (care este distantat fata de statie) nu s-a executat
invelitoarea cu hidroizolatii bituminoase in mod corespunzator.
Tencuielile din interiorul statiei de pompe sun tfoarte degradate ca si pardoselile din beton
simplu existente.
Zidaria din blocuri de sticla de la statia d epompe este foarte degradata. Tamparia este
degradata.
Trotuarele de protectie sunt degradate
.
Propuneri de solutii de interventie.
Deoarece in situatia existenta R3min=0,89>0,65 si in situatia propusa (cu acoperisuri de tip
sarpanta din lemn) – pentru Surs Vrancea – nu este necesara interventia asupra elementelor
structurale ale gospodariei de apa nr. 1 si statiei de pompare nr. 2.
Tinand seama de de conformarea structurala a cladirilor analizate si de rezultatele obtinute
prin analiza efectuata, se apreciaza ca structura celor doua cladiri existente cu regimul de inaltime
S+P si cu functiunea de gospodarie de apa are capacitatea de rezistenta si stabilitatea
corespinzatoare, putand prelua in bune conditii sarcinile din exploatare si din seism.

Se va demola ghena din zidaria BCA de protectie a conductelor, de pe fatada de nord de
la bazinul de apa.
Se va desface si reface in intregime protectia hidroizolatiei de la bazinul de apa (tencuiala
cu mortar ciment).
Se vor revizui peretii din beton armat si protectia BCA de la bazinul de apa si se vor
repara.
Se va aplica un strat de protectie impermeabil cu tencuieli impermeabile la interiorul
bazinului de apa.
Se vor revizui, repara, retencui in intregime peretii din bca de la statia de pompe si
camera tabloului electric (inclusiv la legatura dintre cele doua constructii).
Se va desface invelitoarea de tip terasa necirculabila, inclusiv straturile de bca si sapele de
panta. Se va executa un acoperis de tip sarpanta usoara din lemn peste planseul bazinului de
apa, statiei de pompe si camera tabloului electric.
Se va executa o termoizolatie cu materiale usoare peste planseul de la bazinul de apa si
statia de pompe.
Se va realiza un sistem de scurgere a apelor meterorice.
Se vor desface tencuielile degradate de la interiorul statie de pompare si se vor reface in
intregime.
Se vor realiza finisaje corespunzatoare la interiorul si la exteriorul cladirii (pardoseli din
mozaic ciment si vopsitorii cu var lavabil)
Se va desface si se va reface scara din cuva statiei.
Se va inlocui tamplaria existenta si se va realiza tamplarie metalica (fereastra) la statia de
pompe in locul zidariei cu blocuri de sticla.
Se va desface si se va reface trotuarul de garda din beton simplu, perimetral.*
Accesul in zona de bazin de apa se va realiza prin intermediul podului rezultat, pe o scara
metalica verticala cu structura proprie, pozitionata pe fatada de nord a constructiei. Scara va fi
prevazuta cu podest de acces si cu cos de protectie alcatuit din inele legate intre ele cu cel putin trei
bare, egal distantate intre ele. .
Pentru scara interioara propusa a se reface (din camera de pompare) podestul de acces va fi
prevazut cu balustrade metalice cu elemente verticale metalice (Hbalustrada = 90 cm). Taote
elementele constructive ale scarii (rampe, vanguri, trepte, contratrepte, podeste etc) vor fi realizate din
elemente metalice si vor fi protejate prin vopisire.
OBIECTIV 2 – CONTAINER PERSONAL

In incinta studiata se va amplasa un container monobloc de tip prefabricat destinat personalului.
Containerul cu dimensiunile L x l x h – 6,0 m x 2,4m x 2,7m, se va monta pe o platforma (radier) din
beton armat. Suprafata construita a containerului este de 14,40 mp. Perimetral radierului din b.a. se vor
realiza trotuare de garda din beton, prevazute cu panta de cca. 3%. Trotuarele se vor etansa cu mastic
bituminos.
Containerul se va livra in forma “finita” complet utilat si echipat si va fi prevazut cu toate
instalatiile necesare conform specificatiilor tehnice.
Alte obiective din incinta *Camin din beton pentru put forate:
Camin Cpf1
Alcatuirea functionala:Sc=6,24 mp Hf=3,15 m Hu=2,65 m
Alcatuire constructiva
Fundatie directa, continua, de tipul radier general cu grosimea de 25 cm, executat din beton
armat.
Structura de rezistenta este alcatuita din pereti cu grosimea de 30 cm si placa cu grosimea de 25
cm, din beton armat,
Peste cosul de acces din beton armat s-a montat un chepeng metalic din tabla, prevazut cu cos
de aerisire.
Camine din beton pentru puturi forate Cfp1 ... R1=100 si R2=90:
Se vor revizui si daca este nevoie se vor curata si repara. Se vor tencui la exterior, deasupra
solului si se vor proteja anticoroziv capacele metalice.*
nota: textele cuprinse intre *...* sunt extrase din “Referat de expertiza tehnica – E323/2016” pusa la dispozitie de
catre beneficiar.
Capitolul III - SOLUTII CONSTRUCTIVE SI DE FINISAJ

III.01 - Sistemul constructiv
Sistemul constructiv este descris anterior conform extras din “Referat de expertiza tehnica –
E323/2016” pusa la dispozitie de catre beneficiar.
III.02 - Inchiderile exterioare si comparimentarile interioare

Situatia existenta/mentinuta
Subsolul are structura portanta alcatuita din diafragme din beton armat monolit iar parterul
statiei este alcatuit din zidarie bca confinata. Bazinul pentru apa este alcatuit din elemente prefabricate
din beton armat si zone din beton armat monolit.
Camera pentru tabloul electric este o constructie cu regim de inaltime parter, cu structura din
zidarie bca confinata. Planseul este alcatuit din beton armat monolit.
Situatia propusa
Se vor monta usi noi, respectiv o usa dubla de acces este de tip usa termoizolata metalica –
culoare gri pentru camera de pompare si o usa simpla termoizolata metalica prevzuta cu supralumina
(ochi batant) pentru camera tabloului electric. Deschiderea usilor este exterioara.
Pentru accesul in pod va fi prevazuta o usa de vizitare realizata din tamplarie aluminiu si panou
de inchidere termoizolant, montata in timpanul fatadei Nord. Usa de vizitare va avea deschidere spre
spatiul podului.
Ferestra propusa pentru montare in camra de pompare se va realiza cu tamplarie aluminiu (ochi
oscilo-batant) culoare gri cu geam termoizolant si va fi prevazuta cu glaf din aluminiu cu aceeasi
cuolare.
Usile de acces si fereastra vor fi prevazute cu toate accesoriile necesare. Glafurile se vor realiza
din aluminiu – culoare gri.
III.03 - Finisajele interioare

- Se va desface si reface in intregime protectia hidroizolatiei de la bazinul de apa (tencuiala cu
mortar ciment).
- Se vor revizui peretii din beton armat si protectia BCA de la bazinul de apa si se vor repara.
- Se va aplica un strat de protectie impermeabil cu tencuieli impermeabile la interiorul bazinului
de apa.
- Se vor revizui, repara, retencui in intregime peretii din bca de la statia de pompe si camera
tabloului electric (inclusiv la legatura dintre cele doua constructii)
- Se vor desface tencuielile degradate de la interiorul statie de pompare si se vor reface in
intregime.
- Se vor realiza finisaje corespunzatoare la interiorul si la exteriorul cladirii (pardoseli din
mozaic ciment si vopsitorii cu var lavabil)
- Se vor realiza vopsitorii de protectie ale elementelor metalice, atat pentru cele exterioare
cat si interioare.
III.04 - Finisajele exterioare

- Tencuieli texturate colorate in masa (culoare alb-crem in campul fatadelor, inclusiv a
timpanelor si culoare maro pentru soclului).
III.05 - Acoperisul si invelitoarea

- acoperisul propus a se realiza se va executa cu elemente structurale din lemn, in sistemul de
sarpanta (in doua ape, peste zona de camera de pompare si bazin apa si intr-o apa peste camera
T.E.) cu astereala din scandura. Toate elementele din lemn ale sarpantei (cosoroabe, popi, pane,
clesti etc) se vor ignifuga si trata contra daunatorilor cu substante omologate.
- termo-hidroizolatii – hidroizolarea se va realiza prin membrane hidroizolante dispuse pe
astereala din scandura
- materiale, culori – invelitoarea din tabla amprentata model tigla - culoare gri.
- vor fi prevzute in mod obligatoriu jgheaburi si burlane pentru preluarea apelor
meteorice, cat si accesorii specifice acoperisului/invelitorii (profile de inchidere la pazie, profile
de coama, parazapezi etc). Chepengurile existenta (capacele metalice) pentru accesul in pod se
vor reconditiona (repara, curata, revopsi etc).
Capitolul IV - INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE (stabilite prin Legea nr.10/1995)
IV.01 – Cerinta «A» REZISTENTA SI STABILITATE

Se vor consulta piesele pentru specialitatea “rezistenta” din prezenta documentatie pentru mai
multe informatii si detalii. Se va executa un acoperis de tip sarpanta usoara din lemn peste
planseul bazinului de apa, statiei de pompe si camera tabloului electric.
IV.02 – Cerinta «B» SIGURANTA IN EXPLOATARE

Modalitatea de dimensionare a spatiului, golurilor (caii de acces) si elementelor de inchidere s-a
facut conform normativelor in vigoare / conditiile impuse de specificul activitatlor desfasurate, si se va
asigura o exploatare optima a obiectivului in conditii de maxima siguranta.
Pardoseala spatiului interior (camera T.E. si statia de pompare) se va finisa cu materiale
antiderapante – pardoseli din mozaic ciment. Scara de acces (podestul si treptele) din camera de
pompare se va realiza astfel incat sa asigure o exploatare optima a obiectivului.
Stratul de protectie impermeabil cu tencuieli impermeabile de la interiorul bazinului de apa va
fi realizat cu materiale speciale, destinate pentru rezervoare de apa potabila (aplicabilitate în domeniul
apei potabile), certificate si omologate pentru acest scop.
Se va asigura o iluminare si ventilare naturala si mecanica optima a spatiilor.
Instalatiile electrice de iluminat, instalatia de apa, instalatia de canalizare etc se vor realiza
conform normelor aflate in vigoare (vezi documentatia de specialitate “Instalatii”).
Pentru exploatarea spaiiilor se vor respecta prevederile legislaiiei in vigoare privind regulile
igienico-sanitare si de protectie a muncii, (Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si Normele specifice de securitatea muncii pentru
activitatea propusa a se desfasura).
TOATE MATERIALELE SI ECHIPAMENTELE VOR FI AGREMENTATE SI IN CONCORDANTA CU NORMELE IN
VIGOARE.
IV.02 – Cerinta «C» SECURITATEA LA INCENDIU

- riscul de incendiu – mic / gradul de rezistenta la foc - II
- utilizarea unor materiale de constructie si finisaje incombustibile sau greu combustibile.
- respectarea de catre beneficar/constructor a normelor in vigoare privind securitatea la
incendiu.
- posibilitati de desfumare in caz de incendiu – prin intermediul ochiurilor mobile ale
ferestrelor.
- evacuarea se face direct in exterior prin intermediul usilor de acces pietonal.
IV.03 – Cerinta «D» SANATATEA OAMENILOR SI PROTECTIA MEDIULUI

Prin tehnologia adoptata – se preconizeaza ca obiectivul propus nu va produce noxe sau
substante nocive ce pot polua atmosfera sau solul. In executie si exploatare se vor respecta
prevederile de protectie a mediului prevazute de legislatia in vigoare pentru evitarea poluarii
mediului prin degajari de substante nocive in aer, apa si sol. Iluminatul natural se asigura prin
suprafata vitrata a fereastrelor.
Materialele propuse pentru a fi utilizate (tencuieli simple, tencuieli speciale - impermeabile de
la interiorul bazinului de apa sau alte finisaje etc) vor fi realizate cu materiale speciale, specifice,
destinate functiunii spatiului in care vor fi puse in opera (tencuieli speciale pentru rezervoare de apa
potabila - aplicabilitate în domeniul apei potabile etc), certificate si omologate pentru acest scop.
Asigurarea calitatii finisajelor in incaperi, se va realiza astfel:
− se vor utiliza materiale care nu contin substante toxice si care nu emit gaze sau
substante nocive, periculoase pentru sanatate
− se vor utiliza materiale rezistente la actiuni de curatire si igienizare, in funcţie de
destinatia incaperilor;
Pe parcursul realizarii proiectului nu se vor afecta factorii de mediu.
Deseurile (in cea mai mare reciclabile) rezultate in urma activitatii de construire vor fi colectate
si depozitate selectiv, temporar in compartimente metalice acoperite amplasate in locuri special
amenajate dupa care vor fi periodic ridicate de catre societati autorizate.
IV.05 – Cerinta «E» - IZOLAREA TERMICA, HIDROFUGA SI ECONOMIA DE ENERGIE

Pentru peretii exteriori ai camerei tabloului electric si ai camerei de pompare (peretii exteriori
din BCA) se va realiza termoizolarea cu polistiren expandat ignifugat de 10 cm grosime iar pentru zona
de soclu cu polistiren extrudat cu grosimea de 5 cm.
Peste planseele din beton (dupa desfacerea straturilor existente - in zona de pod rezultata sau in
zona de sarpanta simpla de peste camera tabloului electric) se va dispune un strat de termoizolatie din
vata minerala (15 cm grosime, montat pe un strat de sapa usoara de egalizare) protejat la partea
superioara cu o sapa slab armata.
Tamplaria eficienta cu geam termoizolant va asigura izolarea termica si fornica.
Se va realiza colectarea apelor pluviale printr-un sistem de jgheaburi si burlane si indepartarea
acestora de cladiri prin trotuare de garda perimetrale construcţiei de 1,00 m latime (refacute) cu panta
spre exterior de 3 %, bine etansate fata de cladire cu mastic bituminos.
Jgheaburile se vor realiza din tabla vopsita in camp electrostatic. Se vor monta impreuna cu
toate accesoriile specifice (capace de închidere, piese de îmbinare jgheaburi cu garnituri de etansare,
sisteme de prindere / pozare / fixare, racorduri jgheab-burlan) iar burlanele se vor realiza din tabla
vopsita in camp electrostatic. Culoarea pentru jgheaburi si burlane este maro (in concordanta cu cea a
invelitorii).
Pentru zonele in care distanta fata de alte obiective/instalatii este redusa se vor realiza trotuare
cu rigola de preluare a apelor meteorice si dirijare spre spatiile verzi (latimea trotuarului va fi in functie
de dimensiunea terenului disponobil) astfel incat scurgerea apelor sa nu afecteze vecinatatile. Trotuarul
se va executa pe un pat stabilizat de nisip.
IV.06 – Cerinţa «F» - PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI

In timpul procesului de construire si de exploatare nu se vor depasi normele in vigoare privind
nivelul de zgomot si vibratii.
Protectia impotriva zgomotului se va asigura prin intermediul usilor izolante si a ferestrelor cu
tamplarie din aluminiu si cu geam termoizolant cat si a materialelor constructive de inchidere.
Capitolul V - AMENAJARI EXTERIOARE CONSTRUCTIEI

In incinta se vor amenaja platforme betonate pentru ciruclatie auto-ocazionala si pietonala.
Constructiile (gospodaria de apa etc) vor fi prevazute cu trotuare de garda cu latime de
minimum 1.0 m, realizate pe un strat de nisip stabilizat. Trotuarele vor avea panta spre exterior de 3%
si vor fi prevzute cu mastic bituminos.
Spatiile libere (neocupate de alei si trotuare si in zonele in care instalatii subterane o permit) se
vor planta si mentine ca spatii verzi. Se recomanda ca imprejmuirile se vor dubla in interiorul
proprietatii cu gard viu (nimai in zonele in care libere de instalatii etc – fara a le afecta pe acestea) in
masura in care este posibil din punct de vedere tehnic.
Imprejmuire incinta - se va realiza imprejmuirea incintei conform planului de situatie anexat.

Imprejmuirea va avea lungimea totala de 129,25 ml si se va realiza cu gard din panouri din plasa
zincata si stalpi metalici. Se va realiza o poarta pentru accesul pietonal cu latimea de 1,00 ml si o
poarta pentru accesul auto cu latimea de 4,00 ml. Portile vor avea deschidere exterioara, fara a afecta
vecinatatile.
Capitolul VI - ORGANIZAREA DE SANTIER

Lucrarile de construire si amenajare de santier se vor executa prin respectarea zonelor de
protectie ale retelelor (electrice etc) potrivit normelor in vigoare si se vor limita strict la terenul aflat in
proprietatea beneficiarului, neafectandu-se terenurile vecine.
Pe durata lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele:
- In inicinta organizarii de santier se va amenaja o platforma P.S.I. dotata conform
normelor in vigoare.
- In timpul executiei, beneficiarul si constructorul vor lua toate masurile pentru
respectarea normelor de protectia muncii in vigoare.
- Pe parcursul lucrarilor propuse nu se va afecta domeniul public sau proprietatile
vecine, lucrarile rezumandu-se la amplasamentul studiat.
- Materialele care urmeaza sa fie utilizate vor fi asigurate de catre executantul lucrarii
si vor corespunde normelor in vigoare.
- La depozitarea materialelor pe santier, executantul va asigura toate masurile ce se
impun din punct de vedere P.S.I. si vor fi asigurate materialele de interventie in cazul
unui eventual incendiu, precum si asigurarea accesului in zona de lucru a echipelor de
interventie.
Lucrarile de executie se vor desfasura fara afectarea domeniului public sau proprietatilor vecine
si numai cu personal calificat.
In vederea realizarea obiectivului, constructorul si beneficiarul vor respecta pe toata perioada
de executie a lucrarilor, toate prevederile din prezenul proiect cit si masurile si normele de protectia
muncii existente in vigoare si care vizeaza activitatea din domeniul constructiilor, in vederea inlaturarii
oricarui pericol de accidentare.
Elementele si echipamentele provizorii necesare executarii lucrarilor se vor amplasa in
interiorul incintei, iar dupa finalizarea lucrarilor de construire spatiile ramase libere din incinta se vor
planta si mentine ca spatii verzi.
- CONTRACTORUL (EXECUTANTUL) VA VERIFICA TOATE INFORMATIILE DIN PLANSE INAINTE DE
PROCURAREA MATERIALELOR SI INCEPEREA LUCRARILOR. ORICE DISCREPANTA APARUTA IN ACEASTA
DOCUMENTATIE TREBUIE RAPORTATA PROIECTANTULUI INAINTE DE INCEPEREA ORICAREI LUCRARI, IN CAZ
CONTRAR CONTRACTORUL VA AVEA INTREAGA RESPONSABILITATE.
Executarea lucrărilor de construcţii se poate face numai pe baza proiectului tehnic de execuţie, inclusiv a detaliilor de
execuţie (faza P.Th. + D.E.), potrivit legii, numai dupa obtinerea autorizatiei de construire si anuntarea inceperii lucrarilor, cu
respectarea prevederilor legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, actualizata, cu modificările şi
completările ulterioare. Se vor respecta prevederile avizelor si acordurilor obtinute care fac parte integranta din prezenta
documentatie.
In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si HGR 925/1995

proiectul va fi supus verificarii tehnice pentru cerintele B, C, D, E, F (partea de arhitectura).
Intocmit, Sef proiect,

ARH. ŢINU ALEXANDRU ING. DIPL. STANCU ALECSANDRU
S.C. VESTINSTAL S.R.L. VIZAT,
PROIECT NR. 146/2018 INSPECTORATUL JUDEŢEAN ÎN CONSTRUCŢII
FAZA: P.Th. + D.E. Calarasi
PROGRAM DE CONTROL
al proiectantului privind execuţia lucrărilor, inclusiv în faze determinante. In conformitate cu prevederile legii nr.10 / 1995 si normativele tehnice in vigoare, se
stabilesc de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor la investiţia: OBIECTIV „GOSPODARIE DE APA” din cadrul proiectului
MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE APA DE PE RAZA COMUNEI PERISORU, JUD. CALARASI AFERENTA PROIECTULUI INTEGRAT "MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE
APA SI INFIINTAREA RETELEI PUBLICE DE APA UZATA DE PE RAZA COM. PERISORU, JUD. CALARASI”
Nr. Documentul care se întocmeşte Participanţi la control: Data efectuării

Crt. P.V.F.D. (proces verbal de control al calităţii I. = I. S. C. Calarasi controlului conform
Faze de lucrări, inclusiv faze determinante care se verifică sau se în fază determinantă) B. = beneficiar graficului de
recepţionează calitativ pentru care trebuie întocmite documente de atestare a P.V.R.C. (proces verbal de recepţie E. = executant execuţie
calităţii lucrărilor calitativă) P. = proiectant
P.V.T.L. (proces verbal de trasare)
P.V.L.A. (proces verbal lucrări ascunse)
0 1 2 3 4
ARHITECTURĂ
1. area conformitatii materialelor si echipamentelor procurate cu
specificatiile din proiect (inainte de punerea acestora in P.V.R.C. B. E.
opera – in functie de faza)
2. Finalizarea pregatirii stratului suport – reparatii pereti
P.V.L.A. B. E.
exteriori, interiori, terasa etc
3. Executia tencuielilor si a straturilor suport P.V.L.A. B. E.
4. Executia finisajelor, invelitoare si elemente de colectare a P.B. E.I.
apelor meteorice, montarea tamplariei exterioare P.V.R.C.
5. Realizare imprejmuire si trotuare de garda P.V.R.C. P.B. E.
1. Executantul va anunţa în scris pe ceilalţi factori interesaţi pentru participarea la control, cu minimum 10 zile înaintea datei la care urmează să se facă verificarea.
2. Un exemplar din prezentul Program de constrol va fi ataşat la Cartea tehnică a construcţiei, care va fi întocmită înainte de recepţia obiectivului.
3. Coloana 5 se completeaza la data incheierii actului prevazut in coloana 3
PROIECTANT, EXECUTANT, BENEFICIAR, I.S.C. Calarasi

S.C. VESTINSTAL S.R.L. COMUNA PERISORU INS. DE SPECIALITATE
CUI: RO 18991887;
NR. REG. COM.: J51/527/2006

MEMORII TEHNICE PE MEMORIU TEHNIC STRUCTURA
SPECIALITATI DE REZISTENTA GOSPODARIE
DE APA 1
Pr. Nr.:146/2018
Titlu proiect: ” MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE

DE APA DE PE RAZA COMUNEI PERISORU, JUD.
FAZA: P.Th.+D.E.

BORDEROU
Parti scrise
1. Foaie de capat;
2. Borderou;
3. Memoriu tehnic de rezistenta;
4. Program de faze determinante;
Parti desenate
1. R-01-GA1 - PLATFORMA CONTAINER PERSONAL

2. R-02-GA1 - PLATFORMA CONTAINER CLORINARE/TRATARE
3. R-03-GA1 - CAMIN DE VANE - COFRAJ SI ARMARE IN PLAN SI
SECTIUNE
4. R-04-GA1 - CAMIN DE VANE - PLAN ARMARE PLACA
5. R-05-GA1 - CAMIN DE VANE - PLAN ARMARE RADIER
6. R-06-GA1 - PLAN COFRAJ SI ARMARE CAMIN VANA, GOLIRE SI
CONTORIZARE 1.50x1.50x1.70
7. R-07-GA1 - DETALIU CAMIN CANALIZARE INCINTA GOSPODARIE DE
APA
8. R-08-GA1 - PLAN SI SECTIUNE FUNDATIE REZERVOR
9. R-09-GA1 - CAMIN PUT FORAT 2.5 m x 1.8 m x 2 m PLAN COFRAJ SI
ARMARE LA FIRAJ F2, F3, F4, F5, F6
10. R-10-GA1 - DETALIU IMPREJMUIRE
11. R-11-GA1 - PLAN SARPANTA 1, SARPANTA 2, SECTIUNILE A-A
12. R-12-GA1 - PLAN DETALII CARACTERISITICE
2
MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA
1. GENERALITATI
Prezentul proiect trateaza faza proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru

obiectivul “Modernizarea retelei publice de apa de pe raza Comunei Perisorul, Judetul Calarasi”,
beneficiara fiind Comuna Perisorul, Judetul Calarasi.
La baza proiectarii au stat urmatoarele elemente:
-partiul de arhitectura, fatadele si sectiunile;
-situatia concreta de pe teren, privind terenurile adiacente amplasamentului;
-prescriptiile de specialitate care reglementeaza activitatea de proiectare.
2.CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI
Potrivit Normativului P100-1 / 2013, amplasamentul se afla in zona seismica de calcul

caracterizata prin acceleratia terenului pentru proiectare a g = 0.25g si o perioada de colt T c =1.0
sec. Clasa de importanta a constructiei este III (I =1).
In conformitate cu codul CR1-1-3-2012 privind incarcarile cu zapada, amplasamentul se situeaza

in zona caracterizata printr-o greutate de referinta a stratului de zapada de 2.5 kN/m2, avand
intervalul mediu de recurenta IMR = 50 ani.
In conformitate cu codul CR1-1-4-2012 privind incarcarile din vant, amplasamentul se situeaza in

zona caracterizata printr-o presiune de referinta a vantului mediata pe 10 min., la inaltimea de 10
m de 0.6 kPa, avand intervalul mediu de recurenta IMR = 50 ani.
Studiul terenului:
Pentru stabilirea stratificatiei terenului, de-a lungul traseului retelei de canalizare menajera, s-au
executat 5 foraje manuale Φ3’’ si adancimi de 1.00m fiecare:
De asemenea s-au consultat fisele compelxe ale forajelor executate in zona.
Pe baza datelor din foraj s-a intocmit urmatoarea coloeana litologica:
- 0.00 – 0.50 (0.60) m – strat de sol vegetal
- 0.50 (0.60) – 1.00m – praf argilos leossoid, galben, tare
In forajele executate anterior s-a intalnit in continuare:

- 1.00 – 3.50 (3.80) m – praf argilos leossoid, galben, tare
- 3.50 (3.80) – 4.00 (5.00) m – nisip slab prafos leossoid, galben;
- 5.00 – 10.00 m – praf argilos leossoid galbui, plastic vartos;
Apa subterana nu a fost intanita in foraje, insa din masuratorile efectuate la fantani, oglinda apei
este situata la adancimea de 7.00m, de la suprafata terenului natural.
Conform STAS 6054-77, adâncimea maximă de îngheţ a zonei, este de 70-80 cm, faţă de
suprafaţa terenului.
3.DESCRIEREA CONSTRUCTIEI
3
Pe ampasamentul situat in Comuna Perisorul, Judetul Calarasi, se propune realizarea a doua

acoperisuri de tip sarpanta usoara din lemn peste planseul de la bazinul de apa si camera tabloului
electric;
Structura de rezistenta a sarpantelor a fost conformata si proiectata astfel:
Sarpanta nr. 1 – peste bazinul de apa
Structura de rezistenta este realizata din elemente din lemn , dupa cum urmeaza: -
- pane, capriori, popi si cosoroabe cu sectiunea de 10x10cm;
- clesti cu sectiunea de 5x10cm;
- talpi cu sectiunea de 10x5cm;
Sarpanta nr. 2 – peste camera tabloului electric
Structura de rezistenta este realizata din elemente din lemn , dupa cum urmeaza: -
- pane, capriori si cosoroabe cu sectiunea de 10x10cm;
Sarpanta in doua ape este realizata din lemn de rasinoase si reazema prin intermediul căpriorilor
din lemn ecarisat, pe o rama formata din cosoroabe si pane. Peste capriori se va bate astereala din
scandura / OSB de 2.4cm grosime.
Caracteristici principale pentru materialul lemnos ce urmeaza a se pune in opera:

- lemn de rasinoase (molid sau brad) categoria I si II, conform STAS 857-83, indreptat si calibrat
prin geluirea pe masini unelte, cu umiditatea maxima la momentul montarii pieselor de 15%
(conform DIN 1052). Placarile ce inchid la interior aceste elemente se vor aplica numai dupa
verificarea uscarii acestor piese la un nivel sub 15%.
- lemn de rasinoase clasa II de calitate pentru elementele sarpantei (pane, popi, capriori, astereala).
- lemnul va fi ignifugat si tratat antiseptic cu substante atestate pentru aceste operatiuni.
- invelitoarea va fi de tip tabla.
4. INSTRUCTIUNI DE SUPRAVEGHERE CURENTA SI DE URMARIRE A

COMPORTARII IN EXPLOATARE A VIITOAREI CONSTRUCTII
4.1.Generalitati
Prezentul “Program privind urmarirea comportarii in timp a cladirii” se bazeaza pe
prevederile Legii 10/1995 privind calitatea in constructii, a legislaţiei in vigoare si sa efectueze la
timp lucrările de intretinere si reparaţii necesare, in conformitate cu
“ Regulamentul privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si post utilizare a
constructiilor”, aprobat cu HGR nr. 766/21.11.97, precum si cu Normativul P 130/99 – “Norme
metodologice privind comportarea constructiilor, inclusiv supravegherea curenta a starii tehnice a
acestora”.
Urmarirea comportarii in timp a cladirii este o componenta a sistemului de calitate, care se
desfasoara pe toata durata de viata a constructiei si are in vedere asigurarea durabilitatii, sigurantei
in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiei.
Potrivit reglementarilor in vigoare, aceasta activitate va fi asigurata de investitor,
proprietar, proiectant, executant, utilizator, administrator si resonsabil cu urmarirea comportarii
constructiilor, potrivit obligatiilor si raspunderilor precizate de Normativul P.130-99,
responsabilitatea intregii activitati, sub toate formele, revenind proprietarului.
Urmarirea comportarii in timp este o activitate sistematica de culegere si valorificare a
informatiilor rezultate din observarea si masurarea unor parametri care stabilesc variatia
performantelor constructiei in interactiunea cu mediul ambiant natural, in raport cu parametrii de
4
exploatare; valorificarea consta in masurile care se iau pentru contracararea efectelor negative ale
variatiei parametrilor.
Proprietatile de comportament si fenomenele ce le caracterizeaza sunt alese astfel incat, cu
ajutorul unor criterii corespunzatoare, sa se permita aprecierea aptitudinii pentru exploatare,
respectiv a indeplinirii exigentelor esentiale care o fac corespunzatoare functional.
Prin actiunea de urmarire a comportarii in timp se realizeaza:
- asigurarea aptitudinii cladirii pentru explotare normala pe durata de existenta prin
aplicarea la timp a masurilor de intretinere si reparatie, sau prin masuri de
reconstructie.
- prevenirea accidentelor, printr-o exploatare corecta, depistarea deficientelor din faza incipienta
si luarea masurilor necesare de interventie (sprijiniri, consolidari).
- fundamentarea deciziilor administratorului cladirii, prin crearea bazei de date
centralizate si a fluxului informational corespunzator.
Depistarea din timp a aparitiei defectiunilor si comportarilor netipice, stabilirea cauzelor si
luarea unor masuri urgente de remediere trebuie sa asigure mentinerea cladirii in buna stare si sa
evite deteriorari care ar antrena costuri mari de remediere si chiar accidente.
Rapoartele intocmite ca urmare a urmaririi comportarii in timp vor fi mentionate in
Jurnalul Evenimentelor si vor fi incluse in Cartea Tehnica a constructiei.
In conformitate cu destinatia cladirii, clasa de importanta si categoria de importanta, tipul de
urmarire a comportarii in timp este URMARIREA CURENTA.
Daca pe parcursul urmaririi curente a constructiei apar deteriorari semnificative, ce se
considera ca pot afecta rezistenta, stabilitatea sau durabilitatea constructiei, proprietarul sau
utilizatorul va comanda o INSPECTARE EXTINSA.
Inspectarea extinsa se va efectua si dupa producerea unor evenimente exceptionale ce pot afecta
utilizarea constructiei in conditii de siguranta (cutremur, explozie, incendiu).
De asemenea, inspectarea extinsa se va efectua in cazul schimbarii destinatiei sau a
conditiilor de exploatare. Inspectarea extinsa se va face in conformitate cu prevederile cap. 3.2 din
Normativul P130-99.
4.2. Organizarea si continutul activitatii de urmarire curenta

Operatiunile de urmarire curenta se realizeaza pe parcursul exploatarii constructiei prin observarea
directa si cu ajutorul unor mijloace de masurare de uz curent, in urmatoarele situatii :
4.2.1. Verificari periodice obligatorii:
- lunar, in perioada de executie;
- la un interval de 3 luni in perioada de garantie;
- anual, pe perioada exploatarii.
4.2.2. Verificari operative dupa producerea unor fenomene naturale sau evenimente cu implicatii
asupra solicitarilor, ce pot afecta constructia (de exemplu: seism, inundatie, alunecari de teren,
explozii, incendiu, aglomerari de zapada, furtuna devastatoare).
Toate observatiile se analizeaza de catre administratorul cladirii si se actioneaza conform
instructiunilor de fata. Prin proiectant se intelege proiectantul general (sau reprezentantii lui), sau
un expert tehnic autorizat pentru cerinta de calitate analizata.
NOTA IMPORTANTA
In mod suplimentar fata de aspectele tehnice la care s-a facut referire mai sus este necesar
sa se mentioneze, in atentia beneficiarului lucrarii, ca are urmatoarele obligatii legale:
• Să nu înceapă execuţia lucrărilor înainte de obţinerea autorizaţiei de construcţie prevăzută
de Legea nr. 50/1991, republicată în 2001;
• Să recurgă la serviciile unui executant care are angajat un responsabil tehnic cu execuţia,
atestat în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 925/1995 şi care să verifice şi să avizeze fişele
şi proiectele tehnologice de execuţie ale lucrărilor, procedurile de realizare a lucrărilor,
5
planurile de verificare a execuţiei, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor, precum şi

programele de realizare a construcţiilor;
• Să asigure urmărirea execuţiei lucrărilor de către un diriginte de şantier atestat legal,
angajat în acest scop sau să solicite atestarea acestuia pentru tipul de lucrări pe care le
presupune realizarea construcţiei proiectate;
• Să solicite, la recepţia lucrărilor, predarea de către executant a ”Cărţii tehnice a
construcţiei” şi să asigure pe parcursul executiei construcţiei urmărirea curentă a acesteia
în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.1231 din 2008. Se menţionează că
în sensul acestui act normativ categoria de importanţă a construcţiei este “C” (normală);
• În conformitate cu prevederile art.2 din Legea calităţii nr.10/1995 construcţia se
încadrează în categoria celor al căror proiect este obligatoriu a se supune verificării
tehnice. Beneficiarul va asigura verificarea proiectului de rezistenţă de către un inginer
verificator de proiecte autorizat şi atestat pentru exigenţa “rezistenţă şi stabilitate” pentru
construcţii din beton, beton armat, zidărie si lemn;
• Să anunţe Inspecţia de Stat în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea
Teritoriului, înainte de începerea lucrărilor pentru luarea în evidenţă şi să pună la
dispoziţia acesteia “Programul de control al execuţiei lucrărilor pe şantier”;
• Să asigure recepţia lucrărilor la terminarea acestora conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 273/1994.
În conformitate cu Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind

protecţia la acţiunea focului P 118/1999, construcţia se încadrează în gradul II de rezistenţă la foc.
Pe parcursul execuţiei se vor încheia toate documentele care atestă calitatea lucrărilor
executate în conformitate cu prevederile Legii calităţii nr.10/1995, a normativelor în vigoare şi a
“Programului de control a calităţii lucrărilor pe şantier”.
5.PROGRAMUL DE VERIFICARE A CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR PE

SANTIER
In conformitate cu prevederile legale in vigoare, se impune ca la realizarea lucrărilor, beneficiarul,

de comun acord cu constructorul, sa solicite prezenta proiectantului pe şantier, pentru efectuarea
verificărilor de calitate a execuţiei si respectarea întocmai, după programul de mai jos:
-verificarea elementelor sarpantelor ca dimensiuni si pozitie
Beneficiarul si constructorul vor asigura condiţiile materiale si tehnice necesare desfasurarii

fara întrerupere a lucrărilor ce ar putea prejudicia calitatea construcţiei.
Construcţia proiectata nu necesita o urmărire speciala a comportării in timp.
Beneficiarul trebuie sa asigure doar urmărirea curenta, conform legislaţiei in vigoare si sa
efectueze la timp lucrările de intretinere si reparaţii necesare, in conformitate cu “ Regulamentul
privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si post utilizare a constructiilor”,
aprobat cu HGR nr. 766/21.11.97, precum si cu Normativul P 130/99 – “Norme metodologice
privind comportarea constructiilor, inclusiv supravegherea curenta a starii tehnice a acestora”.
Urmarirea curenta este o activitate sistematica de culegere de date, privind starea tehnica a
constructiei, care, corelata cu activitatea de intretinere si reparatii, are ca obiectiv mentinerea
constructiei in parametrii proiectati.
Urmarirea curenta are caracter permanent si se realizeaza prin grija proprietarului.
Constatarile facute se inregistreaza in cartea tehnica a constructiei de persoana mentionata
mai sus, iar in cazul constatarii unor degradari, se stabilesc masurile de interventie in timp.
6
Urmarirea curenta se realizeaza prin examinarea vizuala directa, cu mijloace simple de

masurare.
Iata o lista exemplificativa a fenomenelor ce se pot constata la urmarirea curenta a
comportarii constructiei:
- deformatii vizibile ale elementelor de constructie;
- umezirea suprafetelor;
- schimbarea culorii suprafetelor, urmare a aparitiei condensului, ciupercilor sau
mucegaiului;
La aparitia unor degradari care se considera ca pot afecta exploatarea in conditii de siguranta a
constructiei, proprietarul va solicita o consultatie de specialitate, care va preciza masurile de
remediere si, daca va fi cazul, va hotari instituirea unei urmari speciale a comportarii constructiei,
dupa efectuarea remedierilor
Documentaţia întocmită respectă prevederile Legii 50/1991 şi a Ordinului 91/1991 al MLPAT.
IULIE 2018 Întocmit:

Ing. Mihai Serbanescu
7
I.J.C. CALARASI
INSPECTOR SEF JUDETEAN
…………………………………
PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Date de identificare a investitiei :

-Nume proiect : ” MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE APA DE PE RAZA COMUNEI PERISORU, JUD. CALARASI AFERENTA
PROIECTULUI INTEGRAT "MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE APA SI INFIINTAREA RETELEI PUBLICE DE APA UZATA DE PE RAZA
COM. PERISORU, JUD. CALARASI”
-Pr. nr: 146 / 2018;
-Beneficiar : Comuna Perisoru, Judetul Calarasi;
-Obiect: Rezistenta: Sarpanta - bazin de apa si camera tabloului electric
In conformitate cu legea nr.10/1995,republicata (Calitatea constructiilor) si normativele tehnice in vigoare, stabilesc de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii
lucrarilor
Nr. Lucrari ce se controleaza, se verifica sau se Documentul scris, care se incheie: Cine intocmeste si Nr. si data
crt. receptioneaza calitativ si pentru care trebuie P.V.L.A.-Proces verbal de lucrari semneaza: actului
intocmite documente scrise ascunse B: beneficiar incheiat
P.V.-Proces verbal D:diriginte santier
P.V.R.C. -Procesc verbal de receptie E: executant
calitativa P: proiectant
P.V.R. -Proces verbal receptie I: inspectorat
G: geotehnician
6. Receptia finala a constructiei P.V.R. B+D+E+P
- Nota: Convocarea participantilor la verificarile pentru fazele de control se va face prin grija dirigintelui de santier cu minimum 10 zile inainte;
- Obligatoriu dupa fiecare verificare se va intocmi proces verbal. In afara de punctele enumerate, dirigintele de santier si executantul sunt obligati a verifica si
intocmi procese verbale de receptie, pentru fiecare lucrare ce devine ascunsa.
Proiectant, Executant, Beneficiar, I.S.C. Calarasi,

S.C. VEST INSTAL S.R.L. . Comuna Perisoru Insp. de specialitate
CUI: RO 18991887;
NR. REG. COM.: J51/527/2006

MEMORII TEHNICE PE MEMORIU TEHNIC INSTALATII
SPECIALITATI HIDRAULICE GOSPODARIE DE
APA 1
Pr. Nr.:146/2018

FAZA: P.Th.+D.E.

BORDEROU
Parti scrise
- Foaie de cap;
- Borderou;
- Parte scrisa - Memoriu tehnic.
Parti desenate
IH-01-GA1 - PLAN DE SITUATIE GA1 - SITUATIA EXISTENTA

IH-02-GA1 - PLAN DE SITUATIE GA1 - SITUATIA PROPUSA
IH-03-GA1 - PLAN STATIE CLORINARE
IH-04-GA1 - PLAN STATIE TRATARE
IH-05-GA1 - CAMINE DE VANE LA GA1
IH-06-GA1 - FLUX TEHNOLOGIC GA1
IH-07-GA1 - INSTALATII HIDRAULICE PUT FORAT 1-6
2
COLECTIV ELABORARE
Proiectant retea apa: ing. dipl. Dima Valentin
Desenat: ing. dipl. Neicu Mihaita
3
II.MEMORIU TEHNIC INSTALATII HIDRAULICE GA1

PEID) , douasprezece puturi forate si doua gospodarii de apa.
1.Gospodaria de apa nr.1 :

-rezervor stocare apa cu capacitatea de 500 mc – constructie betonata ;
-Casa pompelor echipata cu doua grupuri de pompare a cate trei pompe, cu debitul la o
pompa de 17mc/h, rezultand un debit de 51 mc/h pe grup de pompare (102 mc/h amandoua grupuri
de pompare).
-gospodaria de apa este alimentata cu apa din 6 foraje :
-P.F.1 – aflat in incinta gospodariei de apa – H=90 m, echipat cu o pompa submersibila cu
debitul de 5 mc/h ;
-P.F.2 – aflat in nordul gospodariei de apa la cca. 73m – H=90 m, echipat cu o pompa
Situatia existenta a utilitatilor:

-Alimentarea cu apa potabila – pe teritoriul comunei exista reteaua de alimentare cu apa;
-Sistem centralizat de canalizare menajera – Nu exista;
-Alimentarea cu energie electrica – In prezent comuna dispune in intregime de retele de
alimentarea cu energie electrica a echipamentelor aferente gospodariei de apa.
A. Captare
– PUT FORAT Nr.1:

1.Reparatii la cabina putului forat - Se vor tencui la exterior, deasupra solului şi se vor proteja
cu o pompa submersibila 12-36 mc/h, precum si instalatiile hidraulice aferente acestuia.
La acest put forat nu se va realiza imprejmuire, deoarece este amplsat in incinta gospodariei
de apa, iar imprejmuirea a fot prevazuta a se realiza la toata gospodaria de apa.
4
– PUT FORAT Nr.2:

2.Realizare cabina put forat noua – din beton armat;
Nota:
– PUT FORAT Nr.3:

Nota:
– PUT FORAT Nr.4:

1.Datorita situatiei existente din teren, imprejmuirea acestui put se face pe o lungime de 55,45 ml
(20m x 7,87m x 20m x 7,58m) - Imprejmuirea se va realiza cu plasa zincata, montata pe stalpi
metalici rectangulari.;
– PUT FORAT Nr.5:

5
rectangulari.;
2.Realizare cabina put forat noua;
– PUT FORAT Nr.6:

rectangulari.;
2. Reparatii la cabina putului forat - Se vor tencui la exterior,deasupra solului şi se vor proteja
cu o poma submersibila 12-36 mc/h, precum si instalatiile hidraulice aferente acestuia.
Nota: La puturile forate F2,F3, se va realiza imprejmuire cu regim sever pe 80 ml ((20m x

20m x 20m x 20m) la F3 55,45ml (20 x 7.87 x 20 x 7.58m)iar la F5,F6, din lipsa spatiului se va
realiza o imprejmuire de 40 ml (10m x 10m x 10m x 10m). Forajul F1 este aflat in incinta
Gospodariei de apa nr.1.
Zona de protectie sanitara:

In zona puturilor forate se impun masuri specifice in scopul evitarii contaminarii sau
impurificarii apelor. In acest caz se impune o zona de protectie sanitara cu regim sever, ce cuprinde
terenul din jurul puturilor forate, unde este interzisa orice amplsare de folosinta sau activitate care ar
putea conduce la contaminarea sau impurificarea sursei de apa.
In cazul forajelor care exploateaza acvifere de adancime sub presiune si care sunt executate
astfel incat sa realizeze conditiile de izolare a stratului captat fata de suprafata terenului si fata de
stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protectie sanitara cu
regim sever, care va fi circulara, cu centrul pe pozitia forajului si raza de 10 m; in acest caz zona de
protectie sanitara cu regim de restrictie coincide cu zona de protectie sanitara cu regim sever, iar
perimetrul de protectie hidrogeologica, situat in zona de alimentare a acviferului, se instituie
simultan pentru toate captarile care exploateaza aceeasi structura acvifera regionala.
B. Descrierea instalatiei de potabilizare:

Calitatea apei potabile trebuie să fie în conformitate cu reglementările româneşti in vigoare.
Tabelul prezintă cerinţele privind calitatea apei potabile pentru parametrii critici care vor fi
îndeplinite şi garantate.
Tabelul Cerinţe privind calitatea apei potabile

Unitate de Valoare Valoare
Parametru
masura parametrică determinata
Amoniu mg/l 0.5 0.63
6
Bacterii coliforme nr/100ml 0 38

Nici o modificare
Nr. colonii la 22 ͦC nr/100 ml 148
anormala
Nici o modificare
Nr. colonii la 37 ͦC nr/100 ml 120
anormala
Se va prevede o instalatie de preclorinare apa montata intr-un container suprateran cu

dimensiuneile Lxlxh – 10m x 2,44m x 2,7m, amplasat pe o platforma betonata (in care se clorineaza
apa provenita de la cele 6 foraje), doua rezervoare de reactie si o statie de potabilizare apa montata
intr-un container suprateran cu dimensiuneile Lxlxh – 10m x 2,44m x 2,7m, amplasat pe o platforma
betonata.
Conductele de aductiune existente ale puturilor forate se vor sectiona pentru a devia traseul
catre instalatia de potabilizare. Pe acest traseu se vor prevede camine pentru realizarea unui by-pass,
precum si realizarea unei retele de canalizare in incinta gospodariei de apa ce va prelua apele
tehnologice ale fluxului tehnologic.
■DESCRIEREA STATIEI DE POTABILIZARE :
In componenta statiei de tratare ce face obiectul prezentei documentatii se gasesc
urmatoarele obiecte tehnologice:
 Alimentare cu apa bruta din foraje ;
 Instalatie automata de clorinare cu NaOCl ;
 Stocare apa bruta in bazin tampon de reactie ;
 Alimentare statie tratare cu grup pompare ;
 Instalatie automata de filtrare cu nisip ;
 Instalatie automata de filtrare cu carbune activat ;
 Directionare partiala debit catre osmoza inversa ;
 Filtrare fina (10-50 microni) apa catre osmoza inversa ;
 Instalatie automata dozare bisulfit ;
 Instalatie automata dozare antiscalant ;
 Instalatie automata de filtrare prin osmoza inversa ;
 Stocare apa osmozata ;
 Sterilizare cu UV ;
 Rezervor tampon 20 mc ;
 Instalatie automata de clorinare si reglare pH ;
 Alimentare rezervor existent 500 mc, cu grup pompare ;
 Stocare apa tratata, rezervor existent 500 mc.
In scopul eliminarii Amoniului si Azotatilor din apa (cf. buletine de analiza apa) precum si a
eliminarii particulelor solide se va prevede o instalatie de tratare complexa, ce include si filtrarea
prin osmoza inversa. Filtrarea prin osmoza inversa va fi partiala.
Astfel pentru obtinerea unui debit de 25 m3/h de apa potabila, debitul de apa bruta la intrarea
in statia de tratare trebuie sa fie de 28,4 m3/h. Diferenta dintre cele doua, respectiv 3,4 m3/h
reprezinta apa tehnologica ce va fi recuperata si reintrodusa in sistem prin intermediul unei statii de
pompare apa, compusa din doua pompe, una activa si una de rezerva, Q/pompa = 4 mc/h,
Hp=10mCA. Astfel pretratarea trebuie luata in calcul pentru un debit de 28,4 m3/h.
Apa bruta provenita de la foraje va fi pompata in doua rezervoare supraterane de reactie –
oxidare, cu un volum util de 50 m3 fiecare rezervor, in vederea asigurarii timpului minim necesar
7
pentru reactia clorului cu Amoniu, Azotul si alte elemente chimice (ex. fier, mangan). Bazinele de
reactie (2 buc.) se va monta suprateran, si vor avea urmatoarele dimensiuni D=4,6 m, H=3.6 m,
Volum= 50 m3. Aceste rezervoare se vor monta pe o platforma din beton armat cu diametrul de 5,6
m.
Pe conducta de intrare a apei brute in acest rezervor se va face injectie cu NaOCl utilizandu-
se o instalatia de dozare (pompa dozatoare si apometru cu impuls). Scopul acestei dozari este de
oxidare precum si o dezinfectie primara. De asemenea, e prevazuta o pompa dozatoare si un bazin
stocare hipoclorit de rezerva.
Volumul rezervorului de reactie-oxidare a fost determinat tinandu-se cont de timpul de
reactie necesar pentru precipitare.
Pentru monitorizarea debitului influent pe conducta de aductiune apa bruta de la foraje, se va
monta un debitmetru electromagnetic.
Din acest rezervor de reactie-oxidare, apa pretratata este pompata cu ajutorul unui grup de
pompare alcatuit dintr-o electropompa activa si una de rezerva, cu un debit pe pompa Q= 29 m3/h,
H=50 mCA catre filtrul de sedimente.
Apa este dirijata catre filtrele automate cu nisip. Rolul acestora este de a filtra sedimentele cu
finete mica, retinandu-se astfel impuritatile mecanice si suspendate. Filtrele vor functiona in sistem
duplex si au fost dimensionate pentru un debit de 29 m3/h la o presiune de 4 bari. Mediul de filtrare
cu nisip este un mediu de filtrare pe baza de nisip cuartos cu granulatii diferite. Asezarea are loc in
doua straturi, primul strat(baza) cu granulozitate cuprinsa intre 1,5-2 mm si un coeficient de
uniformitate de 1,33 si al doilea strat cu granulozitate cuprinsa intre 0,5-0,7 mm si un coeficient de
uniformitate de 1,4.
Din filtrele automate cu nisip apa va trece spre filtrele automate cu carbune activ,
dimensionate pentru un debit de 29 m3/h, acestea au drept scop eliminarea clorului liber prezent in
apa, indepartarea gustului si mirosului. In procesul de fabricatie carbunele activ este tratat cu abur,
aceasta etapa constituind de fapt "activarea" carbunelui prin aparitia cavitatilor cu aria suprafetei
foarte mare in comparatie cu volumul ocupat. Se prevad 2 filtre cu carbune activ, care lucreaza la un
debit de 29 m3/h si o presiune de 4 bari. Daca un filtru se spala, cel ramas in serviciu preia partial
debitul, pana cand primul termina faza de spalare. Filtrul automat cu carbune activ este un mediu de
filtrare pe baza de carbune activ pe pat de pietris. Asezarea are loc in doua straturi, primul
strat(baza) din pietris si al doilea strat, carbune activ.
Spalarea filtrelor cu carbune activ se face numai cu apa, dupa un program prestabilit, prin
procedeul de autospalare, apa de spalare fiind asigurata din sistem. Apa rezultata din procesul de
spalare se va evacua printr-o conduca de drenaj in sistemul de canalizare.
Apa pretratata se va dirija catre instalatia de filtrare prin osmoza inversa.
In amonte de osmoza inversa, dar dupa instalatia de filtrare cu carbune activat, se vor instala
2 trepte de filtrare cu diferite nivele de filtrare, de la 10-5 microni. Acestea sunt prevazute pentru
evitarea colmatarii osmozei inverse.
Tot pe acest traseu sunt prevazute si doua instalatii de dozare, si anume:
Instalatia de dozare bisulfit de sodiu ce joaca un rol important in tratarea apei, ca un agent
puternic de reducere si indepartare chimica a oxigenului dizolvat si de reducere a coroziunii in
instalatie. Acesta ajuta de asemenea la declorurarea apei potabile.
8
Ultimul pas inainte de osmoza inversa este injectarea de antiscalant.
Antiscalantul (inhibitorul de cruste – previne depunerile) este un polimer si este folosit ca si
dispersant si stabilizator pentru duritate in sistemele de desalinizare. Produsul este adecvat pentru
instalatii echipate cu membrane din poliamida, acetat de celuloza si polieter cu suprafata incarcata
anionic. Antiscalantul este eficient si impotriva biofouling-ului, acesta eliminand materialul organic
de pe suprafetele membranei. Un avantaj suplimentar este efectul stabilizator pentru colmatarea cu
carbonat si sulfat.
folosesc pompe dozatoare standard reglate prin semnalul primit de la panoul osmozei inverse.
Proprietati:
-pH: 10.5 +/- 0.5
Urmeaza treapta finala de filtrare prin osmoza cu care se reduce valoarea amoniului si a
sodiului din apa si elimina si alte saruri si minerale din apa.
Apa tratata, datorita faptului ca iese din osmoza inversa cu presiune foarte mica (0.5bari) va
fi stocata intr-un bazin tampon, de 20 m3, avand D=3,8m, h=2m, amplasat pe o platforma din beton
armat cu diametrul de 4,8m.
Din acest bazin tampon, cu ajutorul unui grup de pompare, va fi directionata catre bazinele
de stocare finale. Apa va trece printr-un sterilizator UV pentru dezinfectie.
De asemenea, tot pe acest traseu se va realiza si dezinfectie finala si reglarea de pH.
Dezinfectia finala se va realiza cu hipoclorit de sodiu.
Pentru cazuri de forta majora cand unul (sau mai multe) dintre echipamentele prevazute sunt
scoase din uz, este necesara sa se prevada functionarea instalatiei independent de echipamentul scos
din uz. Astfel atat filtrele cat si instalatia de osmoza vor avea by-pass care va conduce apa catre
instalatia de sterilizare cu UV.
Pentru monitorizarea debitului efluent se va monta pe conducta de distribuitie un debitmetru
electromagnetic.
Descrierea rezervorului de reactie :

PERETI :
Peretii rezervorului sunt alcatuiti din panouri curbate din otel fuzionat cu sticla la temperaturi
de +850°C, culoare albastra cu dimensiuni de 1490 x1490 mm si grosimi de la 2.0 ÷ 8.0 mm care se
asambleaza intre ele cu ajutorul bolturilor.
Panourile componente ale peretilor rezervorului se monteaza pe o fundatie circulara din
beton armat in care se realizeaza perimetral un reazem de dimensiuni 350x200 mm, prin intermediul
unui cornier laminat care se fixeaza de fundul radierului de beton cu bolturi de ancoraj
Ca rezultat al calculelor de rezistenta privind comportarea rezervoarelor la solicitarile din
timpul montajului si in exploatare s-a prevazut ca imbinarea placilor de otel curbate sa se realizeze
cu buloane de diferite dimensiuni in functie de pozitia pe care o ocupa in imbinarile rezervorului.
9
Pentru montajul buloanelor se folosesc saibe speciale de tip 510440 si piulite galvanizate. La partea
superioara a rezervorului este prevazut un cornier de rigidizare iar la partea superioara a fiecarui inel
corniere necesare fixarii termoizolatiei.
Etanseitatea rezervorului se realizeaza cu mastic pentru imbinarile intre panouri precum si cu
o manta de PVC si mastic pentru baza rezervorului.
Pentru asigurarea protectiei imbinarilor, a asigurarii etanseitatii rezervorului se recomanda
utilizarea masticului.
Este un mastic elastic, de culoare neagra fabricat pe baza de poliuretan. Principalul domeniu
de utilizare se refera la izolarea imbinarilor intre partile componente ale rezervorului, precum si intre
rezervor si componentele rezervorului: corniere, suporti, bratari, etc. Aplicarea masticului se va face
in conditiile de temperatura cuprinse intre +50C - +400C. Depozitarea acestuia va face in locuri
uscate, ferite de lumina soarelui in locuri cu temperaturi cuprinse intre +100C - +20C.
ACOPERIS :
-grinzi principale
-grinzi secundare
-suporti pentru montare grinzi principale si secundare
-piese imbinare intre grinda principala si grinzile secundare
-panou acoperis de 50 mm grosime
Este format din panouri de acoperis fixat pe o structura metalica din grinzi. Panouri sandwich
cu 3 nervuri de 50 mm grosime fixate pe un sistem de grinzi principale si secundare care reazema pe
un stalp central si pe peretii rezervorului. In zona de imbinare a panourilor metalice curbate cu
corniere de rigidizare de la partea superioara a rezervorului, respectiv in zona imbinarii pe verticala
a panourilor metalice curbate, pentru asigurarea distantei intre panouri se monteaza platbande
galvanizate cu grosimea de 2 mm.
Furnitura cuprinde : Acoperis, scara de acces, cusca scara, protectia la inghet se realizeaza
prin 2 rezistente de cate 3 kw comandate de un termostat imersat, membrana impermeabila din PVC
care se monteaza pe fundul bazinului, gura vizitare pe acoperis, gura ventilatie pe acoperis, gura
vizitare laterala.
Rezervorul este racordat la instalatia hidraulica prin urmatoarele racorduri
- Racord alimentare cu apa cu conducta din PVC, robinet cu flotor, fitinguri PVC (flanse si
coturi)
- Racord plecare la consumatori (fara conducta si robinet)
- Racord preaplin (fara conducta si robinet)
- Racord golire (fara conducta si robinet)
- Racord pompieri (fara conducta si robinet)
Accesul acestor conducte in rezervor se face prin lateral prin placile metalice prevazute cu
flanse.
Instalatia de clorinare cu hipoclorit de sodiu:

Instalatia de clorinare in vederea oxidarii se va amplasa in interiorul unei incinte monobloc
tip container. Containerul trebuie racordat la reteaua electrica si reteaua de canalizare.
Pe conducta de apă brută ce vine de la foraje se va amplasa instalatia de clorinare cu
hipoclorit de sodiu in vederea oxidarii materiei organice oxidabile. De asemenea are loc si o
dezinfectie primara.
Cantitatea de oxidant se realizeaza in functie de calitatea apei brute. In cazul apelor
subterane, sunt necesare procese de oxidare pentru indepartarea a hidrogenului sulfurat si a azotului
amoniacal.
10
Clorul activ oxideaza compusii intalniti in apa, aducandu-i din forme solubile in forme
insolubile (precipitat filtrabil). Pe de alta parte, in aceasta etapa se realizeaza si o dezinfectie
primara.
Apa clorinata se stocheaza in doua rezervoare de 50 mc fiecare, dimensionat astfel incat sa
asigure timpul de reactie al clorului. Rezervoarele trebuie curatate periodic pentru eliminarea
precipitatelor sedimentate la partea inferioara.
Componenta :
- rezervor pentru stocare hipoclorit de sodiu (NaOCl) din polietilena cu un volum V = 500l ;
- pompa dozatoare proportionala, analogica, cu microprocesor inclus si semnal de comanda
cu impuls pentru dozare hipoclorit de sodiu cu un debit Q=0,650 l/h;
- apometru cu impuls ;
- senzor de nivel ;
- furtun + lance pentru aspiratie;
- furtun + lance pentru dozare;
apometru mecanic cu impulsuri montat pe conducta de aductiune de la captare.
Unitate de pompare :
Are rolul mentinerii sub presiune a sistemului de conducte.
Unitatea de pompare este dimensionata pentru un debit Q = 29 m3/h si o presiune de 5 bari.
Grupul de pompare se va monta in zona tehnologica si va fi dotat cu o electropompa
centrifuga una activa si una de rezerva, panou de comanda si automatizare, convertizor de frecventa,
regulator de presiune, supapa de sens, presostat, manometru.
Grupul de pompare apa potabila , este echipat cu 2 electropompe orizontale din fonta cu
rotor din inox (1A+1R):
- Qpompa=29 m3/h H=50mCA;
- P=7,5kW pornire directa;
- U=3x380V;
Grupul este complet echipat si gata pentru racordarea la instalatie si include colectoarele pe
aspiratie si refulare, clapeti de sens, vane de izolare (cate 2 pentru fiecare pompa), 1 manometru, 1
senzor de presiune 4-20mA, cadru de baza si tablou de automatizare pentru comanda pompelor cu
automat de rotire pentru uzura uniforma si contorizarea orelor de functionare , protectie lipsa apa
inclusa.
Instalatie filtrare cu nisip:

Din rezervoarele de reactie de 50 m3, cu ajutorul unitatii de pompare, apa va trece in filtrul
automat cu nisip.
Treapta de filtrare este compusa din 2 rezervoare presurizate dimensionate pentru un debit de
29 m3/h la o presiune de 4 bari. Volum nisip multimedia 0.500 m3/tank, volum filtru 1072 l,
diametrul 915 mm si inaltime de 1829 mm.
Nisipul are rolul de a filtra sedimentele cu finete mica, retinandu-se astfel impuritatile
mecanice si suspendate. Filtrul automat cu nisip este un mediu de filtrare pe baza de nisip cuartos cu
granulatii diferite. Asezarea are loc in doua straturi, primul strat(baza) cu granulozitate cuprinsa
intre 1,5-2 mm si un coeficient de uniformitate de 1,33 si al doilea strat cu granulozitate cuprinsa
intre 0,5-0,7 mm si un coeficient de uniformitate de 1,4.
11

Filtrul nu trebuie schimbat, statia se regenereaza automat la un timp prestabilit. In acest fel se
asigura o exploatare indelungata a filtrului cu un cost de intretinere foarte scazut.
In timpul regenerarii, acest filtru nu va livra apa netratata.
Componenta :
- Debit continuu valva: 23 mc/h
- Debit maxim valva: 29 mc/h
- Debit proiectat valva: 14,2 m3/h
Instalatie de filtrare cu carbune activat:

Filtrele automate cu carbune activat sunt rezervoare presurizate care contin granule de
carbune de cea mai buna calitate, tratate cu abur, avand o suprafata foarte mare comparativ cu
volumul ocupat. Culoarea, mirosul, gustul, pesticidele, substantele organice volatile si clorul
rezidual liber se indeparteaza din apa prin adsorbtie pe carbune, iar impuritatile mecanice se retin in
faza de filtrare, dupa care sunt expulzate la canal in faza de spalare in contracurent a mediului
filtrant.
Filtrul va asigura viteza optima de filtrare si incarcarea specifica maxima in vederea retinerii
precipitatului. Volum carbune activat per filtru 0.500 mc, volum filtru 1072 l, diametrul filtrului 915
mm si o inaltime de 1829 mm.
Componenta :
- Debit continuu valva: 23 m3/h
- Debit maxim valva: 29 m3/h
- Debit proiectat valve: 14.2 m3/h
12
Instalatie filtrare sedimente cu finete de filtrare de 25 microni :

Caracteristici:
-Presiune operare: pana la 7.0 bar la 25oC
-Presiune testare: 9.1 bar
-Temperatura operare: 5 – 40 oC
-Drenaj: ¼”
-Dotat cu : manometru cu record ¼”
Instalatie de control al pH-ului

Pentru atingerea parametrilor doriti ai apei tratate, pe tot parcursul acesteia prin statia de
tratare se vor instala si echipamente de monitorizare.
pH-ul apei are un rol important in procesul de oxidare precum si pentru tratarea apei.
inregistrarii parametrilor pH.
-senzor de pH
-conectori
-cablu
-transmiter de pH cu afisaj local cu iesire de 4-20 mA
-robinet de proba
-extra senzori de pH (consumabile)
Temperatura functionare: 5-45 oC
NOTA: Senzorul de pH nu se lasa niciodata uscat pentru a evita distrugerea lui
Instalatie automata de dozare bisulfit NaHSO3 :

Bisulfitul de sodiu joaca un rol important in tratarea apei, ca un agent puternic de reducere si
indepartare chimica a oxigenului dizolvat si de reducere a coroziunii in instalatie. Acesta ajuta de
asemenea la declorurarea apei potabile.
dozarea (dozeaza in functie de semnalul primit de la un contor lansator de impulsuri)
-furtun semirigid din polietilena
-furtun flexibil din PVC
-supapa de injectie cu filet exterior de 3/8”
13
-filtru
-apometru cu impuls
-senzor de nivel
-vas stocare bisulfit
Instalatie de filtrare sedimente cu finete de filtrare de 10 microni :

Reprezinta treapta de filtrare sedimente fine (pana la 10 microni).
Caracteristici:
Presiune operare: pana la 7.0 bar la 25 oC
Presiune testare: 9.1 bar
Temperatura operare: 5 – 40 oC
Drenaj: ¼”
Dotat cu : manometru cu racord ¼”
Instalatie automata de control redox :

Ca si pH-ul, Redoxul constituie monitorizarea parametrilor apei din punct de vedere
oxidativ.
Denumit si Potential Redox, ORP ( Oxidation Reduction Potential ) este o valoare masurata
in milivolti a carei marime indica daca o solutie este oxidanta sau reducatoare.
inregistrarii parametrilor RX.
-senzor de RX
-conectori
-cablu
-transmiter de ORP cu afisaj local cu iesire de 4-20 mA
-robinet de proba
-extra senzori de RX (consumabile)
Temperatura functionare: 5-45 C
Instalatie automata de dozare antiscalant :

Antiscalantul (inhibitorul de cruste – previne depunerile) este un polimer.
Antiscalantul este folosit ca si dispersant si stabilizator pentru duritate in sistemele de
desalinizare. Produsul este adecvat pentru instalatii echipate cu membrane din poliamida, acetat de
14
celuloza si polieter cu suprafata incarcata anionic. Antiscalantul este eficient si impotriva

biofouling- ului, acesta eliminand materialul organic de pe suprafetele membranei. Un avantaj
suplimentar este efectul stabilizator pentru colmatarea cu carbonat si sulfat.
folosesc pompe dozatoare standard reglate prin semnalul primit de la panoul osmezei inverse.
Proprietati:
-pH: 10.5 +/- 0.5
dozarea (dozeaza in functie de semnalul primit de la osmoza inversa);
-filtru;
-senzor de nivel;
-vas stocare antiscalant;
Instalatie automata de filtrare prin osmoza inversa:

Instalatiile de filtrare prin osmoza inversa sunt echipamente ce asigura producerea apei
osmozate necesara in diferite domenii precum: cazane de joasa presiune, spalatorii profesionale,
laboratoare, aplicatii in industria agroalimentara, toate aplicatiile care implica apa osmozata.
Echipate cu membrane de energie redusa de 8”, sistemul de osmoza inversa este controlat
printr-un automat programabil cu ecran tactil color ce dispune de un meniu intuitive ce permite
reglarea parametrilor de functionare ai instalatie de osmoza inversa.
Parametrii critici cum ar fi conductivitatea si debitele sunt afisate explicit cu praguri de
alarma ajustabili.
Se livreaza montata pe un cadru din otel inoxidabil care include aparatele de masurat si
control. In componenta ei intra un filtru special la intrare cu cartuse filtrante la 1 microni si 2
manometre, pompa centrifuga multietajata de presiune mare confectionata din otel inoxidabil, cu
zgomot redus, module cu membrane in recipiente presurizate. Este dotata cu robinete, instrumente
pentru masurare si reglare, precum si un microprocesor.
In aceasta treapta de filtrare avansata are loc eliminarea in proportie de 96 - 98% a
continutului de saruri din apa si 99% a materiei organice.
Printre compusii indepartati din apa sunt: arseniu, bariu, cadmiu, crom (Cr3+/Cr6+), cupru,
plumb, nitrati, nitriti, radiu, seleniu, amoniu, bicarbonati, bromuri, clor liber, cloruri, magneziu,
sodiu, sulfati, tanin, zinc, aluminiu, turbiditate, gust neplacut si miros, microorganisme etc.
Descrierea instalatiei:
Echipamentul este cablat si preasamblat, fiind pregatit pentru instalare. Partea electrica
corespunde normelor in vigoare.
Are functiuni operationale cu parola pe diverse nivele, opreste functionarea in caz de
presiune prea mica, conductivitate la limita maxima setata sau la limita de prealarmare, afiseaza
avarii ca presiune mica, prezenta apa dura/suprasarcina motor, conductivitate prea mare.
15
Semnalizare pentru: permeat necorespunzator, recirculare permeat, dislocuire concentrat, spalare

concentrat, spalare intermitenta in timpul opririlor, oprire comandata de un semnal exterior.
Conexiuni aditionale posibile: intrari(joasa tensiune) pentru controlul nivelului cu
intrerupatoare cu unul sau doua plutitoare, unitate de monitorizare a duritatii , oprirea functionarii de
la un semnal exterior, 2 intrari universale; iesiri pentru instalatia de dedurizare(230V/50 HZ), 2
electroventile pentru spalarea concentratului, permeat necorespunzator si permeat recirculat, o iesire
universala, o iesire analogica (4-20 mA) pentru conductivitatea permeatului si DDC(semnal de
disfunctionalitate colectiva ,cu contacte libere).
Afisarea defectiunilor pentru presiune redusa, apa dura/supraincarcare motor, pre-alarmare
conductivitate ridicata, defectiune conductivitate ridicata, debit concentrat sub limita minima,
defectiune alimentare electrica, rezistivitate redusa a apei produse, afisari digitale pentru curentul si
tensiunii, potentiometru de precizie pentru reglarea tensiunii.
Sterilizator cu UV :
Etapa de tratare unde are loc distrugerea de bacterii, virusi si microorganisme patogene din
apa, fara a necesita timp de reactie.
Intrucat clorul nu elimina toti agentii patogeni ce pot contamina apa, se recomanda
sterilizarea acesteia cu UV. Se elimina astfel bacterii rezistente la clorinare, virusi primari si virusi
ultrarezistenti.
Instalatie automata de clorinare pentru dezinfectie finala si reglare pH :

Dezinfectia finala se realizeaza prin injectia de hipoclorit de sodiu care are in principal rolul
de a asigura protectia antibacteriana de-a lungul retelei de conducte pana la punctul final de
utilizare.
Dozarea solutiei se realizeaza computerizat cu ajutorul unei pompe dozatoare si a unui
senzor (pentru masurarea in-line a clorului rezidual) montat in aval de dispozitivul de injectie de
hipoclorit de sodiu.
De asemenea se va realiza si o reglare de pH.
dozarea (dozeaza in functie de semnalul primit de la osmoza inversa) – 2 buc;
-filtru;
-senzor de nivel – 2 buc;
-vas stocare hipoclorit de sodiu – 1 buc;
-apometru cu impuls 1 buc;
-vas stocare solutie de reglare pH – 1 buc;
Calcul necesar reactivi:

NaOCl pentru oxidare-dezinfectie:
(4*100/14)/1.25*28,4 = 650 ml/h
28,4 – debit apa bruta (m3/h)
16
Consum anual NaOCl: = 650*24*365 = 5694 [l/an]

NaOCl pentru dezinfectie:
(1*100/14)/1.25*17 = 97.14 ml/h
Breviar de calcul:
1.Instalatie de clorinare pentru oxidare si dezinfectie primara :
Oxidarea se realizeaza prin oxidare cu hipoclorit de sodiu cu 14% clor activ.
Total Cl2 necesar = 4 mg/l

Intr-un litru de hipoclorit de sodiu (NaOCl) se gaseste 14% clor activ 4*100/14 = 28.6 mg
NaOCl.
Densitatea NaOCl: ρ = 1,25 g/cm3.
Cantitatea de hipoclorit de sodiu NaOCl necesar pentru 1ml/m3 = 28.6/1,25 = 22.9 ml/m3
Cantitatea necesara de hipoclorit de sodiu NaOCl pentru un debitul de 28.4 m3/h este 650,36
ml/h
0.650l/h, alegem o pompa dozatoare Q= 2.5 l/h la presiunea. Pompa dozeaza proportional cu
debitul apei de tratat ce trece prin conducta.
Pentru reglarea numarului de doze se utilizeza un contor - lansator de impulsuri, in aval de
pompa dozatoare.
2.Bazin reactie :
Dimensionare bazin stocare apa clorinata (bazin reactie).
Vutil = Qc x t = 28,4 x 3 = 85.2 m3
Se vor alege doua bazine de 50 m3
Unde:
t – timp de reactie (h);
Qc – debit de calcul (m3/h).
Bazinul de reactie de 50 mc se va monta suprateran, si va avea urmatoarele dimensiuni :
Diametru bazin: D = 4.6 m;
Inaltime: H=3.6m;
3.Instalatie automata de filtrare cu nisip:

Debitul de dimensionat: Q = 28,4 m3/h
Se prevad 2 filtre cu nisip care lucreaza la un debit nominal de 28,4 m3/h si o presiune de 4
bari. Filtrele se spala unul pe altul.
17
Diametru filtru: Ø = 915 mm;

Numar de unitati: 2 bucati;
Suprafata de filtrare: S = 0.66 m2;
H filtru = 1829 mm;
Volum mediu filtrant: V= 946.6 l;
Viteza de filtrare este: v = 21 m/h
Materialul filtrant:
Cantitatea de material filtrant necesara 946.6 l nisip.
Spalarea filtrelor se face cu apa din sistem, spalarea se va face atat automat (prin
programarea timpului de spalare) cat si prin scaderea de presiune. Procesul de filtrare se opreste si
incepe programul de spalare al filtrului.
4.Instalatie automata de filtrare cu carbune activat:
18
5. Instalatie automata de clorinare pentru dezinfectia finala :

(1*100/14)/1.25*17 = 97.14 ml/h
Dimensionare bazin stocare reactivi:
V = (0.097 l/h x 24) x 30 zile = 70 l
S-a considerat timpul de stocare reactivi de 30 zile. Va fi prevazut un bazin de stocare
reactivi de 100 l.
•Instalatii electrice :
Pentru alimentarea cu energie electrica a spatiilor tehnice, este necesar sa se ceara un
supliment de putere. Spatiile tehnice sunt alimentate prin intermediul tablourilor electrice. Astfel s-a
prevazut :
-un tablou electric TEC1 – la statia de preclorinare,avand Pi=12,09KW, alimentat din cofretul de
baransament ;
-un tablou electric TEG – la statia de potabilizare, avant Pi=25 KW, alimentat din cofretul de
baransament ;
Toate constructiile vor fi prevazute cu priza de pamant.
•Instalatii sanitare:
Apa tehnologica rezultata in urma potabilizarii va fi recuperata si reintrodusa in sistem prin
intermediul unei statii de pompare apa prefabricata si complet echipata, compusa din doua pompe,
una activa si una de rezerva, Q/pompa = 4 mc/h, Hp=10mCA.
Dimensiunile acestei statii de pompare apa tehnologica sunt : D=2,00m, H=3,33m.
19
In cazul golirii rezervoarelor si a scaparilor de ape accidentale, s-a prevazut o retea de

canalziare menajera realziata cu teava PVC SN4, D=160mm care sa evacueze apele la reteaua de
canalizare menajera a localitatii. In aces scop s-au prevauzt 11 camine de canalizare prefabricate
realizate din beton precomprimat, Di=1,00m H=1,0 m - 1,8m, echipate cu capace carosabile.
•Instalatii de ventilatie si incalzire:

Nota: Avand in vedere ca in acesta documentatie se realizeaza doar tratarea apei la
Gospodaria de apa nr. 1, se recomanda ca Beneficiarul sa opreasca Gospodaria de apa nr.2 daca
acesta nu indelineste conditiile de potabilizare, sau/si pana cand se va face o investiei intr-o
instalatie de tratare apa la Gospodaria de apa nr.2.
DOTARI
Conducte de legatura
Sunt conductele de legatura intre obiectele tehnologice ce intra in componenta statiei de
tratare, dimensionate in functie de debitele de apa si in functie de destinatia fiecareia. Prin ele se
realizeaza transportul apei potabile si al apei de spalare de la instalatiile de filtrare. Conductele sunt
din PVC (alimentare cu apa) si PEHD (conductele de refulare), de diferite dimensiuni.
Legaturile intre conducte se realizeaza prin mufe cu garnituri pentru etansare. Avantajele
utilizarii acestui tip de conducte: rezistenta la impact, rezistenta la actiunea substantelor chimice
agresive din sol sau din apele uzate, functionabilitate pe termen lung, materialul este reciclabil.
AUTOMATIZARE SI CONTROL
Alimentarea cu energie electrica
Energia electrica va fi asigurata de catre Beneficiar, prin suplimentarea bransamentului de la
reteaua de energie electrica.
Instalatiile de distributie si comanda se monteaza in dulapuri metalice, de interior, cu
racordare inferioara, clasa de protectie IP54.
Pentru evacuarea apelor uzate rezultate din fluxurile tehnologice si de la rezervoarele de apa,
se propune o retea de canalizare, care va evacua apa la reteaua de canalizare, solutia tehnica aleasa
pentru instalatia de potabilizare permite si reintroducerea acestora in fluxul tehnologic.
STATIE POMPARE APA EXISTENTA SI REZERVOR EXISTENT:

Solutia de fundare si structura de rezistenta a constructiei este bine conceputa si executata
pentru terenul de fundatie existent pe amplasament.
- Se va demola « ghena din zidărie de BCA » de protecţie a conductelor, de pe faţada Nord, de la
bazinul de apă.
- Se va desface şi reface în întregime protecţia hidroizolaţiei de la bazinul de apă (tencuiala cu
mortar de ciment) .
- Se vor revizui pereţii din beton armat şi protecţia din BCA de la bazinul de apă şi se vor repara
- Se aplica un strat de protecţie impermeabil cu tencuieli impermeabile la interiorul bazinului de apă
20
- Se vor revizui,repara şi retencui în întregime pereţii din BCA de la staţia de pompe şi camera
tabloului electric (inclusiv la legatura dintre cele două construcţii din BCA.
- Se va desface învelitoarea de tip terasă necirculabilă ,inclusiv straturile de BCA şi şapele de pantă.
- Se va executa un acoperiş de tip şarpantă uşoară din lemn peste planşeul de la bazinul de apă,staţia
de pompe şi camera tabloului electric.
- Se va executa o termoizolaţier cu materiale uşoare peste planşeul de la bazinul de apă şi staţia de
pompe
- Se vor desface tencuielile degradate de la interiorul staţiei de pompe şi se vor reface în întregime.
- Se vor realiza finisaje corespunzătoare la interiorul şi la exteriorul clădirii (pardoseli din mozaic
ciment şi vopsitorii cu var lavabil).
- Se va înlocui tâmplăria existentă şi se va realiza tâmplărie metalică ( fereastră) la staţia de pompe ,
în locul zidăriei cu blocuri de sticlă.
Proiectant:
ing. dipl. Dima Valentin
21
IRC SUD MUNTENIA
I.J.C. CALARASI
…………………………………

-Pr. nr: 146/2018
-Beneficiar : COMUNA PERISORU
-Obiect: PUT FORAT NR 1
- INSTALATII HIDRAULICE -
In conformitate cu legea nr.10/1995 (Calitatea constructiilor) si normativele tehnice in vigoare, stabilesc de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor
Nr. Lucrari ce se controleaza, se verifica sau se Documentul scris, care se incheie: Cine intocmeste si semneaza: Nr. si data
crt. receptioneaza calitativ si pentru care trebuie P.V.L.C.-Proces verbal de receptie B: beneficiar actului
intocmite documente scrise calitativa E: executant incheiat
P.V.-Proces verbal P: proiectant
G: geotehnician
1 Proba de presiune si etanseitate PV B;E
2
3
4
Nota: Executantul va anunta in scris celorlalti factori interesati pentru participare, cu minim 10 zile lucratoare inaintea datei la care urmeaza a se face verificarea.
La receptia obiectivului, un exemplar din prezentul program completat, se va anexa la “Cartea tehnica a constructiei”
Coloana 5 se completeaza la data incheierii actului prevazut in coloana 3

S.C. VEST INSTAL S.R.L. ……………………………… COMUNA PERISORU Insp. de specialitate
IRC SUD MUNTENIA
I.J.C. CALARASI
…………………………………

-Pr. nr: 146/2018
G: geotehnician
2
3
4

IRC SUD MUNTENIA
I.J.C. CALARASI
…………………………………

-Pr. nr: 146/2018
G: geotehnician
2
3
4

IRC SUD MUNTENIA
I.J.C. CALARASI
…………………………………

-Pr. nr: 146/2018
G: geotehnician
2
3
4

IRC SUD MUNTENIA
I.J.C. CALARASI
…………………………………

-Pr. nr: 146/2018
G: geotehnician
2
3
4

IRC SUD MUNTENIA
I.J.C. CALARASI
…………………………………

-Pr. nr: 146/2018
G: geotehnician
2
3
4

IRC SUD MUNTENIA
I.J.C. CALARASI
…………………………………

PROIECTULUI INTEGRAT "MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE APA SI INFIINTAREA RETELEI PUBLICE DE APA UZATA DE PE
-Pr. nr: 146/2018
-Obiect: STATIE DE CLORINARE
G: geotehnician
2
3
4

IRC SUD MUNTENIA
I.J.C. CALARASI
…………………………………

-Pr. nr: 146/2018
-Obiect: STATIE DE POTABILIZARE
G: geotehnician
2
3
4

IRC SUD MUNTENIA
I.J.C. CALARASI
…………………………………

-Pr. nr: 146/2018
-Obiect: REZERVOR
G: geotehnician
1 Proba de etanseitate PV B;E
2
3
4

IRC SUD MUNTENIA
I.J.C. CALARASI
…………………………………

-Pr. nr: 146/2018
-Obiect: STATIE DE POMPARE
G: geotehnician
2
3
4

CUI: RO 18991887;
NR. REG. COM.: J51/527/2006

MEMORII TEHNICE PE MEMORIU TEHNIC INSTALATII
SPECIALITATI ELECTRICE GOSPODARIE DE
APA 1
Pr. Nr.:146/2018

FAZA: P.Th.+D.E.

CUI 18991887; J51/527/2006
Str. Dropia, nr.104, mun. Calarasi, jud. Calarasi
Tel.: 0727701916; 0721523352
e-mail:
vestinstal@gmail.com; vestinstal@yahoo.com
PROIECTANT SPECIALITATE – INSTALATII ELECTRICE

J51/527/2006 str. Dropia,nr. 104, mun.Calarasi, jud. Calarasi
VOLUM I - INSTALATII
●INSTALATII ELECTRICE
Pr. Nr.: 146/2018
Titlu proiect: Modernizarea retelei publice de apa de pe raza comunei

Perisoru, judetul Calarasi, aferenta proiectului integrat „Modernizarea
retelei publice de apa si infiintare retelei publice de apa uzata de pe raza
com. Perisoru, jud. Calarasi”
Faza: PTh+DE
Beneficiar: COMUNA PERISORU
Director,
Ing. dipl. DIMA Valentin
Atestat ANRE tip B: Nr.11449/19.10.2015

Licenta proiectare, instalare, modificare sau intretinere a componentelor sau sistemelor de alarmare impotriva efractiei: Nr.2394/2011
Autorizatie proiectarea sistemelor si instalatiilor de semnalziare, alarmare, alertare in caz de incendiu: Nr.0231/19.08.2010
Autorizatie proiectare sistemelor si instalatiilor de limitare si stingere a incendiilor: Nr.0224/19.08.2010
Autorizatie instalare si intretinerea sitemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu: Nr.0232/19.08.2010
pg. 1
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
e-mail:
BORDEROU
Parti scrise
- Foaie de cap;
- Borderou;
- Memoriu tehnic instalatii electrice;
- Masuri PSI si tehnica securitatii muncii.
Parti desenate
01. IE-01-GA1 – Plan retele electrice G.A.1

02. IE-02-GA1 – Instalatii electrice statie de clorinare
03. IE-03-GA1 – Instalatii electrice statie de potabilizare
04. IE-04-GA1 – Instalatii electrice plan container personal
05. IE-05-GA1 – Schema monofilara TEGP
06. IE-06-GA1 – Schema monofilara TEC1
07. IE-07-GA1 – Schema monofilara TECP
08. IE-08-GA1 – Schema monofilara TEP
09. IE-09-GA1 – Schema automatizare

pg. 2
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
e-mail:
I.LISTA SI SEMNATURILE PROIECTANTILOR
Sef proiect: - ing. dipl. Stancu Alecsandru
Proiectant: - ing. dipl. Dima Valentin
Desenat: - ing. dipl. Neicu Mihaita

pg. 3
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
e-mail:
II.MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE
2.1. DATE GENERALE:
2.1.1. Denumirea obiectivului de investitii:
Modernizarea retelei publice de apa de pe raza comunei Perisoru, judetul Calarasi, aferenta
proiectului integrat „Modernizarea retelei publice de apa si infiintare retelei publice de apa uzata de
pe raza com. Perisoru, jud. Calarasi”
2.1.2. Amplasamentul (judetul, localitatea):
- Judetul: Calarasi;
- Localitatea: Perisoru;
Localizarea investitiei pe harta Romaniei :
2.1.3. Beneficiarul investitiei:
COMUNA PERISORU

pg. 4
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
e-mail:
2.2. MEMORIU TEHNIC - INSTALATII ELECTRICE:
2.2.1. Baze de proiectare:
Proiectul s-a realizat pe baza urmatoarelor documentatii:

● Tema de arhitectura elaborata de proiectantul de specialitate;
● Teme de specialitate: instalatii termice si instalatii sanitare.
Proiectul a fost intocmit in conformitate cu prevederile urmatoarelor prescriptii in vigoare:

- Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 (*republicata*) privind calitatea in constructii publicata in
Monitorul Oficial nr, 689 din 11 septembrie 2015
- Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicata**)(*actualizata*) privind autorizarea executarii
lucrarilor de constructii;
- Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin HG. nr. 272/ 1994;
- Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin H.G. nr.
273 / 1994;
- HG 867-03 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public;
- Indicativ I7-2011 – Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente
cladirilor;
- Indicativ P118/3-2015 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor;
- Normativ de incercari si masurari la echipamente si instalatii electrice, indicativ
PE 116/ 94;
- Normativ pentru proiectarea si executarea SIL artificial din cladiri NP – 061 – 02;
- Instructiuni privind compensarea puterii reactive in retelele electrice, indicativ
PE 120/94;
- Legea 319/2006 - Norme generale de protectia muncii si metodologii de aplicare a legii;
- Instructiuni proprii Securitatea si sanatatea muncii privind transportul energiei electrice elaborate de
catre beneficiar;
- NGAI – ordinul MAI nr. 163/28.02.2007;
- STAS 12604-87, 12604/4-89 , 12604/5-90 - Protectia impotriva electrocutărilor;
- Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
- Hotararea de Guvern nr. 622/21 aprilie 2004 modificata si completata cu Hotararea de Guvern nr.
796/14 iulie 2005 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru construcţii;
Intrucat prin proiect s-au respectat normele si normativele in vigoare nu sunt necesare derogari
sau avize speciale.

pg. 5
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
e-mail:
2.2.2. Descrierea lucrarilor propuse:
2.2.2.1. Situatia Existenta:

In prezent, obiectul de investitie este bransat la reteaua publica de energie electrica, sursa de
alimentare cu energie electrica a acestuia, constituind-o un tablou electric general amplasat in
constructia existenta.
Pentru asigurarea consumului de energie electrica este necesar insa, sa se faca un nou bransament,
prin supliment de putere.
Solutia de bransare cu energie electrica se va face cu respectarea avizului tehnic de racordare
(ATR) emis de furnizorul de energie electrica din zona.
Nota:
Prezentul proiect nu tine loc de proiect de bransament.
2.2.2.2. Alimentarea cu energie electrica:

Pentru alimentarea cu energie electrica a tuturor receptorilor electrici: rezervoare, statie pompare
ape tehnologice, statie de potabilizare, statie de clorinare, container personal si iluminat exterior, s-a
prevazut un nou tablou electric general - TEGP, care va fi montat in statia de potabilizare.
Alimentarea cu energie electrica a tabloului general nou propus se va face din reteaua furnizorului
de energie electrica din zona, precum si de la un grup electrogen, complet echipat, prevazut cu A.A.R.,
cu puterea de 110 kVA.
Din tabloul electric general nou propus – TEGP se vor alimenta:
- un circuit de iluminat exterior;
- rezistenta si traductorul de nivel al celor doua rezervoare (circuite separate);
- statia pompare ape tehnologice;
- tabloul statiei de clorinare TECl;
- tabloul statiei de potabilizare TEP;
- tabloul electric al containerului personal TECP;
- tabloul electric general existent TEGE;
Datele electroenergetice de consum pentru TEGP sunt următoarele:

Denumirea UM Cantitate
Putere instalata Pi kW 72.05
Coeficient de simultaneitate c.s. - 0.65
Putere ceruta kW 46.83

pg. 6
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
e-mail:
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A STATIEI DE CLORINARE:

Receptorii electrici aferenti statiei de clorinare vor fi alimentati din tabloul TECl amplasat in
containerul statiei.
Receptorii importanti sunt:

- 4 pompe - 0,5 kW - 3x380 V;
- ventilator de aspiratie - 0,55 kW - 3x380 V;
- iluminat interior;
- 1 circuit prize simple;
- 1 priza trifazata;
- 1 priza de 24V;
- 1 radiator de 2 kW / 220V;
- analizator de clor gazos;
- analizator de clor rezidual.
In statie a fost prevazut un iluminat cu surse led 1x18W, corpurile de iluminat fiind cu grad de
protectie IP54.
De asemenea, au fost prevazute corpuri de iluminat pentru evacuare si corpuri de iluminat pentru
continuarea lucrului, echipate cu led-uri si baterie locala autonomie minim 1h.
Circuitele de priza si iluminat sunt alimentate prin intermediul cablurilor din cupru tip Cyy-F cu
izolatie din PVC montate aparent.
Actionarea ventilatorului pentru aspiratia clorului din incapere se face manual, odata cu comanda
iluminatului.
Pentru protectia impotriva punerilor la pamant accidentale s-a prevazut legarea la priza de pamant
artificiala, din incinta, la care se vor racorda toate motoarele electrice, tabloul electric, precum şi toate
partile metalice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental pot fi puse sub tensiune.
De asemenea, in interiorul statiei de clorinare va fi realizata o centura interioara de legare la
pamant, din OL-Zn 25x4 mm, la care se vor racorda utilajele din spatiul respectiv.
Centura interioara se leaga cu priza exterioara cu ajutorul piesei de separatie demontabila pentru
masuratori.
Valoarea rezistentei de dispersie va fi de max. 4 ohmi.
Datele electroenergetice de consum pentru TEC1 sunt următoarele:

Pentru incalzirea statiei de clorinare s-a prevazut un radiator care functioneaza manual sau
automat, in functie de temperatura din interior.

pg. 7
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
e-mail:
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A STATIEI DE POTABILIZARE:

Receptorii electrici aferenti statiei de potabilizare vor fi alimentati din tabloul TEP amplasat in
containerul statiei. Tot in statia de potabilizare va fi amplasat si tabloul electric general nou propus.
Receptorii importanti sunt:

- 2 grupuri de pompare - 3 kW/fiecare - 3x380 V;
- ventilator de aspiratie - 0,55 kW - 3x380 V;
- iluminat interior;
- 4 circuite prize simple;
- 1 priza trifazata;
- 1 priza de 24V;
- 1 radiator de 2 kW/220V.
In statie a fost prevazut un iluminat cu surse led 1x18W, corpurile de iluminat fiind cu grad de
protectie IP54.
De asemenea, au fost prevazute corpuri de iluminat pentru evacuare si corpuri de iluminat pentru
continuarea lucrului, echipate cu led-uri si baterie locala autonomie minim 1h.
Actionarea ventilatorului pentru aspiratia clorului din incapere se face manual, odata cu comanda
iluminatului.
De asemenea, in interiorul statiei de potabilizare va fi realizata o centura interioara de legare la
pamant, din OL-Zn 25x4 mm, la care se vor racorda utilajele din spatiul respectiv.
Centura interioara se leaga cu priza exterioara cu ajutorul piesei de separatie demontabila pentru
masuratori.
Datele electroenergetice de consum pentru TEP sunt următoarele:

Pentru incalzirea statiei de potabilizare s-a prevazut un radiator care functioneaza manual sau
Functionarea pompelor se face automat prin intermediul unui PLC in functie de consum si de
nivelul apei in rezervoarele de inmagazinare, dat de un traductor de presiune (debit) cu contacte
electrice, respectiv semnalizatoare de nivel cu contacte electrice.
Sa prevazut semnalizarea optica a functionarii si avariei pompelor. La defectarea unei pompe
intra automat in functiune pompa de rezerva.
pg. 8
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
e-mail:
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A CONTAINERULUI PERSONAL:

Receptorii electrici aferenti containerului personal vor fi alimentati din tabloul TECP amplasat in
interiorul acestuia.
In containerul personal a fost prevazut un iluminat cu surse led 1x18W, corpurile de iluminat fiind
cu grad de protectie IP54.
Datele electroenergetice de consum pentru TEP sunt următoarele:

Pentru incalzirea statiei de potabilizare s-a prevazut un radiator care functioneaza manual sau
2.2.2.3. Instalatia de iluminat exterior:

Iluminatul exterior se va realiza cu opt stalpi de iluminat, avand inaltimea de 8m, echipati cu
cate un corp de iluminat cu led 60W.
Alimentarea stalpilor de iluminat se va face de la tabloul electric general nou propus - TEGP, cu
cablu tip CYABY 3x4mmp, pozat ingropat la o adancime de cel putin 0,7m, asezat pe un strat de nisip.
Toate corpurile de iluminat se vor lega la nulul de protectie PE si suplimentar la pamant cu
platbanda OL-Zn 40x4mm care insoteste circuitul de iluminat pe toata lungimea sa.
Legaturile intre stalpi si platbanda se vor face numai prin sudura, pentru respectarea continuitatii
electrice.
Comanda iluminatului se va face printr-o cheie de comanda sau automat cu intrerupator
crepuscular.
Cheile de comanda se vor monta pe usa cutiei tabloului electric general.
Legatura la instalatia de iluminat de pe stalpi se va face cu intrare/iesire (faza, N, PE) pana la
cutia cu sigurante si cleme situata pe stalp, iar in continuare se va merge cu cablu de tip CYY-F
3x1,5mmp pana la corpul de iluminat.
Carcasa metalica a corpului de iluminat se leaga la cel de-al II-lea conductor PE.
In cutia de sigurante se monteaza o siguranta LF monopolara 6A pe faza.

pg. 9
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
e-mail:
2.2.2.4. Instalaţii de protectie împotriva socurilor datorate atingerilor:

Schema de protectie impotriva electrocutarilor este de tipul TN-C-S (cu neutrul izolat pe
parcursul intregii scheme, intre tabloul general de distributie si receptoare).
In acest sens, intre tabloul general si tablourile secundare se vor poza urmatoarele conductoare:
- fazele de racord L1, L2, L3;
- neutrul N, racordat la bara de neutru a tabloului general;
- conductorul de protectie PE, care va racorda borna PE a tablourilor electrice secundare la bara de PE a
tabloului general.
Se va urmari ca N si PE sa nu fie in contact pe toata distributia electrica.
Neutrul (N) se va racorda la pamant (PE) la nivelul tabloului principal de joasa tensiune al
corpului de cladire.
Protectia prin legare la conductorul special de protectie:

Toate partile metalice ale instalatiei electrice care normal nu sunt sub tensiune, dar care accidental
ar putea fi strapunse si puse sub tensiune, se leaga la un conductor special de impamantare (diferit de
conductorul neutru), legat la priza de pamant a constructiei.
Astfel, carcasele echipamentelor electrice, motoarelor electrice, cutiile tablourilor de distributie,
stelajele de sustinere a instalatiilor, se vor lega la acest conductor de protectie.
Astfel :
- conductorul PE al tablourilor electrice va fi racordat la instalatia PE cu al cincilea sau al treilea;
- carcasele metalice ale tablourilor se vor racorda la pamant cu conductor FY16mm² sau platbanda OL-Zn
25x4mm.
Se vor respecta cu strictete conditiile de receptie si de verificare a instalatiei de legare la pamant de
protectie conform standardelor in vigoare.
Nota:
Se interzice legarea in serie a maselor materialelor si echipamentelor legate la conductoare de
protectie intr-un circuit de protectie.
2.2.2.5. Instalatia de priza de pamant si paratrasnet:

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta s-a prevazut legarea la priza de
pamant artificiala.
Priza de pamant va trebui sa aiba o rezistenta de dispersie de cel mult 4 ohm.
Pentru priza de pamant artificiala se vor folosi electrozi verticali din teava OL-Zn cu D = 2 ½
toli si L = 3 m legati intre ei cu platbanda OL Zn 40x4 mm ingropata in pamant.
Toate prizele prevazute vor fi cu contact de protectie. Nulul de protectie este montat in acelasi
tub de protectie cu conductorii activi pana la tabloul in care se racordeaza circuitul si se leaga la bara de
nul de protectie. Nulul de protectie al tabloului se monteaza in acelasi tub cu conductorii activi ai

pg. 10
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
e-mail:
coloanei, pana in tabloul general si se leaga la borna de nul de protectie. Bara de nul de protectie din
tabloul general se leaga la priza de pamant.
De asemenea, la priza de pamant se vor lega toate elementele metalice ale constructiei (tevi de
alimentare cu apa, gaze, etc), precum si toate elementele metalice ale instalatiei electrice care in mod
normal nu se afla sub tensiune, dar care in mod accidental, in urma unui defect, pot ajunge sub tensiune.
Pentru protectia impotriva descarcarilor atmosferice pentru gospodaria de apa s-a prevazut o
instalatie de paratrasnet (tija de captare pe stalp din beton armat, legata la o priza de pamant artificiala),
separata de instalatia de legare la pamant a instalatiilor electrice.
Instalatia are a rolul de a capta si scurge spre pamant sarcinile electrice din atmosfera, pe masura
aparitiei lor, preintampinand aparitia trasnetului.
La proiectarea si executarea instalatiei de protectie impotriva trasnetului (IPT) se au in vedere
cerintele normativului I7-2011, asigurandu-se o conceptie optima tehnic si economic si echipamente
agrementate conform legii 10/1995.
Conform Normativului I7/2011, obiectivul acestui memoriu va dispune de o instalatie de
paratrasnet, formata din tija de captare realizata dintr-un dispozitiv tip PREVECTRON, amplasata pe un
catarg de 3 m, cu raza de actiune de 35 m, legata la o priza de pamant artificiala.
Fiind folosita separat, priza de pamant a instalatiei de paratrasnet trebuie sa aiba o rezistenta de
dispersie de cel mult 10 ohm.
Pentru realizarea prizei de pamant se va folosi platbanda OL-Zn 40x4 mm.
La sudarea platbenzii capetele se vor suprapune cel putin 10cm si vor fi sudate pe toate laturile.
Sudura va avea o grosime de cel putin 3mm.
Pentru priza de pamant artificiala se vor folosi 3 electrozi verticali din teava OL-Zn cu D = 2 ½
toli si L = 3 m, legati intre ei cu platbanda OL-Zn 40x4 mm ingropata in pamant.
2.3. MASURI PSI SI TEHNICA SECURITATII MUNCII:
2.3.1. Masuri de Securitatea muncii adoptate prin solutiile din proiect:

In conformitate cu standardele în vigoare 12604/87; 12606/4/89; 12604/5/90 si cu normativul
I7-2011 instalatiile electrice aferente s-au proiectat pentru cazul de retea de joasa tensiune cu neutrul
legat la pamant, in sistem TN-C (PEN) si TN-C-S.
Prin proiectare se stabilesc masuri de protectie impotriva tensiunilor periculoase de atingere
directa si indirecta a persoanelor care lucreaza cu utilaje si scule actionate electric, precum si a
persoanelor care executa verificari, întretin sau exploateaza instalatiile electrice.
Alte norme aplicate:
- Legea 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca
- Instructiuni proprii Securitatea si sanatatea muncii privind transportul energiei electrice elaborate
de catre S.C.Electrica S.A

pg. 11
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
e-mail:
-Mijloace tehnice:
- protectia prin carcasare a elementelor Tablourilor electrice;
- asigurarea distantelor minime de protectie prin amplasarea la distante corespunzatoare a
elementelor neizolate ale instalatiei electrice fata de carcase, respectiv prin asigurarea unor spatii de
acces in fata Tabloului electric, neobstacolate de elemente de instalatii electrice neizolate;
- asigurarea posibilitatii de scoatere de sub tensiune prin intreruperea alimentarii;
- izolarea fata de pamant a platformei de lucru din fata Tabloului electric cu covoare de cauciuc si
podele electro izolante.
-Masuri organizatorice:
- inscriptionarea schemei electrice primare pe usile Tablourilor electrice;
- inscriptionarea de avertizare a instalatiilor si a echipamentelor electrice;
- organizarea locului de munca si esalonarea operatiunilor pe timpul efectuarii lucrarilor.
●Protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta:
-Mijloace tehnice
Protectia impotriva socurilor datorate electrocutarii prin atingere indirecta se realizeaza numai
prin mijloace si masuri tehnice.
Este interzisa inlocuirea mijloacelor de protectie tehnice cu masuri organizatorice. Toate partile
metalice ale tabloului electric, precum si a echipamentelor electrice se leaga la centura de impamantare
din camera, care la randul ei este legata la priza de pamant.
Valoarea rezistentei de dispersie fata de sol a prizei de pamant pentru protejarea Tablourilor
electrice si echipamentelor electrice trebuie sa fie de maxim 4 ohm.
Conform STAS 12604/5-90, la punerea in functiune (la darea in exploatare), Executantul va
efectua masuratorile de verificare a rezistentei de dispersie si va pune la dispozitia Beneficiarului
buletinul de incercari in care va consemna ca rezultatul verificarilor se incadreaza in prevederile din
proiect.
Verificarile rezistentei de dispersie se vor repeta in timpul exploatarii la interval de 2 ani, daca
intre timp nu au intervenit lucrari in zona care puteau sa deprecieze calitatea de protectie a prizei de
pamant. In acest ultim caz, beneficiarul este obligat sa restabileasca parametrii initiali ai prizei de
pamant si sa efectueze verificarea rezistentei de dispersie .
●Masuri pentru unitatea de montaj

Pe durata lucrarilor Executantul va respecta:
- Norme interne si prevederi ale unitatii de constructii-montaj privind protectia muncii, aparute ca
rezultat al experientei constructorului, dar care vin sa completeze normele in vigoare fara a intra in
contradictie cu acestea.
Aceste masuri nu sunt limitative si pot fi extinse de executant in vederea evitarii accidentelor de
munca.

pg. 12
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
e-mail:
2.3.2. Masuri pentru unitatea de exploatare:

Se vor respecta urmatoarele norme:
- Legea 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca.
2.3.3. Masuri PSI:

Dimensionarea cailor de curent, din punct de vedere al curentului de durata, s-a facut in
concordanta cu prevederile normativului I7-11 si Legea 307 – 2006 privind apararea impotriva
incendiilor.
Pozarea cablurilor electrice se va face in concordanta cu prevederile normativului PE107/95.
Protectia contra incendiilor se va face in concordanta cu prevederile normativului P118-3/2015.
Fiecare circuit este protejat cu sigurante automate sau intreruptoare automate dimensionate
corespunzator.
Intocmit,
ing. dipl. STANCU A.

pg. 13
CUI: RO 18991887;
NR. REG. COM.: J51/527/2006

MEMORII TEHNICE PE MEMORIU TEHNIC RETEA DE
SPECIALITATI ALIMENTARE CU APA
Pr. Nr.:146/2018

FAZA: P.Th.+D.E.

BORDEROU
Parti scrise
- Foaie de cap;
- Borderou;
- Parte scrisa - Memoriu tehnic.
Parti desenate
IH-01-APA - PLAN DE SITUATIE SCARA 1:5000

IH-02-APA - PLAN DE SITUATIE SCARA 1:500 PLANSA 1
IH-06-APA - PROFIL LONGITUDINAL STRADA PREOT DOJAN
IH-07-APA - PROFIL LONGITUDINAL STRADA ORHIDEELOR
IH-08-APA - PROFIL LONGITUDINAL STRADA PANSELELOR
IH-09-APA - PROFIL LONGITUDINAL STRADA MUSETELULUI
IH-10-APA - PROFIL LONGITUDINAL STRADA MURELOR
IH-11-APA - DETALIU POZARE CONDUCTA DE APA DN 110-160
IH-12-APA - DETALIU MONTAJ HIDRANT SUBTERAN DE INCENDIU
IH-13-APA - DETALIU GOLIRE CONTAINERE POTABILIZARE
IH-14-APA - DETALIU CAMIN VANE CV1
IH-16-APA - DETALIU CAMIN VANE CS2
2

IH-40-APA - PROFIL TRANSVERSAL TIP DRUM COMUNAL
3
COLECTIV ELABORARE
Proiectant retea apa: ing. dipl. Dima Valentin
Desenat: ing. dipl. Neicu Mihaita
4
II.1 MEMORIU TEHNIC INSTALATII HIDRAULICE – RETEA

DE ALIMENTARE CU APA
1.DESCRIEREA GENERALA A PROIECTULUI:
1.1. Descrierea lucrarilor:
a) Zona si amplasamentul :
Comuna se află în nord-estul judeţului Calalrasi, la limita cu judeţul Ialomiţa. Este
traversată de autostrada Bucureşti–Constanţa, care însă nu o deserveşte prin nicio ieşire, cea mai
apropiată fiind cea de la Drajna Nouă, precum şi de şoseaua naţională DN3B, care leagă Lehliu
Gară de Feteşti şi de calea ferată Bucureşti-Constanţa, având gara Perişoru
Comuna Perisoru este formata din trei sate:
-sat Perisoru, avand 4174 locuitori;
-sat Marculesti-Gara, avand 193 locuitori;
-sat Tudor Vladimirescu, avand 747 locuitori.
Reteaua de distributie a apei se va reabilita pe strazile: Orhideelor, Panselelor, Preot Dojan,
Murelor si Musetelului.
b) Situatia existenta
PEID), douasprezece puturi forate si doua gospodarii de apa.
c) Situatia propusa:
Se doreste inlocuirea conductei existente din otel pe o lungime de 2848,08ml, cu teava
PEID PE100 PN6.:

Pe aceste tronsoane au fost prevazuti 30 de hidranti de incendiu DN80, tip subteran.
Pe intreaga retea de apa a localitatii exista 26 camine de vane, care sunt degradate si sunt
depasite din punct de vedere tehnic si ,,moral’’, din care se vor reabilita doar 19 buc. (CV) (cele
care se regasesc pe traseul retelei de canalizare ce se va realiza).
5

d) Devierile si protejarile de utilitati afectate:

In cadrul proiectului nu sunt intalnite devieri si protejari de utilitati afectate.
e) Surse de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele asemenea pentru lucrari
definitive si provizorii:
Surse de apa pentru organizarea de santier:
Sursa de apa pentru alimentarea cu apa a organizarii de santier o reprezinta reteaua de apa
existenta in comuna.
f)Sursa de alimentare cu energie electrica pentru lucrarile definitive :

Alimentarea cu apa potabila – in prezent, intreaga coumuna dispune de un sistem
centralizat de alimentare au apa;
Sistem centralizat de canalizare menajera – Nu exista – face obiectul documentatiei
integrate;
Alimentarea cu energie electrica – In prezent comuna dispune in intregime de retele de
alimentarea cu energie electrica a gospodariei de apa 1 si a echipementelor aferente acesteia.
Aceasta este realizata in prezent din LEA 20 KV, iar prin intermediul posturilor de transformare
asigura necesarul actual de energie electrica.
Sursa de alimentare cu energie electrica pentru lucrarile provizorii :

Sursa de alimentare cu energie electrica a santierului o reprezinta reteaua electrica existenta
sau grup electrogen, solutia si proiectul de racordare provizorie vor fi intocmite si elaborate de
unitatea de furnizare a energiei electrice sau de catre o firma atestata ANRE.
Sursa de alimentare cu gaze pentru lucrarile provizorii :

In cazul proiectului studiat nu este nevoie de un bransament la gaze.
Sursa de alimentare cu gaze pentru lucrarile definitive :
In cazul proiectului studiat nu este nevoie de un bransament la gaze.
Bransamentul la reteaua telefonica pentru lucrarile provizorii:
In cazul proiectului studiat nu este nevoie de un bransament la reteaua telefonica.
Bransamentul la reteaua telefonica pentru lucrarile definitive :
In cazul proiectului studiat nu este nevoie de un bransament la reteaua telefonica.
g) Caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea:

Drum de acces Gospodarie de apa– Accesul la gospodaria existenta de apa 1 se face pe la
intersectia strazii Pajistei cu Teiului.
Accesul în zona se realizeaza de pe drumul national DN 3A Lehliu - Fetesti.
Caile de comunicatii utilizate cel mai frecvent sunt cele de telefonie mobila apartinand
operatorilor existenti pe piata din Romania.
g.1) Generalităţi
Unde lucrările pot afecta staţiile de alimentare cu combustibili existente şi utilităţile
existente precum drumuri publice, apa, canalizare, electricitate, telefonie şi gaz se vor proiecta şi
executa cele necesare astfel încât să nu se întrerupa funcţionarea acestor utilităţi fără primirea
anterioară a aprobării autorităţilor responsabile pentru aprovizionarea şi întreţinerea acestor staţii şi
utilităţi.
6
Antreprenorul va obţine aprobările necesare de la autorităţile recunoscute care

deţin/exploatează aceste utilităţi. Dacă nu se dă aprobarea pentru întreruperea funcţionării
utilităţilor, Antreprenorul poate stabili facilităti temporare pentru alimentarea continuă in timpul
execuţiei. Astfel de facilităţi temporare vor fi implementate numai după aprobarea autorităţii
respective.
Dacă, după primirea aprobării autorităţilor responsabile, o utilitate trebuie închisă temporar,
antreprenorul va respecta cerinţele acestor autorităţi informând anterior consumatorii individuali ai
utilităţii şi, în cazul întreruperii alimentarii cu apă, departamentul de pompieri.
În scopul prevenirii şi evitării accidentelor de muncă, pentru determinarea existenţei şi
poziţiei unor lucrări subterane, cum sunt cabluri electrice, telefonice, conducte de apă şi
termoficare, antreprenorul lucrării va convoca în scris delegaţii întreprinderilor de exploatare ale
reţelelor subterane.
Împreună cu aceşti delegaţi va stabili de comun acord traseele existente ale reţelelor pe care
le exploatează, obligatoriu înainte de atacarea lucrărilor de săpături manuale sau mecanice,
încheindu-se un proces verbal care să cuprindă măsurile de siguranţă ce trebuie luate in prealabil şi
numai după aceea se va da permis de atacarea lucrărilor de săpătură.
Convocarea se va face conform procedurii civile cu 5 zile înainte de atacarea lucrărilor în
zona respectivă atrăgându-se atenţia că neprezentarea la această convocarea atrage după sine
răspunderea materială şi penală în caz de producere a unui accident sau degradarea reţelelor
subterane, dată fiind necunoaşterea acestor reţele din zonă.
g.2) Lucrul în vecinătatea liniilor electrice
Oriunde conductele sau alte lucrări cu drept de liberă trecere intersectează sau se aproprie de
o linie electrică, antreprenorul se va familiariza cu cerinţele şi reglementările cu privire la lucrările
executate în vecinătatea liniilor electrice. El va respecta aceste cerinţe şi reglementări şi va obţine
toate avizele cerute.
Se vor respecta NTE003/04/00, PE106/2003, NTE007/08/00 privind asigurarea distantelor
si a conditiilor la lucrari de modernizare ale retelei de apa potabila fata de retelele electrice de
distributie existente. Executarea lucrarilor de sapaturi din zona traseelor de cabluri se va face numai
manual, cu asistenta tehnica suplimentara din partea UO MJT Calarasi cu respectarea normelor de
protectia muncii sepcifice. Distantele minime si masurile de protectie vor fi respectate pe tot
parcursul executiei lucrarilor. In zonele de protectie LEA nu se vor depozita materiale, pamant
prevazut din sapaturi, echipamente etc. care ar putea sa micsoreze gabaritele. Utilajele vor respecta
distantele minime prescrise fata de elementele retelelor electrice aflate sub tensiune si se va lucra cu
utilaje cu gabarit redus in aceste zone.
g.3) Căi de acces temporare, poduri, pasarele etc.
Unde oricare drum, cale sau drept de liberă trecere se intersectează cu execuţia lucrărilor,
antreprenorul va realiza un drum, cale sau pod alternativ temporar. În special, antreprenorul va
prevedea mijloace de acces pentru a permite ocupanţilor adiacenţi să-şi desfăşoare ocupaţia
normală.
g.4) lntersectarea drumurilor, conductelor, liniilor telefonice şi electrice etc.
După obţinerea permisiunii autorităţilor sau proprietarilor de a traversa drumuri sau utiiităţi
precum conducte de apă, linii electrice, cabluri etc., antreprenorul va face toate aranjamentele
necesare cu autorităţile respective şi/sau proprietarii utilităţilor menţionate şi va obţine acordul lor
pentru durata şi modul de execuţie al tuturor lucrărilor legate de aceste intersecţii, pentru a evita
degradarea unor utilităţi, intreruperea funcţionării acestora sau producerea de accidente de muncă.
Dacă se intersectează un drum public, antreprenorul trebuie sau să lase jumătate din lăţimea
drumului liberă pentru trafic, sau să construiască o deviere temporară, după cum se cere de către
autoritatea de drumuri. Lungimea, lăţimea şi forma acestei devieri şi modul de construcţie vor fi
conform indrumărilor autorităţii locale pentru drum, dar va permite in orice moment trecerea
traficului de pe drum.
7
Antreprenorul va instala semne de avertizare şi de circulaţie şi va angaja oameni de dirijare

pentru a dirija traficul şi va marca intersecţiile de drumuri, va monta lumini de seara până
dimineaţa.
Unde conducta "intersectează conducte existente, canale, linii telefonice sau electrice şi
cabluri, antreprenorul va fi responsabil pentru păstrarea acestor utilităţi În condiţii bune şi de
funcţionare in timpul execuţiei lucrărilor şi va avea grijă ca orice deteriorare la oricare din aceste
servicii să fie imediat remediata.
g.5) Prevenirea Blocajelor, Poluării Apei şi Poluării Fonice
Antreprenorul se va asigura in orice moment ca santierul şi imprejurimile acestuia să nu fie
blocate sau aglomerate şi să nu se creeze perturbare prin zgomot datorita execuţiei lucrărilor care ar
putea afecta santierul sau imprejurimile.
Antreprenorul se va asigura că nu exista scurgere de produse petroliere sau alte substanţe
nocive in râuri sau alte cursuri de apă. Înaintea inceperii oricăror lucrări care ar putea implica
scurgeri de produse petroliere, antreprenorul va consulta proiectantul şi va lua măsuri anti-poluare
eficiente conform cerinţelor pentru a preveni scurgerea sau poluarea.
g.6) Lucrul pe Drumurile Publice
Unde şoselele sau străzile publice trebuie traversate sau unde se executa lucrari pe
drumurile publice, antreprenorul va obţine instrucţiuni de la autorităţile competente referitor la
data si ora pentru spargerea drumului, modul in care traficul trebuie deviat pe alte drumuri.
Lungimea sanţului care poate fi lăsat deschis, in nici un caz nu va depăşi 200 m.
g.7) Limba Folosită
Toate desenele, instrucţiunile, semnele, notele, panourile cu insemnele firmei, inclusiv
insemnele de avertizare folosite in execuţia şi intreţinerea lucrărilor vor fi in limba română.
g.8) Panouri Indicatoare
Antreprenorul va procura şi va monta unul sau mai multe panouri cu denumirea lucrării şi
antreprenorului pe amplasamente. Panourile vor fi de o construcţie solidă, iar literele vor fi scrise in
limba română, cu culoare neagră pe fond alb. Montarea şi dimensiunile panourilor vor corespunde
cu legislaţia in vigoare.
g.9) Semnalizare şi Iluminare
Lucrările şi in special şanţurile vor fi semnalizate corespunzător, astfel incât să fie vizibile
atât ziua, cât si noaptea, in vederea prevenirii accidentelor.
g.10) Autorizaţii
Inainte de inceperea lucrarilor, beneficiarul acestora este obligat sa obtina autorizatia de
construire.
În cazul in care sunt necesare intreruperi sau devieri temporare ale circulaţiei rutiere in zona
lucrărilor, antreprenorul va lua legătura şi va obţine toate aprobările necesare de la organele de
Poliţie Rutieră.
h) Trasarea lucrarilor:
rambleelor, drumurilor, împrejmuirilor, pereţilor, aliniamentului pentru toate conductele şi alte
astfel de linii (limite) şi puncte care pot fi cerute. Pe baza acestor repere şi puncte certificate şi
acceptate, antreprenorul va face măsurătorile iniţiale şi trasarea conductelor.
Cărţile de teren şi datele tabelare vor fi bine păstrate şi vor fi oricând disponibile pentru
inspecţii şi verificări la cererea Beneficiarului.
Când se predă antreprenorului dreptul de liberă trecere al fiecărei conducte noi sau
neterminate, proiectantul va indica antreprenorului aliniamentul aproximativ al conductei şi
reperele şi alte puncte fixe în câmp de-a lungul şi adiacente aliniamentului.
Trasarea va consta din marcarea tuturor coturilor şi a altor puncte caracteristice pe
aliniament şi pe porţiuni drepte prin ţăruşi înfipţi in pământ la fiecare 50 m.
8
Unde marcajele originale trebuie in mod inevitabil inlăturate sau distruse in timpul derulării
lucrării, antreprenorul va stabili o linie de ridicare topografica paralela la o distanţa sigură,
corespunzând punct cu punct liniei originale.
i) Antemasuratoarea:
Antemasuratoarea este prezentata in Volumul - Liste cu cantitati de lucrari.
j) Categoria si clasa de importanta a obiectivului:

Clasa de importanta a obiectivului conform Regulamentului privind stabilirea clasei de
importanta din Buletinul Constructiilor: "Constructie de importanta normala (C)".
In confromitate cu prevederile STAS 4273/83 (M-SR6/83.2/87), lucrarile de canalizare
menajera propuse in cadrul proiectului, se incadreaza in clasa de importanta economica IV si
categoria 4.
2.. Memorii tehnice pe specialitati - INSTALATII HIDRAULICE:
2.1. Memoriu tehnic Retea de distributie apa potabila:
Se doreste inlocuirea conductei existente din otel pe o lungime de 2848,08ml, cu teava

PEID PE100 PN6. Reteaua de alimentare cu apă se reabiliteaza pentru a asigura atat nevoile
consumul menajer, cat si pentru nevoia de sitngerea a incendiilor interioare si exterioare ce pot
aprea in zona.
Reţeaua de distribuţie este de tip mixta şi a fost dimensionata pentru asigurarea debitului
necesar nevoilor proprii şi a debitului necesar pentru stingerea incendiilor.
Debitele de dimensionare şi verificare au fost calculate în conformitate cu legislaţia în
vigoare – “Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi urbane şi rurale” SR 1343-
1/2006 , ‘’Alimentare cu apa la constructii civile si industriale STAS 1478-90’’.
Materialul ales pentru conductele reţelei de distribuţie este polietilenă de înaltă densitate
PEID – PE 100, Pn 6, care are o comportare foarte bună în exploatare, fiind garantată de producător
pentru o perioda de peste 40 de ani.
Polietilena prezinta o serie întreagă de avantaje, atât din punct de vedere constructiv
(rugozitate interioară redusă), al execuţiei (montarea uşoară a conductelor în tranşee) şi mai ales al
exploatării (inactivitate faţă de anumiţi compuşi chimici).

Conform P118-2/2013 este necesara prevederea de hidranti de incendiu exteriori. Conform

art. 6.23. din P118-2/2013 pct a) pentru centrele populate cu mai puţin de 10.000 locuitori şi o zonă
industrială cu suprafaţa până la 150 ha, se consideră un singur incendiu, la centrul populat sau la
zona industrială, unde debitul de incendiu este cel mai mare; Numarul de incendii simultane luate
in calcul la dimensionarea retelei este de 1 incendiu simultan si un debit de 5 l/s.
Hidrantii vor fi de tip subteran. Presiunea minimă (măsurată la suprafaţa terenului) la hidranţii
exteriori de la care intervenţia pentru stingere se asigură folosind pompe mobile, trebuie să fie de
9
minimum 0,7 bar (7 mH 2 O). Pe tronsoanele reabilitate au fost prevazuti 30 de hidranti de incendiu
DN80, tip subteran.
Conductele sunt amplsate pe marginea drumurilor mai sus mentionate. Pe intreaga retea de
apa a localitatii exista 26 camine de vane, care sunt degradate si sunt depasite din punct de vedere
tehnic si ,,moral’’, din care se vor reabilita doar 19 buc. (CV) (cele care se regasesc pe traseul
retelei de canalizare ce se va realiza).
Descrierea lucrarilor:
1.Strada Murelor:
S-a prevazut a se inlocuii reteaua din otel de pe strada Murelor, care incepe de la
intersectia strazilor Teiului cu Orhideelor, si se termina la intersectia strazilor Piersicului,
Musetelului si Morilor. Deoarece aceasta retea se prelungeste pana in strada Morilor lungimea
acestei retele a iesit de 562,43ml, lugime mai mare decat lungimea strazii Murelor (lungimea
-reabilitarea a 2 camine de vane CV1 si CV2;
-camine de sectorizare noi CS, 3 buc, CS2,CS3,CS,4;
-vane de sectorizare prevazute in CS2 (4 buc: 2vane = 125mm, 2vane = 100mm);
-vane de sectorizare prevazute in CS3 (3 buc: 2vane = 125mm, 1vana = 100mm);
-vane de sectorizare prevazute in CS4 (3 buc: 3vane = 125mm);
-vana golire d=50mm = 1buc.;
2.Strada Musetelului:
S-a prevazut a se inlocuii reteaua din otel de pe strada Musetelului, care incepe de la
intersectia strazilor Piersicului, Murelor si Morilor, si se termina la intersectia strazilor Seceleanu
cu Panselelor. Deoarece aceasta retea se prelungeste pana in strada Morilor lungimea acestei
retele a iesit de 571.74 ml, lugime mai mare decat lungimea strazii Musetelului (lungimea
-reabilitarea a 5 camine de vane CV21,CV22,CV23,Cv24 si CV16;
10

3.Strada Panselelor:
S-a prevazut a se inlocuii reteaua din otel de pe strada Panselelor, care incepe de la
intersectia strazilor Seceleanu si Museteluiui, si se termina la intersectia strazilor Iasomiei si
Orhideelor. Lungimea acestei retele a iesit de 552.69 ml.
-reabilitarea a 4 camine de vane CV7, CV8,CV9, CV26;
4.Strada Orhideelor:
S-a prevazut a se inlocuii reteaua din otel de pe strada Orhideelor, care incepe de la
intersectia strazilor Iasomiei si Panselelor, si se termina la intersectia strazilor Teiului si Murelor.
Lungimea acestei retele a iesit de 573,42 ml.
-6 hidranti subtereani de incendiu;
-vane de sectorizare prevazute in CV6 (2 buc: 2vane = 125mm,);
5.Strada Preot Dojan:

S-a prevazut a se inlocuii reteaua din otel de pe strada Preot Dojan, doar pe cca. jumatate
de strada,tronson care incepe de la intersectia cu str. Teiului, si se termina la intersectia cu str.
Seceleanu. Lungimea acestei retele a iesit de 587,80 ml.
11
6.S-a prevazut a se reabilita camine de apa existente (CV), care se regasesc pe traseul retelei de
canalizare, astfel :
-CV18 (echipat cu 4 vane, 3 vane D=150mm si o vana D=125mm) – pe str. Iasomiei;
-CV25 (echipat cu 2 vane, D=150mm) – pe str. Parcului;
7.Pentru sectorizarea retelei de apa existente, s-au prevazut a se executa camine de sectorizare noi
(CS), care se regasesc pe traseul retelei de canalizare, astfel:
-CS1 (echipat cu 3 vane, 2 vane D=150mm si o vana D=100mm) – pe str. Pajistei;
-CS5 (echipat cu 3 vane, 2 vane D=150mm si o vana D=125mm)– pe str. Parcului;
-CS6 (echipat cu 2 vane, 1 vana D=150mm si 1 vana D=125mm)– pe str. Parcului;
-CS7 (echipat cu 3 vane, D=110mm)– pe str. Salciei;
Nota: La caminele de vane care nu se regasesc pe traseul retelei de canalizare CV

5,10,11,12,13,14,15, nu se intervine in aceasta documentatie. Beneficiarul va trebui ca in viitorul
apropiata sa intervina (cf. Expertiza) asupra acestor camine (sa le reabiliteze) printr-o alta
documentatie.
Dimensionarea retelelor s-a facut in conformitate cu NP133-2013, SR 1343-2006 si a

planului urbanistic general al zonei.
EXECUTIA LUCRARILOR:
Lucrarile de sapatura a transeelor si a gropilor de fundatii se executa in conformitate cu

prevederile proiectului.
Metodele de executare a sapaturilor sunt determinate de volumul lucrarilor, de
caracteristicile solului, precum si de adancimea si forma transeelor. Astfel ca transeele pentru
montarea canalelor se executa cu pereti verticali.
Sapaturile se vor executa atat mecanizat cat si manual functie de situatia concreta din teren
si vor urmari trasa stradala. Pentru toate lucrarile de sapaturi si terasamente se vor executa sprijiniri
conform cu legislatia si normativele in vigoare. Sprijinirea malurilor, daca este cazul, se face cu
ajutorul dulapilor si bilelor din lemn de brad sau al elementelor metalice pentru sprijinire, in asa fel
incat sa se obtina o siguranta suficienta pentru lucrarile de montaj si executie usoara a lucrarilor in
interiorul transeei. Se interzice ingroparea lemnului provenit din cofraje, sprijiniri, etc. in
umplutura.
Tranşeea pentru pozarea conductei se va executa astfel incât să permită instalarea in condiţii
optime a conductelor, cu o adâncime suficientă pentru a evita deteriorarea conductei prin ingheţ.
Adancimea maxima de inghet în zona, conform STAS 6054/77, este de 0.8 m.
Reteaua de distributie a ape se va realiza cu tuburi din PEID PE100 PN6 DN110-160 mm,
acestea vor fi pozate la adancimea de 1,00 m - 1.50 m, conform profile longitudinale, pe un strat de
nisip cu grosime de 10 cm, si acoperita cu un strat de nisip cu grosime de 15 cm, peste care se va
asterne o umplutura de pamant compactat, in strate elementare cu grosimi de cca. 30 cm, avand un
grad de compactare cuprins intre 90 – 92 %, functie de incercarea Proctor normal.
Pământul rezultat din săpătură se va depozita pe o singură parte a tranşeei la distanţa
minimă de 50 cm de marginea acesteia. Pe cealaltă parte a şanţului se vor monta parapeţi de
protecţie.
Terenul vegetal va fi depozit separat de restul pământului excavat, fiind interzisă folosirea
lui la umpluturi. Terenul vegetal se va folosi numai pentru acoperirea umpluturilor.
Materialul excavat din şanţuri va fi manevrat cu grijă, avându-se in vedere depozitarea
separată a asfaltulul, pietrei sparte, betonului scos din construcţia drumurilor sau spart din şanţ În
cursul excavării, de materialul granular al pământului natural.
12
Excavarea şanturilor se va face in permanenţă cu cel puţin 15 m inaintea liniei de montaj a

conductelor.
La executarea lucrarilor de sapatura pentru conducte si camine se vor respecta urmatoarele
prescriptii tehnice :
- C169/88, Executie si sapaturi in vederea realizarii pentru fundatii, pentru constructii civile
si industriale ;
- C16/84, Realizarea constructiilor instalatiilor in sezonul rece ;
- STAS 3051, Canale ale retelelor exterioare de canalizare.
Pe toata lungimea sapaturilor vor fi prevazute parapete laterale si podete metalice peste
santuri in locurile cu circulatie pietonala. Cota de pozare a conductelor va fi atinsa prin umplerea
santului cu un strat de nisip de granulatie mica, care va fi compactat cu maiul. Materialul rezultat
din sapatura se va depozita pe marginea santurilor la o distanta de minim 80cm de o parte si de alta
a marginilor, totodata indepartandu-se pietrele mari de pe margine pentru a nu provoca accidente
sau daune prin cadere. Executantul va lua toate precautiile necesare pentru impiedicarea
alunecarilor si caderile de materiale pe marginea sapaturilor.
Execuţia săpăturii se va începe numai după completa organizare a şantierului şi
aprovizionarea cu ţevi, tuburi şi celelalte materiale necesare, astfel ca şanţurile să rămână deschise
numai timpul strict necesar.
In timpul executarii lucrarilor se vor lua masuri pentru securitatea si stabilitatea
constructiilor din zona, a instalatiilor subterane intalnite, de protectie a pietonilor si vehiculelor care
circula prin zona. In final, situatia terenului din zona (trotuare, rigole, drumuri, spatii verzi) va fi
readusa cel putin la starea initiala.
Terenul in care se executa sapatura are caracteristicile geomorfologice evidentiate in
Studiul Geotehnic intocmit pentru amplasamentul lucrarilor.
Lăţimea şanţurilor va fi pentru conductele de apa: conform STAS 3051/91 va fi de 0.7 m.
Daca in timpul executiei portiunile de tronsoane cu adancime mai mica de 1.50 m prezinta
instabilitate acestea vor fi asigurate prin sprijiniri.
Săparea ultimului strat de 20-30 cm deasupra cotei de pozare va fi executată numai manual,
imediat înainte de pozarea tuburilor. Ţevile de apa se vor poza obligatoriu pe un pat de nisip de 10
cm grosime. Patul de pozare pentru tuburile de apa se vor nivela obligatoriu la panta din proiect.
În dreptul îmbinărilor (şi a căminelor) săpătura se va adânci şi lărgi pentru a permite
executarea îmbinărilor (şi a pereţilor căminelor).
Pe toata lungimea tronsonului de sapatura, pe partea unde nu se depoziteaza pamantul se
vor monta parapeti de protectie si panouri avertizoare conform normelor de protectia muncii in
vigoare. Pe timpul noptii pe parapetii de protectie se monteaza avertizoare luminoase. In dreptul
acceselor la locuinte, peste sant se monteaza podete cu mana curenta.
Asamblarea conductelor
La primirea ţevilor şi tuburilor pe şantier se va examina certificatul de calitate şi se vor
verifica dimensiunile şi caracteristicile lor.
Transportarea ţevii la lungimi de fabricaţie de-a lungul şanţului şi asamblarea în şanţ,
asamblarea în tronsoane pe mal cu o lungime în funcţie de execuţie şi lansarea în şanţ.
Deasupra intregii retele de apa si deasupra fiecarui bransament la o inaltime de 50 cm
deaspura generetoarei superioare a conductei s-a prevazut montarea unei benzi de avertizare din
polietilena cu fir de aluminiu de culoare albastru.
Colectoarele se vor poza pe un pat de nisip de cca.10 cm grosime. Umpluturile se vor efectua
din material selectat, compactarea umpluturilor urmând a se executa manual pâna la 30 cm peste
generatoarea conductei si mecanizat pâna la cota terenului natural.
Amplasarea colectoarelor in ampriza drumului existent va impune prevederea de desfaceri
si refaceri trotuare existente.
13
NOTA: Echipamentele si materialele necesare realizarii retelei de distributie a apei

potabile se vor achizitiona in conformitate cu prescriptiile tehnice si documentatia elaborata de
catre proiectant.
Orice modificare se va face doar cu acceptul scris, prealabil al proiectantului.
Constructii anexe in reteaua de distributie:
Caminele de vane
In toate nodurile retelei de distributie se vor prevedea camine dotate cu vane care sa permita
izolarea oricarui tronson care alimenteaza sau este alimentat din nod; constructia caminului va fi
subterana, dimensiunile fiind stabilite pe baza dimensiunilor armaturilor componente la care se
adauga o camera de lucru (2.00 x 2.00 m in plan si 1,80 m inaltime). Caminele se vor realiza din
beton armat si vor fi acoperite cu rama si capac din fonta, carosabile, conform STAS 2308.
Alegerea vanelor s-a facut in mod corespunzator diametrelor tronsoanelor legate la nod.
In punctele joase ale conductelor au fost prevazute sisteme de golire. In punctele cele mai
inalte ale arterelor au fost prevazute robinete automate de aerisire-dezaerisire, montate in caminele
vizitabile, prevazute cu evacuarea corespunzatoare a apei. Punctele inalte alese sunt ale
conductelor, nu ale terenului.
Hidrantii de incendiu exteriori

Amplasarea hidrantilor de incendiu s-a facut la intersectii de strazi, precum si in randul
acestora la distante care sa nu depaseasca 100 m. Conductele de racord ale hidrantilor vor fi cat mai
scurte si vor avea diametrul DN 110 mm. Hidrantii vor fi subterani cu diametrul de 80 mm. Debitul
minim al unui hidrant exterior este de 5 l/s. Hidrantii vor fi amplasati astfel incat sa fie accesibili si
protejati, respectiv pozati subteran si semnalizati corespunzator.
2.2. Lucrari speciale:

Pe traseul viitoarelor retelei de apa, pentru distributia apei potabile la consumator, au
rezultat douazeci de subtraversari de drum asfaltat.
Subtraversarile pentru conductele de apa vor fi pozate la adancime de minim 1,0 m in axul
drumului si vor fi prevazute cu teava de protectie din otel conform STAS 9312-87.
Subtraversarea va fi de tip foraj orizontal.
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A SUBTRAVERSARILOR
Tehnologia de foraj orizontal dirijat reprezinta un sistem de foraj rotativ hidrodinamic,dirijat
si axat pe trei principii tehnologice de baza:
Utilizarea unei sape de foraj avand forma unui sfredel cu dalta in lance;
Avansarea pe orizontala in sistem rotativ si prin maruntirea solului pe baza deinjectii sub
presiune inalta a unui jet cu fluid special de foraj, pe baza de argila bentonitica (datorita
proprietatilor tixotropice ale acestui tip de argila, noroiul de forajindeplineste si rolurile de
stabilizator al gaurii de foraj si agent de ungere);
Pilotarea dirijata de la suprafata a tijelor si dispozitivului de forare, prin teleghidaj, cu
ajutorul unui emitator de unde electromagnetice plasat in interiorul sapei,care transmite in
permanenta parametrii, precum si adancimea la care se afla sapa,inclinarea sapei si orientarea
varfului sapei in sistem orar. Aceste informatii sunt primite la suprafata terenului de un receptor -
emitator portabil, care le afiseaza in oricemoment si le pune la dispozitia persoanei care dirijeaza
executia forajului pilot.Instantaneu, datele sunt retransmise unui receptor fix instalat pe
echipamentul de foraj,unde apar pe ecranele citite de operatorul echipamentului. Pe langa datele de
mai sus,sonda din interiorul sapei mai transmite informatii cu privire la temperatura mediului incare
se afla si gradul de incarcare a bateriilor care o alimenteaza. Pe baza datelor primite,navigatorul
14
(persoana care dirijeaza executia forajului pilot) transmite in permanentaoperatorului instructiuni de

orientare si inaintare a sapei, permitand astfel respectareatraseului proiectat si evitand contactul cu
retelele subterane cunoscute si iesind lasuprafata in punctul prestabilit, precizia fiind d e ±5÷20 cm
EXECUTIA GROPILOR DE POZITIE

Pentru realizarea subtraversarii vor fi executate gropi de pozitie (groapa de lansare si groapa
de capat) . Scopul gropilor de pozitie este urmatorul:- colectarea noroiului de foraj,- spatiu de
cuplare – decuplare scule foraj,- utilizarea ulterioara a gropilor in vederea lansarii tubului de
protectie.Sprijinirea gropilor de pozitionare se va face concomitent cu sapatura, cu dulapi de
lemnsau metalici asezati orizontal.
Pe intreg traseul subtraversarilor se vor prevedea tuburi de protectie din otel protejat.
Subtraversarile vor fi amplasate la o adâncime minima de 1,0 m fata de cota drumului in ax
sau cota talveg si pâna la generatoare superioara a conductei de protectie. Subtraversarile se vor
executa sub un unghi cât mai apropiat de 90 de grade sexagesimale, dar nu mai mic decât 60 de
grade sexagesimale intre axul drumului si axul conductei de protectie.
Nota:
-Dupa terminarea lucrarilor, terenul afectat de executia lucrarii va fi adus cel putin la starea
initiala.
Refacerea sistemului rutier:

Suprafete de sistem rutier care se supun interventiei o reprezinta intersectiile pe care le are
reteaua de apa cu drumurile din comuna..
Suprafata supusa refaceri este de aproximativ 340 mp.
Tipurile de lucrari prevazute a fi executate au fost stabilite din punct de vedere tehnic si
economic cu scopul mentinerii viabilitatii strazii, refacerea sistemului rutier si siguranta circulatiei
la nivelul de agresivitate a traficului si factorilor de mediu la care este sau va fi supus in
perspectiva.
Principalele lucrari stabilite ca necesare in baza situatiei existente si a revitalizarii
duratei de viata in perspectiva, sunt:
A. Pentru lucrarile de drum.
- refacerea structurii existente a carosabilului ce va fi supusa interventiilor pentru a se putea realiza
retelele de canalizare;
- refacerea structurii trotuarelor ce vor fi supuse interventiilor pentru a se putea realiza retelele de
canalizare;
- siguranta circulatiei;
B. Pentru lucrarile la retele de apa.

- realizarea conductei stradale pe traseul proiectat;
1. realizarea de ramificatii de bransament pana la limita proprietatii;
In vederea adaptarii unor solutii de reparare si protejare a sistemului rutier existent, eficiente
din punct de vedere tehnic dar si economic, s-au respectat prevederile normelor si normativelor in
vigoare fara a se apela la criteriul calculului de dimensionare a sistemului rutier in vederea sporirii
capacitatii portante avand in vedere ca aceste strazi sunt utilizate de un volum scazut de trafic
format in general din autoturisme, numarul altor categorii de vehicule fiind nesemnificativ din
punct de vedere al agresivitatii si actiunilor dinamice asupra structurii rutiere.
Astfel, solutiile proiectate sunt bazate pe criterii minimale de refacere a starii tehnice a
sistemelor rutiere pentru strazi, in concordanta cu urmatorul normativ:
- Normativ privind “Alcatuirea structurilor rutiere rigide si suple pentru strazi”, indicativ
NP 116-04, aprobat cu Ordin MTCT nr. 196/2005;
15
Se va proceda la desfacerea sistemului rutier existent si executarea excavatiei pana la

adancimea necesara pozarii conductelor sistemelor de canalizare. Apoi se va trece la asternerea
succesiva a straturilor noului sistem rutier necesar reparatiilor:
Pentru strazi:
20 cm – strat de balast;
20 cm – piatra sparta;
6 cm – binder de criblura tip BAD 25;
4 cm – strat din beton asfaltic de tip BA16.
Pentru trotuare:
Trotuarul are urmatoarea structura rutiera:
10-15 cm beton de ciment B250 (C16/20)conform NE 012/2007;
10-15 cm strat de balast.
Trotuarele afectate de executia retelei de canalizare vor fi aduse la starea initiala
Semnalizare si marcaje rutiere

Semnalizarea punctelor de lucru la lucrarile de reparare a strazilor, precum si asigurarea
circulatiei pe timpul executiei lucrarilor se vor face in conformitate cu „Normele metodologice
privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea
executarii de lucrari in zona drumului public si sau pentru protejarea drumului” – emise de
Ministerul de Interne si Ministerul Transporturilor in octombrie 2000 si constau din masuri privind
siguranta si controlul circulatiei rutiere prin dirijarea temporara a traficului.
Lucrările şi in special şanţurile vor fi semnalizate corespunzător, astfel incât să fie vizibile
atât ziua,cât si noaptea, in vederea prevenirii accidentelor.
Siguranta circulatiei
Reglementarea circulatiei va fi intocmita conform standardelor si normativelor in vigoare,
avandu-se in vedere fluidizarea circulatiei printr-o presemnalizare corespunzatoare.
În cazul in care sunt necesare intreruperi sau devieri temporare ale circulaţiei rutiere in zona
lucrărilor, antreprenorul va lua legătura şi va obţine toate aprobările necesare de la organele de
Poliţie Rutieră.
3. Masuri de protectia muncii si PSI:
La manipularea tuburilor şi materialelor din PEID ca şi la punerea în operă se vor respecta

cu stricteţe prevederile nornelor PSI republicane şi ale furnizorului materialelor.
Pe timpul execuţiei, antreprenorul va respecta prevederile normelor de protecţia muncii
pentru activitatea de construcţii montaj, normele de lucru specifice lucrărilor de canalizare şi
normele de lucru specifice materialelor şi utilajelor folosite în cadrul lucrării.
Instructajul trebuie făcut periodic şi ori de câte ori se trece la o nouă etapă de execuţie, se
schimbă personalul de execuţie, utilajele sau materialele puse în operă.
Lucrările sunt proiectate cu respectarea normelor de protecţia muncii pentru categoriile
respective de lucrări.
La lucrările de săpătură se va da o mare atenţie unor eventuale cabluri sau alte conducte
subterane existente pe amplasamentul lucrarilor. În acest sens se va solicita de la beneficiar poziţia
acestora şi Permisul de Săpătură.
Şanţurile vor fi sprijinite la adâncimi care prezintă pericol de prăbuşire a malului.
În lungul şanţului, pe partea opusă depozitării pământului se vor monta parapeţi de protecţie
contra căderii în şanţ a persoanelor care circulă prin apropiere şi podeţe metalice cu balustrade în
zonele de circulaţie a persoanelor peste şanţuri.
La cămine sunt prevăzute scări cu trepte de acces de la cota terenului amenajat la fundul
căminului.
16
În timpul execuţiei lucrărilor, constructorul va lua toate măsurile de protecţia muncii pentru
evitarea accidentelor, având în vedere factorii de risc ce pot apărea pe parcursul execuţiei lucrărilor,
inclusiv semnalizarea pe timpul nopţii a lucrărilor.
Constructorul va dota echipele ce execută lucrările cu echipamentul de protecţie adecvat
pentru diferitele momente ale fiecărui stadiu fizic.
Executia, punerea in functiune, exploatarea, intretinerea si reparatiile necesare se vor face
de catre personal calificat corespunzator, cunoscator al instructiunilor de executie si montaj ale
instalatiilor si in conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare pentru astfel de categorii
de lucrari:
- Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii actualizata la 6 iulie 2015
cu Legea 177/2015;
-C.300-94 - Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei
lucrarilor de constructii si instalatii;
- Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin HG. nr. 272/
1994;
- Legea 90/1996 (republicata in M.Of. nr.47/sept 2001) si modificata (legea 177/2000)
privind Obligatiile proiectantului referitoare la protectia muncii;
- Ord. Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale nr. 508/2002 si al Ministerului Sanatatii si
Familiei nr. 933/2002 privind Norme generale de protectie a muncii;
- Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii;
- LEGEA nr.319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;
- Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii,
- precum si cele care se regasesc in „Planul de securitate si sanatate in munca” - sectiunea 5
„ Masuri specifice de securitate in munca pentru lucrarile care prezinta riscuri; masuri de protectie
colectiva si individuala”.
- Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat

prin H.G. nr. 273 / 1994;
- Indicativ P118-99 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor;
- Legea 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca;
- Legea 307 – 2006 privind apararea impotriva incendiilor;
- NTE 001/03/00 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor.
Prevederile stipulate in actele de mai sus nu sunt limitative, executantul si beneficiarul
avand obligatia sa adopte imediat masurile corespunzatoare pentru a preveni si inlatura orice fel de
accidente.
Executia va fi facuta de personal calificat avand instructajul de protectia muncii, efectuat
conform metodologiei in vigoare, sub conducerea si supravegherea de personal care poseda
pregatirea tehnica corespunzatoare, stabilite de conducatorul unitatii constructoare.
Constructorul (in execuţie) si beneficiarul (in exploatare) vor lua orice masura, care sa
previna producerea unor accidente de munca, fiind direct raspunzatori de acest lucru.
Masuri pentru unitatea de montaj

Pe durata lucrarilor Executantul va respecta:
-Norme interne si prevederi ale unitatii de constructii-montaj privind protectia muncii,
aparute ca rezultat al experientei constructorului, dar care vin sa completeze normele în vigoare fara
a intra în contradictie cu acestea.
Aceste masuri nu sunt limitative si pot fi extinse de executant în vederea evitarii
accidentelor de munca.
17
4. Masuri de protectia mediului:

Pentru protecţia mediului, in perioada execuţiei lucrărilor vor fi respectate următoarele
măsuri:
 materialele de construcţie şi deşeurile vor fi depozitate pe platforme special amenajate, in
cadrul organizării de şantier; este strict interzisă amplasarea acestora direct pe sol;
 constructorul va incheia un contract cu o firmă de salubritate pentru eliminarea deşeurilor in
conformitate cu prevederile legislaţiei in vigoare;
 apele uzate generate in cadrul organizării de şantier vor fi colectate in fose vidanjabile care
vor fi golite periodic de o firmă autorizată;
 solul fertil excavat la inceperea lucrărilor de modernizare va fi depozitat separat de
materialul nefertil şi va fi folosit pentru refacerea spaţiilor afectate temporar de lucrări;
 vor fi folosite tehnici de construcţie moderne, astfel incât emisiile de poluanţi să fie cât mai
mici;
Se vor avea in vedere:

 legea protecţiei mediului nr. 265 / 2006 pentru aprobarea OUG 195 / 2005 privind
protecţia mediului;
 legea nr. 211 / 2011 privind regimul deşeurilor;
 legea nr. 360 / 2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase;
 legea nr. 104 / 2011 privind calitatea aerului inconjurător;
 legea nr. 19 / 2008 pentru aprobarea OUG nr. 68 / 2007 privind răspunderea de
mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului;
 legea 249 / 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de
ambalaje;
 HG nr. 349 / 2005 privind depozitarea deşeurilor;
 HG nr. 170 / 2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;
 HG nr. 856 / 2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând
deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;
 HG nr. 1756 / 2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs
de echipamente destinate utilizării in exteriorul clădirilor;
 Ordinul MAPPM nr. 462 / 1993 – Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei;
 Ordinul MAPPM nr. 756 / 1997 – Reglementari privind evaluarea poluării mediului;
 STAS 12574 / 1988 – Aer din zonele protejate – Condiţii de calitate;
 STAS 10009 / 1988 – Acustică urbană;
 STAS 6161 / 1989 Nivelul de zgomot la exteriorul clădirii;
 STAS 6156 / 1989 Nivelul de zgomot in interiorul clădirii;
 STAS 12025 / 1994 Acustica in construcţii. Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau
părţilor de clădire. Limite admisibile;
18
5. Modul de urmarire a comportarii in timp a investitiei:
Conform Legii 10/1995 pentru asigurarea durabilitatii, a sigurantei în exploatare, a

functionalitatii si a calitatii investitiei, scopul urmaririi comportarii în timp a instalatiilor sanitare
este asigurarea aptitudinii lor pentru exploatarea pe toata durata de serviciu .
Supravegherea curenta a starii tehnice are ca obiect depistarea si semnalizarea în faza
incipienta a situatiilor ce pericliteaza durabilitatea si siguranta în exploatare, în vederea luarii din
timp a masurilor de interventie necesare.
Supravegherea curenta a starii tehnice are caracter permanent.
Beneficiarul sau unitatile de exploatare are urmatoarele obligatii referitor la organizarea
supravegherii curente a starii tehnice a conductelor si elementelor din dotarea retelei.
6. Instructiuni de exploatare si intretinere:
Exploatarea retelei trebuie sa se faca strict in conditii de operare prevazute in proiect astfel
incat acestea sa mentina pe intreaga durata de folosinta urmatoarele cerinte de calitate, care au
caracter de obligativitate:
-rezistenta si stabilitate;
-siguranta in exploatare;
-siguranta la foc;
-igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
-izolatia termica, hidrofuca si economia de energie;
-protectia impotriva zgomotului.
Exploatarea corecta a retelei trebuie facuta pe intreaga perioada de utilizare a acesteia, dar o
atentie deosebita trebuie acordata in primii 2-3 ani, dupa darea in folosinta – perioada de rodare – in
care apar multe defecte determinate de defectiuni de fabricatie si de executie nedepistate la probele
si receptiile finale.
Prin exploatarea unei retele de alimentare cu apa se inteleg urmatoarele operatii:
-controlul si verificarea instalatiei pentru asigurarea functionarii in regim normal;
-revizia instalatiei;
-reparatii curente;
-reparatii capitale;
-reparatii accidentale.
Controlul si verificarea retelei se face zilnic si consta in controlul vizual al etansarii si
aspectului instalatiei: condcute, imbinari, armaturi de inchidere si de serviciu si sustinerile.
Eventualele defectiuni sesizate sau curbari ale conductelor cu ocazia controlului se vor remedia
imedia. Pana la remedierea defectiunilor datorate neetanseitatilor instalatiei, portiunile de instalatie
defectata vor fi scoase din folosinta izolandu-se.
Pentru repararea tevilor de apa se impune folosirea materialelor de calitate, utilizarea
sculelor si echipamentelor specifice ca si a instalatorilor specializati pentru acest domeniu.
Reparatiile curente se fac pentru remedierea defectiunilor constatate cu ocazia verificarilor
si a reviziilor si au drept scop mentinerea sigurantei in functionare a retelei.
19
Beneficiarul lucrarilor are obligatia de a asigura in timpul exploatarii, personalul instruit

necesar pentru intretinerea si repararea acestor instalatii.
7. Baze de proiectare:
Proiectul s-a realizat pe baza urmatoarelor documentatii:

- Tema de arhitectura elaborata de proiectantul de specialitate;
- Studiu de fezabilitate aprobat.
Proiectul a fost intocmit in conformitate cu prevederile urmatoarelor prescriptii in vigoare:
o Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii actualizata la 6 iulie 2015 cu
Legea 177/2015;
o Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor
tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice
o NP 133-2013 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu
apa si canalizare a localitatilor;
o Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate industriale și
orășenești la evacuarea în receptorii naturali, NTPA-001/2002, din 28.02.2002;
o Normativul privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale
localităților și direct în stațiile de epurare, NTPA-002/2002 din 28.02.2002;
o STAS 6054/1977 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului;
o GP 106-04 din 15.02.2005 Ghid de proiectare, executie si exploatare a lucrarilor de alimentare
cu apa si canalizare in mediul rural;
o I9 - 2013 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor sanitare aferente
cladirilor;
o P118-2/2013 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea a II a Instalatii de
stingere;
o SR 8591:1997- Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare;
o NE 012/2-2010 Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat - Partea 2: Executarea lucrarilor din beton;
o C56 - 02 Normativ privind verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de instalatii aferente
constructiilor;
o Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare;
o Lege nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
195/2005 privind protectia mediului.
o SR 1343-1/2006 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati
urbane si rurale.
o Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin HG. nr. 272/ 1994;
o Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin
H.G. nr. 273 / 1994;
o Legea 319/2006 – Norme generale de protectia muncii si metodologii de aplicare a legii; Legea
securitatii si sanatatii in munca;
o Normativului pentru proiectarea, constructiilor publice subterane NP 25-97;
o Ordinul MAI nr. 163/28.02.2007 - Normele generale de aparare impotriva incendiilor;
o Hotararea de Guvern nr. 622/21 aprilie 2004 modificata si completata cu Hotararea de Guvern
nr. 796/14 iulie 2005 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru
constructii;
o NP 003-96 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor tehnico-sanitare
si tehnologice cu tevi din polipropilena;
o I1/2000 Normativ pentru executarea instalatiilor cu conducte din P.V.C. (prin asimilare si la
conducte din alte materiale plastice);
20
Intocmit,
21
CUI: RO 18991887;
NR. REG. COM.: J51/527/2006
Pr. Nr.:146/2018

III. BREVIARE DE CALCUL

Breviar de calcul retea de alimentare cu apa
Date de tema:
CONSUMATORI DEBITE
Numar locuitori= 4174
qsp= 120
Kzi= 1,3
Kor= 2
Kp= 1,15
Ks= 1,02
S spatiu verde= 0 qsp verde= 20

Nscoli= 300 qsp scoli= 20
Ngradinite= 200 qsp gradinite= 20
Ndispensar= 20 qsp dispensar= 120
Nprimarie= 15 qsp primarie= 120
Npolitie= 4 qsp politie= 120
Nbiserica= 30 qsp biserica= 120
Nspatii comerciale= 10 qsp spatii comerciale= 120
Nmoara= 0 qsp moara= 30
Nbovine= 40 qsp bovine= 60
Ncabaline= 40 qsp cabaline= 50
Nporcine= 120 qsp porcine= 30
Novine= qsp ovine= 10
Npasari= 1520 qsp pasari= 0,35
Necesarul de apa pentru nevoi gospodaresti

Debitele totale caracteristice necearului de apa pentru etapa actuala sunt:
Debit mediu zilnic (mc/zi)
Q zi med =N*q sp /1000
Q zi med = 528,892 mc/zi
Debit zilnic maxim (mc/zi)
Q zi maxim =N*q sp *K zi /1000

Q zi maxim = 686,9732 mc/zi
Debit orar maxim (mc/h)
Q or maxim =N*q sp *K zi *K or /24*1000

Q or maxim = 57,166013 mc/h 15,88 l/s
N - numar de utilizatori;
2
q sp - debit specific; (l/om,zi)

K zi - coeficient de variatie zilnica;
K or - coeficient de variatie orara;
CERINTA DE APA
Debitele caracateristice cerintei de apa conform STAS 1343-1/2006, sunt:
Q s zi med =K p x K s x Q zi med
Q s zi med = 620,39032 mc/zi
Q s zi max =K p x K s x Q zi max
Q s zi max = 805,81956 mc/zi
Q s or max =K p x K s x Q or max
Q s or max = 67,055734 mc/h 18,63 l/s
K p - pierderile tehnic admisibile de apa, conform STAS 1343-1/2006.

K s - necesarul de apa pentru nevoile proprii ale sisetmului de alimentare cu apa, conform STAS 1343-
1/2006.
CALCULUL NECESARULUI DE APA PENTRU COMBATEREA INCENDIULUI
V i = 0.6 x n j x Q ii x T i + 3.6 x Q ie x T e
Vi= 66,6 mc
V i - volumul de apa inmagazinat in mc;

Q ie - debitul asigurat la hidrantii exteriori in l/s;
n j - numarul de jeturi simultane;
Q ii - debitul asigurat la hidrantii exteriori in l/s;
T e - timpul teoretic de functionare a hidrantilor exteriori in ore;
T i - timpul teoretic de functionare a hidrantilor interiori in minute;
Necesarul de apa pentru consumul la utilizator pe durata stingerii incendiului
V cons =a x Q s or max x T e
V cons = 120,04863 mc
V cons - volumul consumat la utilizator in mc;

Q s or max - debitul maxim orar al zonei unde se combate incendiul;
3
Volumul rezervei intangibile (VRI)
V RI =V cons +V i
V RI = 186,64863 mc
Refacerea rezervei intangibile de incendiu
Q RI =V RI x 24/T RI
Q RI = 186,64863 mc/zi
T RI - timpul de refacere a rezervei;
Debite de dimensionare si verificare pentru obiectele sistemului de alimentare cu apa
Q IC =K p x Ks x Q zi max +K p x Ks x Q RI
Q IC = 1024,7584 mc/zi
Q IC = 11,86063 l/s Dimensionarea aductiunii
Q IIC =K p x Q s or max +K p x n j x Q ii
Q IIC = 79,529094 mc/h 22,0914 l/s Dimensionare conducta
Q IIC - debit de calcul pentru elmentele schemei sistemului de alimentare cu apa aval de rezervoare;
n j Q ii - numarul de jeturi si debitele hidrantilor interiori pentru incendiile simultane care se combat din
exterior;
Q II(V) =a x K p x Q s or max + 3.6 x n x K p x Q ie

Dimensionare
Q II(V) = 59,257047 mc/h 16,4603 l/s conducta
Q II(V) - debitul de verificare;
Determinarea capacitatii rezervorului
V rez =V comp + V inc + V jus

V rez = 461,43791 mc
sau
V rez =V comp + V av + V jus
V rez = 446,53258 mc
V rez - volumul de acumulare al rezervorului;

V comp - volumul de compensare;
4
V comp =a 1 x V
V comp = 274,78928 mc
a 1 - coeficient functie de marimea centrului populat;

Nr. Locuitori 5000 10000 20000 50000 100000 300000
a1 0,5 0,4 0,35 0,3 0,25 0,2
V - consum maxim zilnic al populatiei in mc;

Vinc - volumul rezervei de incendiu in mc;
V inc =V RI
V inc = 186,64863 mc
Vav - volumul rezervei necesare in caz de avarii la sursa sau la circuitul apei in amonte de rezervor;
V av =(Q min -Q') x T av
V av = 171,7433 mc
Q min =0.6/24 x Q zi max

Q min = 17,17433 mc/h
Qmin - debitul minim necesar pentru functionarea sistemului de alimentare cu apa pe durata
avariei(mc/h);
Q' - debitul ce se poate obtine de la alte surse sau aductiuni ramase in functiune, considerand ca acestea
lucreaza la capacitatea lor maxima = 0;
T av - timpul maxim, in ore, de remediere a unei avarii pe circuitul apei in amonte de rezervor, sau cel de
scoatere din functiune a statiei de pompare care alimenteaza rezervorul = 8h.
V jus - alte volume, stabilite pe baza unor justificari tehnico - economice = 0.
Intocmit,
ing.dipl. Neicu Mihaita
5
PROIECTANT GENERAL
J51/527/3006, str. Dropia, nr. 104
CAIET IV.8
VOLUM IV CAIET SARCINI
●PARTI SCRISE – CAIETE ARHITECTURA
DE SARCINI GOSPODARIE DE APA
Pr Nr :146/2018
Titlu proiect: “MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE

PE RAZA COM PERISORU JUD CALARASI”
FAZA: D.T.A.C.+P.Th.+D.E.
Director,
ing. dipl. Valentin DIMA
CAIETE DE SARCINI ARHITECTURA

Generalitati:
Prezentul caiet de carcini defineste standardele minime de calitate pentru realizarea lucrarilor de arhitectura pentru
construirea obiectivelor detaliate in prezenta documentatie.
Caietele de sarcini se pot modifica sau completa doar cu acordul Proiectantului si Autoritatii contractante a obiectivului.
In caz de neconformitate in executie cu aceste caiete de carcini, beneficiarul poate da dispozitii pentru intreruperea
lucrarilor si instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate.
La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate in proiect si omologate. Orice propunere de inlocuire
trebuie motivata de contractant si aprobata de catre Proiectant si Beneficiar prealabil punerii in opera.
Pentru toate materialele folosite constructorul va prezenta proiectantului, beneficiarului si dirigintelui de santier fise
tehnice pentru verificarea conformitatii cu cerintele de calitate prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand
stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de acesta. Urmarirea comportamentului
lucrarilor si interventiile in timp reprezinta o evaluare a conditiilor tehnice ale constructiei si prezervarea capacitatii de functionare
pe intreaga durata de functionare.
CAPITOLUL 01 - Caiet de sarcini lucrari pregatitoare

Pe toata durata realizarii lucrarii beneficiarul si constructorul trebuie sa respecte obligatiile generale ce le revin in
conformitate cu prevederile din legislatia nationala, H.G. 300/2006, care transpune Directiva 89/391/CEE, în special în ceea
ce priveste:
a) menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare de curăţenie corespunzătoare;
b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând seama de condiţiile de acces la aceste posturi;
c) stabilirea căilor şi zonelor de acces sau de circulaţie;
d) manipularea în condiţii de siguranta a diverselor materiale;
e) întreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi controlul periodic al echipamentelor de munca utilizate, în
scopul eliminării defectiunilor care ar putea sa afecteze securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
f) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare şi inmagazinare a diverselor materiale, în special a materialelor sau
substanţelor periculoase;
g) condiţiile de deplasare a materiilor şi materialelor periculoase utilizate;
h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din daramari, demolări şi demontari;
i) adaptarea, în funcţie de evoluţia şantierului, a duratei de execuţie efectivă stabilită pentru diferite tipuri de lucrări sau
faze de lucru;
j) cooperarea dintre angajatori şi lucrătorii independenţi;
k) interactiunile cu orice alt tip de activitate care se realizează în cadrul sau în apropierea şantierului.
Beneficiarul lucrarii sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, înainte de deschiderea santierului, sa fie stabilit un
plan de securitate si ssnatate si sa fie desemnat un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării.
DATE GENERALE: Continutul caietelor de sarcini se refera la standarde si normative de referinta, ordinea de executie
a lucrarilor, conditiile privind executia, transportul, manipularea si depozitarea materialelor rezultate din demolare.
- Executantul lucrarii (antreprenorul general) va prelua frontul de lucru in baza unui proces verbal, conform prevederilor
reglementarilor in vigoare. Inainte de inceperea lucrarilor, antreprenorul general va confrunta proiectul cu situatia de pe teren, iar
in cazul lucrarilor speciale pe care nu le poate executa cu fortele proprii se va consulta cu subantreprizele specializate atat in
privinta conditiilor tehnice de executie cat si a pretului si termenului. Inaintea inceperii lucrarilor executantul va solicita
proiectantului, dupa caz, prelucrarea documentatiei de executie si eventual elucidarea unor aspecte neconcordante fata de situatia
din teren.
- Executantul lucrarii este obligata sa ceara beneficiarului toate explicatiile de care ar avea nevoie pentru executarea lucrarilor, in
conformitate cu proiectul. In afara de verificarea terenului, executantul are obligata sa verifice planurile, antemasuratorile si notele
de calcul si daca va gasi erori sau nepotriviri intre diferite piese, sa le semnaleze in scris beneficiarului, pentru a fi corectate din
timp de catre proiectant. In caz contrar, executantul lucarii ramane responsabil de orice erori, iar pagubele survenite, sporurile de
cost, precum si nereusita lucrarilor, din cauza nesemnalizarii acestor erori, urmeaza a fi puse in sarcina executantului lucrarii.
Acesta va elabora, dupa caz, in baza proiectului de executie, o documentatia tehnologica de executie pe domenii specializate,
CAIET DE SARCINI - ARHITECTURA

evidentiate in graficul de esalonare a executiei precum si documentatia privind organizarea de santier si a masurilor de protectie a
constructiei si imprejurimilor acesteia.
- Proiectantul impreuna cu executantul lucrarilor si beneficiarul vor intocmi graficul de esalonare al lucrarilor dupa acceptarea
ofertei de catre beneficiar, in functie de ordinea fireasca a lucrarilor si de capacitatea de finantare.
- Executantul lucrarii va utiliza numai materiale agrementate pe teritoriul tarii si este obligat sa ceara certificate de calitate si
garantie furnizorilor de materiale; documentele vor fi puse la dispozitia comisiei de receptie. Acesta are obligata de a respecta cu
strictete toate masurile ce se vor lua de catre dirigintele de santier in acest scop.
ORGANIZAREA SANTIERULUI SI DIVERSE COSTURI SUPORTATE DE ANTREPRENOR DATE GENERALE

Dupa acceptarea ofertei, antreprenorul preia amplasamentul, stabileste drumurile de acces precum si toate masurile care
trebuiesc luate in vederea instalarii si organizarii santierului, pentru fiecare amplasament in parte.
ELEMENTE COMPONENTE
a) Instalarea santierului
b) Accesul pe santier
c) Racorduri la utilitati
d) Imprejmuirea santierului
e) Iluminatul santierului
f) Intretinerea santierului
g) Panou de identificare
h) Sectorizare (trasare)
i) Curatirea la terminarea lucrarilor
j) Paza.
CARACTERISTICI
A. Organizarea santierului:
Include costuri inerente lucrarilor efectuate de antreprenor si poate cuprinde in functie de complexitatea obiectivului:
− spatiu amenajat pentru birouri (Antreprenor si Consultant) cu mobilier, facilitati sanitare, echipament de acordare a
primului ajutor, telefon/fax/copiator, copii ale tuturor documentelor de santier (rapoarte, specificatii, planse tehnice
(ultima revizie), jurnal santier zilnic etc.) asezate intr-un rastel sau o biblioteca;
− sala de intrunire, prevazuta cu o masa de lucru, lumina si incalzire electrica;
− vestiare si grupuri sanitare pentru muncitori;
− tot echipamentul necesar pentru masuratori si nivelment;
− tot echipamentul necesar pentru definitivarea lucrarilor;
− tot echipamentul necesar administratiei santierului pentru verificarea lucrarilor;
− toate lucrarile pregatitoare necesare pornirii santierului;
− echipament de protectie pentru beneficiar si reprezentantul biroului tehnic;
− dotari P.S.I. necesare desfasurarii activitatii santierului
− birourile, amenajarile temporare si facilitatile sanitare vor fi mentinute pana la terminarea constructiei sau pana cand
biroul tehnic aproba desfiintarea lor.
− B. Accesul pe santier
− Caile prevazute pentru accesul pe santier pot fi utilizate (total sau partial) de catre antreprenor cu conditia mentinerii
accesibilitatii si curateniei. Accesul in cadrul santierului este interzis persoanelor neautorizate. Se vor afisa pancarde
de interzicere a accesului persoanelor straine pe teritoriul santierului.
− C. Racorduri la utilitati
− Pentru organizarea de santier, dupa caz, antreprenorul va lua masurile necesare, impreuna cu companiile pentru
distribuirea energiei electrice si retelei telefonice, in vederea conectarii temporare a santierului. Asigurarea cu apa a
santierului se poate face prin conectarea la reteaua de distributie a apei stabilindu-se racordurile, costul de utilizare si
ritmul de livrare solicitat. Aceste racorduri temporare vor fi intretinute pana la terminarea tuturor lucrarilor
contractate sau cat va decide biroul tehnic. Costul acestor racorduri, inchirierea contoarelor si consumurile pe timpul
lucrarilor, vor fi suportate de antreprenorul lucrarii. Dupa aceasta, costurile de inchiriere si consum vor fi suportate
de beneficiar.
− D. Imprejmuirea santierului
− Santierul va fi imprejmuit temporar, conform legislatiei in vigoare in vederea semnalizarii si securizarii punctului de
lucru.
− E. Iluminatul pe santier
− Santierul trebuie sa aiba iluminat artificial atunci cand se lucreaza inainte de rasaritul soarelui sau dupa apus, sau in
spatii insuficient luminate natural. Costul utilizarii acestor instalatii va fi suportat de antreprenorul general. Instalatia
de iluminat si intensitatea acestuia vor fi in conformitate nomativele in vgoare.
− F. Intretinerea santierului Antreprenorul este obligat, printre altele, sa respecte urmatoarele reguli pana la
terminarea totala a sarcinilor preluate: - curatarea si indepartarea reziduurilor rezultate in urma efectuarii lucrarilor
sau ale subantreprenorilor, in locuri special amenajate; - intretinerea si curatarea sistemului de scurgere, indiferent de
natura reziduurilor; - curatirea imediata a reziduurilor sau poluantilor din locurile publice,rezultate direct sau indirect
din activitatile asumate.
− G. Panou de identificare Antreprenorul sau beneficiarul va construi un panou conform Normelor Metodologice din
12.10.2009 de aplicare a Legii 50/91 privind autorizarea lucrarilor de constructii, Anexa 8 si va amplasa, la loc
vizibil Panoul de identificare a investitiei.
− H. Sectorizare (trasarea) Antreprenorul raspunde de trasarea si imprejmuirea punctului de lucru.
− I. Curatirea la terminarea lucrarilor Indepartarea deseurilor rezultate in urma lucrarilor revin in sarcina
antreprenorului.
− J. Paza Antreprenorul trebuie sa asigure paza santierului tot timpul cat nu se lucreaza (noaptea, la sfarsit de
saptamana).
−
CAPITOLUL 02 - Caiet de sarcini demolari si reparatii
- In cazul in care sunt prevazute lucrari de demontare/demolare, precum si reparatii, acestea vor fi executate de catre
antreprenor.
- Se interzice demontarea elementelor pe timp de ploaie, ceata deasa, vant cu intensitate mare, ploaie torentiala sau ninsoare
puternica, indiferent de temperatura aerului.
MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Masurile de protectie a muncii avute in vedere au fost extrase din :
- Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 + Normele metodologice de aplicare a acesteia;
- Norme de Medicina a Muncii conform Ordinului Ministerului Sanatatii Nr.983/23.06.94;
- HG 355/2077 Privind supravegherea sanatatii lucratorilor
- HG 1091/2006 Cerinte minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
- HG 300/2006 Privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare si mobile
- NP 55-88, Normativ cadru provizoriu privind demolarea partiala sau totala a constructiilor;
Lucrarile de desfacere se vor executa pe baza unei documentatii tehnice ce va fi intocmita de catre executant, in concordanta
cu proiectul tehinc intocmit de catre proiectant.
Tehnologia privind executarea lucrarilor de desfacere intocmita de executant va fi stabilita numai dupa verificarea
amanuntita a partilor de constructie ce urmeaza a fi desfacute. Se va solicita prezenta proiectantului sau a expertului tehnic in
aceste etape de verificare. Orice neconcordanta sau modificare in teren a situatiei se va consemna proiectantului in vederea
stabilirii solutiilor. Verificarile se vor face vizual si prin decopertari locale. Acolo unde este cazul, se vor lua masuri de consolidare
sau de sustinere provizorie in scopul evitarii riscului de producere a accidentelor si pentru a evita deteriorarea altor elemente ale
constructiei, in concordanta cu solutiile tehnice stabilite de catre proiectant si/sau expertul tehnic.
Executia se va incredinta numai unor echipe specializate in acest gen de lucrari. Personalul va fi instruit atat cu privire la
succesiunea operatiilor si a fazelor de lucru, cat si asupra normelor de protectie a muncii ce trebuie respectate. Inainte de inceperea
efectiva a lucrarilor, prin grija beneficiarului, se vor asigura:
- delimitarea zonei de lucru;
- supravegherea permanenta a zonei in vederea impiedicarii accesului persoanelor neautorizate;
- masuri de protectie impotriva prafului;
- conditii pentru transportul si depozitarea materialelor rezultate.
Pentru lucrarile la inaltime este obligatorie, in timpul lucrului, legarea muncitorilor cu centuri de siguranta de elemente
stabile ale constructiei si instruirea personalului privind lucrul la inaltime. Coborarea materialelor rezultate din demolare se va face
cu mijloacele prevazute in acest scop, fiind interzisa aruncare la sol. Utilajul folosit trebuie sa fie complet si verificat tehnic, iar
manevrarea lui va fi asigurata de personal autorizat. Sefii de santier si conducatorii tehnici ai punctelor de lucru pot lua si alte
masuri care sa conduca la buna desfasurare a lucrarilor de demolare/demontare.
Executantul va respecta intocmai obligatiile ce-i revin pentru acordarea primului ajutor in caz de accidentare, precum si
dotarea locurilor de munca cu truse sanitare si personal instruit in acest sens.
CAPITOLUL 03 - Caiet de sarcini trotuare de protectie

GENERALITATI
Obiectul specificatiei
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea trotuarelor de protectie pentru clădiri astfel:
- trotuare din beton simplu turnat pe loc;
- borduri.
Standarde de referintă
Standarde:
STAS 388-80 - Ciment Portland
STAS 790-84 - Apa pentru mortare si betoane
STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidărie si tencuieli
STAS 1139-87 - Borduri din beton pentru trotuare
STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali
STAS 7064-78 - Bitumuri pentru materiale si lucrări de hidroizolatii în constructii
STAS 9199-73 - Masticuri bitumioase pentru izolatii în constructii
Grad de detaliere a proiectului
Antreprenorul va prezenta planse cu detalii de executie pentru executia trotuarelor de
protectie cu sau fară borduri.
Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea oricăror materiale la santier, se vor pune la dispozitia proiectantului spre aprobare
urmatoarele mostre:
1. Placi din beton: 2 mostre
2. Borduri din beton simplu: 2 mostre
Interventii la trotuarele de protectie:
- reparatie a trotuarelor de protectie conform detaliilor din proiectul de arhitectura, in scopul eliminarii infiltratiilor la
structura.
Molozul rezultat din lucrarile de reparatie/demontare a trotuarelor va fi evacuat pentru a se evita poluarea si apoi va fi transportat
la groapa de gunoi.
Normele de protectie a muncii.
MATERIALE SI PRODUSE
Produse Borduri pentru trotuare, executate din beton având fete finisate, cu o latură tesita. Bordurile se vor executa prin
turnare si presare si vor fi procurate in forma finita. Vor fi fasonate, cu muchiile drepte sau rotunjite, fara defecte care să afecteze
aspectul sau functionalitatea lor. Nu se vor monta borduri cu stirbituri si fisuri. Bordurile se vor poliza si freca în atelierul de
confectionare.

Materiale pentru stratul de poza Mortar de poză, beton slab armat B150, nisip cu granulatie 0-7 mm, lapte de ciment pentru
umplerea rosturilor la borduri si bitum pentru umplerea rosturilor.
EXECUTIA TROTUARELOR
Borduri din beton prefabricate Se execută fundatia din beton B150, se verifică suprafata de pozare si se aplică stratul de
poză din mortar de ciment si se pozează bordurile.
Beton simplu turnat pe loc Dupa demontarea trotuarului degradat sau în zonele in care acesta nu exista, se îndepărtează
stratul vegetal, după care pamântul natural va fi bine batut, iar pământul de umplutură va fi bine bătut în straturi succesive de
maximum 20 cm grosime.
Se asterne stratul de balast mărunt amestecat cu argilă bătuta în proportie de 1:1 si grosime medie de 10 cm cu panta spre
exterior de cca. 3%. Se monteaza plasa STNB ø4/100 mm si se toarna betonul marca B150 si se prelucrează fata vizibilă cu rolul;
la cca 3,0 m se lasă rosturi de dilatare. Se umplu rosturile de dilatare si rostul dintre trotuar si soclu cu bitum.
Abateri limita admisibile
La asezarea bordurilor:
1. Planeitate : ± 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime.
La turnarea betonului:
1. Grosime: 10% pentru fiecare strat în parte.
2. Panta profilului transversal: ± 5 mm / m.
Verificari în vederea receptiei Verificarea la receptie a lucrărilor se va face prin examinarea suprafetelor, lucrarile
trebuind sa se încadreze în prevederile acestor specificatii.
Se vor face verificari la:
- aspectul si starea generala
- elementele geometrice (grosime, planeitate), rosturi, corespondente cu proiectul.
Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate, sau dacă aspectul lucrărilor nu este corespunzator
(plăci fisurate, rosturi cu muchii stirbite etc.), beneficiarul sau proiectantul poate decide înlocuirea locala sau pe suprafete mai mari
a lucrărilor si refacerea în conditiile prescrise în specificatii.
MASURARE SI DECONTARE - Decontarea se face la metru patrat de lucrare, conform planselor din proiect.
` CAPITOLUL 4 – CAIET DE SARCINI TENCUIELI EXTERIOARE SI INTERIOARE

1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru executia tencuielilor umede, aplicate pe suprafetele exterioare si
interioare ale constructiei etc.
2. STANDARDELE SI NORMATIVELE DE REFERINTA
a. STAS 1500-78 - ciment metalurgic cu adaosuri M30 saci
b. STAS 1667-76 - agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali
c. STAS 1134-71 - piatra mozaic (praf de gris de piatra)
d. STAS 146-78 - var pentru constructii
e. STAS 7055-87 - ciment alb
3. MATERIALE
a. ciment metalurgic cu adaosuri M30 saci
b. nisip de rau sau cariera, bine spalat
c. piatra de mozaic – praf de piatra sau praf de marmura
d. var pentru constructii pasta – STAS 1134-71
e. ciment portand alb, vezi si STAS 9201-80
4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI UTILIZARE

Materialele livrate vor fi insotite de certifictul de calitate.
Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si produselor incat in
momentul punerii lor in opera sa corespunda conditiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in
vigoare.
Atentionam ca perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in bune
conditii la tencuieli exterioare sunt:
- la mortar de var-ciment M25T, pana la 10 ore maximum
- la mortar de ciment-var M50T...M100T fara intarziator, pana la 10 ore, iar cu intarziator pana la 16 ore
- la mortar de ciment-var M10T pana la 8 ore

5. CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI

Toate materialele vor fi introsude in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu ceertificate de
calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucru numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina
caracteristicele tehnice ale acestora.
Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielilor exterioare, vor trebui sa corespunda urmatoarelor tasari ale conului
etalon:
- pentru sprit:
o aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm
o aplicare manuala a mortarelor 9 cm
o aplicare pe blocuri de zidarie 14-15 cm
- pentru smir:
o in cazul aplicarii manuale a mortarelor 5-7 cm
o iar in cazul aplicarii mecanizate 10-12 cm
- pentru grund:
o in cazul aplicarii manuale a mortarelor 7-8 cm
o iar in cazul aplicarii mecanizate 10-12 cm
- pentru stratul vizibil al tencuielilor exterioare decorative (praf de piatra, similipiatra) prin probe 7-8 cm, consistenta se
va determina prin probe in functie de granulometrie si materialul utilizat, temperatura, umiditate, etc., cu acordul proiectantului si
beneficiarului.
6. EXECUTIA LUCRARILOR
A. OPERATIUNI PREGATITOARE
- controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite (mortarul din zidarie sa fie intarit, suprafetele de beton sa fie relativ
uscate, abaterile de la planeitate si verticalitate sa nu fie mai mari decat cele admise, etc)
- terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioaraar putea provoca deteriorari ale tencuielilor
- suprafetele suport sa fie curate
- rosturile de zidarie de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor
fi aduse in stare rugoasa
B. EXECUTIA AMORSARII
- suprafetele de beton si de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa dupa care se va amorsa cu sprit din ciment si apa in
grosime de 3 mm
- suprafetele de b.c.a. vor avea spritul se va executa din mortar de ciment-var compozitie 1:025:3 (ciment, var, nisip)
- pe suportul de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a mortarului pentru
grund
- amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata
rugoasa si aspra la pipait.
C. EXECUTIA GRUNDULUI
- grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plasa de rabit), dupa cel putin 24 ore de la aplicarea
spritului (smirului) si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata sprituluieste prea uscata, aceasta se va
uda cu apa in prealabil de executarea grundului.
- grundul la tencuielile din praf de piatra va fi din mortar M50T, iar la tencuieli tip similipiatra din mortar de ciment var
marca M100T. De urmarit si mortarele prevazute in antemasuratori si piesele desenate.
- grosimea grundului se va verifica in timpul executiei, in scopul de a obtine in final o suprafata plana, fara asperitati
pronuntate, neregularitati, goluri, etc.
- pe suprafetele de b.c.a. pe care se executa tencuiala din praf de piatra, stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm
grosime si se va executa dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:6 (ciment, var, nisip)
- inainte de executarea stratului vizibil se va controla suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestinse
- interzisa aplicarea grundului pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire
- pe timp de arsita se iau masuri contra uscarii rapide
- grundul (ca si spritul) se va aplica pe suprafetele fatadelor de sus in jos, de pe schele de fatada independente
- inainte de aplicarea tinciului (a tencuielilor speciale), suprafata grundului trebuie sa fie uscata si sa nu aiba granule de
var nestins
D. EXECUTIA STRATULUI VIZIBIL

- la tencuielile din praf de piatra, stratul vizibil din 10-12 mm grosime se va executa driscuit si periat cu mortar var-ciment marca
M25T, confectionat cu piatrap de mozaic (praf de piatra) in loc de nisip, iar pana la 60 % din ciment Portland alb (acolo unde prin
proiect nu se cere 100% ciment alb)

- la tencuielile similipiatra, stratul vizibil de 15-20 mm grosime se va executa din mortar marca M100T confectionat cu piatra de
mozaic in loc de nisip, finisat conform indicatiilor din piesele scrise si desenate ale proiectului (buciardat, asize verticale, etc.)
- tencuilile exterioare se vor realiza pe campuri mari din aceeasi cantitate de mortar, pregatita in prealabil pentru evitarea
diferentelor de culoare
- intreruperea lucrului se va face la mijlocul suprafetelor pentru evitarea petelor si diferentelor de nuante
- dupa executarea tinciului se vor lua masuri de protectie a suprafetelor proaspat tencuite
Nu se vor executa tencuieli exterioare, la o temperatura mai mica de +50 C.
7. CONDITII TEHNICE PENRTU CALITATEA TENCUIELILOR SI RECEPTIONAREA LOR:

Pe parcursul executarii tencuielilor se va verifica respectarea tehnologiilor de executie, utilizarea tipurilor si compozitiei
mortarelor indicate in proiect precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa.
Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate si daca este cazul, in primele zile de la
executia tencuielilor pe pereti din blocuri de b.c.a. se va arunca apa.
Rezultatele incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de santier) in termen de 48 ore de
la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar in parte.
Incercarile de control, in care rezultatele sunt sub 75 % din marca prescrisa, conduce la refacerea lucrarilor respective.
Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale.
Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuililor exterioare, prin verificarea:
- rezistentei mortarului
- numarul de straturi aplicate si grosimile acestora, cel putin un sondaj la fiecare 100 mp (se va verifica prin baterea de cuie in
locuri mai putin vizibile)
- aderenta la suport si intre straturi (sondaj – prin batere cu ciocan de lemn si aprecierea sunetului obtinut)
- planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata)
- dimensiunile, calitatile si pozitiile elementelor decorative si anexe (solbancuri, cornise, ancadramente, etc.) bucata cu bucata.
Abaterile admisibile la receptia Tencuieli la retrageri, curti de Tencuieli la fatade si alte elemente
calitativa a tencuielilor sunt: lumina, fatada posterioara exterioare ale constructiei
Denumirea defectului
Umflaturi, ciupituri (impuscaturi), Nu se admit Nu se admit
crapaturi, fisuri, lipsuri de glafuri
ferestre, solbancuri, cosuri,
ventilatii
Zgunturi mari (pana la max. 3 mm), Nu se admit Nu se admit
basici si zgarieturi adanci formate la
driscuire in stratul de acoperire
Neregularitati ale suprafetelor (la max. 2 neregularitati / m2, in orice max.1 neregularitate /m2, in orice
verificarea cu dreptarul de 2 m directie avand adancime sau directie avand adancime sau
lungime) proeminenta de pana la 2 mm proeminenta de pana la 2 mm
Abateri fata de verticala sau Pana la 2 mm / m si max 5 mm pe Pana la 1 mm / m si max 3 mm pe
orizontala a unor elemente de inaltimea de etaj inaltimea unui etaj
intranduri, iesinduri, ornamente,
pilastri, muchii, braie, cornise,
solbancuri, andcadramente, asize,
rosturi, rizuri, etc.
Abateri fata de raza – suprafete Pana la 5 mm Pana la 3 mm
curbe
Suprafetele trebuie sa fie uniforme ca prelucrare si culoare, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi, urme
vizibile de reparatii locale.
Se va controla corespondenta mortarului (prafului de piatra, similipiatra, etc) si modul de prelucrare a fetei vazute cu
prevederile din proiect sau mostrele aprobate.
Muchiile de racordare, spaletii si glafurile golurilor trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
Solbancurile si diferitele profile trebuie sa aiba pantele spre exterior, precum si o executie corecta a lacrimarelor.
Stratul de protectie impermeabil cu tencuieli impermeabile de la interiorul bazinului de apa va fi realizat cu

materiale speciale, destinate pentru rezervoare de apa potabila (aplicabilitate în domeniul apei potabile), certificate si
omologate pentru acest scop. Se va respecta fisa tehnica a produselor cat si tehnologia de punere in opera, emisa de catre
producator.
TOATE MATERIALELE SI ECHIPAMENTELE VOR FI AGREMENTATE SI IN CONCORDANTA CU

NORMELE IN VIGOARE.
CAPITOLUL 05 - Caiet de sarcini executarea termoizolatiilor la pereti exteriori

OPERATIUNI PREGATITOARE
Se refera la demontari, desfaceri finisaje, tencuieli etc.
Inainte de inceperea lucrarilor de desfacere, intreg personalul de executie va fi instruit asupra procesului tehnologic, a
fazelor de lucru si asupra masurilor de protectia muncii. Instructajul va fi inscris in fisa individuala de protectia muncii.
Demontarile elementelor decorative de fatada, a ghenelor tehnice etc se se va face sub indrumarea directa a conducatorului
lucrarii, care raspunde de instruirea muncitorilor si de fazele de lucru prevazute.
La deschiderea santierului, dupa inspectia constructiei, constructorul va sesiza proiectantul in cazul in care elemente de
fatada prezinta un grad avansat de deteriorare manifestat prin desprinderea acoperirii cu tencuiala, finisaje etc pentru ca
proiectantul/expertul tehnic sa decida masuri de refacere a acestora.
Molozul rezultat din demolare va fi evacuat prin intermediul jgheaburilor special amenajate pentru a se evita poluarea si
apoi vor fi transportate la groapa de gunoi.
La executia lucrarilor de desfaceri se va acorda o atentie deosebita respectarii normelor de protectia muncii conform
legislatiei in vigoare.
Inalinte de inceperea oricarei lucrari se vor inlatura zonele murdare, stropii de mortar sau alte degradari la nivel de
finisaje. Se va verifica planeitatea elementelor de fatada, atat cele existete cat si cele realizate.
Pregatirea suportului - Caracteristici suprafaţa suport: suprafaţa suport (zidăria din cărămidă, tencuială etc) trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii: sa fie uscată, lipsită de praf, să prezinte capacitate portantă, aderenţă (fără pete de decofrol,
ulei, vopsea, lacuri, etc.)
Abateri admisibile: suprafaţa suport (zidăria din cărămidă, tencuială) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de
planeitate:
• Suprafaţa plană (±5 mm/m); • Denivelările până la 10 mm sunt preluate de adezivul de şpaclu (la lipire);
• Pentru neregularităţi mai mari de 10 mm este necesară realizarea în prealabil a unei tencuieli de uniformizare.
Condiţii de începere a lucrărilor - Verificări înaintea de începerea execuţiei. Înaintea de punerea în operă a sistemului de
finisaj exterior se vor încheia următoarele lucrări:
- învelitori, cornişe, streaşini, jgheaburi şi instalaţii de scurgere ale apelor pluviale - montarea instalaţiilor exterioare a
căror execuţie ulterioară poate afecta finisajul; - protejarea tâmplăriilor şi ferestrelor cu folie pentru a preveni stropirea sau pătarea;
- asigurarea împotriva soarelui şi ploii prin montarea plasei de faţadă, respectiv prelatelor la partea superioară a schelei.
Condiţii de temperatură:
- sistemul de finisaj nu se aplică pe suport îngheţat sau în caz de pericol de îngheţ la minim 24 de ore de la aplicare;
- se va evita punerea în operă a straturilor finale de finisaj atunci când temperaturile depăşesc +35C şi sub acţiunea directă
a razelor solare sau ploii.
Specificatii tehnice sisteme de termoizolatie si finisare a fatadelor

Cerinte generale
Polistiren expandat ignifug – grosime 10 cm
Efortul de compresiune a placilor la o deformatie de 10% -CS(10) – minimum 80 kPa
Rezistenta la tractiune perpendiculara pe fete – minimum 120 kPa
Clasa de reactie la foc a sistemului de izolare termica B-s2, d0
Standarde si normative de referinta

C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor (Publicat in Monitorul
Oficial, pl, nr. 1.124 bis/13.12.2005) si alte normative specifice.
Cerinte specifice producatorului

Sistemul de termoizolatie utilizat la executia lucrarilor de termoizolare trebuie sa indeplineasca urmatoarea conditie:
Componentele sistemului sa fie livrate cu toate documentele de calitate aferente.
Producatoul trebuie sa respecte urmatoarele criterii:
Sa puna la dispozitia constructorului si a beneficiarului toate documentele de calitate pentru produsele aplicate.
Cerinte specifice executantului
Executantul lucrarilor de termoizolatie va fi ales in baza indeplinirii urmatoarelor criterii:
Companie cu obiect de activitate constructii civile
Existenta personal calificat.
Schela si scule in dotare, dupa caz, necesare realizarii lucrarilor
Alocarea pentru obiectiv a unui responsabil de lucrari, de preferinta inginer constructor sau maistru constructor.
Angajarea unui RTE pentru care sa urmareasca lucrarile si sa respecte toate fazele determinante.
Cerinte specifice beneficiarului
Sa puna la dispozitia executantului frontul de lucru.
Sa angajeze o persoana calificata (diriginte de santier atestat) care sa asigure monitorizarea executiei lucrarilor de
termoizolare.
Sa asigure utilitatile necesare desfasurarii optime a activitatilor si lucrarilor.
Sa solicite din partea producatorului toate documentele de calitate, precum si cartea tehnica a lucrarii care se va atasa la
proiectul tehnic de crestere a eficientei energetice.
MASURI DE TEHNICA SI SECURITATE A MUNCII

Se vor respecta cu strictete masurile suplimentare, specifice operatiunilor de termoizolare suplimentara a peretilor
exteriori, cerute si consemnate in procesele verbale de instruire si asistenta tehnica de catre furnizorul sistemului termoizolant.
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile generale si cele specifice din normativele de protectia muncii la
lucrarile de constructii-montaj.
Pe toata perioada de executie se vor respecta prevederile cuprinse in Regulamentul privind protectia si igiena muncii in
constructii aprobat cu ordinul MLPAT nr. 1993 publicat in buletinul constructiilor nr. 5-6/1993.
Se considera ca normele de protectia muncii necesare pentru prezenta lucrare sunt masuri curente in activitatea unitatilor
de constructii-montaj, tehnologiile si conditiile de executie fiind uzuale.
Inainte de inceperea lucrarilor de orice fel, beneficiarul va pune la dispozitia constructorului o schita continand toate
lucrarile, retelele existente ce pot fi intalnite in zona respectivelor lucrari.
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Proiectantului detaliile de executie ale firmei furnizoare.
Totodata se vor prezenta certificatele de calitate si agrementele tehnice.
Toate materialele acestui sistem trebuie sa provina de la un singur producator sau in situatia in care sunt producatori
diferiti, elementele trebuie sa fie compatibile.
Se vor urmari din plansele existente în proiect modul de dispunere a finisajelor de fatade precum si a elementelor
decorative (solbancuri prefabricate din polistiren expandat ignifug etc).
MATERIALE SI PRODUSE
Componentele sistemului
Elementele componente ale sistemului de termoizolatie sunt:
- Adeziv pentru polistiren
- Polistiren expandat
- Dibluri de fixare
- Masa de spaclu pentru armare
- Plasa sau fibra de sticla
− Accesorii ca de exemplu: profile de colt, profile de legatura, profile pentru rosturi de dilatatie, benzi de etansare etc
− Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie daca este necesar.
Adezivul
Adezivul pentru lipirea placilor termoizolante trebuie sa fie un mortar pe baza de ciment, aditivat, care sa adere la toate
tipurile uzuale de materiale de constructie cat si la polistiren. Cerinta este ca aderenta adezivului sa fie mai mare decat rezistenta
interna la rupere a apolistirenului care este de 0,08N/mm2
Se impune folosirea unui adeziv cu aderenta de min 0,1 N/ mm2
Metoda de verificare in santier
Pentru a verifica acest aspect se lipesc mostre de polistiren de 10x10 cm si dupa 7 zile se incearca smulgerea. Daca
ruperea se face in polistiren, atunci adezivul este potrivit. Daca ruperea se face in zona de lipire atunci adezivul nu indeplineste
cerintele pentru utilizarea in cadrul sistemului.
Adezivul pentru polistiren trebuie sa asigure o aderenta de min 0,1 N/mm patrat.
Placile de termoizolatie
a) Pentru peretii fatadelor – placi din polistiren expandat ignifugat pentru fatade cu densitate de 15-18 kg/m cub
si conductivitate termica A=0,040W/mK. Grosimea placilor va fi de 10 cm. Vor fi admise abateri dimensionale ale placilor de
max plus-minus 0,4% si contractii sub influenta factorilor climatici de max. 0,2%.
b) Pentru termoizolarea soclurilor, in vederea realizarii unei rezistente sporite la soc – se utilizeaza placi din polistiren
expandat sau extrudat, cu suprafata striata cu densitate de 28-30 kg/m3. Grosimea placilor va fi de 5 cm. Abaterile dimensionale
ale placilor se vor incadra in limitele acceptate pentru placile de polistiren expandat. Termoizolarea soclului se va realiza conform
proiectului si cu respectarea auditului energetic.

Elemente de fixare mecanica

Fixarea suplimentara a placilor termoizolante se realizeaza cu ajutorul diblurilor. Modul de dibluire se va face in functie
de tipul stratului suport, forma constructiei si materialul termoizolant.
Se vor respecta cerintele ghidului european ETAG 014 pentru categoriile de utilizare.
Categorii de utilizare conform ETAG 014
Categoria A: beton normal
Pe langa adeziv, pe beton este necesara ancorarea mecanica.
Exceptie:Niciuna
Categoria B: zidarie din caramizi pline
Pe langa adeziv, pe caramizile pline este necesara ancorarea mecanica.
Categorie folosire C: zidarie din caramizi cu goluri
Pe langa adeziv, caramizile cu goluri fac necesara ancorarea.
Categorie folosire D: beton agregat usor
Pe langa adeziv, betonul agregat usor face necesara ancorarea,
Exceptie:Niciuna
Categorie folosire E: beton celular autoclavizat (BCA)
Pe langa adeziv, BCA face necesara ancorarea.
Recomandarea lungimilor de ancorare:

Lungimea diblului de prindere a polistirenului se va alege astfel incat acesta sa patrunda minim 7 cm in stratul suport. Nu
se accepta utilizarea ca straturi suport, de sustinere a polistirenului, straturi de finisaj adaugate ulterior care descarca indirect (de
exemplu prin frecare mortar – beton) pe structura de rezistenta. Stratul suport, de sustinere a polistirenului, trebuie neaparat sa fie
un strat ce descarca in mod direct pe structura de rezistenta.
Numarul diblurilor
Numarul diblurilor ce trebuie sa fie instalate depinde de:
− forta caracteristica de smulgere din suport
− forta de smulgere prin izolatie
− viteza vantului
− inaltimea constructiei
− zona geografica
Deoarece sarcina data de presiunea vantului este mai mare la marginile cladirii decat in perimetrul ei, la dibluire se face
distinctie intre:
- dibluirea in camp
- dibluirea la margini
Numarul de dibluri in camp
Pana la inaltimea de 50 m trebuie sa existe minimum 6 dibluri / m2.
Numarul de dibluri la margini
Zona care se considera margine depinde de inltimea constructiei “h” si de lungimea constructiei “l”
Inaltimea constructiei h> sau egal cu l.
Zona de margine reprezinta 10% din inaltimea constructiei, cel putin 1 m si maximum 2 m de la margine spre interior.
Terenul
Puterea vantului este puternic redusa de obiectele dimprejur (padure, case < 10 m etc). Cladiri risipite.
Masa de spaclu pentru armare

Pentru realizarea masei de spaclu se va utiliza un adeziv pe baza de ciment (recomandat de furnizorul termosistemului) cu
aderenta foarte buna la polistiren, min 0,1N/mm2.
Suplimentar, adezivul utilizat pentru realizarea masei de spaclu trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
− armare cu fibre pentru a impiedica fisurarea
− rezistenta la socuri
− grad de impermeabilitate ridicat. Absorbtia de apa la suprafata < 0,5 kg/(m2 h0,5)
Plasa din fibra de sticla

Plasa din tesatura din fibra de sticla rezistenta la mediul alcalin, cu rol de armare a mesei adezive de spaclu, cu parametrii
mecanici ridicati. Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite(soclu, parter) se va prevede armare dubla.
Caracteristica – Valoare necesara
Tipul tesaturii – Previne deplasarea ochiurilor plasei
Impregnarea suprafetei – Cu polimer ce da rezistenta in mediul alcalin
Dimensiunea de livrare – Latimea mai mare de 100 cm – Lungimea mai mare de 50 m.

Dimensiunea ochiurilor – Mai mare de 3 mm
Greutate proprie – Mai mare de 145 g/m2
Accesorii ca de ex: profile de colt, profile de legatura, profile pentru rosturi de dilatatie, benzi de etansare etc
Profil de soclu – cu rol de sustinere a sistemului termoizolant al peretilor.
Profilul se monteaza prin prindere mecanica cu dibluri si este prevazuta cu lacrimar pentru scurgerea apelor din
precipitatii. Se monteaza in functie de prevederile detaliilor de executie ale proiectantului.
Profilul de colt – pentru armarea suplimentara a muchiilor si rectiliniaritatea acestora. Asigura o rezistenta suplimentara la
solicitari mecanice.
Profilul cu picurator – asigura scurgerea apelor de pe verticalele fatadelor. Se vor monta pe toate laturile orizontale de la
partea superioara a golurilor de tamplarie, muchiilor de la balcoane si toate celelalte muchii ce raman suspendate.
Profilul de contact cu tamplaria – asigura etansarea in zona de contact a tamplariei cu termosistemul, evitand penetrarea
apei in masa de spaclu din zona de contact. Msi mult asigura o suprafata adeziva pe care se va aplica folia de protectie pentru
ferestre.
Etansarea rostului dintre tamplarie si perete.
Aceasta zona este una foarte sensibila, asupra careia actioneaza o serie intreaga de factori atmosferici, deplasari relative,
greutatea ferestrei, deplasari in structura constructiei. Trebuie sa fie asigurata termo si fonoizolarea rostului dar si
impremeabilitatea si capacitatea de difuzie a acestuia. Se va utiliza un sistem pe baza de benzi precomprimate impermeabile si folii
specifice care au ca scop sa regleze perfect difuzia vaporilor in zona de contact a tamplariei si sa asigure o etansare perfecta a
acesteia.
Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie daca este necesar.
Stratul final de finisaj asigura protectia sistemului impotriva intemperiilor si solicitarilor mecanice, avand si rol decorativ,
fiind alcatuit din amorsa si tencuiala decorativa. Se va utiliza tencuiala decorativa gata preparata sub forma de pasta in galeti (care
sa respecte recomandrile furnizorul termosistemului). Pot fi utilizate tencuieli decorative acrilice, silicatice sau siliconice.
Grosimea minima a tencuielii decrative este 1,5mm la tencuielile tip praf de piatra si de 2mm la tencuielile cu aspect tip socrta de
copac. Daca este necesar vopsirea suplimentara vopseaua trebuie sa fie o componenta a sistemului, sa fie compatibila cu celelalte
componente din sistem. Folosirea amorsei se va face conform indicatiilor producatorului.
Culorile stratului de tencuiala decorativa nu trebuie sa fie prea intunecate. Datorita efectului ridicat de izolare termica
stratul superior de tencuiala decorativa se va incalzi de incalzi mai mut decat cel al fatadelor neizolate. Rezultatele posibile sunt
tensiuni termice iar consecintele sunt aparitia de crapaturi. Din aceasta cauza valoarea de referinta a gradului de reflexie a luminii
nu trebuie sa fie mai mica de 30. Valoarea coeficientului de reflexie al luminii pentru fiecare culoare, trebuie stipulat obligatoriu in
catalogul de culori al producatorului.
Culoare de camp fatada = alb-crem
Culoare elemente decorative si soclu = maro
Este recomandata comanda întregii cantităti de tencuiala o data, pentru evitarea abaterilor de nuanta.
Nuanta de culoare poate fi garantata doar în cadrul unei singure sarje de tencuiala.
Important – se admit numai produse agrementate!
Elementele componente ale sistemului termoizolant trebuie sa fie compatibile intre ele si verificate in sistem conform
ghidului de agrementare european ETAG 004. In privinta comportarii la foc sistemul trebuie sa incadreze in Euroclasa B-S2, d0.
Transport si depozitare.
Transportul materialelor se va face in mod obligatoriu cu autoutilitare copertate si va fi asigurat de catre producator prin
intermediul distrbuitorilor autorizati ai acestuia. Pentru o buna organizare de santier este deasemenea importanta depozitarea
corespunzatoare a elementelor componente in conformitate cu specificatiile tehnice ale producatorului. Toate produsele vor fi
depoziate fara a fi afectate de inghet, apa, umiditate ridicata si influenta directa a radiatiilor solare.
Depozitarea materialelor se va face in spatii inchise, ferite de umiditate si la temperaturi mai mari de 5 gr. C.
Elementele componente vor fi depozitate pe santier astfel incat sa fie ferite de factori atmosferici, inghet si degradari prin
solicitari mecanice (loviri etc). Placile termoizolante vor fi ferite de radiatiile ultraviolete. Produsele nu vor fi asezate direct pe
suport ci pe un esafodaj improvizat astfel incat sa se asigure circulatia aerului.
La procurarea materialelor se va da atentie deosebita perioadei de garantie permisa de producator pentru depozitarea lor.
Verificari in vederea receptiei

Se va verifica planeitatea.
Se va verifica abaterea de la verticala.
Se va verifica daca corespunde din punct de vedere al izolarii fonice, termice si a rezistentei la foc.
Se va verifica corespondenta între mostre si ceea ce este executat.

Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire, a datei de garantie si a agrementelor tehnice
pentru materialele folosite.
Dacă nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate, beneficiarul sau proiectantul va
putea decide inlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte.
Lucrarea se va supune conditiilor de receptie ale firmei furnizoare a sistemului termoziolant, ale proiectantului si
beneficiarului.
Receptiile (preliminare, finale etc) se vor face numai in conditiile existentei tuturor docuemntelor ce atesta caltatea
fiecarei faze de lucrari verificate pe parcursul executiei. Receptia finala va fi facuta in baza unui proces verbal de Receptie.
Remedieri
In situatia in care trebuiesc facute remedieri,a cestea vor fi facute de catre executantul lucrarii in termene stabilite de
comun acord cu reprezentantul beneficiarului.
Masurare si decontare
Pretul unitar cuprinde toate materialele si accesoriile cuprinse în sistem.
Decontarea se face la suprafata în metri patrati, conform cantitatilor real executate si a situatiilor de lucrari intocmite,
verificate si aprobate de catre dirigintele de santier.
URMARIREA IN EXPLOATARE
Se va solicita constructorului garantie lucrarilor in conformitate cu prescriptiile cuprinse in fisele tehnice puse la
dispozitia executatului. Garantia de buna executie a lucrarilor este acordata in mod obligatoriu de catre executantul lucrarii.
Se vor semnala de catre utilizatori prin intermediul beneficiarului, proiectantului si executantului toate fenomenele
neconforme cu garantia oferita: deteriorari ale finisajului, desfaceri ale stratului termoizolant, aparitia condensului la pereti,
evidentierea puntilor termice, etc.
Dupa finalizarea lucrarilor trebuiesc indepartate foliile de protectie (utilizate pentru protejarea tamplariei etc).
CAPITOLUL 6 – CAIET DE SARCINI INVELITORI

Invelitoarea propusa pentru a se monta este realizata din panouri metalice profilate (tigla metalica) cu grosimea de
0.5mm, complet accesorizata cu: coame, dolii, pazii, racorduri, podine, accesorii de montaj, de etanseizare, de ventilare,
parazapezi, jgheaburi, burlane si elemente de racordare, bride jgheab, prelungitoare intermediare, racorduri jgheab-burlan, coturi,
bratari ramificatii, mansoane, coturi de evacuare, carlige presate pentru jgheab, carlige cu agrafe nituite montate pe pazie verticala,
piese de imbinare cu garnituri de etansare, capace autoblocante, coltare la 90º interior/exterior pentru jgheab.
Panourile metalice profilate sunt utilizabile la constructii, fara restrictii privind: zona geoclimatica de amplasare, clasa sau
a categoria de importanta a cladirii, in concordanta cu normativele de specialitate.
Jgheaburile, burlanele si elementele de racordare vor fi din tabla galvanizata, vopsite multistrat pe ambele fete, cu
poliester de 50µm grosime, cu rezistenta la coroziune, produsa conform cerintelor impuse de standarde.
Dimensionarea si detalierea elementelor de colectare si dirijare a apelor pluviale se va face conform prevederilor
producatorului de sistem.
Se va acorda o atentie deosebita sistemului de imbinare a elementelor componente, iar sistemul de preluare a apelor
pluvuiale nu va permite scurgerea apelor pe fatada cladirii sau infiltrarea in zona de fundatie.
Panourile metalice profilate se vor poza si monta pe rigle (sipci si contrasipci) din lemn. Riglele din lemn vor fi
ignifugate si tratate antiseptic. Suprafata de reazem/contact va fi de minim 50 mm latime. Distanta dintre rigle (interax) este
variabila la panourile metalice profilate, in functie de caracteristicile fizico-mecanice ale panoului (tip, profilatura, grosime tabla),
de panta si de incarcarile uniform distribuite preconizate. Fixarea se face, conform indicatiilor producatorului, cu mijloace
mecanice (suruburi autofiletante, suruburi pentru lemn, etc.) prevazute cu elemente de etansare si de protectie (garnituri etansare,
capacele protectie). Coaserea longitudinala dintre panouri se face, uzual, cu nituri cu cap etans. Acoperisurile cu panouri
metalice profilate pot inchide spatii neconditionate sau conditionate termic. Pentru spatiile neclimatizate (pod), panourile de
invelitoare se vor poza si monta conform prevederilor producatorului privind pantele si suprapunerile;
Nota! Se va verifica panta acoperisului si se va verifica si panta minima stabilita de catre producatorul produselor pentru
invelitoare. In situatia in care nu este asigurata panta minima se va semnala proiectantului, in vederea adaptarii solutiilor la situatia
din teren.
Panoul aplicat pe reazem (rigla cu latimea de contact de minim 50 mm) va depasi marginea acesteia cu minimum 50 mm.
Elementele ce depasesc planul invelitorii (elemente de iluminare/acces, scari, podine, elemente de producere de energie, instalatii
ventilatii etc.) se vor monta/fixa numai pe structura de rezistenta (pane, capriori nu pe rigle).
La suprapunerile transversale (in lungul pantei), etansate suplimentar, coaserea intre panourile profilate se va face pe aripa
marginala, inclinata (nu pe capul ondulei/cutei), iar la cele neetansate suplimentar coaserea intre panouri se va face pe capul

ondulei/cutei. La suprapunerile longitudinale, etansate suplimentar, cordonul de etansare se va aplica in avalul elementelor de
fixare, la cca.2-3 cm distanta de acestea.
Aripa sortului de racord la jgheab/senou, de sub invelitoare, va avea lungimea de minim 6 ori inaltimea cutei/ondulei.
Aceasta aripa va avea lungimea de minim 35 cm la panta pana la 25%, de minim 30 cm la panta pana la 60%, minim 25 cm la
panta >60%.
Tabla din care sunt alcatuite panourile metalice profilate va corespunde cerintelor standardelor privind acoperirile
metalice ale tablei din otel precum si pentru protectia suplimentara peliculara. Grosimea este de 0.5mm. Pentru panourile profilate
sistemul de rigle suport va fi dimensionat conform reglementarilor privind rezistenta si stabilitatea; producatorii emit tabele
privind deschiderile dintre rigle functie de modul de rezemare (2; 3 sau 4 reazeme pe panou), grosimea tablei si categorii de
incarcari uniform distribuite pentru fiecare tip (geometric).
Numarul fixarilor mecanice este indicat de producator (pentru actiuni normale) dar trebuie verificat. Pe conturul unei
suprafete de acoperis, pe minim 1 m latime, elementele de bordare si panourile de invelitoare, vor fi ancorate/fixate intarit, pentru
a preveni eventuale degradari ca efecte ale actiunii factorilor de mediu (vant, zapada, gheata). Panourile metalice profilate sunt
incombustibile si se incadreaza in clasa de reactie la foc A2s1d0.
Nivelul de protectie anticoroziva al foilor din tabla de otel va fi in concordanta cu clasele de agresivitate a mediului de
situare, conform GP.111-2004 ”Ghid de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel” (date
recomandate):
a) agresivitate moderata in mediu rural si urban (clasa C2): pentru constructii provizorii se recomanda: zincare cu minim
150 g.zinc/m2; pentru constructii de categorie de importanta medie si superioara: acoperire cu minim 250 g.zinc/m2 sau 150
g.aluzinc/m2;
b) agresivitate medie in mediu urban, industrial si maritim moderat (clasa C3): acoperire cu minim 275 g.zinc/m2 sau 150
g.aluzinc/m2 si peliculizare suplimentara (PE in grosime de cca.25 µm);
c) agresivitate industriala si maritima ridicata (clasa C4 si C5-1): acoperire cu minim 350 g.zinc/m2 sau 200 g.aluzinc/m2
si peliculizare suplimentara cu pelicule cu rezistenta sporita si grosime mare (de exemplu: HBPE in grosime de cca.50 µm);
d) agresivitate foarte mare (clasa C5-M): dupa caz, se vor prevede masurile de protectie necesare, conform
reglementarilor specifice.
Referitor la rezistenta la coroziune electrochimica a elementelor de invelitoare, de finisaj si a sistemelor de ancorare: se va
evita contactul direct intre urmatoarele metale: zinc-fier (otel), zinc-cupru, fier (otel)-cupru, aluminiu-fier, aluminiu-staniu
(cositor), aluminiu-cupru, aluminiu-plumb, aluminiu-zinc.
Pentru panourile peliculizate suplimentar se vor prevedea vopsiri de retus (cu produse indicate de fabricant) ale zonelor
degradate si a muchiilor noi, taiate (cu foarfeca manuala), rezultate la punerea in opera. Sub invelitoare, in special cazul spatiilor
conditionate termic, se vor prevedea folii de protectie- anticondens (peste structura termoizolanta).
Pentru diminuarea temperaturii si a socului termic se pot prevedea produse cu suprafata reflectanta (termoreflectanta)
precum si sistem de acoperis ventilat (rigle: sipci si contrasipci).
Elementele de tinichigerie vor avea terminatiile (marginile) fasonate (zig, falt); nu se admite simpla suprapunere a
elementelor cu terminatii nebordate; terminatiile fasonate au rolul de a intari si proteja marginile.
Elementele de tinichigerie, de protectie a invelitorii, se petrec/suprapun minimum 20 cm peste/sub panourile metalice
profilate, fixate cu nituri cu cap etans, si/sau indirect, prin intermediul unor agrafe din otel lat (zincate). Fixarea panourilor
metalice profilate se face cu mijloace de fixare specifice (suruburi) prevazute cu garnitura de etansare si capacel de protectie, de
regula, pe cuta inferioara, conform prevederilor producatorului (in unele cazuri, de regula la invelitori din panouri ondulate, peste
spatii fara climatizare termica, producatorul prevede fixare cu tije filetate cu guler, garnitura de etansare, piulita si capacel de
protectie). Mijloacele de fixare vor fi protejate anticoroziv (zincate, cadmiate, inox etc.).
La imbinarea longitudinala dintre panourile profilate, fixarea panoului superior se va face excentric, pe ondula inferioara,
incat sa se preseze (stranga) suprapunerea.
Ruperea pantei (concava sau convexa) se foloseste in zonele in care apele acoperisului isi modifica panta. In zona de
rupere de panta se va monta un profil specific de rupere de panta dispus cu o margine sub foaia de tabla de la partea superioara si
cu cealalta peste foaia de tabla de la partea superioara, in vederea dirijarii apelor pluviale.
Urmarirea comportarii in exploatare se va face in conformitate cu prevederile relglementarilor specifice in vigoare.
Asigurarea urmaririi comportarii in timp, in conditii normale de utilizare a invelitorilor se va face, prin grija beneficiarului, o data
pe an. Acest interval poate fi modificat in functie de conditiile concrete pentru fiecare caz in parte astfel: intervalul poate fi marit
daca la doua verificari succesive nu se constata degradari (nu la lucrari cu vechime mai mare de 10 ani); intervalul poate fi
micsorat pentru invelitorile la care degradarile ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere de comanda, spatii
electrice, camere de calcul, etc.); intervalul poate fi micsorat pentru invelitorile ce au fost supuse la sarcini, socuri sau miscari
(deplasari) neprevazute (seism, accidente mecanice, etc.).
Masurile curente de verificare si intretinere ce trebuiesc a fi efectuate o data pe an, recomandabil la inceputul
primaverii:

− verificarea, curatirea si repararea, dupa caz, a elementelor de colectare si evacuare a apelor pluviale (dolii, jgheaburi,
burlane);
− verificarea si repararea, dupa caz, a elementelor de acces, de asigurare impotriva alunecarii, a parazapezilor si
paratonerelor;
− verificarea, repararea sau inlocuirea, dupa caz, a elementelor de invelitoare deteriorate, precum si a elementelor de racord
si / sau de tinichigerie aferente invelitorii;
− verificarea si rectificarea, dupa caz, a suprafetelor peliculizate (anticoroziv si / sau decorativ).
Lucrarile necesare montarii invelitorii propuse si accesoriilor aferente acesteia se vor executa de catre firme autorizate,
cu personal calificat si specializat pe domenii de lucrari (dulgher, tinichigiu, acoperitor-invelitor, hidroizolator).
In cazul lucrarilor ce se vor desfasura fara dezafectarea temporara a functionalitatii cladirii existente, se vor lua masurile
necesare de protectie si siguranta a utilizatorilor: protectia spatiilor interioare, impotriva intemperiilor previzibile, protectia cailor
de acces si dupa caz, a perimetrului circulabil din jurul constructiei etc.
Lucrarile exterioare se vor desfasura in conditii normale, fara vanturi puternice, ploaie sau ninsoare, la temperaturi
pozitive, (in general >+5ºC).
La intreruperea lucrarilor pe timp limitat sau mai indelungat (weekend, sarbatori legale, etc.) se vor lua masurile de
protectie a constructiei (spatii inferioare, zone decopertate, materiale perisabile, etc.) si conservarea lucrarilor de executie in
desfasurare.
Suportul pe care se aplica invelitoarea va corespunde specificatiilor din documentatia tehnico-economica de executie si se
va verifica inainte de inceperea oricarei lucurai.
Suprafata suportului trebuie sa fie plana, cu denivelari minime (maxim ± 1 cm la 2 m liniari).
Se va verifica pozitionarea si calitatea conformarii si montarii tuturor elementelor la care se raporteaza invelitoarea
(elemente suport, de preluare si scurgere a apelor pluviale, sorturi, copertine, strapungeri, elemente de fixare, elemente auxiliare,
etc.).
Montarea structurilor si produselor/materialelor de invelitoare se va face pe zone si sensuri determinate, tinandu-se seama,
in special, de directia vantului dominant, de pante, de caile de acces, transport si de manipularea materialelor, fara afectarea
zonelor cu lucrari in curs de executie sau terminate.
Depozitarea elementelor si materialelor grele se va face pe suprafete asigurate din punct de vedere al capacitatii
portante si, in general, se vor depozita dispersat (nu in sarcini concentrate). La depozitare, materialele perisabile la umezire
(ciment, elemente din lemn, placi gips-carton, materiale termoizolante etc.) vor fi permanent protejate impotriva apei, asigurandu-
se totodata ventilatia, pentru a se preveni condensul (condens sub prelata).
Se vor lua masuri privind informarea utilizatorilor asupra implicatiilor privind preluarea frontului de lucru si de incepere a
lucrarilor (eliberarea spatiilor in cazul podurilor, dezafectarea temporara a cosurilor etc.).
Se va avea in vedere ca timpul prevazut, dintre lucrarile privind desfacerea si indepartarea invelitorii existente, pana la
executarea unui sistem provizoriu de protectie (acoperire) sau a sistemului definitiv prevazut, sa fie cat mai scurt si, pe cat posibil,
sa nu cuprinda zile nelucratoare.
Toate elementele din lemn aferente acoperisului vor fi ignifugate si tratate biocid.
Executantul va prelua frontul de lucru in baza procesului verbal, cu indeplinirea tuturor exigentelor impuse de natura
lucrarilor, de prevederile documentatiei si a reglementarilor specifice.
Inceperea lucrarilor va fi precedata de organizarea de santier, in special privind asigurarea acceselor, a zonelor de
depozitare si de adoptarea masurilor de protectie a muncii si de prevenire a incendiilor ce se impun.
Lucrarile se vor executa in conformitate cu conditiile si prevederile documentatiei tehnico-economice de executie si a
reglementarilor specifice in vigoare; orice neconcordanta sau omisiune va fi semnalata spre rezolvare proiectantului de specialitate
cu instiintarea beneficiarului.
Executantul va intocmi impreuna cu beneficiarul (si cu proiectantul) procese verbale privind diversele faze ale executiei,
in special pentru lucrarile ascunse.
Procurarea materialelor si accesoriilor aferente se va face conform nivelurilor de calitate prevazute in documentatia
tehnic-economica de executie si/sau in caietul de sarcini. Lucrarile propriu-zise de executie a invelitorii vor fi precedate de
indepartarea din zona de lucru a tuturor materialelor si deseurilor inflamabile si/sau combustibile. La terminarea executiei se vor
intocmi formele de receptie a lucrarii (cu eventuale observatii ce vor fi insusite si operate de executant) in baza constatarilor si
verificarilor efectuate de o comisie alcatuita conform legislatiei in vigoare. Lucrarile de executie ale invelitorii/acoperisului se vor
desfasura in conditii climatice favorabile, (fara vanturi puternice sau ploaie, la temperaturi pozitive), conform prevederilor
tehnologice specifice produselor / materialelor de invelitoare si a reglementarilor privind protectia muncii.

Se vor lua masuri ca dotarile de lucru (utilaje de ridicat, dispozitive de transport etc.) sa nu deterioreze suportul sau
invelitoarea.
Caracteristicile fizico-mecanice trebuie sa fie declarate de catre producator, definitorii sunt datele privind distanta dintre
reazeme (rigle) functie de incarcari, date, raportate la grosimea tablei si la modul de rezemare pe suport si/sau momentul de inertie
geometric I (cm4) pentru calculul sagetii, impreuna cu modulul de rezistenta W (cm3) pentru calculul eforturilor capabile.
Panta invelitorii va corespunde recomandarilor producatorului. Producatorul de panouri, producatorul de sistem sau
furnizorii de sistem vor pune la dispozitie detalii si conditii de montare si elementele accesorii (elemente de tinichigerie, de fixare,
materiale de etansare, de retus, etc.).
Nota! Se va verifica panta existenta a acoperisului si se va verifica si panta minima stabilita de catre producatorul
produselor pentru invelitoare. In situatia in care nu este asigurata panta minima se va semnala proiectantului, in vederea adaptarii
solutiilor la situatia din teren.
Ambalarea si transportul panourilor profilate metalice se face in pachete, paletizat sau containerizat, cu masuri de
protectie impotriva deteriorarii marginilor si fetelor.
Receptia lucrarilor si verificarea calitatii - Recepţia are ca obiect:

- aspectul si starea generala;
- calitatea materialului pus în opera.
- elemente geometrice:
- asigurarea perfecţiunii suprafetelor (planeitate, verticalitate etc.);
- perfecţiunea muchiilor la îmbinările între suprafeţele verticale si orizontale.
- corespondenţa cu proiectul aprobat (conform fatadelor, planurilor si detaliilor de executie etc).
Acolo unde apar neconcordanţe, executantul si investitorul împreună cu proiectantul vor decide completări, înlocuiri,
refinisări, sau alte situaţii ce se impun.
Pentru executia lucrarilor de desfacere, refacere / montare a inveltorilor si straturilor suport ale acestora se vor respecta:
"Normativul privind proiectarea, executia si exploatarea invelitorilor acoperisurilor in panta la cladiri” - indicativ NP 069-2014"
din 24.06.2014, Ordinul Nr. 607 din 21.04.2003 pentru aprobarea reglementarii tehnice - „Normativ privind proiectarea,
executarea si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri", indicativ NP 040-02, precum si toate prevederile in vigoare ale legislatiei
specifice.
Folia hidroizolanta sa vor aplica pe astereala continua (ignifugata) inainte de montarea sipcilor si a contrasipcilor, in
concordanta cu ghidul de montaj al producatorului. Ambalarea acestora si livrarea se face in suluri, cu transport pachetizat,
paletizat si/sau containerizat. Pentru ventilarea sistemului de acoperis, intre astereala din scandura ignifugata si placile metalice de
invelitoare se va poza sistemul de rigle (sipci si contrasipci) din lemn ignifugat si tratat antiseptic.
REALIZAREA VENTILATIEI IN SPATIUL PODULUI:
Pentru asigurarea nivelului corespunzator de realizare a ventilatiei naturale si functie de necesitati/posibilitati se va realiza
prin elementele specifice ale invelitorii.
Jgheaburile, burlanele si elementele de racordare vor fi metlice, vopsite multistrat pe ambele fete, cu poliester de
50µm grosime, cu rezistenta la coroziune, produsa conform cerintelor impuse de standarde.
Dimensionarea si detalierea elementelor de colectare si dirijare a apelor pluviale se va face conform prevederilor
producatorului de sistem.
Se va acorda o atentie deosebita sistemului de imbinare a elementelor componente, iar sistemul de preluare a apelor
pluvuiale nu va permite scurgerea apelor pe fatada cladirii sau infiltrarea in zona de fundatie.
Se vor verifica:
- pantele jgheaburilor sa fie conforme indicatiilor din proiect sau a specificatiilor produatorului ;
- montarea jgheaburilor sa fie conform indicatiilor din proiect sau a specificatiilor produatorului ;
- amplasamentul, tipul si numarul de cirlige sa corespunda prevederilor din proiect;
- marginea exterioara a jgheabului sa fie asezata mai jos decit marginea interioara;
- cirligele pentru jgheaburi si bratarile pentru burlane sa fie protejate contra coroziunii;
- fixarea burlanelor cu ajutorul bratarilor sa fie facuta la distant si intervalul din detaliile date de proiectant:
- tronsoanele de burlane si intre etans unul in celalalt (cel superior in cel inferior)
- imbinarea cu tuburile de fonta sa fie de asemenea etanseizata
- toate imbinarile intre elementele de table la jgheaburi si burlane sa fie cositorite;
Normative privind proiectarea si executarea lucrarilor pentru invelitori si tinichigerie:
- STAS 238/1977-" Jgheaburi si burlane-Prescriptii de proiectare si alcatuire".
- STAS 227/1988 - "Burlane,jgheaburi si accesorii de imbinare si fixare".
- C37/1988 - "Normativ pentru executarea invelitorilor de constructii".

CAPITOLUL 7 - TERMOIZOLATII ORIZONTALE
1. GENERALITATI
Prezentul capitol trateaza termoizolatiile dispuse orizontal pe placile de b.a.
2. STANDARDE DE REFERINTA | NORMATIVE
C 107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolaᙢii termice la cladiri
C 107/5 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructii in contact cu solul
C 37 Normativ pentru alcAtuirea si executarea invelitorilor in constructii
STAS 6472/5 Termoizolatii la acoperisuri cu strat de aer ventilat
3. PREVEDERI SPECIFICE PENTRU TERMOIZOLAREA ORIZONTALA
Materialele termoizolante trebuie sa fie asezate fara rosturi si strans imbinate cu elementele de constructie in relief care
strapung termoizolatia. Aplicarea stratului termoizolant se face pe fasii, astfel incat sa existe posibilitatea acoperirii lor cu straturi
de protectie intr-un interval de timp in care sa nu existe riscuri de umezire a termoizolatiei datorita precipitatiilor atmosferice si
fara a se calca pe placile termoizolante.
Circulatia directa pe placile termoizolante este interzisa. Se admite circulatia peste placi doar prin intermediul unor
podini.
4. VERIFlCAREA Sl RECEPTIA LUCRARILOR
La executia lucrarilor de izolatii termice nu se vor folosi decat materiale agrementate tehnic in vederea utilizarii in
constructii in Romania, cu certificate de conformitate privind indeplinirea caracteristicilor prevazute in normele tehnice de produs.
De asemenea, nu se vor folosi materiale pentru care furnizorul nu a emis certificate de calitate.
La punerea in opera se vor utiliza produse care se incadreaza in duratele limita de timp admise (minime sau maxime), in
cazul in care normele tehnice nu o specifica altfel.
Controlul in timpul executiei lucrarilor de izolatii termice se va efectua de catre executant si de catre beneficiar, prin
sistemul propriu de asigurare a calitatii, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, verificandu-se corespondenta dintre
lucrarile efectuate si prevederile din proiect.
In cadrul controlului se vor verifica cel putin urmatoarele, care vor fi consemnate in procesele verbale de lucrari ascunse:
- daca lucrarile pregatitoare s-au executat in conformitate cu prevederile prezentului normativ si ale proiectului de executie;
- daca materialele termoizolante s-au montat in conformitate cu prevederile prezentului normativ si ale proiectului de executie;
- daca s-au respectat prevederile din proiect referitoare la realizarea izolatiei termice in dreptul puntilor termice (centuri,
buiandrugi, stalpi, elemente de fixare etc.);
- daca stratul de protectie a termoizolatiei s-au executat in conformitate cu prevederile din proiect;
- daca straturile hidroizolante, de difuziune, bariera contra vaporilor, racordarile la elementele care strapung campul invelitorii,
precum si racordarile la atic/reborduri s-au facut in conformitate cu prevederile din normativul C 112, respectiv lucrarile de
invelitori si tinichigerie s-au executat conform prevederilor din normativul C 37.
5. REGULI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE
Pentru asigurarea eficientei termoizolatiei se va urmari periodic (primavara si toamna) starea hidroizolatiei sau a
invelitorilor de orice fel si se vor remedia de indata deficientele constatate, pentru a nu se produce infiltratii de apa si deci,
umezirea termoizolatiei. In cazul constatarii umezirii termoizolatiei se va analiza gravitatea si intinderea degradarii, in vederea
luarii masurilor corespunzatoare de remediere a acesteia.
6. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI SIGURANTA LA FOC

Pe timp nefavorabil (ploi, ninsoare, polei, ceata, vant puternic, temperaturi sub +5oC), lucrarile exterioare se vor
intrerupe. Pentru muncitorii care lucreaza pe acoperis se va prevedea un acces sigur prin scari prevazute cu balustrade de protectie,
montate anume si verificate, fiind interzise accese improvizate.
Pe intreg conturul acoperisului unde se lucreaza trebuie montata balustrada de protectie, conform prevederilor din
normele de protectia muncii. La termoizolarea invelitorilor care prezinta capacitati portante sau rezistente la soc reduse, lucrarile
se vor executa numai pe podine de lucru, fiind interzisa circulatia sau stationarea muncitorilor si depozitarea materialelor direct pe
aceste placi.
Legarea cu centuri de siguranta a muncitorilor este obligatorie, iar cand acestea nu ofera suficienta securitate sau
stanjenesc executia se va prevede in documentatie amplasarea sub tronsonul de lucru a unei plase generale, rezistente la caderea
unui om.
Ridicarea materialului pe acoperis trebuie facuta in containere. Containerele nu trebuie sa agate in timpul ridicarii niciun
element de constructie si ele trebuie sa fie asigurate pentru a impiedica rotirea lor. Utilajele de ridicat, actionate electric, trebuie sa
fie legate la pamant, sa fie complete si verificate.
Manipularea lor se va face numai de catre personal autorizat. In cazul lucrului cu materiale termoizolante care pot irita
pielea (de ex.: produse din vata minerala sau din vata de sticla), este necesar a se purta de catre manipulantii acestora, un
echipament complet, alcatuit din cizme de cauciuc, salopeta, casca, ochelari, manusi de protectie, fular si mansete din tifon.
Pentru indepartarea fibrelor iritante, muncitorul se va spala periodic cu sapun si apa.

Materialele termoizolante vor fi protejate impotriva incendiilor si ferite de zonele de foc deschis.
Se vor respecta si masurile de protectia muncii si de prevenire si stingere a incendiilor specificate in normele de produs
(standarde, agremente tehnice, norme sau marci de fabricatie) asigurandu-se echipamentul de protectie precizat in aceste norme.
Deseurile rezultate si protectia mediului.

Deseurile rezultate in urma lucurarilor de construire sunt stocate la locul de generare, urmand apoi sa fie transportate la
instalatiile de tratare (recuperare resturi metalice, concasare beton si caramizi) ori la depozitele de deseuri.
Pentru a se evita impactul negativ asupra mediului, trebuie acordata atentie deosebita stocarii temporare a deseurilor din
constructii si demolari la locul de generare.
Alegerea amplasamentului pentru stocarea temporara a deseurilor rezultate, depinde de tipul activitatii care se desfasoara.
In cazul activitatii de constructii, trebuie sa fie prevazute zone de stocare a deseurilor in planul organizarii de santier. Stocarea
deseurilor se poate realiza in gramezi sau in containere metalice in functie de cantitatile si tipurile de deseuri generate. Stocarea
propriu-zisa a deseurilor se realizeaza in containere speciale, in cazul deseurilor reciclabile rezultate din demolarea selectiva sau
din sortarea preliminara si in cazul deseurilor rezultate in timpul lucrarilor de constructie. Containerele vor fi amplasate astfel incat
sa fie permis accesul usor pentru realizarea operatiilor de descarcare si pentru preluarea acestora pe platformele mijloacelor de
transport rutier.
Containerele vor fi etichetate cu numele categoriei de deseuri pentru care sunt destinate. De regula, containerele vor fi
dotate cu capac, pentru reducerea riscului ca apele meteorice sa spele deseurile sau sa se acumuleze in containere
In executie se vor respecta toate prevederile legate de protectia mediului. Nu se vor afecta vecinatatile amplasamentului,
lucrarile realizandu-se strict doar pe terenul aflat in proprietatea beneficiarului.
Se va verifica respectarea conditiile de mediu, specificate in prescriptiile notificate mai sus, atat cu privire la executarea
lucrarilor, cat si cu privire la protectia ulterioara a acestora. Se vor avea in vedere si eventualele masuri suplimentare, ulterioare
pentru protejarea lucrarilor.
Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, prevazuta in prezentul
proiect, precum si in prescriptii tehnice date de producatorii materialelor utilizate, respectiv prescriptiile normativelor in vigoare.
Informatiile din prezenta documentatie referitoare la punerea in opera nu substituie pregatirea de specialitate/calificarea
personalului care va executa respectivele lucrari. Prevederile prezentului puncteaza numai anumite operatii sau faze considerate a
fi importante de precizat pentru a evita omisiunea.
Lucrarile prezentate mai jos vor fi dupa cum urmeaza:
a) lucrari care urmeaza a fi ascunse sau partial ascunse ca atare calitatea lor din punct de vedere al aspectului si
corectitudinii executiei va trebui verificata:
− in timpul executiei, incheindu-se procese-verbale de lucrari ascunse, pe faze
− inaintea executarii lucrarilor ulterioare ca vor acoperi lucrarile definite mai sus
b) lucrari care vor ramane vizibile si pot fi receptionate in orice moment, dupa executie.
La fiecare capitol de lucrari se va specifica tipul lucrarilor astfel incat respectivele lucrari vor fi incadrabile intr-una dintre
categoriiile de mai sus, receptia lor facandu-se in consecinta.
In cazul lucrarilor de la punctul a), antreprenorul are obligatia de anunta executia lucrarilor si a convoca receptia acestora.
Prezentul Caiet de sarcini se citeste integral, impreuna cu caietele de sarcini de la celelalte specialitati, cu intreaga parte
scrisa si desenata a proiectului tehnic.
Proiectul tehnic (PTh) de fata are la baza Expertiza Tehnica intocmita pentru aceasta lucrare si dezvolta in cadrul sau
solutiile tehnice recomandate de expertul tehnic, cu respectarea normelor in vigoare.
Se va respecta fara exceptie legislatia si reglementarile tehnice obligatorii aflate in vigoare la momentul executiei.
Se vor realiza exclusiv pe baza desenelor de executie si caietelor de sarcini intocmite cu respectarea D.T.A.C. Vizate spre
neschimbare, semnate si stampilate de catre proiectant si verificator conform H.G. nr. 925 din 20.11.1995.
Se vor folosi exclusiv produse ale caror parametrii de performanta sunt descrisi in certificatul de conformitate sau in
agrementul tehnic emis in conformitate cu Legea nr. 10 din 1995 privind calitatea in constructii, Legea nr. 608 din 2001 privind
evaluarea conformitatii produselor (republicare). H.G. nr. 622 din 2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a
produselor pentru constructii si H.G. nr. 766 din 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii.
Nu se admit abateri de la proiectul tehnic sau de la detaliile de executie.
Asigurarea verificarii executiei corecte a lucrarilor de constructii este obligatia investitorului si se va face prin diriginti de
specialitate sau agenti economici specializati autorizati in conformitate cu Ordinul M.D.R.T. nr. 1469 din 13.05.2011 pentru
domeniile cuprinse in anexa 1, pe tot parcursul lucrarilor.

Prezentul caiet de sarcini contine prevederi minimale care pot fi extinse in raport cu complexitatea lucrarilor
efectiv necesare si cu respectarea legislatiei tehnice in vigoare.
PREVEDERI GENERALE FINALE:

Antreprenorul are obligatia de a centraliza toate materialele care intra in cadrul unei lucrari, in baza
specificatiilor de mai jos si a fiselor tehnice date de producatori si de a intocmi necesarul complet de material, necesar care se va
constitui in extras de material aferent fiecarei lucrari in parte. Orice omisiune a antrepenorului ii este imputabila. In cadrul
consumurilor notificate mai sus intra si pierderile tehnologice, in calculul carora se va tine cont si de particularitatile prezentului
proiect si design-ul de montaj.
Executarea lucrărilor de construcţii se poate face numai in baza proiectului tehnic de execuţie, inclusiv a detaliilor de
execuţie (faza P.Th. + D.E.) si a caietelor de sarcini, potrivit legii, numai dupa obtinerea autorizatiei de construire si anuntarea
inceperii lucrarilor, cu respectarea prevederilor legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
actualizata, cu modificările şi completările ulterioare. Se vor respecta prevederile avizelor, studiilor si acordurilor obtinute care
fac parte integranta din prezenta documentatie.
Proiectul se va verifica de catre un verificator de proiecte, conform prevederilor legii 10 / 1995 , la cerintele stabilite
prin proiect.
Intocmit,

PROIECTANT GENERAL
J51/527/3006, str. Dropia, nr. 104
VOLMUL IV Volumul IV.9

●PARTI SCRISE - CAIETE CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA
DE SARCINI STRUCTURII DE REZISTENTA LA
GOSPODARIE DE APA
Pr. Nr.:146/2018

FAZA: P.Th.+D.E.
1
CAIET DE SARCINI
PRIVIND EXECUTIA SARPANTELOR
I. LISTA PRINCIPALELOR NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZA EXECUTIA

STRUCTURII DE REZISTENTA:
C 56-1985 Normativ pentru verificare calitatii si receptia lucrarilor de constructii

si instalatii aferente.
Instructiuni pentru verificare calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si
instalatii aferente ;
Legea nr. 10/1995 Privind calitatea in constructii.
Regulament privind protectia si igena muncii in constructii, aprobat de M.L.P.A.T.
cu ordinul nr.9/N/15.03.1993.
Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
constructiilor si instalasiilor aprobate prin decret 290/16.08.1977.
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate de M.L.P.A.T. cu
ordinul nr.2N/03.04.1992 ;
STAS 767/0 – 94 Constructii civile şi industriale. Conditii tehnice de calitate;
Caietul de sarcini completeaza si nu inlocuieste prevederile normativelor in
vigoare.
Respectarea prevederilor normativelor in vigoare si a prezentului Caiet de sarcini,
este obligatorie si constituie baza receptiei provizorii si definitive a unor parti din lucrare
sau a ansamblului ei.
II. MASURI PREMERGATOARE EXECUTIEI
II.1. Beneficiarul va asigura verificarea proiectului de executie de catre verificatori

de proiecte atestati, persoane fizice sau juridice, altii decat specialistii elaboratori ai
proiectului.
II.2. Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii, care
raspunde, in cadrul atributiilor ce ii revin, de realizarea nivelului de calitate in conformitate
cu exigentele esentiale de performanta ale lucrarii.
II.3. Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura
cunoasterea proiectului de catre tot personalul angrenat in realizarea lucrarii. Executantul
lucrarilor are obligatia de a sesiza investitorul asupra neconformitatilor si
neconcordantelor constatate in proiecte, in vederea solutionarii.
II.4. Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor
determinante. Executia nu poate continua fara receptia fazei anterioare.
II.5. Se va incheia proces-verbal de predare-primire a amplasamentului si reperelor
de trasare intre delegatii beneficiarului si constructorului.
II.6. Investitorul are obligatia de a intocmi cartea tehnica a constructiei, care
cuprinde documentele privind conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea
constructiei si se preda proprietarului, care are obligatia de a o completa la zi.
II.7. La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu: documentatia completa
de executie, registrul de procese-verbale de lucrari ascunse, registrul de comunicari de
santier, principalele norme care reglementeaza tehnologia de executie si in mod special C
149/87, NE 012/99 si C150/99.
II.8. Asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea
normala a utilajelor de lucru si a depozitelor de materiale necesare.
II.9. Verificarea axelor constructiei: tolerante la axele constructiei ± 10mm.
2
III. ACOPERISURI DE TIP SARPANTA
III.1. Generalitati
Acest capitol contine specificatii pentru lucrarile de constructii, elemente si piese din
lemn, conform NP005/2003.
III.2. Standarde de referinta
STAS 1949-86 – Piese si elemente din lemn pentru constructii.
Prezentul standard se refera la conditiile tehnice generale de calitate pentru piesele
si elementele din lemn care se folosesc la constructiile din lemn.
Pentru elementele de constructii, calitatea lemnului prelucrat va fi conform
standardelor: STAS 942-86, STAS 1040-85
III.3.Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier se vor pune la
dispozitia consumatorului spre confirmare urmatoarele:
1. Umiditatea maxima admisa la piesele si elementele constructiilor sa nu
depaseasca max. 20%;
2. Clasa de calitate a lemnului de rasinoase este I (STAS 1949786);
3. Clasa de exploatare a constructiei este I.
III.4.Materiale si produse
1. Cherestea conform STAS 942-86 care se procura de la intreprinderile forestiere
din tara;
2. Materialele auxiliare care se procura de la intreprinderile, fabricile din tara sau de
pe piata libera;
III.5.Livrarea si depozitarea
1. Elementele negeluite se depoziteaza in stare acoperita iar elementele si piesele
geluite se depoziteaza in incaperi inchise, curate, in conditii care sa le fereasca de
deteriori, umezeala, raze directe ale soarelui;
2. Transportul pieselor si elementelor se va face, de regula, cu mijloace de
transport acoperite;
3. Expedierea elementelor si pieselor se va face in garnitura completa pentru toata
sarpanta, sau, dupa caz, in loturi mai mici;
4. Materialele auxiliare se livreaza la kg si se depoziteaza in locuri ferite de
umezeala.
III.6.Prescriptii de executie
1. Trasarea pozitiei elementelor sarpantei;
2. Montarea si prinderea cosoroabelor de elementele de beton armat prin
intermediul suruburilor conexpand;
3. Montarea talpilor, a popilor, a panelor, a capriorilor, a contrafiselor si a clestilor
de rigidizare;
4. Montarea sipcilor sau a asterelii pe capriori, in functie de solutia adoptata pentru
invelitoare;
5. Montarea asterelei pe scheletul sarpantei din lemn;
6. Ignifugarea elementelor din lemn si tratarea elementelor contra biodegradarii cu
solutii specifice;
7. Abaterile dimensionale admise sunt:
- + 5 mm lungime
- + 3 mm latime
- - 2 mm grosime
Nu se admit la elementele sarpantei: putegrai, crapaturi, gauri, galerii de insecte,
coaja infundata, alte defecte nementionate.
8. Montarea streasinilor infundate.
3
a. Protejarea lucrarii
1. Se interzice legarea cosurilor de fum si de aerisire de elementele acoperisului;
2. Asigurarea unei ventilatii corespunzatoare pentru a nu creste umiditatea
elementelor sarpantei.
b. Verificari in vederea receptiei

1. Corespondenta tipului de acoperis cu cel din proiect;
2. Dimensiunile elementelor componente, distantele dintre elementele sarpantei,
pozitia si alcatuirea;
3. Verificarea pantelor;
4. Suruburile conexpand si cuiele sa fie bine stranse si batute;
5. Distantele dintre elementele acoperisului si cosurile de fum;
6. Executarea ignifugarii si a biodegradarii;
7. Corespondenta lucrarilor la streasini cu cele din proiect;
8. Fetele vizibile ale streasinii sa fie geluite si tratate impotriva intemperiilor.
VII. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI

Proiectul indeplineste conditiile de protectie prevazute in P 118-98 – normativ de
siguranta la foc a constructiilor.
La elaborarea proiectului s-au respectat prevederile din Legea 90/96 a Protectiei
Muncii, modificata si completata de Legea 117/2000.
Pe tot parcursul executiei, constructorul va lua masurile prevazute in
“Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii”, aprobat de M.L.P.A.T. cu
Ordinul 9/N/93 si conforme cu specificul lucrarilor, precum si norme specifice de protectie
a muncii pentru lucrari de cofraje, schele, cintre si esafodaje in constructii – IM 007 –
1996 aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. 74/15.10.96.
Se va respecta C300 – 1994 “Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe
durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora”, aprobate de
M.L.P.A.T. cu Ordinul 20/N/94.
Constructorul va instrui periodic personalul executant cu privire la respectarea
normelor de protectie.
De asemenea, va completa normele generale mentionate mai sus cu norme
specifice potrivit fiecarui punct de lucru, atunci cand considera necesar acest lucru.
VIII. VERIFICAREA LUCRARILOR IN VEDEREA RECEPTIEI
VIII.1. Prevederi generale

1. Se vor verifica:
- respectarea stricta a prevederilor proiectului si a indicatiilor suplimentare date de
catre proiectant;
− respectarea stricta a prevederilor, prescriptiilor tehnice;
− existenta certificatelor de calitate a materialelor;
− existenta proceselor verbale de lucrari ascunse;
2. Fazele procesului de executie a lucrarilor trebuie sa fie consemnate in procese
verbale calitative incheiate intre delegatii beneficiarului si constructorul ui.
3. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea
procesului verbal referitor la faza precedenta daca aceasta urmeaza sa devina lucrare
ascunsa.
4. In aceste procese verbale se vor preciza concret verificarile efectuate,
constatarile rezultate si daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare.
VIII.2. Controlul calitatii lucrarilor
4
1. Obligatiile si raspunderile investitorilor, proiectantilor si Antreprenorilor, in
asigurarea calitatii constructiilor sunt reglementate prin:
• Legea 10/1995 - Privind calitatea in constructii;
• HG 925/1995 – Pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare
tehnica a proiectelor, a executarii lucrarilor si constructiilor;
• HG 399/1995 - Pentru aprobarea regulamentului privind elaborarea reglementarilor
tehnice in constructii, pentru componentele sistemului calitatii;
• HG 272/1994 - Privind controlul de stat al calitatii in contructii;
• HG 273/1994 - Privind aprobarea regulamentului de receptie a lucrarilor de
constructii, instalatii aferente acestora;
• HG 766/1997 – Pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii,
in temeiul art. 38 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;
• C56–85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
(Buletinul Constr. nr.1 – 2/1986).
VIII.4. Verificarile pe faze de lucrari
1. Verificarile pe faze de lucrari se efectueaza conform instructiunilor pentru
verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.
2. Aceste verificari sunt de doua feluri: scriptice si directe.
3. Verificarile scriptice constau in examinarea:
- existenta tuturor proceselor verbale de lucrari ascunse mentionate mai sus si a
buletinelor de incercare, prescrise anterior in proiectele de executie si in alte prescriptii
sau conditii tehnice, precum si in dispozitiile de santier date de beneficiar, proiectant sau
organele de control;
− continutului si rezultatelor inscrise in documentele respective;
− actelor incheiate cu ocazia executarii de lucrari de remedieri si consolidari, pentru
a se stabili daca acestea au fost executate in toate cazurile cand au fost necesare,
precum si daca sunt de calitate corespunzatoare.
4. Verificarile directe constau in:
− examinarea vizuala, bucata cu bucata, a elementelor structurale, cu luarea in
considerare a tuturor defectelor si abaterilor;
− efectuarea si prescrierea - in cazul depasirii valorilor admise sau in caz de dubiu -
a unor incercari suplimentare
VIII.5. Verificari de efectuat la receptia preliminara a obiectului
1. Conducatorul tehnic al lucrarii, in colaborare cu beneficiarul este obligat a pregati
si preda, intr-o forma organizata (si insotita de borderou):
− toate documentele incheiate pe parcursul executarii lucrarilor, inclusiv buletinele
de incercare, dispozitiile de santier, procesele verbale de remedieri sau consolidari, actele
de control sau expertizare etc.;
− scurta prezentare sintetica cu concluzii, privind calitatea lucrarilor executate, in
comparatie cu prevederile proiectului si ale prescriptiilor tehnice si dovedite cu actele
prezentate.
2. Comisia de receptie preliminara a obiectului, prin membrii sai de specialitate sau
prin specialisti din afara ei procedeaza la verificari de acelasi tip de mai sus (scriptice si
directe), completate cu prezentarea de concluzii si tratand intregul obiect.
3. Se mentioneaza ca comisia de receptie trebuie sa verifice in primul rand
existenta documentelor de verificare si incercare pentru intregul obiect, efectuate cu
frecventa indicata de prescriptiile tehnice in vigoare; in lipsa acestora sau a unei parti a
acestora, receptia nu se poate face decat pe baza unor noi incercari sau expertizari, ale
caror concluzii sa poata inlocui documentele lipsa.
Verificarile directe se vor efectua de comisia tehnica prin sondaje, in numar

suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra actelor prezentate. In caz ca o parte
din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare, se va dubla numarul lor; daca si in
5
acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare, comisia va dispune amanarea sau
respingerea receptiei pana la efectuarea unui supliment de 3 incercari si a unei cercetari
sau expertizari tehnice de ansamblu. Cercetarea sau expertiza se va efectua pe baza
unei teme data de comisia de receptie si va avea ca scop determinarea posibilitatilor si
conditiilor in care constructia respectiva corespunde destinatiei pentru care a fost
proiectata.
IULIE 2018 Întocmit:

Ing. Mihai Serbanescu
6
PROIECTANT GENERAL
J51/527/3006, str. Dropia, nr. 104

●PARTI SCRISE - CAIETE CAIET DE SARCINI GOSPODARIE DE
DE SARCINI APA - INSTALATII HIDRAULICE
Pr. Nr.:146/2018

FAZA: P.Th.+D.E.

IV.CAIET DE SARCINI - G.A. INSTALATII HIDRAULICE
Proiectul tehnic a fost intocmit si redactat conform Ordinului nr. 907 din 2016
privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice
aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice.
1.SCOPUL LUCRĂRII :
Prezentul Caiet de sarcini, are scopul de a pune la dispoziţia beneficiarului şi a
executantului informaţiile tehnice necesare efectuării lucrărilor de montaj
echipamente şi conducte aparente, sub presiune, aferente gospodariei de apa.
Prezentul caiet de sarcini nu conţine prevederi pe parte de construcţii, instalaţii,
electric şi automatizare, acestea făcând obiectul unor caiete de sarcini distincte.
2. PREZENTAREA OBIECTELOR
Lucrarile de montaj constau in montajul pompelor, echipamentelor de tratare si
conductelor aparente aferente gospodariei de apa .
3. CARACTERISTICI TEHNICO-FUNCŢIONALE ALE

ECHIPAMENTELOR
Echipamentele care fac obiectul prezentului Caiet de sarcini sunt conform
Listei de furnitura.
4. MATERIALE
Materialele utilizate la execuţia lucrărilor de montaj vor fi noi şi vor respecta
specificaţiile de materiale indicate în proiect. Toate materialele folosite vor fi însoţite
de certificatele de calitate eliberate de furnizorul acestora. Certificatele vor fi
completate cu rezultatele încercărilor, conform standardelor în vigoare.
Avand in vedere caracteristicle fluidului de lucru si parametrii de lucru,
materialul utilizat pentru conducte (tuburi, fitinguri) este PEHD (polietilena de inalta
densitate) si OL Inox.
4.1. Conducte
Conductele se compun din următoarele categorii de elemente:
-Tronsoane de teava (tuburi)
-Fitinguri: coturi, teuri, reductii
-Armături
-Flanse
-Suporturi mobile
-Materiale de adaos pentru imbinari sudate
2
-Materiale pentru imbinari demontabile
4.1.1.Tronsoane de teava
Tronsoanele de teava se executa din tuburi din material PEHD, PE100 /Pn6-
Pn20 sau echivalent si se imbina intre ele cu mufe, cu fitinguri prin infiletare sau cu
flanse cu organe de asamblare.
4.1.2. Fitinguri
Fitingurile (coturi, teuri, reductii) se executa din PEHD PE100 /Pn6-Pn20 sau
echivalent si se imbina intre ele sau cu tronsoane de teava prin infiletare si cu flanse
cu organe de asamblare.
4.1.3.Flanse
Flansele utilizate la racordul intre flansele pompelor conductele de apa sunt
PU 10-80/PU 10-65/PU 10-50/PU 10-25, sunt mobile, cu suprafata de etansare plana
cu umar conform SR ISO 7005-1, din inox.
4.2. Materialele de adaos pentru îmbinările sudate

Materialele de adaos (electrozi de sudură, fluxuri de sudură) vor fi alese
conform tehnologiei de sudare elaborată de către executant, funcţie de dimensiunile si
caracteristicile materialelor de bază şi compatibilitatea acestora cu materialul de
adaos.
Depozitarea acestor materiale se va face în condiţii care să nu permită
deprecierea şi distrugerea lor.
Materialele de adaos vor corespunde prevederilor SR EN 12070:2001, cu
referire la verificarea calităţii, marcarea şi livrarea lor.
Se admit materiale de adaos livrate după alte norme, cu condiţia ca prevederile
calitative ale acestora să nu fie inferioare celor indicate.
4.3.Materialele pentru îmbinări demontabile

Aceste materiale (şuruburi, piulite, saibe, garnituri) trebuie să fie standardizate
si sa respecte indicaţiile de asamblare, strângere, etanşare si prelucrare a suprafeţelor
din documentaţia lor de execuţie.
Garniturile pentru flanşe vor fi de tipul circular interior.
Garniturile de etanşare se vor pastra astfel incat sa se evite deformarea acestora
până în momentul utilizării.
Zonele filetate ale şuruburilor vor fi acoperite cu unsoare grafitată până în
momentul utilizării lor.
Lungimea şuruburilor trebuie să fie suficient de mare pentru ca atunci când
acestea sunt strânse cu piuliţele să rămână cel puţin un pas peste piuliţă.
4.5. Cerinte comune
3
Toate materialele vor fi noi si vor fi însoţite de certificate de calitate eliberate

de furnizorul acestora.
Certificatele de calitate vor fi completate cu rezultatele încercărilor, conform
standardelor în vigoare.
Volumul şi natura încercărilor vor corespunde standardelor şi normelor în
vigoare, pentru materialul respectiv.
Este interzisă utilizarea materialelor fără certificate sau cu certificate
incomplete
In caz de neclarităţi privind certificatele de atestare a calităţii, materialele nu se
vor recepţiona decât după înlăturarea incertitudinii, prin probe suplimentare
Materialele utilizate (tip, dimensiuni, cantitati) se regasesc in Listele cu
cantitati de lucrari si in Desenele de executie si montaj.
Pentru toate categoriile de materiale, menţionate mai sus, montajul şi
asamblarea acestora într-un tot unitar, in scopul constituirii instalatiei de pompare, se
realizează conform condiţiilor tehnice de mai jos.
5. DESCRIEREA LUCRĂRILOR
Realizarea lucrărilor de montaj ale echipamentelor şi conductelor implică
parcurgerea următoarelor etape de execuţie:
- verificarea părţii de construcţii la montaj;
- execuţia montajului echipamentelor;
- execuţia montajului instalaţiilor de conducte;
- efectuarea lucrărilor de verificări şi probe;
- darea în exploatare a instalaţiei;
5.1.Verificarea părţii de construcţie la montaj

Operaţiunea de verificare a lucrărilor de construcţie în vederea efectuării
montajului se va face după o atentă analiză a proiectului de montaj, urmata de
verificarea măsurătorilor executate de montor în amplasament.
Montorul va face măsurători în amplasament, acestea se vor consemna într-un
proces verbal semnat de către montor şi beneficiarul de investiţie.
Se va acorda o atenţie deosebită următoarele aspecte:
- verificarea poziţionării, a cotelor şi dimensiunilor penetraţiilor şi pieselor
înglobate în beton;
- verificarea cotelor de gabarit ale staţiei;
- verificarea poziţionării şi dimensiunilor fundaţiilor echipamentelor;
Datele obţinute prin măsurători, în teren, trebuie să corespundă celor prevăzute
în proiectele de construcţii şi montaj. În cazul în care se constată abateri, este
obligatorie consultarea proiectantului în vederea analizării situaţiei apărute şi stabilirii
unei soluţii.
5.2. Montajul echipamentelor

4
Se recomanda procurarea fitingurilor de racord la echipamente dupa

achizitionarea acestora
5.2.1. Montajul electropompelor

Montajul echipamentelor se va executa cu respectarea prevederilor C 204-80, a
prescripţiilor fabricantului (consemnate în cărţile tehnice) şi a cotelor din desenele de
montaj. Racordurile dintre echipamente şi instalaţia de conducte se realizează prin
flanşare. Datorită acestui aspect, trebuiesc respectate cotele de montaj faţă de partea
de construcţie pentru a se putea monta cu uşurinţă garniturile şi şuruburile şi pentru
evitarea apariţiei solicitărilor mecanice (tensiunilor) în corpul pompelor.
Montarea electropompelor implică parcurgerea următoarelor etape:
a) - organizarea lucrărilor de montaj, care cuprinde:
- amenajarea platformei de depozitare (destinată depozitării şi verificării
părţilor componente ale echipamentelor, precum şi deconservarea lor înaintea
începerii montajului);
- accesul (care trebuie să asigure posibilitatea transportului echipamentelor de
pe platforma de depozitare până la locul de montaj precum şi condiţiile necesare
pentru ajungerea personalului la locul de montaj).
- locul de montaj (care trebuie să asigure condiţiile necesare realizării
montajului în mod corespunzător din punctul de vedere al calităţii lucrărilor
executate, al normelor de protecţie a muncii şi al condiţiilor de lucru).
b)- identificarea echipamentului (cot suport, unitate pompa-motor, ghidaj) în
conformitate cu documentaţia de montaj si cărtea tehnic a echipamentului, verificarea
stării de conservare (conform cărţii tehnice), verificarea şi preluarea certificatelor de
calitate şi întocmirea formelor de preluare la montaj
c) - pregătirea radierului/fundaţiei, curăţirea părţilor filetate a şuruburilor de
fundaţie, a găurilor filetate şi nefiletate din plăca de bază;
d) - trasarea axelor fundaţiei, a golurilor suruburilor de fundatie si a ghidajului
şi verificarea cotelor de nivel si de montaj ale suportului pompei si ghidajului
(corelarea intre suportul popei si ghidajul fixat la partea superioara de rama golului de
montaj din planseul bazinelor)
e) - înaintea instalării, se va spăla echipamentul pentru a înlătura inhibitorul de
coroziune sau alte materiale străine ce s-ar fi putut acumula în timpul transportului,
depozitării şi manipulării. Se va utiliza o soluţie slab alcalină la 800 C sau un solvent
petrolier eficace
f) - curăţirea suprafeţelor plăcii de bază ce vin în contact direct cu betonul. Nu
se vor folosi solvenţi deoarece reziduul poate împiedica aderenţa.
g) - premontarea plăcii de bază (cotului suport) si ghidajului, efectuându-se
totodată controlul planeităţii placii de baza (cu ajutorul nivelei) si verticalitatii
ghidajului cu ajutorul firului cu plumb
5
Orizontalitatea se va realiza prin strângerea piuliţelor şuruburilor de fundaţie.

Se verifică în permanenţă orizontalitatea reajustând cât este necesar cu ajutorul unor
by-lagare, până când piuliţele sunt complet strânse şi placa de bază este orizontală.
h) - montarea unitatii pompa-motor pe cotul suport şi verificarea corectitudinii
pozitiei de montaj a cotului suport si ghidajului prin manevre de scoatere si
introducere a pompei.
i) - intocmirea formelor de verificare a centrajului cot suport-ghidaj (cu
beneficiarul şi asistenţa tehnică).
j) - pregătirea pentru injectie/betonare, dupa cum placa suport a cotului pompei
se fixeaza direct de radierul chesonului sau pe o fundatie din beton armat ancorata de
armaturile di radierul chesonului, injectarea/betonarea, verificarea prizei betonului
marca C 16/20 (după perioada prescrisă) conform NE- 012 - 99
Alinierea precisă a cotului suport al pompei si ghidajului este indispensabilă
pentru corecta funcţionare si exploatare a pompei.
k) - conservarea echipamentelor, începând cu perioada de asamblare în
instalaţie şi până la terminarea montajului
5.2.2.Montajul containerelor aferente statiilor de tratare, inclusiv Camera

tehnica
Containerele aferente statiilor de tratare si camerei tehnice se monteaza pe o
platforma de beton armat.
Montajul echipamentelor se va executa cu respectarea prevederilor C 204-80, a
prescripţiilor fabricantului (consemnate în cărţile tehnice) şi a cotelor din desenele de
montaj. Racordurile dintre echipamente şi instalaţiile de conducte se realizează prin
flanşare sau filetare. Datorită acestui aspect, trebuiesc respectate cotele de montaj faţă
de partea de construcţie pentru a se putea monta cu uşurinţă garniturile şi şuruburile
şi pentru evitarea apariţiei solicitărilor mecanice (tensiuni) în zonele de racord.
Montarea containerelor implică parcurgerea următoarelor etape:
a) - organizarea lucrărilor de montaj, care cuprinde:
- amenajarea platformei de depozitare (destinată depozitării şi verificării
părţilor componente ale echipamentelor precum şi deconservarea lor înaintea
începerii montajului);
- accesul (care trebuie să asigure posibilitatea transportului echipamentelor de
pe platforma de depozitare până la locul de montaj precum şi condiţiile necesare
pentru ajungerea personalului la locul de montaj).
- locul de montaj (care trebuie să asigure condiţiile necesare realizării
montajului în mod corespunzător din punctul de vedere al calităţii lucrărilor
executate, al normelor de protecţie a muncii şi al condiţiilor de lucru).
b)- identificarea echipamentelor în conformitate cu documentaţia de montaj si
cărtea tehnic a echipamentului, verificarea stării de conservare (conform cărţii
tehnice), verificarea şi preluarea certificatelor de calitate şi întocmirea formelor de
preluare la montaj
c) - pregătirea fundaţiei
6
d) - trasarea axelor fundaţiei si a golurilor suruburilor de fundatie

e) - înaintea instalării, se va spăla echipamentul pentru a înlătura inhibitorul de
coroziune sau alte materiale străine ce s-ar fi putut acumula în timpul transportului,
depozitării şi manipulării. Se va utiliza o soluţie slab alcalină la 800 C sau un solvent
petrolier eficace
f) - curăţirea suprafeţelor plăcii de bază ce vin în contact direct cu betonul. Nu
se vor folosi solvenţi deoarece reziduul poate împiedica aderenţa.
g) - premontarea containerelor, efectuându-se totodată controlul planeităţii
placii de baza (cu ajutorul nivelei)
Orizontalitatea se va realiza prin strângerea piuliţelor şuruburilor de fundaţie.
Se verifică în permanenţă orizontalitatea reajustând cât este necesar cu ajutorul unor
by-lagare, până când piuliţele sunt complet strânse şi placa de bază este orizontală.
h) - Intocmirea formelor de verificare a montajului containerelor pe
fundatiile/platformele de beton armat (cu beneficiarul şi asistenţa tehnică).
i) - injectia suruburilor de ancorare/conexpandurilor.
j) - conservarea echipamentelor, începând cu perioada de asamblare în
instalaţie şi până la terminarea montajului
5.3.Montajului instalaţiei de conducte

Conductele aparente, sub presiune, care fac obiectul prezentului Caiet de
sarcini/sectiunea A, se executa din tuburi si fitinguri din PEHD si OL Zincat, care se
asambleaza prin infiletare si flansare.
În principiu, montarea instalaţiilor tehnologice cu conducte implică
parcurgerea următoarelor etape:
- studierea documentaţiei de montaj şi organizarea execuţiei montajului;
- verificarea stării fizice a conductelor (tuburi, fitinguri) si armaturilor
(robineti) şi identificarea acestora în conformitate cu desenele de montaj, implicit
verificarea materialelor după certificatele de calitate emise de furnizori;
- trasarea, debitarea, filetarea tronsoanelor de tuburi, alinierea şi centrarea
traseelor de conducte, întocmirea fişelor de măsurători,
- premontarea elementelor de conducta si armaturilor conform desenelor de
montaj
- verificarea fişelor de măsurători şi montarea definitivă urmată de montarea
suporturilor provizorii, apoi verificarea realizării pantelor tehnologice;
- blocarea suporturilor şi pregătirea circuitelor în vederea efectuării probei
hidraulice;
- efectuarea probei hudraulice de etanşeitate, în scopul depistării şi remedierii
eventualelor defecte constatate;
- conservarea materialelor de bază şi auxiliare începând cu perioada de
asamblare în instalaţie şi până la terminarea montajului;
Amintim că toate lucrările de montaj se vor executa cu materiale noi, omlogate,
ce corespund standardelor în vigoare, însoţite de certificate de calitate, recepţionare şi
depozitare conform prevederilor în vigoare.
7
Asamblările demontabile cu organe de asamblare (suruburi, piulite, saibe,

garnituri) si prin infiletare, vor fi executate cu personal calificat pentru asemenea
operaţiuni.
Instalaţia hidraulică aparenta din bazinele de pompare este concepută din piese
demontabile care presupun imbinare cu flanse cu ajutorul organelor de asamblare
suruburi, piulite, saibe Grover si garnituri si prin infiletare.
Pentru dimensiuni de legatura intre flanse si intre flanse si armaturi, pompe,
compensatori, se va respecta standardul DIN 2501.
Asamblările demontabile ale tronsoanelor de conducta si robinetilor prin
flansare cu organe de asamblare, vor fi executate cu personal calificat pentru
asemenea operaţiuni, conform normelor şi schemelor de personal ale unităţii de
execuţie.
Se va acorda o atentie deosebita momentului de strangere al piulitelor pentru a
asigura etansarea, prin intermediul garniturilor, intre flanse, si pentru a nu depasi
rezistenta admisibila a materialului suruburilor.
5.4.Efectuarea lucrărilor de verificări şi probe

Această etapă cuprinde:
- verificarea vizuală a realizării montajului echipamentelor si conductelor în
conformitate cu proiectul de montaj
- efectuarea probei de presiune cu apă
- efectuarea remedierilor eventualelor defecţiuni evidenţiate în timpul lucrărilor
de probe.
5.5.Darea în exploatare a instalaţiilor

Această etapă cuprinde:
- verificarea tuturor documentelor care atestă parcurgerea tuturor etapelor
prezentate mai sus (procese verbale de preluare a construcţiei pentru efectuarea
montajului, certificate privind calitatea materialelor folosite, procese verbale de
efectuare a probelor - inclusiv defectele apărute şi remedierile executate)
- verificarea execuţiei montajului în teren în conformitate cu prevederile
proiectului;
- efectuarea probei de funcţionare a instalaţiei timp de 72 ore (conform PE
003), pe parcursul acesteia urmărindu-se încadrarea funcţionării instalaţiei în
parametrii (realizarea obiectivelor cheie).
6.CONDIŢII DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR

La execuţia instalaţiei se vor respecta indicaţiile şi condiţiile tehnice cuprinse
în desenele de montaj şi NORMATIVELE C204-80, SR EN 1091 şi C150-84;
Tehnologia de execuţie va fi stabilită de către executant, cu respectarea
obligatorie a condiţiilor prescrise în desenele de execuţie (cote, dimensiuni, materiale,
abateri, etc.) si a cerintelor din prezentul Caiet de sarcini, sectiunea A.
8
7. VERIFICĂRI ŞI LUCRĂRI DE PROBE

7.1. Verificări
Atât pe parcursul lucrărilor de montaj cât şi la finalizarea etapelor principale de
montaj se vor efectua activităţi de verificare şi control.
Receptia lucrarilor de montaj se va face cu respectarea normativelor:
C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente
Ghid pentru programarea controlului calitatii lucrarilor pe santier /97, emis de
COCC-SA si avizat de MLPAT
C 204/1980 Normativ privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj al
utilajelor si instalatiilor tehnologice pentru obiective de investitie
Se va verifica existenţa certificatelor de calitate pentru materialele noi.
Se va verifica vizual aspectul materialelor intrate în operă. Tuburile, fitingurile,
armăturile care prezintă defecţiuni nu vor fi folosite.
Se verifică dacă montajul s-a executat în conformitate cu desenele de montaj.
Se verifică încadrarea lucrărilor de montaj în cotele prevăzute în desenele de
montaj.
Pentru echipamente, se verifică respectarea condiţiilor impuse prin
instrucţiunile si normele tehnice de montaj întocmite de proiectantul de specialitate
(Carti tehnice care insotesc echipamentul).
Se verifică existenţa procesului verbal de admitere a instalaţiei la probe, după
terminarea lucrărilor de montaj.
7.2.Proba de presiune hidraulică

La terminarea montajului instalaţiilor de conducte acestea se vor proba din
punct de vedere al rezistenţei şi etanşeităţii. Proba de presiune va certifica capacitatea
sistemelor de a funcţiona în limitele parametrilor de exploatare şi fiabilitate
proiectaţi.
Proba de presiune hidraulică se va executa pe circuitul de presiune cuprins între
echipamente si intre punctul de racord la reţeaua exterioară şi echipamente,
verificând circuitul la valorile de presiune indicate, cu blindarea legăturilor cu
echipamentele (nu se verifică echipamentele ci doar conductele) şi a punctului de
racord cu reţeaua exterioară.
Este interzisa izolarea circuitelor care se probeaza cu ajutorul robinetilor.
La executarea lucrărilor de probe se va respecta Legea 10/1995 privind
calitatea în construcţii şi precum şi prevederile Normativului I 12-78.
Valoarea presiunii de probă:
- pentru instalaţia de conducte de apa:
P = 1,5 x Plucru=2x1,5=3 bar
Înainte şi pe parcursul lucrărilor de probe, se vor respecta următoarele condiţii:
- tronsoanele de conducte supuse probei vor fi suflate la interior şi curăţate cu
aer sub presiune;
9
- se va asigura accesul pentru vizitare a întregului tronson probat. În acest scop,

se vor îndepărta toate materialele ce ar putea împiedica controlul şi se va asigura
posibilitatea de acces pentru personal;
- proba de presiune se va efectua pe vreme uscată, astfel încât să poată fi
observate eventualele scăpări de apă;
- umplerea cu apă a tronsoanelor se va face astfel încât să se asigure completa
evacuare a aerului din interior;
- fluidul de lucru va fi apa curată, fără particule în suspensie, la o temperatură
cuprinsă între +50C şi +300C;
- manometrele utilizate vor fi astfel alese încât valoarea presiunii maxime de
încercare să se poată citi pe ultima treime a scării gradate, iar diametrul exterior va fi
de minim 160 mm pentru a putea fi citite de la o distanţă de 5 m;
- ridicarea presiunii se va face cu pompa manuală de presiune, treptat, fără
şocuri. La fiecare treaptă se va menţine presiunea atâta timp cât este necesar
verificării întregului tronson probat, dar nu mai puţin de 10 minute.
Încercarea de presiune se consideră reuşită dacă, după trecerea intervalului de
10 minute de la realizarea presiunii de probă, valoarea presiunii pe manometrul de
probă nu a scăzut cu mai mult de 5% din valoarea presiunii de probă şi nu au apărut
scăpări vizibile de apă.
Dacă pe parcursul efectuării probelor se ivesc defecţiuni, se întrerup lucrările
de probe şi se remediază defecţiunile. După efectuarea remedierilor, se reiau de la
început lucrările de probe.
Rezultatele lucrărilor de probe vor fi consemnate în procese verbale încheiate
între executanţi şi beneficiari. Pe lângă alte date, acestea vor conţine obligatoriu şi
următoarele:
- data încercării;
- parametrii fluidului de încercare;
- valoarea presiunii de încercare şi timpul de menţinere la presiunea de probă;
- rezultatele obţinute (inclusiv defecţiunile constatate şi remedierile efectuate);
- concluzii (inclusiv diagrama de înregistrare a presiunii, dacă este posibil);
- semnăturile comisiei de probe.
Un exemplar din înregistrările probei hidraulice se va transmite de executant
proiectantului, pentru a fi inclus în documentaţia "cartea documentaţiei".
După efectuarea cu succes a probei hidraulice, se vor realiza racordurile finale
la echipamente, fiind interzisă orice intervenţie (modificare) a respectivului circuit
până la punerea în funcţiune.
Organizaţia de montaj va lua măsuri de protecţia muncii pe toată durata
probelor.
Personalul care efectuează probele va fi calificat şi special instruit. Perimetrul
de execuţie a lucrărilor de probe va fi îngrădit şi va fi prevăzut cu plăcuţe de
avertizare. Se interzice accesul în perimetrul de lucru al persoanelor neautorizate.
Personalul care efectuează probele va avea instructajul de NTSM făcut şi va fi instruit
asupra modului de funcţionare a instalaţiei.
10
La execuţia lucrărilor de probe se vor respecta prevederile cuprinse în

Normativul de verificări, încercări şi probe privind montajul, punerea în funcţiune şi
darea în exploatare a instalaţiilor energetice ind. 30-2-1970.
8.CONDIŢII DE RECEPŢIE ŞI PROBE TEHNOLOGICE LA TERMINAREA

MONTAJULUI
Pentru recepţia lucrărilor de montaj, executantul va prezenta beneficiarului
următoarele documente:
- proces verbal de preluare a construcţiei pentru efectuarea montajului;
- proces verbal de calitate a materialelor puse în operă;
- procese verbale de efectuare a probelor;
Beneficiarul va verifica execuţia lucrărilor pe teren în conformitate cu proiectul
de montaj.
Ultima etapă, înainte de darea în exploatare a instalaţiei, este efectuarea probei
de funcţionare de 72 ore (conform PE 003), în care se poate urmări încadrarea
instalaţiei în parametrii indicaţi în proiect.
9.URMĂRIREA COMPORTĂRII CONSTRUCŢIILOR

Pentru echipamentele şi instalaţiile de conducte aparente aferente gospodariei
de apa, nu sunt necesare instalaţii speciale de urmărire a comportării în exploatare,
fiind suficiente inspectii vizuale realizate odata cu rutinele de operare.
10. ÎNCADRAREA LUCRĂRII ÎN CLASA DE IMPORTANŢĂ

10.1. Categoria de importanţă a construcţiei
Conform STAS 10100/0-75, STAS 4273-83 si PE 737/92 clasa de importanţă a
Gospodariei de apa este III.
Categoria de importanţă a construcţiilor şi instalaţiilor hidromecanice, conform
metodologiei MLPAT, aprobate cu ordinul 31/N/2.10.1995 este „C”, iar conform
metodologiei NTLH-021 aprobata cu ordinul MAPM nr. 115/2002 si MLTPL nr.
288/2002 este „B”.
10.2. Domeniul de verificare

Domeniul de verificare a lucrărilor de montaj echipamente si instalatii
tehnologice cu conducte este EA 41(clasificare CAEN) conform OG nr. 95/1999,
modificata si aprobata de Legea nr. 440/2002.
11. DOCUMENTAŢIE DE REFERINŢĂ

11.1. Normative
- C204-80 - Normativ cadru privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj a
utilajelor şi instalaţiilor tehnologice pentru obiective de investiţii.
11
- I12-78 - Normativ pentru efectuarea încercărilor de presiune la conducte

tehnologice din oţel.
- OG 95/99 Privind calitatea lucrărilor de montaj
11.2. Standarde
-SR EN 1091.
- STAS 10110-76 - Alimentarea cu apă. Staţii de pompare. Prescripţii
generale de proiectare.
- Colecţia de STAS-uri "Organe de maşini", vol. III-a şi III-b, Institutul Român
de Standardizare, E.T. 1985.
Intocmit,
12
I.J.C. CALARASI
…………………………………

-Pr. nr: 146/2018
-Obiect: GOSPODARIE DE APA - INSTALATII HIDRAULICE
In conformitate cu legea nr.10/1995,republicata (Calitatea constructiilor) si normativele tehnice in vigoare, stabilesc de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor
crt. receptioneaza calitativ si pentru care trebuie P.V.L.A.-Proces verbal de lucrari B: beneficiar actului
intocmite documente scrise ascunse E: executant incheiat
G: geotehnician
1. Predare-primire front de lucru P.V. B+E+P+I
2. Verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse P.V.L.A. B+E
3. Verificarea materialelor puse in opera P.V. B+E
4. Proba de presiune P.V. B+E
5. Proba de etanseitate P.V. B+E
6. Proba de functionare a instalatiei P.V. B+E
7. Receptia la terminarea lucrarilor P.V.R. B+E+P+I
Proiectant, Executant, Beneficiar, I.S.C. CALARASI,

S.C. VEST INSTAL S.R.L. ………………………………… COMUNA PERISORU Insp. de specialitate
PROIECTANT GENERAL
J51/527/3006, str. Dropia, nr. 104

●PARTI SCRISE - CAIETE CAIET DE SARCINI GOSPODARIE DE
DE SARCINI APA - INSTALATII ELECTRICE
Pr. Nr.:146/2018

FAZA: P.Th.+D.E.

IV.11.CAIET DE SARCNI INSTALATII ELECTRICE GOSPODARIE DE

APA
SPECIFICATII TEHNICE GENERALE PENTRU LUCRARI ELECTRICE
1.1 1.1. Generalitati
1.2 1.1.1 Aplicabilitate

In acest capitol sunt prezentate cerintele generale pentru instalatiile si echipamentele electrice.
1.3 1.1.2 Obiective

Specificatiile electrice generale trebuie îndeplinite de catre toate componentele, echipamentele si
instalatiile electrice care fac obiectul acestui Contract.
Din punct de vedere electric obiectul lucrarilor poate fi definit prin urmatoarele:
• cabluri de energie de joasa tensiune pentru alimentarea echipamentelor si instalatiilor si
cabluri de comanda, control si semnalizare;
• aparatura de comutatie si tablouri electrice pentru distributia energiei electrice;
• instalatii de iluminat, inclusiv corpuri de iluminat, atât pentru iluminatul interior, cât si
pentru cel exterior;
• instalatii si sisteme de protectie cu conductoare de protectie si legaturi de echipotentializare;
• trasee de cabluri inclusive suporti de cabluri, paturi de cabluri etc;
• cablarea circuitelor de de energie, comanda, control si semnalizare;
• sistem de automatizare a proceselor bazat pe utilizarea unui sistem standardizat industrial ce
utilizeaza automate programabile;
Alte lucrari incluse vor fi dupa cum urmeaza:
• practicarea tuturor tipurilor de gauri si deschideri în elementele structurale ale constructiei
necesare atât executiei traseelor instalatiilor electrice, cât si fixarii / sustinerii traseelor de
cabluri, componentelor si echipamentelor electrice pe elementele structurale ale cladirilor;
• lucrari de sapatura si de umplere a santurilor pentru cablurile îngropate;
• procurarea si montajul echipamentelor de instrumentatie necesare;
• asigurarea calitatii tuturor lucrarilor;
• calibrarea traductoarelor si transmitatoarelor;
• testari si puneri în functiune;
• documentatie tehnica referitoare la toate lucrarile efectuate;
• pregatirea si instruirea personalului;
1.4 1.1.3 Coduri si standarde

În general, lucrarile de instalatii electrice vor fi executate în conformitate cu publicatiile Comisiei
Electrotehnice Internationale (CEI), dar si cu standardele EN (europene) si SR EN (românesti
armonizate) din domeniu.
Componentele de orice fel vor fi din categoria produselor uzinate pe scara larga, având caracteristici
conforme cu standarde de calitate recunoscute pe plan international.
Toate componentele vor purta marcajul de conformitate europeana CE.
Lucrarile de instalatii electrice trebuie sa fie conforme cu urmatoarele documente:
• Directiva de Joasa Tensiune 2006/95/EC (identica cu Directiva 73/23/EEC) Echipamente
2
electrice proiectate pentru utilizarea în anumite limite de tensiune;

• Directiva de Compatibilitate Electromagnetica 2004/108/EC (identica cu Directiva
89/336/EEC) de armonizare a legilor statelor membre referitoare la compatibilitate
electromagnetica;
• Directiva de masini industriale 89/392/EEC, ulterior completata si modificata de Directivele
91/368/EEC, 93/44/EEC, 93/68/EEC si 98/37/EC de armonizare a legilor statelor membre
referitoare la masini industriale;
• SR EN 60034-1 - SR EN 60034-14 Masini electrice rotative;
• SR EN 60204 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al masinilor;
• SR EN 60439 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune;
• SR CEI 60364 Instalatii electrice în constructii împreuna cu seria de
standarde SR HD 384 Instalatii electrice în constructii;
• IEC 60617 Graphical symbols for diagrams (SR EN 60617 Simboluri grafice pentru scheme
electrice);
• SR EN 61131 Automate programabile;
• SR CEI 61024-1 Protectia structurilor împotriva trasnetului. Partea 1: Principii generale;
• SR EN 61557 Securitate electrica în retelele de distributie de joasa tensiune de 1 kV c.a. si
1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de masurare sau de supraveghere a masurilor de
protectie;
• Reglementari ANRE (Agentia Nationala pentru Reglementare în Energetica);
• Normativele romanesti I 7, I 18/1, I 18/2, I 20, I 43, NP 061, NP 062, NTE 007/08/00,
ghidul GP 052, etc..
Acolo unde un alt standard, normativ, reglementare sau ghid de proiectare român este mai
restrictive decât documentele mentionate mai sus, standardul sau normativul român are prioritate.
1.5 1.1.4 Conditii de functionare

Toate echipamentele, componentele si materialele:
• trebuie sa fie proiectate si executate sa functioneze corespunzator în conditii de exploatare si
de mediu cel putin la fel de solicitante ca si cele prezentate în acesta specificatie;
• încorporate în instalatii trebuie sa selectate astfel încât sa conduca la minimizarea costurilor
de întretinere (mentenanta). În cadrul proiectului nu vor fi utilizate decât echipamente,
componente si materiale noi;
• trebuie sa fie produse din gama standardizata a unui producator recunoscut pentru
functionarea corespunzatoare a produselor sale în conditii de exploatare si de mediu similare
celor din contract. Numarul de producatori diferiti trebuie mentinut cât mai mic posibil.
1.6 1.1.5 Compatibilitate electromagnetica

Compatibilitatea electromagnetica (CEM) reprezinta capabilitatea componentelor, circuitelor,
echipamentelor si sistemelor de a functiona în mod corespunzator într-un mediu electromagnetic,
fara sa produca interferente (emisii) inacceptabile cu alte echipamente si sisteme sau fara sa fie
afectate de catre alte sisteme care functioneaza în acelasi mediu electromagnetic. Componentele,
circuitele, echipamentele si sistemele care pot cauza astfel de interferente sau care pot fi afectate de
acestea sunt:
• convertizoare de frecventa;
• demaroare;
• echipamente de instrumentatie;
• sisteme electronice de aprindere pentru lampi cu descarcari în gaze;
• surse de alimentare în comutatie;
• trasee paralele lungi de conductoare si cabluri;
3
• sisteme de comanda (PLC-uri si PC-uri);

• echipamente de telemetrie
1.7 1.1.6 Documentatie

Atât în etapa de proiectare, cât si în procesul de executie, toate instalatiile si echipamentele
electrice vor fi marcate în conformitate cu urmatoarele standarde de baza:
• SR EN 60445 Principii fundamentale si de securitate pentru interfata om-masina, marcare si
identificare. Identificarea bornelor echipamentelor, a extremitatilor conductoarelor care au
un cod de identificare si reguli generale pentru un sistem alfanumeric;
• SR EN 60446:2003 Principii fundamentale si de securitate pentru interfata om-masina,
marcare si identificare. Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin reper numeric;
• SR EN 60654 Conditii de functionare pentru mijloace de masurare si conducere a proceselor
industriale;
• IEC 60417 Graphical symbols for use on equipment (SR EN 60417 Simboluri grafice
utilizate pe echipamente);
• IEC 60617 Graphical symbols for diagrams (SR EN 60617 Simboluri grafice pentru scheme
electrice);
• SR EN 61082 Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnica.
Din punct de vedere electric documentatia va trebui sa includa desene detaliate pentru toate
echipamentele si instalatiile electrice, constând în urmatoarele tipuri de desene:
• borderou de piese desenate;
• planurile instalatiilor de forta si comanda / semnalizare;
• planurile instalatiilor de iluminat interior si exterior ;
• planuri de amplasament pentru toate componentele si echipamentele electrice;
• lista tuturor consumatorilor electrici (inclusiv instrumentatie);
• schema monofilara generala, scheme monofilare, multifilare si desfasurate, specificatii de
aparataj, liste de conectori, liste de etichete pentru toate tablourile, dulapurile si cutiile de
comanda;
• jurnale de cabluri de forta si comanda / semnalizare;
• liste de intrari / iesiri pentru automatele programabile;
• specificatii pentru toate componentele si echipamentele electrice procurate;
1.8 1.1.7 Consideratii de mediu

Instalatiile si echipamentele electrice trebuie sa poata functiona în conditii optime în diverse
amplasamente din cadrul obiectivelor acestui contract în interiorul si, dupa caz, în exteriorul
acestora.
1.9 1.1.9 Tensiuni şi frecvenţe

În afara situaţiei în care se specifică altceva, toate aparatele şi cablările vor fi calculate pentru
alimentare cu tensiune trifazată, 3x 400/230 V, 50 Hz, o bornă de nul legat la pământ. Alimentarea
pentru instalaţiile de control, declanşare, alarmă şi semnalizare va fi 24 VAC.
Instalaţiile de încălzire şi luminile vor funcţiona la 230 V monofazic. Tot echipamentul funcţional
la 230V va fi complet izolat şi etichetat cu claritate.
Acolo unde se utilizează încălzirea şi luminile printr-un panou la 230V, care în mod uzual conţine
echipament cu tensiunea nominală 24V, echipamentul pentru 230V va fi izolat, acoperit si protejat
conform practiciilor standard pentru instalarea acestui tip de echipamente în clădiri. Nici un fel de
cabluri aflate sub tensiune nu vor fi accesibile fără folosirea sculelor specifice, niciun cablu simplu-
izolat nu va fi folosit, şi niciun cablu pentru 240V nu va folosi trasee similare celor pentru 24V.
Toate referinţele despre tensiuni se vor referi la valoarea nominală sau de calcul a alimentării.
4
1.10 1.1.10 Unităţi de măsură

Toate informaţiile vor fi unităţi metrice S.I. Acolo unde proiectul tehnic există în unităţi Imperiale,
dimensiunile şi toleranţele planurilor generale şi a punctelor terminale vor fi prezentate în unităţi
S.I. pentru a se asigura un nivel de precizie privind identificarea componentelor existente.
1.11 1.1.11 Siguranţa electrică

Antreprenorul va fi responsabil pentru siguranţa echipamentelor furnizate şi instalate. Pe timpul
instalării sau testări echipamentelor, Antreprenorul va asigura toate mijloacele de precauţie
referitoare la siguranţa personalului muncitor din şantier. Dacă este necesar, vor fi instalate panouri
de avertizare şi împrejmuiri ale zonelor considerate riscante. Antreprenorul va fi responsabil pentru
întreţinerea instalaţiilor electrice de către un personal competent şi că aceste îndatoriri se vor
efectua în concordanţă cu procedurile şi testele standard. Înainte de instalarea oricărui aparat sub
tensiune, va fi examinata temeinic prezenţa murdăriei, apelor sau a altor corpuri străine.
2 1.2. CABLARE
2.1 1.2.1 Generalitati

Antreprenorul va furniza cabluri de energie (forta), comanda si transmisiune de date seriala asociate
cu uzina / statia si materialele furnizate în cadrul contractului.
Cablurile vor fi dimensionate si alese în conformitate cu cerintele aceastei specificatii si cu
incarcarile acestora . Antreprenorul va fi raspunzator pentru alegerea traseelor de cabluri, precum si
de calculul lungimii acestora.
Tipuri de cabluri:
XLPE/SWA/PVC – articulaţie densitate joasă, izolaţie polietilenă, conductor de cupru multifilar,
stratificaţie PVC extrudat, armătură de fire din oţel galvanizat, manta totală din PVC negru inhibitor
de flacără, valabile pentru a fi folosite la sistemul de legare la pământ pentru tensiunea specifică de
0.6/1kV şi până la 1.9/3.3kV, după cum e specificat. Temperatura conductorului nu va creşte peste
2500C în cazul operării continue. Cablurile vor fi conforme cu ultimile standarde.
PVC/SWA/PVC – izolaţie PVC, stratificaţie PVC extrudat, armătură din fire de oţel galvanizat,
manta totală din PVC negru inhibitor de flacără, valabile pentru a fi folosite la sistemul de legare la
pământ pentru tensiunea specifică de 0.6/1kV. Temperatura conductorului nu va creşte peste 700C
în cazul operării continue. Cablurile vor fi conforme cu ultimile standarde.
XLPE/PVC - articulaţie densitate joasă, izolaţie polietilenă, stratificaţie PVC extrudat, armătură de
fire din oţel galvanizat, manta totală din PVC inhibitor de flacără, valabile pentru a fi folosite în
sistem pentru tensiunea specifică de 0.6/1kV. Temperatura conductorului nu va creşte peste 900C.
Cablurile vor fi conforme cu ultimile standarde referitoare la conductoarele din cuprul multifilar.
PVC/PVC – izolaţie PVC, stratificaţie PVC extrudat, armătură de fire din oţel galvanizat, manta
totală din PVC negru inhibitor de flacără, valabile pentru a fi folosite în sistem pentru tensiunea
specifică de 0.6/1kV. Temperatura conductorului nu va creşte peste 700C în cazul operări continue.
Cablurile vor fi conforme cu ultimile standarde.
PVC– izolaţie PVC, conductor de cupru unifilar normat pentru 450/750V. Izolaţia va fi în culoarea
fazei. Temperatura conductorului nu va creşte peste 700C în cazul operări continue. Cablurile vor fi
conforme cu ultimele standarde.
In interiorul cladirilor pentru cablurile de joasa tensiune (< 600/1000 V) se admite folosirea
cablurilor cu conductoare din cupru moale cu izolatie din PVC, si manta exterioara din PVC,
nearmate, conforme cu IEC 60502. Instalatiile electrice interioare de mica putere (iluminat si prize,
încalzire si curenti slabi) vor fi realizate cu cabluri de energie de joasa tensiune cu conductoare din
cupru cu izolatie din PVC si manta exterioara din PVC sau cu conductoare din cupru cu izolatie din
PVC, si vor fi instalate în tuburi sau orice alte mijloace de protectie mecanica.
5
Instalatiile electrice exterioare de mica putere (iluminat, încalzire si curenti slabi) vor fi realizate cu
cabluri de energie de joasa tensiune cu conductoare din cupru cu manta exterioara din PVC,
conforme cu IEC 60502.
Exceptând cazurile când se specifica altfel de catre producatorii de echipamente, cablurile de
comanda, control si semnalizare vor fi de tip multi-perechi cu conductoare unifilare, vor avea
izolatia si mantaua din PVC, vor fi ecranate. In cazul cablurilor de semnalizare, comanda si control
pozate subteran se vor folosi numai cabluri armate adecvate pentru pozarea in subteran.
Cablurile si conductoarele vor avea o sectiune minima de 1,0 mm2 pentru circuitele de comanda
(inclusiv comenzile pentru echipamentele programabile) si de 1,5 mm2 pentru circuitele de energie
(forta). Pentru circuitele de instrumentatie/telemasurare, pot fi utilizate cabluri cu sectiuni mai mici
sau cabluri speciale.
2.2 1.2.2 Instalare

(a) Generalitati
Cablurile vor fi instalate în conformitate cu recomandarile producatorului si normativele romanesti
in vigoare – a se urmari cu precadere NTE 007/08/00.
In general cablurile se vor poza fara inadiri. Se va admite innadirea numai cu aprobarea scrisa a
Inginerului. Cablurile vor fi fixate cu coliere sau scoabe, în jgheaburi, paturi de cablu sau în tuburi
(tevi) de protectie.
Separatia cablurilor amplasate în santuri, jgheaburi tuburi sau în canale de cabluri va fi în
conformitate cu NTE 007/08/00.
Cablurile vor fi montate astfel incat in timpul montarii si exploatarii sa nu fie supuse la solicitari
mecanice. Se vor lua masurile prevazute in normativul I 7 -02 si se vor respecta distantele prescrise
in normativul NTE 007/08/00 la instalarea cablurilor .
Pozarea cablurilor se va face numai dupa ce toate constructiile metalice aferente au fost montate,
vopsite si legate la pamant. Se interzic suduri dupa instalarea cablurilor.
In cazul montarii aparente a cablurilor nearmate cu manta din material plastic fara invelis de
protectie, in locuri cu pericol de deteriorare mecanica, pe portiunea expusa cablul va fi protejat in
tuburi metalice. In locurile accesibile persoanelor neautorizate protectia se va realiza pana la
inaltimea de 2 m de la pardoseala.
In cazul montarii cablurilor pe trasee expuse actiunii razelor solare se vor utiliza cabluri cu invelis
rezistent la intemperii.
Intr-un tub de protectie se va monta numai un singur cablu de enegie. Se admite montarea mai
multor cabluri de semnalizare, control, etc. in acelasi tub.
Distanta de la suprafata pamantului pana la fata de sus a tubului de protectie a cablului va fi de cel
putin 0,7 m, iar in cazul asezarii sub trotuar, de cel putin 0,5 m.
Se interzice montarea cablurilor in canale si tuneluri in care sunt instalate conducte de gaze, lichide
inflamabile sau conducte termice. Situatiile inevitabile se trateaza conform I 7 – 02.
Cablurile si conductoarele cu izolatie sau manta din PVC nu vor fi pozate lânga obiecte din
polistiren.
(b) Suporturile de cablu

Cu exceptia cablurilor montate subteran, cablurile montate în jgheaburi, paturi de cabluri sau tuburi
(tevi) vor fi sprijinite si fixate în mod ferm.
Cablurile fixate pe paturi de cabluri vor fi sprijinite la intervale care nu depasesc 500 mm. Clemele
de prindere a cablurilor vor fi instalate la distantele recomandate de catre producator.
Traseele singulare de cabluri armate cu izolatie si manta din PVC vor fi sprijinite numai cu coliere
din PVC. Traseele multiple de cabluri armate cu izolatie si manta din PVC vor fi fixate în jgheaburi
sau paturi de cabluri sprijinite cu elemente de reazem din otel.
Cablurile din PVC nearmat vor fi instalate în tuburi / tevi de protectie sau în canale de cabluri.
6
(c) Canale si jgheaburi (paturi) de cabluri

Canalele (jgheaburile) vor fi de tip oţel inoxidabil de grosime mare cu margini cu două pliuri şi
dimensionate astfel încât să permită unui procent de 25% de cabluri adiţionale pe lăngă cele
specificate în contract.
Canalele pentru cablu trebuie susţinute ori de canale din oţel inoxidabil furnizate de proprietar ori
de console de cablu furnizate de către fabricant.
Jgheaburile (paturile) de cabluri se vor instala pe suporti zincati adecvati (console) în conformitate
cu specificatiile producatorului acestora sau produsi de catre acesta.
Jgheaburile (paturile de cabluri) vor permite fixarea cablurilor cu coliere din PVC.
Canalele de cabluri vor fi confectionate fie din otel moale fie din plastic si vor fi conforme cu
SREN 50085 si SR EN 61537.
În orice loc unde, în urma unor interventii cum ar fi operatiile de debitare, gaurire sau sudare,
acoperirea galvanica a jgheabului (patului) de cabluri este deteriorata, ea va trebui refacuta si adusa
la starea initiala.
Toate canalele de cabluri si jgheaburile (paturi) de cabluri se vor fixa folosind elementele de
imbinare/fixare, accesorii furnizate de catre producatorul canalelor si jgheaburilor (paturilor).
Aceste accesorii si si elementele de îmbinare/fixare vor fi fie produse din material rezistente la
coroziune, vopsite sau tratate în mod adecvat pentru a le face rezistente la coroziune.
Toate conexiunile si îmbinarile traseelor de canale si jgheaburi (paturi) de cabluri vor fi prevazute
cu legaturi electrice realizate cu conductoare multifilare cu rol de a asigura continuitatea electrica a
legarii la pamânt a canalelor si jgheaburilor (paturilor) de cabluri.
(d) Sisteme de tuburi (tevi)

Tuburile (tevile) de protectie a cablurilor pentru instalatiile exterioare vor fi din otel galvanizat. În
orice loc unde, în urma unor interventii cum ar fi operatiile de debitare, gaurire sau sudare,
acoperirea galvanica este deteriorata, ea va trebui refacuta si adusa la starea initiala.
Sistemele de tuburi (tevi) de protectie a cablurilor vor fi conforme, dupa caz, SR EN 50086-1.
Elementele de îmbinare/fixare si accesoriile sistemelor de tuburi (tevi) de protectie a cablurilor vor
fi produse fie din materiale rezistente la coroziune, vopsite sau tratate în mod adecvat pentru a le
face rezistente la coroziune. Nu se vor folosi tuburi (tevi) cu diametrul mai mic de 20 mm.
Cablurile si conductoarele pozate în tuburi (tevi) vor fi continue între capetele tubului; nu se permit
nici un fel de înnadiri în interiorul tuburilor (tevilor).
Dozele de derivatie si tragere vor fi amplasate astfel încât între sa se respectecte prevederile
normativului I7-02.
Daca se utilizeaza tuburi (tevi) metalice flexibile, acestea acestea vor fi din otel zincat cu manta +
(stanat) conectat la ambele capete la instalatia de legare la pamânt.
În zona rosturilor de dilatare ale constructiei, tuburile (tevile) de protectie a cablurilor vor fi
îmbinate prin intermediul unor elemente expandabile. Daca distanta de la suprafata dozelor la
suprafata peretelui sau tavanului finisat depaseste 6.5 mm, vor fi prevazute inelele de extensie.
Dozele de derivatie si tragere pentru tuburi (tevi) vor fi fixate de elementele de structura prin
intermediul a cel putin doua suruburi în mod independent de sistemul de tuburi (tevi). Se vor utiliza
suruburi cu acoperire galvanica rezistenta la coroziune sau de alama.
Elementele de sustinere (suportii) tuburilor (tevilor) vor fi amplasate la distantele prevazute de NTE
007/08/00.
În situatia în care tuburile (tevile) urmeaza sa fie montate îngropat în elementele de constructie,
adâncimea canalului practicat trebuie sa fie astfel încât sa permita aplicarea unui strat de tencuiala
sau alt finisaj de cel putin 6 mm peste acestea.
Conductoarele si cablurile vor fi pozate în tuburi numai când temperatura ambientala a înregistrat
continuu valori de peste 0º C timp de 24 ore.
Conductoarele de faza si neutre ale circuitelor individuale vor fi pozate în acelasi canal (tub
profilat).
7
Fitingurile tuburilor (canalelor profilate) vor avea aceeasi culoare cu cea a a tuburilor (canalelor
profilate).
Nu este admisa utilizarea coturilor de inspectie sau solide, a elementelor de racordare si a teurilor ca
elemente de configurare a traseelor tuburilor (tevilor).
Pentru instalatii de iluminat si puncte de conexiune (jonctiune) vor fi utilizate doze circulare.
Montajul tuburilor (canalelor profilate) se va face astfel încât, dupa finalizarea acestuia (adica
atunci când finisajele peretilor, tavanelor si pardoselilor au fost încheiate), operatiile de cablare
electrica sa poata fi efectuate comod. Reteaua de tuburi (canale profilate) va avea, obligatoriu,
continuitate electrica si mecanica.
Tuburile (tevile) vor fi montate îngrijit, într-o dispunere simetrica, cu trasee orizontale sau verticale.
Trasee oblice (înclinate) vor fi adoptate doar atunci când acestea sunt paralele cu anumite elemente
particulare ale constructiei.
Pe trasee paralele tuburile (canalele profilate) vor fi amplasate la o distanta de cel putin 150 mm de
conductele de apa sau ale altor utilitati.
Traseele tuburilor (canalelor profilate) vor fi astfel configurate astfel încât apa provenita prin
condensare sa se poata acumula în zonele joase ale traseelor, de unde aceasta sa poata fi evacuata
prin întermediul unui stut de drenare.
Razele de curbura ale tuburilor nu vor fi mai mici decât de trei ori diametrul exterior al tubului.
Tuburile metalice îngropate în pamânt cu rol de protectie a cablurilor nu vor fi utilizate ca electrozi
orizontali pentru prizele de pamânt.
Pentru conectarea tuburilor fixe la echipamente care vibreaza în decursul functionarii normale se
vor utiliza tuburi flexibile.
(e) Retele electrice subterane - Cabluri îngropate

Cablurile îngropate vor fi armate. La subtraversarile drumurilor de acces cablurile vor fi montate
în tevi de protectie.
Cablurile in pamant vor fi pozate serpuit in sant pe un strat de pamant sau nisip, si acoperite cu
nisip, cu grosimea totala de la fundul santului pana la stratul avertizator si de protectie din placi
speciale, benzi cu inscriptie avertizoare, (conform proiectului), de cel putin 20 cm. Umplutura se va
realiza cu pamantul rezultat din sapatura, din care s-au indepartat corpurile ce ar putea produce
deteriorarea cablurilor.
Adancimea de pozare a cablurilor, masurata de la nivelul solului, va fi de cel putin 0,7 m si de
maxim 1,2 m. In teren pietros, la intersectia cu alte constructii subterane si la intrarea in cladiri, se
admite o adancime de 0,5 m.
La pozarea cablurilor in pamant se vor respecta distantele minime fata de alte cabluri electrice sau
diverse retele, constructii sau obiecte, prevazute in normativul NTE 007/08/00.
Deasupra stratului superior de nisip, se va aseza o folie (banda) avertizoare inscriptionata,
amplasata la o distanta de 25 cm de suprafata solului.
Cablurile de semnal, cele ale aparaturii de masurare si cele de transmisii seriale de date vor fi
separate fizic de cablurile de forta. Pe trasee paralele cu cablurile de forta, cablurile de transmisii
seriale se vor poza in copex metallic sau teava.
Cablurile asezate sub sau prin drumuri, cai de acces, structuri sau cladiri vor fi instalate în tuburi
(tevi) încastrate în beton.
(f) Tuburile (tevile) de protectie a cablurilor

Tuburile de protectie a cablurilor furnizate prin contract vor fi ţevi din PVC cu inele de îmbinare
din cauciuc şi vor avea un diametru de cel puţin 100 mm. Ele se vor completa cu fire de tragere din
nylon
(min 1 kN). Firul de tragere va rămâne în conductă după instalarea cablurilor.
Conductele de cabluri vor fi sigilate la ambele capete acolo unde intră în clădiri sau puţuri de
tragere, sau acolo unde capătul conductei este vizibil, cu ajutorul spumei de poliuretan
8
expandată impermeabilă la apă, gaz sau vermină la terminarea instalării.

În locurile unde intra în cladiri sau în camine de tragere, sau unde capatul este vizibil, tuburile
(tevile) de protectie a cablurilor vor fi etansate la ambele capete folosind spuma poliuretanica
impermeabila la apa, gaze sau daunatori.
Lungimea capacului de spumă va fi de minim 300 mm.
Capatul tubului (tevii) va fi încastrat în beton pe toate partile pe o lungime de 150 mm.
(g) Canale de cabluri

Acolo unde vor fi utilizate canale de cabluri, Antreprenorul va include pentru instalare, dupa
necesitati, îndepartarea si înlocuirea capacelor acestora. La terminarea instalarii cablurilor, intrarile
si iesirile acestora din canale de cabluri vor fi etansate folosind o spuma poliuretanica.
(h) Identificarea cablurilor

Cablurile şi inimile de cablu vor fi identificate la capete cu manşoane care vor avea înscrise
numerele de referinţă ale cablurilor/inimilor de cablu care va face legătura cu numerele de
referinţă de pe desene. Acolo unde cablurile sunt instalate în tuburi (tevi), cablurile vor fi
identificate prin numerele lor de referinta în fiecare camin de tragere a cablurilor.
Daca mai multe cabluri se găsesc în jgheaburi, conducte, prinse cu clame de canale pe parcursul
liniilor lungi din mai multe camere sau clădiri, sau băgate în pământ aproape unele de altele, se vor
aplica marcaje intermediare pentru identificarea cablurilor specifice.
Acolo unde cablurile sunt instalate în conducte, ele vor fi identificate cu ajutorul numărului de
referinţă al cablului în interiorului fiecărei încăperi de tragere.
Cablurile armate se vor termina la instalaţie şi echipament cu cleme de armătură din alamă.
Clemele vor fi instalate cu învelişuri din PVC.
Pentru instalarea şi completarea terminaţiilor cablurilor cu izolaţie minerală se vor folosi uneltele
recomandate de către fabricant.
(i) Terminatiile cablurilor si conductoarelor

În dreptul echipamentelor / instalatiilor, capetele cablurilor vor fi echipate cu terminatii de
cabluri (presetupe) în conformitate cu SR EN 50262 .
Terminatiile de cabluri (presetupele) vor trebui corect dimensionate functie de diametrul exterior al
cablului respectiv.
Conductoarele cablurilor vor fi terminate cu conectori de capat adecvati conductorilor respectivi,
care vor fi asamblati prin sertizare / presare si nu prin lipire cu aliaj usor fuzibil. Sculele de sertizare
/ presare vor fi specifice fiecarui tip de conector utilizat.
3 1.3 INSTALATII DE LEGARE LA PAMÂNT

Antreprenorul va furniza un sistem de legare la pamânt a instalatiilor în conformitate cu SR EN
61140, SR HD 60364-4-41 (CEI 60364-4-41), SR HD 60364-5-54 (CEI 60364-5-54), SR EN
50164-2, STAS 12604/4,5 si Normativului I 20 si, acolo unde este cazul, acest sistem va integra
orice alt sistem de legare la pamânt deja existent. Antreprenorul va dimensiona conductoarele
sistemului de legare la pamânt, electrozii si platbenzile, etc. pentru a îndeplini cerintele STAS
12604/4,5.
Toate echipamentelor metalice de pe santier de exemplu scari, sinele de ghidare a pompelor,
elementele de acoperire si conductele de intrare de gaze si apa, etc, vor conectate la instalatia de
legare la pamânt.
9
Carcasele metalice ale echipamentelor de alimentare cu energie electrica vor fi conectate din punct
de vedere electric si mecanic la instalatia de legare la pamânt.
Prizele de pamant vor fi de suprafata cu electrozi ingropati la adancimea de minim 0,8 m,
considerata de la capatul superior al electrodului pana la suprafata solului.
Conductele prin care trec fluide combustibile se leaga la instalatia de impamantare, dupa sudarea in
prealabil a locurilor de intrerupere.
Conductele metalice pentru apa ingropate in pamant, mantalele si armaturile metalice ale cablurilor,
tevile metalice de tubaje, etc vor fi legate la instalatia de impamantare, constituind priza de pamant
ajutatoare.
Toate obiectele vor avea (conductele instalatiei de legare la pamant se vor lacui) dubla racordare la
instalatia de impamantare astfel ca sa se realizeze numai conturi inchise in aceasta retea.
Electrozii de pamant se monteaza in exteriorul spatiului de protejat si la cel putin 1m fata de
fundatia constructiei.
Intre diferitele prize de pamant se va respecta distanta de minim 20 m.
Elementele care trebuie legate la pamant pentru protectia impotriva electrocutarilor sunt indicate in
STAS 12604/4,5; STAS 12216; STAS 12217 cu detalii in indreptarul I - RE - IP - 30 - 78 cap. 1.1.
Imbinarile conductoarelor instalatiei de legare la pamant se vor realiza in conditiile prevazute de
standarde mentionate.
Legarea la pamant a echipamentelor cu vibratii va fi realizata cu conductoare flexibile in conditiile
STAS 12217 si 12604/4,5,.
Ramificatiile interioare constructiilor, de la centurile interioare de impamantare la utilaje, care
traverseaza prin pardoseala, vor fi protejate in teava inglobata in pardoseala.
3.2 1.3.2 Electrozii prizei de pamânt

Sistemele de alimentare cu energie electrica, echipamentele si structurile vor avea un conductor
terminal comun conectat la cel putin doua grupuri de electrozi ai prizei de pamânt.
Electrozii prizei de pamânt vor fi produse de firma cu diametrul de cel putin 2.5” si lungime de cel
putin 2.5m si vor fi introdusi în pamânt la o adâncime de cel putin 80cm de la suprafata solului.
Conexiunile la electrozii prizei de pamânt vor fi usor accesibile pentru inspectare usoara si vor fi
protejate împotriva deteriorarii mecanice si coroziunii.
Electrozii prizei de pamânt vor fi executati dintr-un material adecvat care garanteaza o rezistenta de
valoare scazuta si o durata mare de viata. Acolo unde conditiile solului fac impracticabila utilizarea
electrozilor verticali, se poate folosi o configuratie în forma de grila, alcatuita din platbanda de
cupru de minim 15 mm x 4 mm îngropata orizontal. Platbanda va fi îngropata la o adâncime de
minim 600 mm.
3.3 1.3.3 Conductoare de legare la pamânt

Reteaua de legare la pamânt se va extinde de-a lungul instalatiei în forma unui inel principal de
legare la pamânt cu ramuri de interconectare la echipamentele si structurile care vor fi legate la
pamânt. Conexiunile la instalatia de legare la pamânt vor fi realizate cu conductoare multifilare cu
izolatie din PVC de culoare verde/galben.
Terminatiile conductoarelor de legare la pamânt vor fi facute cu conectori de capat (papuci)
asamblati prin sertizare / presare. Interconexiunile dintre conductoarele de împamântare vor fi
realizate cu conectori de ramura de tip compresiune sau vor fi sudate prin procedeu Cadwell.
Conductorul principal de legare la pamânt va avea o sectiune transversala capabila sa îi permita sa
functioneze ca un conductor de protectie pentru fiecare echipament si instalatie conectate la acesta.
În punctul de racordare, acesta va fi conectat solid la racordul instalatiei exterioare de legare la
pamânt sau la terminalul de legare la pamânt al santierului.
În interiorul camerelor tablourilor electrice si al camerelor de comanda va fi creata o zona
echipotentiala care sa includa structurile din otel ale cladirii si instalatilor.
În exteriorul camerelor tablourilor electrice si al camerelor de comanda instalatia electrica si
10
echipamentele va fi conectat la un conductor principal extins de legare la pamânt. Legaturile dintre

elementele metalice exterioare si structurile metalice de sprijin ale instalatiilor si echipamentelor
vor fi conectate, de asemenea, la acest conductor principal extins de legare la pamânt.
Conductoarele de legatura dintre instalatiile electrice si echipamente si conductorul principal de
legare la pamânt vor fi considerate, acolo unde este cazul, ca fiind conductoare de protectie, asa
cum este descris în STAS 12604/4,5.
Armaturile si bandajele cablurilor nu pot fi utilizate drept conductoare de protectie.
3.4 1.3.4 Conexiuni

Conductoarele de legare la pamânt si conductoarele de legatura la acestea vor, pe cât posibil,
continue pe întreaga lor lungime.
Îmbinarile dintre conductoarele de legare la pamânt si conductorul principal de legare la pamânt vor
fi realizate prin compresie.
Toate conexiunile la instalatia de legare la pamânt vor fi facute utilizând conectori de capat (papuci)
de cablu cu gaura de surub cositoriti (stanati) presati sau sertizati si vor fi protejate cu vaselina
împotriva contactului direct cu aerul atmosferic.
Acolo unde cablurile si conductoarele de legare la pamânt sunt montate îngropat, îmbinarile
conductoarelor de legare la pamânt vor fi executate în cutii de conexiune montate suprateran.
În cazul echipamentelor aflate în miscare de rotatie si care sunt alimentate prin sisteme de perii -
inele colectoare, se vor respecta urmatoarele:
Conexiunea la instalatia de legare la pamânt a echipamentelor aflate în miscare de rotatie se va face
prin intermediul unui inel colector si al unei perii colectoare separate, în acelasi mod ca si celelalte
conexiuni electrice.
3.5 1.3.5 Confectii metalice exterioare

Confectiile metalice situate la o distanta de pâna la 2,5 metri de alte structuri (confectii) metalice,
instalatii si echipamente aflate sub tensiune sau care fac parte din orice alta zona prevazuta cu
legaturi de echipotentializate vor fi conectate la reteaua generala de legare la pamânt (conductorul
principal de egalizare a potentialelor) si vor fi prevazute cu o placuta de avertizare fixata solid.
3.6 1.3.6 Instalatii speciale de legare la pamânt

(a) Instrumentatie (AMC-uri)
O atentie deosebita va fi acordata legarii la pamânt corespunzatoare a aparaturii de masura si
control, a traductoarelor si transmitatoarelor care se va face conform instructiunilor producatorului.
(b) Dispozitive de protectie împotriva loviturilor de trasnet (descarcatoare)
Acest tip de echipamente vor beneficia de legaturi la pamânt separate de cele ale tabloului sau
echipamentului în care sunt amplasate.
(c) Instalatii de protectie împotriva trasnetului
Va fi furnizata o instalatie separata de legare la pamânt pentru protectia cladirilor împotriva
trasnetului în conformitate cu SR HD 60364-5-54 (CEI 60364-5-54), SR EN 61140, SR EN 50164-
2 si Normativului I 20.
4 1.4 ECHIPAMENTE ELECTRICE EXTERIOARE

Gradul de protectie minim al acestor echipamente va fi IP65. Toate intrarile de cabluri se vor face
pe la partea inferioara a echipamentelor. Echipamentele vor fi prevazute cu acoperisuri extinse, ale
caror stresini sa depaseasca marginile echipamentelor, împiedicând, astfel, ca apa de ploaie sa se
prelinga pe peretii laterali ai echipamentelor.
5 1.5 PRIZE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA
11
Se vor instala numai prize standardizate national.

Tipuri de prize de alimentare cu energie electrica
Prizele de de alimentare cu energie electrica exterioare, din ateliere, încaperi ale uzinei si din zonele
industriale se vor conforma cu CEE 17, IEC 309, SR EN 60309-2 si vor fi prevazute cu carcase
pentru montaj aparent, dupa cum urmeaza:
• 400 V – vor fi 3F+N+PE (3 faze + neutru + neutru de protectie);
• 230 V – vor fi 1F+N+PE (1 faza + neutru + neutru de protectie);
• 24 V – vor fi 1F+N+PE (1 faza + neutru + neutru de protectie);
Pentru spatiile de birouri, administrative si dispecer se recomanda ca prizele sa fie prevazute pentru
montaj incastrat (sub tencuiala).
6 1.6 TABLOURI DE DISTRIBUTIE

Tablourile de distributie de joasa tensiune vor fi conforme cu SR EN 60439. Elementele cu care
acestea sunt echipate vor fi conforme, la rândul lor, cu cele mai noi revizii ale standarde
corespunzatoare (de exemplu, separatoarele cu sigurante tip MPR vor fi conforme cu SR EN 60947-
3, disjunctoarele magnetotermice cu SR EN 60898, etc.). Suporturile sigurantelor fuzibile vor fi
usor detasabile pentru a facilita cablarea. Va fi prevazut un numar de minim o rezerva pentru un
circuit trifazat si o rezerva pentru un circuit monofazat.
Elementele metalice din interiorul tablourilor de distributie care se afla sub tensiune în functionarea
normala vor fi complet izolate fata de carcasa.
Tablourile de distributie vor fi prevazute cu seturi complete de sigurante fuzibile MPR sau
disjunctoare magnetotermice.
Pe fata interioara a usii fiecarui tablou de distributie va fi fixata schema electrica a tabloului.
Tablourile de distributie vor fi prevazute cu câte un disjunctor sau separator dimensionat
corespunzator.
Sistemele de bare colectoare, precum si derivatiile acestora trebuie sa fie vopsite dupa cum
urmeaza:
- faza R in culoare rosie
- faza S in culoare galbena
- faza T in culoare albastra
- bara de nul - 0 - in culoare neagra cu dungi albe cu latimea de 10 mm, la interval de 100
mm;
- barele de legare la pamant - P - alb cenusiu sau negru.
Tablourile electrice in ansamblu si elementele componente trebuie sa corespunda conditiilor
normale de functionare la scurtcircuit.
Receptia tablourilor unicate la furnizor se face in prezenta delegatului autorizat si antreprenorului si
beneficiarului urmarindu-se corectitudinea respectarii proiectului. Tabloul va fi insotit de certificat
de calitate.
Pentru transport:
- tablourile vor fi protejate contra prafului si umezelii;
- in timpul transportului se va asigura pozitia verticala a dulapurilor si se vor feri de
zdruncinaturi;
- aparatele de masura si automatizare vor fi transportate in ladite;
- ambalajele trebuie sa contina semnele de “FRAGIL”, “NU RASTURNATI” si “A SE
FERI DE UMEZEALA” conform STAS 5055.
Depozitarea tablourilor se va face in incaperi cu atmosfera neutra, lipsite de gaze corozive, cu
temperatura cuprinsa intre 0 si 40 C si umiditatea relativa de max. 80 la 20 C. Tablourile nu se
vor stivui.
12
6.2 1.6.2 Montarea echipamentelor

Elementele din teren vor fi montate pe console dedicate sau vor fi sudate, prinse cu suruburi sau
bratari/cleme pe structura de otel a echipamentului sau pe structura cladirii. Operatiile de taiere sau
gaurire a structurilor sau elementelor de constructie în scopul montarii echipamentelor si
dispozitivelor electrice nu se vor executa decât aprobarea expresa a managerului de proiect.
Amplasarea echipamentelor trebuie facuta astfel încât sa nu impiedice montarea / demontarea sau
întretinerea altor echipamente.
Consolele vor fi realizate din otel moale galvanizat având grosimea de cel putin 6 mm.
Vor fi folosite toate tipurile de dispozitive de fixare. Daca este necesar sa se practice gauri în
carcasele echipamentelor sau tablourilor, se vor lua toate masurile necesare pentru a fi mentinut
gradul de protectie initial al acestora.
Asamblarile filetate care sunt supuse vibratiilor vor fi echipate cu saibe elastice (grower). Toate
elementele de fixare cum sunt suruburile, piulitele si saibele vor fi minimum M6 si vor fi
galvanizate.
Aparatele si echipamentele de comanda individuale care nu sunt înglobate în tablouri sau dulapuri
de comanda vor fi astfel pozitionate si instalate încât sa li se asigure un montaj îngrijit si o fixare
ferma. În cazul echipamentelor montate mural care sunt grupate functional si care sunt intercablate,
cablurile si conductoarele vor fi pozate în canale de cabluri.
6.3 1.6.3 Protectii si finisaje

Materialele sau echipamentele din instalatie vor fi protejate în mod adecvat împotriva coroziunii.
Cu exceptia cazurilor justificate pentru care acest lucru nu este posibil, toate structurile metalice vor
fi galvanizate la cald. Orice deteriorare a suprafetei galvanizate va fi imediat remediata. Toate
organele de asamblare cum sunt suruburile, piulitele si saibele vor fi din metale rezistente la
coroziune sau vor fi tratate astfel încât sa reziste la coroziune.
7 1.7 INSTALATII DE ILUMINAT

Antreprenorul va proiecta si executa instalatiile de iluminat în toata zona santierului în conformitate
cu cerintele descrise în cele ce urmeaza. Instalatiile de iluminat vor asigura un nivel de iluminare
suficient pentru acces, întretinere, exploatare si functionare corecta a instalatiilor în fiecare zona.
Instalatiile de iluminat vor fi proiectate în conformitate cu normativele nationale NP 061-02 si NP
062-02.
Corpurire de iluminat vor fi alese în functie de tipul de activitate din zona respectiva. Ori de cite ori
este posibil, se vor utiliza de preferinta corpuri de iluminat cu consum redus de energie si, dupa caz,
sisteme de comanda pentru optimizarea consumului de energie.
7.2 1.7.2 Aparate pentru instalatia de iluminat

Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale corpurilor fluorescente, vor avea un
curent nominal de minimum 10 A (vezi I 7-02).
Prizele de 220 V si 24 V vor fi de culori sau forme diferite, pentru o identificare rapida a tensiunii
de lucru. La prizele de 24 V se vor prevedea etichete fixate sigur “24 V.c.a.”, iar la incaperile de
productie unde eventual sunt si prize de 220 V.c.a., se vor eticheta si acestea cu inscriptia “220
V.c.a.”.Aparatele si conductele utilizate in instalatiile de tensiune redusa vor fi izolate pentru
tensiunea de 250 V.
13
Prizele si fisele se vor monta pe traseul de conducte intr-o astfel de succesiune incat contactele
fiselor cand nu sunt introduse in priza sa nu fie sub tensiune, se monteaza pe pereti la h>2m (vezi
I7-02).
Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele in spatiile interioare se vor monta la o inaltime de 0,6
......1,5 m (vezi I7-02).
Corpurilor de iluminat se aleg si se monteaza conform STAS 6646, SR12294 si normativ I7-02.
Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se monteaza numai pe conductele de faza.
Conductorul de faza se leaga in dulia lampii la borna din interior, iar conductorul de nul la borna
conectata la partea filetata a duliei.
Corpurile de iluminat la care este prevazuta prin proiect racordarea la instalatia de protectie, se vor
racorda la nulul din tabloul de alimentare, nulul fiind racordat la instalatia de legare la pamant.
Racordarea la nulul tabloului se va face printr-un singur conductor, diferit de cel de lucru, care va fi
din aluminiu in situatiile in care alimentarea este prevazuta in cablu (al treilea conductor al cablului)
si va fi de cupru in cazul folosirii conductelor izolate in tuburi de protectie (STAS 6616-83).
7.3 1.7.3 Nivele de iluminare si modul de comanda a instalatiilor de iluminat

(a) Generalitati
Toate zonele unde accesul este necesar, indiferent de scop, vor beneficia de un nivel de iluminare
mediu de 30 lucsi si minima de 6 lucsi la nivelul solului / pardoselii.
Iluminatul va fi comandat manual, prin întreruptoare si comutatoare instalate în locuri accesibile. Se
vor utiliza întreruptoare comandate prin fotocelula (dublate cu comutatoare manuale amplasate pe
tabloul general de iluminat), pentru a preveni funtionarea instalatiilor de iluminat pe timpul zilei.
(b) Iluminatul de incinta
În toate zonele unde este necesar accesul personalului pentru activitati de exploatare / intretinere, va
fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 100 lucsi si un un nivel minim de 50 lucsi la nivelul
solului sau cailor de acces.
Iluminatul va fi comandat manual, prin întreruptoare si comutatoare instalate în locuri accesibile.
(c) Iluminatul cailor de acces si drumurilor
Drumurile de acces din incinta vor beneficia de o iluminare medie de aproximativ 30 lucsi.
Iluminatul va beneficia de urmatoarele optiuni de comanda printr-un selector Manual / Oprit /
Automat:
automat - cu fotocelula (întreruptor crepuscular), care comanda pornirea instalatiei de iluminat în
amurg si oprirea acesteia dupa un timp presetat, reglabil de la 0 la 24 ore.
manual - realizat cu întreruptoare separate pe fiecare circuit, întreruptoare care trebuie instalate pe
tabloul de distributie principal si la cabina de paza de la statie.
(d) Iluminatul zonelor tehnologice
În toate zonele unde au loc operatiuni de exploatare / intretinere a instalatiilor tehnologice va fi
asigurat un nivel de iluminare mediu de 150 lucsi si un un nivel minim de 50 lucsi la nivelul solului
/ pardoselii.
Iluminatul va fi comandat manual, prin întreruptoare si comutatoare instalate în locatii adecvate pe
caile de acces la zona respectiva.
(e) Iluminatul, statiilor si posturilor de transformare, camerelor de comanda si camerelor
echipamentelor electrice
Acestea vor beneficia de o iluminare medie de minim 500 lucsi (minim 150 lucsi la nivelul
pardoselii) si minimum 150 lucsi pe suprafetele verticale ale panourilor de comanda.
luminatul va fi controlat manual din locatii adecvate la fiecare dintre intrarile în camere.
(f) Iluminatul atelierelor
În aceste zone va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 200 lucsi si un un nivel minim de 50
lucsi la nivelul pardoselii.
Se vor adauga surse locale de iluminat suplimentare, dupa necesitati.
luminatul va fi controlat manual din locatii adecvate la fiecare dintre intrarile în ateliere.
14
(g) Iluminatul birourilor

Birourile vor beneficia de un nivel de iluminare mediu de 400 lucsi si un un nivel minim de 100
lucsi la nivelul pardoselii.
Iluminatul va fi controlat manual din locatii adecvate la fiecare dintre intrarile în birouri.
7.4 1.7.4 Iluminatul exterior

Iluminatul exterior al uzinei va include stâlpi, console, corpuri de iluminat cu sistem de aprindere
încorporat, circuite de comanda cu fotocelula (întreruptor crepuscular) si instalatiile electrice de
alimentare corespunzatoare.
Stâlpii vor fi confectionati din tuburi de otel fabricate conform standardelor SR EN 10210 si SR EN
10067. Înaltimea lor va fi de cel putin 4 m pentru iluminarea drumurilor de acces si pentru zonele
de exploatare / intretinere. Consolele vor avea lungime de 0,5 metri si inclinare de minim 5 grade.
Stâlpii si consolele vor fi protejate anticoroziv prin galvanizare conform standardului SR EN ISO
1461.
Amplasamentele finale ale stâlpilor de iluminat exterior va fi aprobata de Inginer înainte de
montajul acestora.
Gradul de protectie al corpurilor de iluminat va fi de minim IP 54.
7.5 1.7.5 Zonele interne ale instalatiei

Antreprenorul va oferi un nivel de iluminare ridicat în zonele instalatiei. Iluminatul va cuprinde
corpuri de iluminat cu lampi fluorescente, aplice sau proiectoare, comutatoare si cablarea electrica.
Corpurile de iluminat vor fi montate în pozitii usor accesibile de la pereti sau de pe caile de
circulatie intermediare. Corpurile de iluminat din zonele tehnologice vor trebui sa fie alese astfel
încât sa functioneze în mediu umed si chiar sa admita stropirea / imersarea ocazionala de scurta
durata.
În functie de înaltimea cladirii, se va alege solutia de iluminat cea mai avantajoasa din punct de
vedere economic.
În cladiri, întreruptoarele si comutatoarele vor fi instalate lânga usile de acces (intrare) si vor fi
amplasate la o înaltime de 1700 mm deasupra pardoselii finite.
Deasupra fiecarei usi de acces într-o cladire, în exterior, va fi prevazut un corp de iluminat (aplica)
etans.
8 1.8. ANSAMBLURI PREFABRICATE DE APARATAJ JT
8.1 1.8.1 Cerinte generale

Tablourile de distributie de joasa tensiune vor trebui sa fie conforme cu cele mai noi revizii ale
standardelor SR EN 60947 si SR EN 60439-1. Tablourile de distributie vor fi dimensionate la
nivelurile specificate în Contract pentru functionarea la tensiuni de pâna la 600 V 50 Hz, schema de
legare la pamânt TN-C-S.
Tablourile de distributie de joasa tensiune vor fi construite astfel încât întretinerea lor sa se faca
numai prin partea din fata. Panourile frontale vor fi prevazute cu balamale si dotate cu sisteme de
închidere cu cheie comuna pentru o aceeasi sectiune a ansamblului.
Tablourile electrice de distributie de exterior vor avea un grad de protectie minim IP 54 si vor
permite un spatiu de minim 1000 mm în fata echipamentului.
8.2 1.8.2 Constructie

Fiecare sectiune dintr-un tablou va constitui o entitate independenta de celelalte sectiuni si va fi
dotata cu usa de acces proprie, care va putea fi deschisa la un unghi de cel putin 90° grade.
15
Tablourile vor fi cu doar cu acces prin fata si vor fi prevazute cu compartimente de cabluri/bare cu
capace frontale prinse cu suruburi. Utilizarea suruburilor vizibile din exterior nu este acceptabila.
Carcasele modulare tablou de distributie de joasa tensiune vor fi realizate din tabla de otel cu
grosimea de minim 2 mm, vor fi construite rigid. Gradul minim de protectie va fi IP 54, în
conformitate cu standardul SR EN 60529 si va fi precizat, dupa caz, în Specificatiile electrice
particulare.
Culoarea de finisare va fi cea standard a fabricantului, exceptând cazul în care, în Contract se
specifica altfel.
Înaltimea totala a modulelor tablourilor de distributie de joasa tensiune (inclusiv plinta) nu va
depasi 2200 mm. Mânerele separatoarelor, comutatoarelor, butoanele, lampile indicatoare si
instrumentatia se vor afla la o înaltime cuprinsa între 500 si 1750 mm fata de nivelul pardoselii
finite.
În cadrul fiecarei sectiuni se va asigura un spatiu de minim 45 mm între canalele interioare de
cabluri si sirurile de cleme.
8.3 1.8.4 Echipamente de încalzire si ventilare

În scopul evitarii fenomenului de condensare a vaporilor de apa, pentru fiecare tablou de distributie
va fi prevazuta cu un echipament de încalzire controlat prin intermediul unui termostat si întreruptor
automat de protectie.
Cu exceptia compartimentelor barelor de distributie, toate compartimentele care contin aparataj
capabil sa genereze caldura în conditii de functionare normala vor fi echipate cu sisteme de
ventilare fortata. Ventilatoarele vor porni automat în momentul când echipamentele generatoare de
caldura sunt pornite.
8.4 1.8.5 Cablarea interioara a tablourilor

Cablarea interioara a tablourilor va fi realizata cu conductoare si cabluri din cupru cu izolatie din
PVC si vor fi conforme cu standardele SR HD 21 si SR HD 603. Cablurile vor avea conductoare
multifilare. Conductoarele vor avea sectiunea minima de 1,0 mm2. Culorile conductoarelor vor fi în
conformitate cu standardul SR EN 60446.
Conductoarele si cablurile vor fi etichetate la ambele capete cu ajutorul unor tile din mase plastice
în conformitate cu schemele electrice corespunzatoare. Nu se admit etichete autocolante în acest
scop.
Conductoarele cablurilor de comanda vor fi prevazute cu capete terminale sertizate izolate. Fiecare
conductor va fi echipat cu un capete terminal.
Conductoarele si cablurile de tensiuni diferite se vor termina în siruri de cleme distincte.
Circuitele de energie (forta) vor fi amplasate distinct de cele de curenti slabi si vor fi conforme cu
cele mai noi reglementari din domeniul compatibilitatii electromagnetice.
8.5 1.8.6 Terminatiile cablurilor

Cablurile se vor termina pe placi interioare prevazute cu presetupe de la care conductoarele
cablurilor vor avea o lungime libera de cel putin 200 mm pentru realizarea traseului pâna la clemele
de conexiune corespunzatoare. Placile cu presetupe vor fi dimensionate astfel încât oricare dintre
cabluri sa poata fi scos fara a fi necesara îndepartarea altor cabluri.
Daca este necesar, în interiorul tablourilor electrice de joasa tensiune vor fi prevazute canale de
cabluri cu rol de rezemare, rutare si fixare a cablurilor.
Toate conductoarele de comanda vor avea capete terminale sertizate si izolate.
Daca conductoarele si cablurile de tensiuni diferite sunt terminate pe acelasi sir de cleme, ele vor fi
separate prin partitii izolatoare si marcate corespunzator.
16
Terminatiile conductoarelor si cablurilor vor fi astfel dispuse încât sa nu genereze eforturi mecanice
(tensiuni) în timpul operatiilor de fixare a echipamentelor si strângere a elementelor de conexiune
electrica.
Cablurile si conductoarele vor fi identificate folosind tile de plastic la ambele capete.
Conductoarele de rezerva vor fi terminate la cleme adecvate si vor avea o lungime suficienta pentru
a atinge orice alta clema de comanda amplasata pozitionat în cadrul aceluiasi compartiment.
8.6 1.8.7 Siruri de cleme

Clemele vor complet izolate, vor asigura un contact mecanic ferm si vor fi de tipul celor cu montaj
pe sina DIN standard.
Instrumentele care folosesc pentru conexiune fise plate, fise D-sub si fise DIN vor fi terminate întro
unitate de interfata montata pe o sina DIN cuprinzând conexiunile prizelor si blocul de conexiuni cu
suruburi cu terminalele etichetate.
Nu vor fi conectate mai mult de doua conductoare în oricare dintre cleme.
În vecinatatea placii cu presetupe vor fi prevazute cleme separate pentru conexiuni de intrare si de
iesire.
Clemele si sirurile de cleme vor fi etichetate în conformitate cu schemele electrice corespunzatoare.
În perspectiva unei extinderi ulterioare, în fiecare compartiment va fi prevazut un numar de
minimum 10 cleme de rezerva (sau de 15 % din numarul total de cleme – care este mai mare).
8.7 1.8.8 Legarea la pamânt a tablourilor de distributie de joasa tensiune

Tablourile de distributie de joasa tensiune vor fi echipate cu o bara de legare la pamânt din cupru
dur, amplasata vizibil si distinct fata de orice placa cu presetupe si de traseele de intrare a
conductoarelor cablurilor.
Bara de legare la pamânt va avea o sectiune minima de 120 mm2.
Elementele componente ale carcasei a tablourilor de distributie de joasa tensiune precum si toate
partile metalice care, în conditii normale, nu sunt utilizate ca si cai de curent, vor fi ferm conectate
la bara de legare la pamânt.
Usile metalice ale sectiunilor tablourilor de distributie de joasa tensiune vor fi conectate, de
asemenea, la bara de legare la pamânt cu ajutorul unor conductoare flexibile dimensionate
corespunzator, prevazute cu conectorii de capat (papuci) sertizati.
8.8 1.8.9 Izolarea tablourilor de distributie de joasa tensiune

(a) Cerinte generale
Exceptând cazurile când se solicita altfel, izolarea tablourilor de distributie de joasa tensiune va fi
realizata cu separatoare cu rupere în aer sau întreruptoare automate (disjunctoare) compacte în
carcasa turnata (MCCB – Moulded Case Circuit Breaker) cu montaj în interiorul tablourilor
metalice.
Separatorul sau întreruptorul automat (disjunctorul) va fi prevazut cu un sistem clar de indicare a
pozitiei sale (cum ar fi PORNIT / OPRIT). Indicatorul trebuie sa fie vizibil în mod clar din pozitia
normala de operare.
Separatoarele sau întreruptoarele automate (disjunctoarele) trebuie sa permita atasarea de contacte
auxiliare.
(b) Întreruptoare automate (disjunctoare)
Disjunctoarele instalate vor trebui sa poata suporta în mod continuu curentul maxim de calcul.
Disjunctoarele vor fi conforme cu cea mai recenta revizie a standardului SR EN 60927-2, si vor fi
capabile sa suporte curentii de scurtcircuit specificati pentru sistemul respectiv.
Disjunctoarele compacte în carcasa turnata (MCCB) vor fi prevazute cu manete de actionare
rotative.
Daca nu se specifica altfel, disjunctoarele compacte în carcasa turnata MCCB al caror curent
17
nominal depaseste 100 A vor fi prevazute cu un dispozitiv termic de suprasarcina care sa prezinte o
caracteristica curent – timp inversa si un dispozitiv electromagnetic de decuplare ajustabil.
Disjunctoarele compacte în carcasa turnata MCCB vor avea incluse cel putin urmatoarele
caracteristici:
Interblocare mecanica si electrica;
Indicator mecanic al starilor deschis, închis si declansat;
Mecanism de declansare libera (trip-free);
Cel putin un contact auxiliar fara tensiune (voltage free), cablat la clemele de iesire, pentru indicare
la distanta;
Bobina de declansare si declasator de tensiune minima, acolo unde este necesar.
(c) Separatoare, separatoare cu fuzibile
Separatoarele de sarcina si separatoarele de sarcina cu fuzibile vor fi conforme cu cele mai recente
revizii a standardelor SR EN 60947-3 si SR EN 60129 si vor fi capabile sa întrerupa curentul de
sarcina nominal dar nu si pe cel de defect. De asemenea, izolatoarele vor fi capabile sa închida
circuitul în conditii de curent de defect.
(d) Fiderii de alimentare si sectiunile barelor de distributie
Circuitele de alimentare si barele de distributie pentru curenti de peste 800 A vor fi echipate cu
întreruptoare tripolare în aer debrosabile echipate cu mecanisme de armare cu motor a arcurilor.
Pentru curenti de pâna la 800 A vor fi utilizate întreruptoare cu fuzibile sau întreruptoare automate
(disjunctoare) compacte în carcasa turnata (MCCB).
Întreruptoarele automate vor fi echipate cu contacte auxiliare pentru indicarea starii acestora.
Întreruptoarele tripolare în aer de pe intrare vor fi echipate cu dispozitive electronice de protectie la
suprasarcina si la pierderea unei faze de alimentare.
8.9 1.8.11 Contactoare si demaroare de motoare

a) Generalitati
Contactoarele si demaroarele vor fi conforme cu SR EN 60947-4 si vor fi din clasa 12, categoria de
utilizare AC-3, daca nu se specifica altfel.
Configuratia componentelor si terminalelor va fi identica pentru fiecare tipo-dimensiune de demaror
de motoare.
In cadrul fiecarui MCC sectiunile de comanda ale acestuia vor fi prevazute cu un sistem de
temporizare, care sa previna pornirea simultana a doua motoare atât în conditii normale de
exploatare cât, mai ales, la restabilirea tensiunii de alimentare dupa o întrerupere temporara a
alimentarii cu energie electrica.
Sistemul de temporizare va permite pornirea motoarelor într-o ordine prestabilita. Perioada de timp
dintre doua porniri consecutive ale motorului trebuie sa tina seama de metoda de pornire a
motorului.
Toate componentele cum ar fi relee, contactoare, temporizatoare, regulatoare, etc. vor avea etichete
montate în imediata apropiere si inscriptionate în conformitate cu denumirile din schemele electrice
corespunzatoare.
Sectiunile contactoarelor si demaroarelor vor fi, pe cât posibil, separate de sectiunile de comanda.
Contactoarele si demaroarele de motoare vor include ca un minim urmatoarele echipamente si
facilitati:
-întreruptor automat (disjunctor) tripolar magnetotermic compact în carcasa turnata (MCCB)
sau
-întreruptor-separator cu fuzibile interblocat cu usa de acces a sectiunii MCC în pozitiile
ÎNCHIS si DESCHIS blocat.
-sistem adecvat de pornire directa sau asistata a motoarelor;
-echipament de încalzire anticondens cu termostat
-releu electronic de protectie la suprasarcina, la pierderea unei faze de alimentare si
inversarea succesiunii fazelor;
18
-sir de cleme principale si secundare prevazute cu o rezerva de 15 % din numarul necesar în

cadrul contractului;
-butoane de pornire / oprire-blocare / resetare suprasarcina montate pe usa sectiunii;
lampi indicatoare pentru starile de pornit / oprit / disponibil / avarie montate pe usa sectiunii;
-comutator selectie manual / 0 / automat montat pe usa sectiunii;
sigurante fuzibile pentru circuitele electrice al rezistentelor de încalzire a motoarelor;
-disjunctoare magnetotermice sau sigurante fuzibile pe circuitele de comanda.
Semnalele de situatii de urgenta, de suprasarcina si de avarie vor opri instantaneu instalatia si o vor
mentine în starea de avarie pina când butonul de resetare este actionat.
(b) Tipuri de contactoare si demaroare de motoare

Vor putea fi utilizate urmatoarele tipuri de contactoare si demaroare de motoare (pentru tensiuni cu
valori de pâna la 600 V inclusiv):
- pana la 7.5kW inclusiv – orice tip de pornire corespunzator motorului si incarcarii
acestuia;
- intre 7.5kW si 30kW - stea / triunghi sau soft starter.
- peste 30kW –soft starter
- cu turatie variabila - Aceste actionari vor fi de tipul cu invertor de curent alternativ
comandat pe principiul modulatiei frecventa variabila si vor trebui sa poata comanda turatia
motorului. Se vor utiliza pentru pompele, echipamentele care din punct de vedere tehnologic trebuie
sa functioneze cu turatie variabila si daca este cazul se vor preciza in Specificatiile particulare si in
lista de consumatori.
Daca actionarile cu turatie variabila nu îndeplinesc cerintele referitoare la emisiile armonice, ele vor
fi echipate cu filtre pentru armonici. Sectiunile contactoarelor si demaroarelor care contin
echipamente de actionare cu turatie variabila vor mai include o lampa de avarie a invertorului si un
aparat de indicare a frecventei.
c) Separarea contactoarelor si demaroarelor de motoare

Fiecare demaror va fi prevazut cu un întreruptor automat (disjunctor) tripolar magnetotermic
compact în carcasa turnata (MCCB) sau întreruptor-separator cu fuzibile interblocat cu usa de acces
sau panoul frontal al sectiunii demarorului. Întreruptorul va fi echipat cu contacte auxiliare pentru a
putea separa toate circuitele de alimentare auxiliare care intra în demaror.
Atunci când demaroarele sunt alimentate prin disjunctoare sau sigurante fuzibile separate care
apartin unui tablou de distributie, separatorul demarorului va avea terminalele complet izolate. Daca
se utilizeaza disjunctoare, ele vor avea un contact auxiliar care sa poata separa alimentarea
circuitului de comanda. Daca se utilizeaza sigurante separate, alimentarea circuitului de comanda se
va face prin transformatoare independente în cadrul fiecarei sectiuni.
(d) Contactoare
Contactoarele vor fi tripolare, cu rupere în aer, prevazute cu circuite care împiedica reconectarea
automata necontrolata la revenirea tensiunii de comanda dupa un eveniment de întrerupere a
alimentarii, si vor fi conforme cu SR EN 60947, categoria de utilizare AC-3, si vor avea cel cel
putin un set de contacte basculante de rezerva.
Contactoarele pentru pentru pornirea motoarelor (direct în tensiunea retelei, stea / triunghi, cu
autotransformator, etc.) si de schimbare a sensului de rotatie vor fi interblocate mecanic si electric.
(e) Protectie si resetare

Circuitele contactoarelor si demaroarelor de motoare vor fi prevazute cel putin cu dispozitive
de protectie la suprasarcina, Releele termice vor trebui sa fie reglabile si vor fi calibrate la valoarea
curentului de sarcina nominal al motorului.
19
În general, protectia motorului va fi ca si cea descrisa mai jos si orice modificare de la aceasta va
trebui detaliata în contract:
Putere motor Tip protectie
< 30 kW suprasarcina termica
>= 30 kW monitorizare electronica cu indicare a avariilor
Pentru indicarea starii, contactoarele vor fi prevazute cu contacte auxiliare si se va include cel putin
un set de contacte basculante de rezerva.
Releele de suprasarcina vor trebui sa poata fi resetate manual prin intermediul unui buton de
resetare în caz de supracurent, instalat pe panoul frontal al compartimentului demarorului. Butonul
de resetare va reseta electric releul de suprasarcina.
(f) Comutator de selectie a comenzii

Cu exceptia cazului când se precizeaza altfel, fiecare demaror va fi echipat cu un selector "Local
/Oprit / Comanda de la distanta / Automat".
Actionarea manuala va fi prioritara celei automate cu exceptia circuitelor de protectie a actionarii.
Butoanele Pornit / Oprit vor trebui sa comande instalatia în ambele moduri, atât local cât si de la
distanta.
(g) Contoare de numar de ore de functionare

Vor fi de tip neresetabil, cu afisare pâna la 99.999,9 ore, montate pe panoul frontal.
(h) Butoane
Butoanele de pornire vor actiona numai circuitele selectate si circuitele de comanda primare.
Butoanele de blocare / oprire vor fi active indiferent de pozitia în care se afla selectorul.
Butonul de resetare va fi operativ numai când avaria a fost înlaturata.
(i) Transmisia la distanta

Pentru transmisia la distanta, fiecare demaror va furniza urmatoarele semnale ca si contacte fara
tensiune (voltage free):
-functionare motor;
-avarie motor;
-motor disponibil.
Fiecare semnal va fi furnizat ca un contact basculant fara tensiune (voltage free) independent si va fi
conectat la sirul de cleme în zona de comanda a tabloului demarorului.
8.10 1.8.13 Sigurante fuzibile

Tablourile electrice si panourile de sigurante vor fi prevazute cu socluri pentru sigurante fuzibile cu
mare putere de rupere conforme cu SR EN 60947-3.
Sigurantele fuzibile de protectie a circuitelor motoarelor vor fi din clasa 415 AC 80 (curent de
rupere de 80 kA la tensiunea de 415 V).
Se vor instala etichete care sa indice identificarea circuitelor si valorile nominale ale sigurantelor.
20
Se vor furniza câte trei sigurante de rezerva din fiecare categorie (dimensiune). Aceste sigurante vor
fi bine fixate pe partea interioara a usii tabloului de distributie sau demarorului.
8.11 1.8.14 Circuite de comanda si echipamente

(a) Tensiuni de comanda si surse de alimentare
Tensiunea din circuitele de comanda va fi de maximum 48 V (c.c. sau c.a.) si va fi furnizata de
transformatoare coborâtoare conform standardelor SR EN 60742 si SR EN 61558-2 sau de surse de
tensiune continua. Unul dintre terminalele înfasurarii secundare va fi conectat la pamânt printr-o
conexiune demontabila cu surub.
Transformatoarele vor fi dimensionate astfel încât sa poata asigura alimentarea circuitelor
demaroarelor precum si un surplus de 50 % din aceasta. Înfasurarile primare si secundare ale
transformatoarelor vor fi protejate cu sigurante fuzibile adecvate.
Separarea alimentarii unuia dintre circuitele de comanda ale unui demaror sau ale unui grup de
demaroare nu va trebui sa întrerupa alimentarile circuitelor de comanda ale celorlaltor demaroare.
Antreprenorul va furniza suplimentar un transformator de rezerva, care va fi astfel ambalat încât sa
permita o conservare pe termen lung.
(b) Modalitatea de comanda

Functiile de comanda electrica vor fi realizate cu ajutorul automatelor programabile (automat
programabil) si, eventual, prin sisteme electromagnetice clasice.
(c) Automate programabile

Automatele programabile vor fi echipate cu module de intrare / iesire, module de interfata,
surse de alimentare, etc.
Orice memorie cu acces aleator (RAM - Random Access Memory) va fi protejata cu baterii
capabile sa asigure o autonomie de functionare de cel putin 24 ore în cazul caderii generale a
alimentarii cu energie electrica.
Starile intrarilor / iesirilor vor fi indicate cu LED-uri montate frontal si vizibile din afara tabloului.
În apropierea automatelor programabile sau pe usile de acces ale tablourilor acestora vor fi
prevazute etichete pe care vor fi inscriptionate detalii despre fiecare modul de intrari / iesiri.
Se va asigura un numar minim de intrari / iesiri de rezerva de 10 % .
Pentru semnale de intrare si iesire vor fi furnizate siruri de cleme (inclusiv cleme de rezerva)
montate pe sine DIN. În cazul când modulele de iesire au iesiri tip releu, acestea vor fi incluse
împreuna cu clemele lor într-o unitate modulara montata pe sina DIN.
Automatele programabile vor fi utilizate pentru comanda instalatiei numai în modul automat.
Circuitele manuale si interblocarile de protectie vor fi cablate astfel încât sa fie asigurata o
functionare limitata a instalatiei în cazul unei avarii a automatelor programabile.
Semnalele de oprire de urgenta vor fi cablate direct în demaroare si vor fi trimise si catre automatele
programabile.
Semnalul de avarie va fi initiat atât în situatia de de suprasarcina a motorului cât si de catre o
comanda de pornire neonorata a motorului. Acest semnal va putea fi resetat prin intermediul unui
buton montat pe panoul frontal al demarororului.
(d) Echipamente electromagnetice

Toate releele si temporizatoarele vor fi prevazute cu etichete care vor indica denumirile acestora în
conformitate cu schemele electrice corespunzatoare.
În situatia prezentei simultane într-o aceeasi zona a unor circuite de c.c. si de c.a. va trebui sa nu
poata fi posibila introducerea unui releu de c.c. într-un soclu de releu de c.a si invers.
Echipamentele cu conectare prin soclu vor fi asigurate cu cleme (agrafe) arcuite.
Toate releele vor fi prevazute cu dispozitive de indicare vizuala a starii (anclansat / declansat).
21
Temporizatoarele vor avea scale calibrate liniar marcate în unitati de timp. Fiecare subdiviziune a
scalei va reprezenta maximum 5 % din întreagul domeniu al scalei.
(e) Cerinte pentru masurarea la distanta

În toate panourile si dulapurile se va asigura spatiu de rezerva pentru echipamentele de masurare la
distanta.
Semnalele digitale vor proveni de la contactele basculante fara tensiune (voltage free) ale
echipamentelor a caror stare este monitorizata si vor intra înntr-un sir de cleme amplasat în
apropierea dar nu în compartimentul prevazut pentru echipamentele de masurare la distanta. Se va
asigura un numar de cleme suplimentar de cel putin 10 bucati (sau 10 % din total – care este mai
mare) pentru conexiuni ulterioare.
Semnalele analogice vor fi complet izolate cu dispozitive de separare în bucla.
(f) Caderea alimentarii cu energie electrica / repornirea automata

Toate circuitele de comanda vor fi astfel proiectate astfel încât, dupa restabilirea alimentarii cu
energie electrica, echipamentele aflate sub comanda automata si cele aflate sub comanda manuala
care trebuie sa functioneze în mod continuu si erau în functiune în momentul avariei sa reporneasca
automat. Repornirea echipamentelor componente ale instalatiei va fi decalata, astfel incât sa nu se
depaseasca valorile maxime admisibile ale curentului si, respectiv, puterii electrice simultan
absorbite.
8.12 1.8.15 Instrumente indicatoare
(a) Cerinte generale

Instrumentele indicatoare (altele decât ampermetrele motoarelor) vor fi de forma patrata (96 mm x
96 mm) cu scala de 150 mm. Capetele de scala ale aparatelor de masura vor fi de 1,5 ori mai mare
decât valorile nominale ale parametrilor masurati iar clasa de precizie va fi minim 2,5 conform
standardului IEC 51.
Capetele de scala vor fi conforme cu standardul DIN 43701 iar diviziunile si indicatiile vor fi
conforme standardului DIN 43802.
Se accepta utilizarea instrumentelor cu vedere din cant doar pentru indicarea adâncimii sau
temperaturii.
8.13 1.8.17 Etichetele si etichetarea instalatiilor si echipamentelor

Toate componentele si echipamentele constitutive ale instalatiei (separatoare, disjunctoare,
demaroare, tablouri, dulapuri si panouri electrice, cutii de conexiuni, relee de timp, sigurante
fuzibile, etc.) vor fi etichetate cu claritate în conformitate cu schemele electrice corespunzatoare.
Toate etichetele vor fi instalate înaintea operatiilor de punere în functiune (PIF).
Etichetele vor fi confectionate din urmatoarele materiale:
(a) Etichete montate pe partea frontala a tablourilor de distributie si de comanda
Vor fi executate din plastic transparent cu grosimea de 3 mm, gravat pe spate cu litere de culoare
neagra (în cazul tablourilor de comanda vopsite în culori închise, fondul etichetei va fi alb).
(b) Etichete montate în interiorul a tablourilor de distributie si de comanda si etichete montate în
exteriorul cladirilor
Vor fi executate din plastic laminat cu grosimea de 3 mm, gravat astfel încât sa rezulte litere negre
pe fond alb.
Toate etichetele vor trebui sa fie vizibile iar cablarea interioara nu trebuie sa reduca din vizibilitatea
acestora.
Etichetele de avertizare vor avea litere negre pe fond galben, precum si un simbol de fulger,
conform cu HG 971/2006 (Directiva Consiliului UE nr. 58/1992).
22
Etichetele vor fi fixate numai cu suruburi cu cap îngropat cromate sau din otel inoxidabil. Etichetele
autocolante nu sunt admise.
Toate etichetele interioare vor fi fixate pe componente nedemontabile.
8.14 1.8.18 Lampi indicatoare

Toate lampile vor fi dispuse astfel încât sa fie usor accesibile pentru înlocuire prin fata, operatie
care nu trebuie sa necesite scule speciale. Toate capacele dispersoare ale lampilor indicatoare vor fi
din plastic transparent / translucid dur.
Culorile lampilor indicatoare vor fi conforme cu cea mai noua revizie a standardului SR EN 60073.
8.15 1.8.19 Oprire – Blocare / Separare

Toate echipamentele actionate prin intermediul unor motoare electrice vor fi prevazute cu butoane
sau comutatoare de oprire cu blocare pentru separare electrica montate în imediata vecinatate a
echipamentelor respective. Comutatoarele de oprire vor trebui sa fie capabile sa întrerupa curentul
de sarcina nominal dar nu si pe cel de defect si sa închida circuitul în conditii de current de defect.
Echipamentul / instalatia nu va putea porni decât dupa deblocarea butonului sau comutatorului de
oprire si, implicit, dupa resetarea sistemului.
9 1.9 TESTARI ELECTRICE SI AUTOMATIZARE

Toate echipamentele electrice noi vor fi subiect de testare la fata locului conform recomandarilor
producatorului.
Testarea la fata locului dupa instalare care se va face inaintea Testelor de punere in functiune si vor
include urmatoarele:
9.2 1.9.2 Cablare

Contractorul va fi responsabil pentru executarea tuturor testelor la fata locului si furnizarea de
echipamente de testare.
Instalatiile complete vor fi testate in urmatoarea ordine: mai intai alimentarile principale si
impamantarea, iar in al doilea rand controlul, interconectarea cablurilor si impamantarile.
Aceste testari se vor face in concordanta cu normativele romanesti in vigoare.
O lista cu numarul cablurilor si toate rezultatele testelor vor fi inaintate catre Consultant.
Antreprenorul va informa Inginerul inaintea testarii cablurilor, va fi responsabil pentru a asigura ca
toate partile implicate sunt constiente de pericolul testelor si va garanta protectia muncii pentru
personalul implicat. Orice izolare speciala si preparare va fi executata inainte ca testarea cablurilor
sa fie completa de catre contractorul responsabil pentru acel echipament.
Toate certificatele de inspectie vor fi corect completate, semnate si vor fi inaintate catre Inginer.
9.3 1.9.3 Cabluri de joasa tensiune

Testarea rezistentei de izolatie a cablurilor se va face conform specificatiilor producatorului.
9.4 1.9.4 Impamantare
Testarea rezistentei va fi facuta intre masa generala a impamantarii si electrod de impamantare

si/sau sistemul de impamantare.
23
9.5 1.9.5 Tablouri electrice si de automatizare
Echipamentele electrice si tablourile vor fi aratate sa functioneze corect.

Date fiind eventualele urmari ale fazelor de transport, depozitare, instalare, se procedeaza la
completarea si verificarea prealabila a tablourilor, inainte de trecerea la racordarea instalatiilor.
-Verificarea vizuala a integritatii constructiei metalice a tabloului.
-Verificarea existentei si integritatii marcajelor si etichetarilor tabloului, circuitelor,
aparatelor, conform proiectului.
-Verificarea legaturilor electrice interioare.
-Verificarea se face la tensiunea nepericuloasa de cel mult 24 V, tabloul nefiind cuplat la
retea. Se va verifica si strangerea legaturilor, fixarea aparatelor.
-Verificarea legaturilor de protectie, prin punere la pamant (sub 0,1 ohmi) a aparatelor,
precum si intre priza de pamant si centura de legare la pamant.
-Verificarea rezistentei de izolatie intre circuite si masa, conform STAS 553.
Demonstrarea operationalitatii tuturor protectiilor, alarmelor si circuitelor de monitorizare va fi
executata si va include urmatoarele:
(a) Panourile de control vor fi subiect ale testarii rezistentei de izolatie pentru toate circuitele de
forta intre faze si catre pamant la 500V. Teste similare vor fi executate pe circuitele
auxiliare. Testele conductorului primar se vor executa cu toate intrerupatoarele,
disjunctoarele si contactoarele in pozitia lor inchisa;
(b) Testarea pentru a demonstra corecta operare a interblocarilor, protectiilor de current si
tensiune, releelor de alarma si control peste gama lor de operare si setarilor de serviciu; si
instrumentelor de indicare si inregistrare;
(c) Operarea tuturor pushbutoanelor, intrerupatoarelor de control, lampi indicatoare ale starii
echipamentelor, si instrumente de indicare;
(d) Operarea tuturor alarmelor si declansarilor;
(f) Sistemul de protectie si interblocare va fi demonstrat ca functioneaza correct pentru fiecare
circuit;
9.6 1.9.6 Echipamentele rotative
Testele rezistentei de izolatie si testele rotatiei fazelor vor fi completate pentru toate motoarele si
generatoarele.
1.10 TESTELE DE FINAL – PUNEREA IN FUNCTIUNE

Pentru completarea tuturor testelor de catre Antreprenor urmatoarele operatii vor fi executate:
Contractorul va seta dispozitivele de protectie in concordanta cu cerintele specificatiilor si

vor fi in prealabil agreate de catre Inginer.
(a) Contractorul va executa o inspectie vizuala a tuturor dispozitivelor de control a
motoarelor, tablourilor de distributie, carcaselor si traseelor de cabluri pentru a asigura
acordul si potrivirea in vederea punerii sub tensiune.
(b) Contractorul va asigura ca toate intrerupatoarele automate vor actionate in pozitia OFF,
toate dispozitivele de testare indepartate, carcasele au fost completate si usile
tablourilor inchise.
(c) O copie a tuturor testelor executate si completate in formulare va fi re-transmisa catre
Consultant pentru a se asigura ca toate rezultatele testelor au fost satisfacatoare.
(d) Functionalitatea tuturor celulelor si tablourilor electrice, dispozitivelor de protectie si
interblocarilor vor fi demonstrate imediat inaintea punerii sub tensiune a circuitului.
24
(e) O copie schita a Manualelor de operare si Intretinere va fi transmisa inaintea punerii in

functiune.
10 1.11 INSTRUIREA
Contractorul va furniza instruirea pentru personalul autorizat numit al Beneficiarului pentru a opera
instalatiile electrice.
Pentru instalatiile electrice:
-sa citeasca indicatiile de pe aparatura de masura si control si sa actioneze corespunzator in caz de
avarie;
-sa poata opera corespunzator manual sau automat de pe fata tablourilor electrice, toate pompele,
motoarele si echipamentele tehnologice alimentate cu electricitate.
2 SPECIFICATII TEHNICE GENERALE PENTRU LUCRARI DE AUTOMATIZARE SI

CONTROL
10.1 2.1 Facilitati de exploatare

Statia de lucru va oferi cel putin urmatoarele facilitati:
• Siguranţă de sistem;
• Gestionarea situatiilor de avarie / alarma;
• Arhivare de date;
• Comenzi (daca este cazul);
• Informaţii despre starea sistemului;
• Facilitati de configurare si editare a parametrilor sistemului;
• Sistemul va fi monitorizat de catre personalul de exploatare , beneficiar cat si de furnizorul
de echipament prin intermediul unui browser de internet.
10.2 2.2 Arhivarea datelor

Pentru a putea efectua înregistrari pe perioade îndelungate, sistemul va fi prevazut cu capacitatea de
arhivare a marimilor (datelor) masurate. Datele arhivate vor include, cel putin:
• toate situatiile de alarma si modificarile de stare;
• masurari ale variabilelor executate fie la rate (perioade) de esantionare presetate în domeniul
cuprins între 1 minut si 24 ore fie la ratele de esantionare ale statiilor intermediare de
masurare la distanta.
Datele arhivate vor fi înregistrate pe un mediu de stocare capabil sa stocheze înregistrari ale
valorilor parametrilor masurati pe o perioada de cel putin 7 zile.
Datele (valorile) arhivate ale parametrilor masurati vor putea fi reluate, afisate, procesate si tiparite
în acelasi mod ca si datele / valorile curente.
10.3 2.3 Performantele sistemului

Proiectarea sistemului va asigura ca, în conditii de exploatare normala, sa fie satisfacute
urmatoarele criterii de performanta:
• posibilitatea transmisiei de mesaje de alarma
• transfer de date prin conexiune permanenta
• Accesare date arhivate
• Monitorizarea functionari
25
In vederea monitorizarii tehnologice gospodaria de apa va fi doata cu modem de alarmare ce

va fi atasat tabloului electric. Modemul va prelua informatiile vitale de la foraje, statia de tratare cat
si de la statia de pompare.
Controlul permanent al parametrilor tehnologici permite elaborarea unor strategii de optimizare a
regimului de exploatare astfel incat sistemul sa fie sigur durabil si eficient.
Sistem de achizitie date va acoperi curentii slabi de la sensori existenti in statie si va transmite la
distanta valorile in unitati fizice pentru monitorizare si arhivare parametri.
Intocmit,
ing. Dima Valentin
26
I.J.C. CALARASI
…………………………………

-Nume proiect : ”MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE APA DE PE RAZA COMUNEI PERISORU, JUD. CALARASI AFERENTA
-Pr. nr: 146/2018
-Obiect: GOSPODARIE DE APA - INSTALATII ELECTRICE
crt. receptioneaza calitativ si pentru care trebuie P.V.L.A.-Proces verbal de lucrari B: beneficiar actului
intocmite documente scrise ascunse E: executant incheiat
G: geotehnician
1. Verificare pozare priza pamant, inainte de astupare P.V.L.A. B+E
sant
2. Verificare legaturi tablouri la instalatia de legare la P.V. B+E
pamant
3. Punerea in functiune si receptia instalatiilor P.V.R. B+E+P+I
executate
Proiectant, Executant, Beneficiar, I.S.C. CALARASI,

S.C. VEST INSTAL S.R.L. ………………………………… COMUNA PERISORU Insp. de specialitate
PROIECTANT GENERAL
J51/527/3006, str. Dropia, nr. 104
VOLUM IV CAIET IV.1

●PARTI SCRISE – CAIETE CAIET SARCINI RETEA DE APA
DE SARCINI
Pr. Nr.:146/2018

FAZA: P.Th.+D.E.

PARTI SCRISE – CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA

LUCRARII
1. GENERALITATI
1.1 Alcătuirea Caietului
Prezentele specificaţii tehnice sunt generale şi se referă la majoritatea lucrărilor întâlnite În

mod curent in cadrul acestui proiect. In cazul in care specificaţiile tehnice se referă la lucrări care
nu sunt prevăzute a se executa in cadrul proiectului, prevederile acelor capitole nu vor fi luate în
considerare.
Prevederile caietului de sarcini au caracter obligatoriu pentru execuţia lucrărilor si vor fi
citite numai împreună cu Memoriile Tehnice şi plansele. Prevederile şi cerinţele prezentului Caiet
de Sarcini nu vor exonera Antreprenorul de răspunderea de a asigura calitatea ce se impune pentru
asemenea lucrări, prin efectuarea verificărilor si încercărilor pe care le considera necesare sau sunt
prevăzute în standardele şi normele româneşti în vigoare, privind testarea calităţii materialelor şi a
execuţiei.
1.2 Prescurtări
În acest contract următoarele prescurtări au înţelesul de mai jos:

- mm înseamnă milimetri
- cm înseamnă centimetri
- m înseamnă metri
- km înseamnă kilometri
- mm2 înseamnă milimetri pătraţi
- cm2 înseamnă centimetri pătraţi
- m2 înseamnă metri pătraţi
- ha Înseamnă hectare sau 10.000 metri pătraţi
- l înseamnă litri
- m3 înseamnă metri cubi
- g înseamnă grame
- kg înseamnă kilograme
- tonă înseamnă 1.000 kilograme
- l/s (dm3/s) înseamnă litri (decimetri cub) pe secundă
- m3/s înseamnă metri cubi pe secundă
- kg/cm2 înseamnă kilograme pe centimetru pătrat
- 0C înseamnă grade Celsius
- % 0 înseamnă procente
- % 0 înseamnă la mie
1.3 Respectarea Legilor şi Reglementarilor Române

Toate activităţile şi procedurile pe Şantier vor fi în concordanţă cu Normele şi Reglementările
Tehnice Române în vigoare, după cum sunt aplicabile Lucrărilor de executat şi vor respecta
legislaţia muncii in vigoare.
2
1.4 Prevederile Contractului

Lucrările ce fac obiectul Contractului include fabricarea, testarea, livrarea la amplasament,
depozitarea, instalarea, darea in functiune, exploatarea şi întreţinerea pe durata a 36 luni a utilajelor
descrise in Proiect şi instruirea personalului Beneficiarului pentru procedurile de exploatare si
întreţinere.
Alimentarea cu energie electrică a obiectelor incluse in Proiect, ce poate include
transformatoare,cabluri subterane şi echipament de comandă şi control ş.a., va fi realizată de către
operatorul regional de energie electrica. Antreprenorul va asigura accesul şi cooperarea necesare
pentru a permite companiei de electricitate să-şi execute lucrările în acord cu programul
Antreprenorului.
1.5 Desene şi Documente

În conformitate cu cerinţele contractului, proiectantul pregăteşte desenele detaliate şi desenele de
lucru necesare pentru executarea lucrărilor. Toate dimensiunile din aceste desene, calcule,informaţii
furnizate În legătură cu contractul sunt exprimate în unităţile SI (Metric - m, kg, N, kg/cm,Watt, bar
etc.).
Desenele de execuţie sunt desenele pentru construcţie şi desenele suplimentare care pot fi elaborate
de proiectant, în scopul execuţiei lucrărilor. Desenele suplimentare vor fi furnizate in cursul
construcţiei şi vor fi obligatorii in execuţia lucrărilor.
Lucrările în ansamblu vor respecta în toate privinţele cotele, dimensiunile şi detaliile conţinute.
Desenele de execuţie:
Antreprenorul va verifica cu atenţie toate desenele care i-au fost furnizate şi aduse in atentia
Proiectantului orice erori sau discrepanţe descoperite in ele, acesta urmând să emite instructiunile
necesare pentru corecţii.
Unde dimensiunile şi cotele sunt indicate în desene sau menţionate în documentele care fac parte
din contract sau emise în cadrul acestuia, acestea vor fi verificate de antreprenor pe şantier şi el va fi
responsabil pentru semnalarea promptă a oricăror erori şi discrepanţe în aceste dimensiuni şi cote.
Proiectantul va emite instrucţiunile necesare pentru corecţii.
Dacă antreprenorul nu va descoperi şi/sau nu va informa proiectantul despre orice erori sau
discrepanţe în desene, acest lucru nu îi va degreva pe antreprenor de responsabilitatea pentru lucrare
nesatisfăcătoare sau execuţie defectuoasă rezultând din acestea şi nici de obligaţiile de a rectifica şi
a remedia lucrările pe propria cheltuiala.
1.6 Desene de Arhivă
În paralel cu execuţia lucrărilor în amplasament, antreprenorul va pregăti toate desenele lucrărilor

pentru cartea construcţiei. După ce lucrările au fost incheiate, Antreprenorul va furniza arhiva cu
documentele elaborate pe parcursul execuţiei, indicând Lucrările cum au fost ele executate. Aceste
desene vor include:
- Desene de amplasare a fiecărei instalaţii complete în amplasament. Acestea vor indica clar
poziţia tuturor racordurilor şi conductelor executate si vor include anexe si detalii care sa prezinte o
descriere completa a lucrărilor.
- Planul de trasee ale cablurilor şi a fiecărei inştalaţii principale arătând secţiunile prin
grupele de cabluri şi tranşee astfel încât fiecare cablu dintr-un grup sau tranşee să poată fi identificat
imediat.
Informaţiile sus-menţionate pot fi furnizate pe un număr de desene la scară mare care vor fi corelate
printr-un plan la scară mică. .
Desenele pentru Cartea Construcţiei pot include pe acelea trimise ca desene de execuţie şi vor fi
dimensionate şi detaliate în concordanţă cu cerinţele pentru desenele de execuţie.
3
Planşele vor fi prezentate în albume legate în formate standardizate A1, A2, A3, A4 sau
similar: Titulatura documentaţiei si numerotarea vor respecta titulatura şi numerotarea desenelor de
execuţie furnizate anterior.
1.7 Transportul, Depozitarea şi Îngrijirea Lucrărilor
Antreprenorul va fi responsabil pentru depozitarea şi siguranţa tuturor materialelor şi

echipamentelor livrate la amplasament şi instalate şi pentru siguranţa tuturor lucrărilor executate
până la terminarea lucrărilor.
1.8 Nivelment şi Cote
Cotele de nivel prezentate în piesele desenate sunt date în metri deasupra nivelului Marii Negre.
Inainte de începerea lucrării, Antreprenorul va primi de la cel care a intocmit studiul topografic un
număr de borne şi repere de masurători pe Şantier. Bornele şi reperele vor fi sub forma unor blocuri
de beton sau puncte fixe pe structuri existente şi vor permite Antreprenorului să stabilească liniile şi
cotele lucrărilor.
Înainte de a începe orice lucrare, antreprenorul va verifica topografia şantierului lucrării şi
aliniamentul şi cota bornelor şi reperelor si îi va cere proiectantului să corecteze orice eroare sau
aliniament defectuos care pot fi descoperite pe parcursul unei asemenea verificări. După ce reperele
şi bornele au fost astfel verificate şi după ce,toate erorile, dacă există, au fost corectate, se vor
stabili toate liniile şl cotele necesare pentru execuţia lucrării.
Antreprenorul va stabili linii de ridicare topo paralele la o distanţă sigură, corespunzând punct cu
punct liniilor oriqinale sau alte puncte de referinta, după cum au fost aprobate de Proiectant,
permiţând restabilirea liniilor si punctelor şi/sau verificarea şi măsurarea lucrării executate oriunde
liniile şi punctele originale trebuie in mod inevitabil distruse sau înlăturate în timpul derulării
lucrării.
Antreprenorul va fi singur responsabil pentru corectitudinea acestor linii şi cote şi de lucrarea
executată şi va rectifica toate eventualele greşeli pe propria cheltuiala indiferent la ce stadiu a ajuns
lucrarea. Antreprenorul va fi de asemenea responsabil pentru întreţinerea reperelor şi bornelor pe
parcursul întregii perioade de construcţie şi va repara sau înlocui pe propria cheltuiala oricare din
ele care pot fi deteriorate, distruse sau înlăturate din indiferent ce cauză. Orice defecte sau erori
cauzate de deteriorarea sau înlăturarea oricăror repere sau borne, sau remedierea sau înlocuirea
neadecvată a acestora, se vor considera a fi deficienţe şi erori ale Antreprenorului.
Următoarele vor fi păstrate pe şantier, incluzând dar nefiind limitate la: nivela, teodolit, ţăruşi, mire,
jaloane etc., pentru a realiza în orice moment o verificare a trasării lucrărilor.
1.9 Trasarea Lucrărilor

rambleelor,drumurilor, împrejmuirilor, pereţilor, aliniamentului pentru toate conductele şi alte astfel
de linii (limite) şi puncte care potfi.cerute. Pe baza acestor repere şi puncte certificate şi acceptate,
Antreprenorul va face măsurătorile iniţiale şi trasarea conductelor.
Cărţile de teren şi datele tabelare vor fi bine păstrate şi vor fi oricând disponibile pentru inspecţii şi
verificări la cererea Beneficiarului sau I.S.C.
Când se predă Antreprenorului dreptul de liberă trecere al fiecărei conducte noi sau neterminate,
Proiectantul va indica Antreprenorului aliniamentul aproxrmativ al conductei şi reperele şi alte
puncte fixe în câmp de-a lungul şi adiacente aliniamentului.
4
Trasarea va consta din marcarea tuturor coturilor şi a altor puncte caracteristice pe aliniament şi pe
porţiuni drepte prin ţăruşi înfipţi în pământ la fiecare 50 m.
Unde marcajele originale trebuie în mod inevitabil înlăturate sau distruse in timpul derulării lucrării,
antreprenorul va stabili o linie de ridicare topografica paralela la o distanţa sigură, corespunzând
punct cu punct liniei originale.
1.10 Prospecţiuni Subterane
Dacă şi in măsura in care au fost efectuate prospecţiuni pe Şantier, rezultatele acestor prospecţiuni
vor fi puse la dispoziţia Antreprenorului, pentru verificare. Unde, în desene sau în jurnalele de foraj
apar cuvintele "rocă" sau "rocă dură", ele indică numai prezenţa unui material dur şi nu neapărat
prezenţa unui strat de rocă.
Toate informaţiile despre condiţiile subsolului sunt furnizate numai pentru a ajuta Antreprenorul.
Acesta trebuie să tragă propriile concluzii din informaţiile puse la dispoziţie şi nu se oferă nici o
garanţie privind acurateţea acestor informaţii şi nici nu se presupune a fi complete sau suficiente
pentru scopul Contractului.
Fundul săpăturilor sau puţurilor indicat în desene indică numai adâncimile la care au fost săpate şi
nu indica limitele inferioare ale straturilor.
Orice alte prospecţiuni de subsol pe care antreprenorul le-ar putea face în scopul obţinerii
informaţiilor suplimentare despre condiţiile subterane, localizarea gropilor de împrumut etc., vor fi
in întregime pe cheltuiala sa.
1.11 Programul de Lucru
Antreprenorul va elabora programul de lucru pentru execuţia lucrărilor în ansamblu, indicând în

detaliu ordinea în care diferitele părţi ale lucrărilor urmează a fi executate, cu date de începere şi
încheiere şi, unde e necesar, stadii intermediare ale lucrărilor şi date ale acestora.
Programul menţionat va ţine cont de condiţiile sezoniere şi de mediu. Programul trebuie să fie
însoţit de schiţe indicând în plan şi secţiuni diferitele stadii ale execuţiei lucrărilor.
Programul va ţine seama şi de necesitatea coordonării procedurilor pentru construcţia şi instalarea
lucrărilor mecanice şi electrice şi executarea puţurilor forate şi de echipamentele prevăzute in cadrul
altor contracte, in mod metodic.
Reprezentanţii Antreprenorului vor participa la intruniri de-evaluare a progresului lucrărilor, pe
şantier sau la sediul beneficiarului. În plus, reprezentanţi ai Antreprenorului vor participa si la alte
intruniri În caz de urgenta sau pentru alte motive, la solicitarea beneficiarului lucrarilor.
Antreprenorul va elabora un raport lunar privind situaţia lucrărilor. Raportul va include o copie a
programului aprobat care sa indice stadiul curent al fiecărei activităţi.
1.12 Coordonarea cu alţi Subantreprenori
Dacă unul sau mai mulţi Subantreprenori vor lucra pe Şantier(e), atunci Subantreprenorul va
desfăşura activităţile sale sub Indrumarea Antreprenorului coordonate cu activităţile celuilalt
(celorlalţi) Subantreprenori care lucrează pe Şantier(e). De câte ori operaţiile executate de mai mult
de un Subantreprenor se interferează, Antreprenorul va decide asupra ordinii preferinţelor lucrărilor
în cadrul diferitelor contracte astfel încât lucrările în ansamblu să fie încheiate în modul cel mai
eficient şi economic.
Subantreprenorul nu va fi îndreptăţit să pretindă plata separată, extinderea perioadei sau
compensaţie pentru interferenţă şi întârzierile cauzate de îndeplinirea cerinţelor acestei clauze.
1.13 Echipamentele de Construcţii
5
Toate echipamentele de construcţii utilizate în execuţia lucrărilor vor fi de tipul, mărimea şi metoda
de lucru aprobate de proiectant dacă din oricare motiv orice excavator, excavator mecanic cu cupe,
rolă de ghidare, soneta, betonieră, vibrator, maşină de sudat sau alt utilaj sau dispozitiv angajate în
lucrare sau propuse a fi utilizate de antreprenor pentru lucrări nu vor fi utilizate sau dacă orice astfel
de utilaj sau dispozitiv menţionat anterior este nepotrivit pentru utilizarea la lucrări sau la orice
parte din ele, atunci aceste echipamente vor fi imediat retrase din folosinţa.
În mod special, proiectantul poate interzice sau suspenda folosirea utilajelor care în opinia sa este
posibil să pericliteze siguranţa lucrărilor să înlăture mai mult material decât e necesar; să
deterioreze sau să facă inadecvată orice structură; să spargă sau să deterioreze conducte, tuburi,
cabluri sau orice alt bun sau lucrare de orice fel similar, proiectantul poate interzice folosirea
utilajelor care pot să producă poluare fonică sau de altă natură.
1.14 Epuismente
Antreprenorul va menţine lucrările uscate pe tot parcursul execuţiei, va realiza toate devierile
necesare şi va executa pomparea necesară pentru a elimina apele de suprafaţa şi cele subterane după
cum poate fi necesar ln realizarea lucrărilor şi va prevedea în acest scop batale de evacuare,canale
de scurgeri etc. Este interzisă inundarea drumurilor sau terenurilor aparţinând domeniului public sau
proprietăţilor private.
1.15 Amplasamentul (Şantierul)
Dacă nu se specifică altfel în planuri şi secţiuni sau în prezentul document, amplasamentul

înseamnă întinderea acelor terenuri publice şi private care sunt necesare sau practicabile pentru
construcţia lucrărilor. Antreprenorul nu va utiliza amplasamentul pentru alte scopuri care nu sunt
cerute în contract.
Beneficiarul va fi responsabil pentru construirea drumurilor temporare utilizate pentru operaţiile de
execuţie, în măsura în care e necesar, precum şi pentru repararea şi întreţinerea oricărui drum
existent sau structura care poate fi utilizată de antreprenor pentru execuţia lucrării în cadrul
contractului. Toate drumurile şi podurile puse la dispoziţie de beneficiar vor fi de lăţime şi
stabilitate suficiente pentru a permite deplasarea tuturor vehiculelor şi utilajelor folosite la execuţia
lucrărilor.
Antreprenorul va fi responsabil pentru întreţinerea drumurilor puse la dispoziţie de către Beneficiar
pe parcursul perioadei de construcţie şi la încheierea lucrărilor le va preda cel puţin în starea
iniţială.
Înainte de începerea oricărei activiţăţi, Antreprenorul va face împreuna cu reprezentanţii
Autorităţilor Locale un proces verbal asupra stării suprafeţei oricărui teren privat sau public pe care
se va face accesul la Amplasament (Şantier). Antreprenorul va face ca toate aceste suprafeţe sa fie
accesibile si le va menţine intr-o stare corespunzătcare. In timpul execuţiei lucrărilor, la terminarea
folosirii de către antreprenorul a acestei cai de acces el va reface starea suprafeţelor, făcând ca
acestea sa fie cel puţin la fel de bune ca inainte de inceperea lucrului.
Antreprenorul va menţine amplasamentul într-o stare curată, sănătoasă. El va controla
vegetaţia de aşa natură incât să nu deprecieze confortul şi aspectul vecinătăţii amplasamentului.
După execuţia lucrărilor in orice parte a amplasamentului, în alt scop decât in legătură cu îngrijirea
şi intreţinerea lucrărilor, antreprenorul va curăţa numita parte de amplasament.
Materialele rezultate din eliberarea terenului vor fi proprietatea Beneficiarului. Antreprenorul le va
indepărta de pe şantier şi le va amplasa într-un anumit mod şi pe un teren conform aprobării
prealabile a Beneficiarului.
Antreprenorul nu va intra în nici o parte a şantierului situata pe teren privat fără a fi obţinut
consimţământul proprietarului.
6
Antreprenorul se va asigura ca toate drumurile pe care le foloseşte nu sunt murdărite ca urmare a

acestei folosiri si în cazul în care ele se murdăresc, antreprenorul va lua imediat masurile necesare
pentru a le curaţi.
Antreprenorul va remedia prompt orice deteriorare a drumurilor, căilor de apă şi structurilor,
cauzate de operaţiile executate de el. Antreprenorul va da în orice moment personalului şi agenţilor
beneficiarului, precum şi oricăror alţi antreprenori care lucrează pe şantier pentru beneficiar,
folosinţa liberă a accesului conform necesităţilor pentru execuţia lucrărilor şi instalarea utilaje lor.
1.16 Dreptul de liberă Trecere şi Zona de Lucru
Beneficiarul va asigura dreptul de liberă trecere necesar şi va desemna drumurile de acces care vor
putea fi utilizate. zona de lucru, adică zona sau zonele unde antreprenorul îşi va aşeza birourile,
magaziile, atelierele de lucru, depozitele pentru echipamente etc. şi bazele de transport, va fi în
responsabilitatea antreprenorului.
Dreptul de liberă trecere pentru lucrări va fi aprobat de autorităţile locale şi se va considera a fi
suficient pentru execuţia conformă a lucrărilor.
Antreprenorul va reface şi va reinstaura pe propria cheltuiala drepturile de liberă trecere şi zonele de
lucru la încheierea lucrărilor.
Beneficiarul poate cere în orice moment înlăturarea oricăror blocaje de pe drumurile de acces.
1.17 Amenajări şi Facilităţi pe Amplasament
Pentru perioada de întindere a Contractului, incluzând perioada de întreţinere, Beneficiarul va pune

la dispoziţia Antreprenorului, fără taxe suplimentare, un loc pentru construcţia amenajărilor şi
facilităţilor necesare bazei de producţie. Antreprenorul va fi responsabil pentru menţinerea
facilităţilor în bună stare şi va efectua prompt reparaţiile şi îmbunătăţirile necesare.
Antreprenorul îşi va asigura pe propria cheltuială alimentarea cu apă, energie electrică si termică,
telefonie, evacuare apa etc., necesare pentru realizarea lucrărilor.
Apa este necesară în scopul spălării agregatelor, producerii mortarului şi betonului şi pentru alte
utilizări la şi pentru lucrări precum şi pentru probarea, spălarea şi clorarea conductelor.
Antreprenorul îşi va face propriile aranjamente pentru alimentarea cu apă de calitate aprobată şi va
monta şi întreţine toate pompele, conductele, vanele, rezervoarele, cisternele, furtunele,
pulverizatoarele şi alte dispozitive necesare pentru distribuţia apei conform necesităţilor la diversele
părţi ale lucrărilor.
Dacă e necesar, Antreprenorul va preleva apa din râuri şi alte surse şi va prevedea facilităţi
temporare de tratare. Antreprenorul va prevedea în orice moment şi pe propria cheltuială, pentru
mâna sa de lucru, o alimentare cu apă potabilă.
Dacă pentru furnizarea apei necesare executării lucrărilor se permite racordarea la magistrale şi
reţele de conducte existente, Antreprenorul va respecta toate reglementările şi cerinţele autorităţii
competente. Antreprenorul va obţine el însuşi toate avizele legate de aceasta şi va face toate
aranjamentele necesare pentru executarea racordului.
Antreprenorul va face propriile aranjamente pentru toate lucrările de alimentare cu energie electrică
necesară pentru execuţia lucrării.
De asemenea, Antreprenorul va monta, conecta şi întreţine în bune condiţii toate
cablurile,conductoarele şi alte utilaje şi echipamente electrice necesare pentru realizarea obligaţiilor
sale contractuale. Toate aceste utilaje şi instalaţii descrise mai sus vor respecta cerinţele referitoare
la acestea şi reglementările Autorităţii de Electricitate şi vor fi întreţinute.
Antreprenorul se va asigura în orice moment că Şantierul şi împrejurimile acestuia să nu fie blocate

sau aglomerate şi să nu se creeze perturbări fonice datorită execuţiei Lucrărilor care ar putea afecta
Şantierul sau împrejurimile.
7
Antreprenorul va prevedea deversarea oricărei ape, din zona Lucrărilor, indiferent de calitatea
acesteia, astfel încât persoanele având drepturi asupra terenului sau cursurilor de apa în amonte sau
în aval de locul în care e deversată apa să nu fie afectate.
1.18 Protecţia şi Întreţinerea Drumurilor Existente, a Utilităţilor etc.
1.18.1 Generalităţi
Unde Lucrările pot afecta staţiile de alimentare cu combustibili existente şi utilităţile existente
precum drumuri publice, apa, canalizare, electricitate, telefonie şi gaz se vor proiecta şi executa cele
necesare astfel încât să nu se întrerupe funcţionarea acestor utilităţi fără primirea anterioară a
aprobării autorităţilor responsabile pentru aprovizionarea şi întreţinerea acestor staţii şi utilităţi.
Antreprenorul va obţine aprobările necesare de la autorităţile recunoscute care deţin/exploatează
aceste utilităţi. Dacă nu se dă aprobarea pentru întreruperea funcţionării utilităţilor, Antreprenorul
poate stabili facilităti temporare pentru alimentarea continuă in timpul execuţiei. Astfel de facilităţi
temporare vor fi
implementate numai după aprobarea autorităţii respective.
Dacă, după primirea aprobării autorităţilor responsabile, o utilitate trebuie închisă temporar,
Antreprenorul va respecta cerinţele acestor autorităţi informând anterior consumatorii individuali ai
utilităţii şi, în cazul întreruperii alimentarii cu apă, departamentul de pompieri.
În scopul prevenirii şi evitării accidentelor de muncă, pentru determinarea existenţei şi poziţiei unor
lucrări subterane, cum sunt cabluri electrice, telefonice, conducte de apă şi termoficare,
Antreprenorul lucrării va convoca în scris delegaţii întreprinderilor de exploatare ale reţelelor
subterane.
Împreună cu aceşti delegaţi va stabili de comun acord traseele existente ale reţelelor pe care le
exploatează, obligatoriu înainte de atacarea lucrărilor de săpături manuale sau mecanice, încheindu-
se un proces verbal care să cuprindă măsurile de siguranţă ce trebuie luate în prealabil şi numai
după aceea se va da permis de atacarea lucrărilor de săpătură.
Convocarea se va face conform procedurii civile cu 5 zile înainte de atacarea lucrărilor în zona
respectivă atrăgându-se atenţia că neprezentarea la această convocarea atrage după sine răspunderea
materială şi penală în caz de producere a unui accident sau degradarea reţelelor subterane, dată fiind
necunoaşterea acestor reţele din zonă.
1.18.2 Lucrul în Vecinătatea Liniilor Electrice
Oriunde conductele sau alte lucrări cu drept de liberă trecere intersectează sau se aproprie de o linie
electrică, antreprenorul se va familiariza cu cerinţele şi reglementările cu privire la lucrările
executate în vecinătatea liniilor electrice. EI va respecta aceste cerinţe şi reglementări şi va obţine
toate avizele cerute.
1.18.3 Căi de Acces Temporare, Poduri, Pasarele etc.
Unde oricare drum, cale sau drept de liberă trecere se intersectează cu execuţia Lucrărilor,
Antreprenorul va realiza un drum, cale sau pod alternativ temporar suficient. În special,
Antreprenorul va prevedea mijloace de acces pentru a permite ocupanţilor adiacenţi să-şi desfăşoare
ocupaţia normală.
1.18.4 lntersectarea Drumurilor, Conductelor, Liniilor Telefonice şi Electrice etc.
După obţinerea permisiunii autorităţilor sau proprietarilor de a traversa drumuri sau utiiităţi precum
conducte de apă, linii telefonice şi electrice, cabluri etc., Antreprenorul va face toate aranjamentele
8
necesare cu autorităţile respective şi/sau proprietarii utilităţilor menţionate şi va obţine acordul lor
pentru durata şi modul de execuţie al tuturor lucrărilor legate de aceste intersecţii, pentru a evita
degradarea unor utilităţi, întreruperea funcţionării acestora sau producerea de accidente de muncă.
Dacă se intersectează un drum public, Antreprenorul trebuie să lase jumătate din lăţimea drumului
liberă pentru trafic,sau să construiască o deviere temporară, după cum se cere de către autoritatea de
drumuri. Lungimea, lăţimea şi forma acestei devieri şi modul de construcţie vor fi conform
lndrumăril Autorităţii Locale pentru Drumuri, dar va permite în orice moment trecerea traficului de
pe drum.
Antreprenorul va instala semne de avertizare şi de circulaţie şi va angaja oameni de dirijare pentru a
dirija traficul şi va marca intersecţiile de drumuri, va monta lumini de seara până dimineaţa.
Unde conducta "intersectează conducte existente, canale, linii telefonice sau electrice şi cabluri,
Antreprenorul va fi responsabil pentru păstrarea acestor utilităţi în condiţii bune şi de funcţionare în
timpul execuţiei lucrărilor şi va avea grijă ca orice deteriorare la oricare din aceste servicii să fie
imediat remediata.
1.18.5 Prevenirea Blocajelor, Poluării Apei şi Poluării Fonice
Antreprenorul se va asigura în orice moment ca şantierul şi împrejurimile acestuia să nu fie blocate

sau aglomerate şi să nu se creeze perturbare prin zgomot datorita execuţiei lucrărilor care ar putea
afecta şantierul sau împrejurimile.
Antreprenorul se va asigura că nu exista scurgere de produse petroliere sau alte substanţe nocive în
râuri sau alte cursuri de apă. Înaintea începerii oricăror lucrări care ar putea implica scurgeri de
produse petroliere, antreprenorul va consulta proiectantul şi va lua măsuri anti-poluare eficiente
conform cerinţelor pentru a preveni scurgerea sau poluarea.
1.18.6 Lucrul pe Drumurile Publice
Unde şoselele sau străzile publice trebuie traversate sau unde se executa lucrari pe drumurile
publice, Antreprenorul va obţine instrucţiuni de la autorităţile competente referitor la data si ora
pentru spargerea drumului, modul în care traficul trebuie deviat pe alte drumuri. Lungimea sanţului
care poate fi lăsat deschis, în nici un caz nu va depăşi 200 m.
1.19 Limba Folosită
Toate desenele, instrucţiunile, semnele, notele, panourile cu insemnele firmei, inclusiv insemnele de
avertizare folosite in execuţia şi intreţinerea lucrărilor vor fi in limba română.
1.20 Panouri Indicatoare
Antreprenorul va procura şi va monta unul sau mai multe panouri cu denumirea lucrării şi
antreprenorului pe amplasamente. Panouriie vor fi de o construcţie solidă, iar literele vor fi scrise in
limba română, cu culoare neagră pe fond alb. Montarea şi dimensiunile panourilor vor corespunde
cu legislaţia în vigoare.
1.21 Semnalizare şi Iluminare
Lucrările şi in special şanţurile vor fi semnalizate corespunzător, astfel incât să fie vizibile atât
ziua,cât si noaptea, în vederea prevenirii accidentelor.
1.22 Autorizaţii
9
În cazul în care sunt necesare intreruperi sau devieri temporare ale circulaţiei rutiere în zona
lucrărilor, Antreprenorul va lua legătura şi va obţine toate aprobările necesare de la organele de
Poliţie Rutieră.
1.23 Reclama
Antreprenorul nu va amplasa nici un fel de reclame pe amplasamentul Lucrărilor sau pe terenurile

alăturate.
1.24 Protecţia Muncii
Antreprenorul va respecta toate normele de protecţie a muncii in vigoare privind protecţia

personalului, lucrătorilor, personalului Beneficiarului şi publicului, faţă de lucrările sale. EI va
obţine copii dupa toate normativele legale relevante şi le va avea la dispoziţie pentru a fi inspectate
pe Şantier.
Se va acorda o atenţie deosebită Reglementărilor şi Normelor de protecţie a Muncii în vigoare
enumerate în cadrul capitolului cu Măsuri de Protecţia Muncii de la sfârşitul prezentului Caiet de
Sarcini.
1.25 Verificarea Lucrărilor Înainte de Acoperire
Antreprenorul va anunţa din timp când astfel de lucrări sunt gata pentru verificare, pentru ca
reprezentanţii in judeţe ai Investitorului să poată realiza această inspecţie în timp util.
1.26 Cerinţe Generale pentru Materiale
Toate materialele şi manopera la care nu se face referire în mod special in acest caiet de sarcini sau
neacoperite în întregime de către un standard aprobat vor fi de cea mai bună calitate şi adecvate
climei din zona lucrărilor.
Antreprenorul este responsabil pentru a se asigura că în bunurile furnizate sunt incluse numai
componente produse conform standardelor internaţionale acceptabile. Orice bunuri care după
livrarea pe şantier sunt găsite sub standard, indiferent dacă au fost inspectate Înainte de expediere,
vor fi Înlocuite pe cheltuiala sa.
Înainte de folosirea lor în românia, pentru materialele care nu sunt produse in conformitate cu
Standardele Româneşti, trebuie obţinut un. "Agrement Tehnic" conform "Reglementărilor pentru
obţinerea Agrementului Tehnic pentru produse şi echipamente în construcţii", publicat În Monitorul
Oficial ca HG 392/1994.
Materialele folosite în lucrări care sunt sau ar putea fi în contact cu apă tratata sau netratată nu vor
conţine nici un component care ar putea da un gust, miros, toxicitate sau altfel de efecte nocive sau
vătămătoare sănătăţii.
10
2. TERASAMENTE
2.1 Generalităţi
Terasarnentele constau în lucrări de săpătură si incarcare în mijlocul de transport,

transportul, împrăştierea, nivelarea si compactarea pământului pentru realizarea fundaţiilor
construcţiilor si a instalaţiilor subterane, precum si a zonei aferente din jurul lor, care pot influenţa
capacitatea de rezistenta, stabilitate si exploatarea acestor construcţii şi instalaţii.
Lucrările de terasamente se vor începe numai după obţinerea de către Antreprenor a Autorizaţiei de
Construire. Executarea lucrărilor se va face de regula mecanizat, metodele de lucru manuale fiind
aplicate numai acolo unde zonele de excavare nu sunt accesibile pentru utilajele de terasamente
(datorită spaţiului de lucru limitat, intersectarea cu conducte şi cabluri existente, traficului sau altor
motive) sau unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificată din punct de vedere tehnico-
economic si de organizare.
Săparea se va face manual şi în cazurile prevăzute în proiect când săparea mecanizată poate produce
degradarea condiţiilor naturale ale surselor de apă subterane ca de exemplu izvoarele.
Faţă de varietatea situaţiilor din teren şi a soluţiilor posibile, prevederile prezentului Caiet de
Sarcini nu au un caracter limitativ, putându-se folosi şi alte procedee de execuţie verificate în
practică şi care prezintă eficienţă din punct de vedere tehnico-economic, al securităţii muncii şi al
securităţii lucrărilor. Orice lucrare de terasamente va fi începută după efectuarea operaţiei de
predare-primire a amplasamentului, trasărilor reperilor cotei zero etc., consemnată într-un proces-
verbal încheiat de delegaţii Beneficiarului, Proiectantului şi Antreprenorului.
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se va verifica întreaga trasare pe teren, atât în
ansamblu cât şi pentru fiecare obiect în parte. Toate lucrările de terasamente pentru diverse părţi ale
proiectului vor fi realizate la dimensiunile şi cotele arătate în desene. in verificarea trasărilor şi
reperelor, se include şi aceea a dimensiunilor şi cotelor de nivel ale amprizei căii ferate sau a
drumurilor, ale platformei, ale şanţurilor, ale drumurilor, picioarelor taluzelor, lucrărilor de apărare.
In sensul prezentelor Specificaţii, termenul "nivelul terenului" se va referi la suprafaţa terenului
înainte de începerea lucrărilor de terasamente, dar după eliberarea generală a amplasamentului.
Antreprenorul are obligatia să urmărească stabilitatea masivelor de pământ ca urmare a influenţei
executării lucrărilor de terasarnente prevăzute în proiect sau acţiunii utilajelor de nivelare, sapare si
compactare, precum şi stabilitatea construcţiilor şi instalaţiilor învecinate etc.
Executarea lucrărilor de terasamente cu ajutorul utilajelor vibratoare se va face numai cu luarea
măsurilor corespunzătoare pentru ca vibraţiile produse de acestea să nu afecteze construcţiile,
instalaţiile şi lucrările învecinate.
În cazul în care pe amplasamentele pe care urmează a se executa lucrări de terasamente sunt
informaţii asupra posibilităţii existenţei unor corpuri explozibile, se va solicita în prealabil
concursul organelor de specialitate (protecţie civilă), iar dacă în timpul executării săpături lor se
Întâlnesc astfel de corpuri explozibile se vor opri imediat lucrările, anuntăndu-se de urgenţă
Beneficiarul, Proiectantul lucrării şi organele de specialitate pentru adoptarea de măsuri
corespunzătoare.
Când executarea săpăturilor implică dezvelirea unor reţele de instalaţii subterane existente
(apă, gaze, electrice etc.) ce rămân în funcţiune, trebuie luate măsuri pentru protejarea acestora
împotriva deteriorării sau îngheţului, iar executarea săpăturilor se va începe numai după obţinerea
aprobării de la instituţiile care exploatează instalaţiile respective (aviz de săpătură şi atunci când
este cazul şi permis de foc etc.).
Când existenţa reţelelor de instalaţii subterane nu este prevăzută în proiect, dar pe parcursul
executării lucrărilor apar indicii asupra existenţei lor, se vor opri lucrările de săpături şi se vor
anunţa Proiectantul şi posesorii reţelelor. Dezafectarea acestora se va face numai cu acordul şi sub
directa supraveghere a posesorului sau unităţii de exploatare, de la caz la caz.
11
2.2 Lucrări Pregătitoare
Lucrările ce se vor executa înainte de începerea lucrărilor de terasamente propriu-zise, sunt

cele de eliberare a amplasamentului şi constau, în principal, în lucrări de defrişări, amenajare a
terenului şi a platformei de lucru.
2.2.1 Defrişări
Suprafeţele de teren ce urmează a fi defrişate se vor stabili prin proiect. În zonele stabilite
pentru defrişare şi scoaterea rădăcinilor, suprafaţa terenului va fi curăţată de zăpadă (când este
cazul), de copaci, buturugi, cioturi, trunchiuri, tufişuri, rădăcini, smocuri mari de iarbă sau frunze,
crengi, buruieni, garduri, structuri minore, moloz şi gunoi de orice natură, piedici naturale sau alte
materiale ce sunt nepotrivite pentru a executa terasamentele şi afunda construcţii.
Defrişările de arbori în zonele forestiere se vor face numai cu aprobarea organelor de specialitate.
Pe amplasamentul viitoarelor taluzuri şi fundaţii ale structurilor, rădăcinile vor fi îndepărtate la o
adâncime nu mai mică de 0,5 m sub cota terenului amenajat. Gropile ce rămân după scoaterea
buturugilor vor fi umplute cu pământ sau alte materiale acceptabile,care se vor compacta.
Toate materialele rezultate în urma defrişărilor vor fi îndepărtate de către antreprenor pentru
a nu stânjeni lucrările de terasamente ce urmează a se executa pe amplasament.
Dupa finalizarea lucrarilor toate zonele verzi sau cu copaci afectate de lucrari vor fi aduse
cel putin la starea initiala.
2.2..2 Îndepărtarea Stratului Vegetal
Dacă nu se indică altfel, acest articol va consta în îndepărtarea stratului vegetal de la cota
terenului natural pe adâncimea stabilită prin sondaje efectuate pe amplasamentul construcţiilor în
cadrul studiului geotehnic.
Dacă este necesar, îndepărtarea se va realiza atât în zonele unde urmează a se executa noile
obiective cât şi în zonele unde se vor executa lucrări temporare şi excavări de materiale pentru
umplutură.
Dupa finalizarea lucrarilor toate zonele verzi sau cu copaci afectate de lucrari vor fi aduse
cel putin la starea initiala.
2.2.3 Asigurarea Scurgerii Apelor Superficiale
Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se execută lucrările de construcţie, va fi

oprită prin executarea de şanţuri de gardă ce vor dirija aceste ape în afara zonelor de lucru.
Dimensiunile şanţurilor de gardă, pantele de scurgere şi modul de protejare a taluzurilor vor fi
prevăzute în proiect. Pământul rezultat din săparea şanţurilor se va depune între şanţurile de gardă şi
săpăturile pe care le apără. În nisipuri argiloase, argile şi pământuri sensibile la umezire, în care apa
ce se infiitrează local dăunează stabilităţii terasamentelor, pereţii şanţurilor pot fi impermeabilizaţi
în aceste porţiuni. Lucrările de impermeabilizare sau consolidare, de orice fel, se vor prevedea prin
proiect şi execuţia lor va începe numai după ce sunt aprovizionate toate materialele, dispozitivele şi
uneltele necesare.
2.3 Devierea Lucrărilor Subterane
Antreprenorul va suporta costul tuturor lucrărilor necesare pentru a proteja ţevile, conductele
şi cablurile întâlnite pe traseu sau cele ce urmează a fi instalate pe toată perioada contractului, cu
scopul de a le menţine în bune condiţii de funcţionare. Antreprenorul General şi Beneficiarul nu
sunt răspunzători de neconcordanţele ivite între datele furnizate de către deţinătorii de reţele şi
12
situaţia existentă a reţelelor subterane (poziţia în plan, dimensiunile, particularităţile ţevilor,

conductelor, cablurilor etc.) sau starea şi tipul structurilor şi taluzurilor existente. Obţinerea,
identificarea, urmărirea şi coordonarea avizelor şi a tuturor informaţiilor referitoare la poziţia şi/sau
devierea conductelor şi altor instalaţii de la deţinătorii reţelelor va fi responsabilitatea
Antreprenorului, astfel încât să fie excluse avarierea acestora sau producerea de accidente de muncă
în timpul execuţiei lucrărilor.
Lipsa unor astfel de date nu va elibera Antreprenorul de responsabilitatea oricărei lucrări de
reparaţii necesare la avarierile cauzate de către el pe parcursul execuţiei lucrării şi pentru costul,
tuturor pierderilor rezultate din aceste avarieri.
Orice deviere temporară sau permanentă a reţelelor va fi permisă doar după o înţelegere cu
deţinătorii de reţele şi cu aprobarea Beneflclarulul şi/sau Antreprenorului General.
2.4 Trasarea Lucrărilor
Trasarea pe teren cuprinde fixarea poziţiei construcţiilor pe amplasamentele proiectate şi

marcarea fiecărei construcţii conform Proiectului. Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii
face parte din trasarea lucrărilor de detaliu şi se efectuează pe baza planului de trasare, după
executarea curăţirii şi nivelării terenului şi după fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul
proiectat.
Toleranţele admise la trasarea pe teren a construcţiilor conform STAS 9824/1-75 sunt
prezentate În tabelul următor.
Toleranţe admise la trasarea construcţiilor pe orizontală pentru lungimi.
Tabel nr. 1 .
Notă: Pentru lungimile intermediare, toleranţele se stabilesc prin interpolare;

Toleranţele prevăzute în tabelul de mai sus se majorează, funcţie de panta terenului, cu
sporurile din tabelul următor.
Tabel nr. 2
2.5 Execuţia Săpăturiior şi Sprijinirilor
Săpătura va consta în excavarea, îndepărtarea şi depozitarea corespunzătoare a materialelor

rezultate din săpătură, pentru diverse părţi ale lucrărilor.
Săpăturile se vor executa mecanizat, cu pereţi verticali sprijiniţi, panã la 10 cm deasupra
cotei fundului tranşeei, dupa care urmeaza sapatura executata manual pe cei 10 cm pana la cota
fundului tranşeei + 20 cm sub cota fundului tranşeii, astfel incat prin compactarea celor 30 cm
sãpãturã manualã sã se ajungã la cota finalã a fundului tranşeei. Indicele de porozitate al terenului
i p = 60 – 66%.
Executantul va prevedea toate sprijinirile şi susţinerile necesare pentru asigurarea stabilităţii
şanţurilor, a drumurilor, construcţiilor adiacente, a conductelor sau cablurilor intersectate la
săpătură.
13
2.5.1 Săpături pentru Fundaţii
La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere următoarele:

- menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaţie sau, în jurul
fundaţiilor existente pe o distanţă suficientă, astfel încât să nu se pericliteze instalaţiile şi
construcţiile învecinate;
- când turnarea betonului în fundaţie nu se face imediat după executarea săpăturii, în
terenurile sensibile la acţiunea apei, săpătura va fi oprită la o cotă mai ridicată decât cota finală cu
20 – 30 cm pentru a lmpledica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub
talpa fundaţiei.
În cazul când în aceeaşi incintă se execută mai multe construcţii apropiate, atacarea
lucrărilor se va face astfel încât să se asigure executarea fundaţiilor începând cu cele situate la
adâncimea cea mai mare, iar săpăturile să nu influenţeze construcţiile sau instalaţiile executate
anterior şi să nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrări învecinate.
în cazul în care obiectele sunt relativ apropiate, iar amprizele de săpătură ale acestora se
intersectează, planurile de săpătură ca şi săpăturile propriu-zise vor fi executate ,ca pentru un singur
obiect. Săpăturiie ce se execută cu excavatoare nu trebuie să depăşească, în nici un caz, profilul
proiectat al săpăturii. Dimensiunile în plan, cotele şi gradul de planeitate sau prelucrare a
suprafeţelor săpăturilor vor asigura condiţiile tehnologice, de securitate a muncii şi calitate a
lucrărilor.
Dacă nu se specifică altfel,în altă parte, nici un punct de pe suprafaţa lucrărilor terminate nu se va
situa mai sus cu +0, 05 m sau mai jos cu -0, 05 m de suprafaţa proiectată. Între aceste limite de
toleranţă suprafaţa va trebui să fie netedă şi regulată.
În cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei (pietrişuri, terenuri stâncoase etc.) lucrările de
săpătură se pot executa de la început până la cota prevăzută în proiect.
În cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei săpătura de fundaţie se va opri la un nivel superior
cotei prevăzute în proiect, astfel.
- pentru nisipuri fine 0,20… 0,30 m
- pentru pământuri argiloase 0,15… 0,25 m
- pentru pământuri sensibile la umezlre 0,40…. 0,50 m
Săparea şi finisarea acestui ultim strat se va face imediat înainte de începerea execuţiei fundaţiei.
Dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile necesare în vederea
fundării se vor stabili de către lntocmitorul studiului geotehnic.
În cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor atmosferice neprevăzute, fundul gropii de
fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte de începerea lucrărilor de executare a fundaţiei (betonare),
iar dacă umezirea este putemică se va îndepărta stratul de noroi.
Schimbarea cotei fundului gropii de fundaţie, în timpul execuţiei, se poate, face numai cu acordul
proiectantului, având in vedere următoarele:
- ridicarea cotei fundului gropii, faţă de proiect, se face dacă se constată, în cursul executării
săpăturilor pentru fundaţii, existenţa unui teren bun de fundaţie la o cotă superioară celei menţionate
În proiect.
- coborărea cotei fundului gropii de fundaţie sub cea prevăzută în proiect se face dacă se constată o
neconcordanţă a terenului cu studiul geotehnic întocmit pe amplasament.
Orice modificări de cote faţă de proiect se vor consemna În registrul de procese verbale de
lucrări ascunse care va fi semnat de Antreprenor, Beneficiar şi de Geotehnician.
Turnarea betonului în fundaţii se va executa de regulă imediat după atingerea cotei de fundare din
proiect sau a unui strat pentru care proiectantul îşi dă acordul privitor la posibilitatea de fundare a
construcţiei respective.
Pe parcursul executării lucrărilor Antreprenorul are obligaţia de a solicita prezenţa
Proiectantului Geotehnician pe şantier la atingerea cotei de fundare.
14
Rezultatele studiilor geotehnice suplimentare efectuate pe durata execuţiei lucrărilor de către

inginerul geotehnician, modificările stabilite se vor ataşa la cartea construcţiei.
2.5.2 Săpături pentru Conducte şi Cabluri .
Tranşeea pentru pozarea conductei se va executa astfel încât să permită instalarea în condiţii
optime a conductelor, cu o adâncime suficientă pentru a evita deteriorarea conductei prin îngheţ.
adâncimea de îngheţ pentru fiecare caz în parte este indicată în proiect.
Pământul rezultat din săpătură se va depozita pe o singură parte a tranşeei la distanţa minimă de 50
cm de marginea acesteia. Terenul vegetal va fi depozit separat de restul pământului excavat, fiind
interzisă folosirea lui la umpluturi. Terenul vegetal se va folosi numai pentru acoperirea
umpluturilor. Materialul excavat din şanţuri va fi manevrat cu grijă, avându-se în vedere
depozitarea separată a asfaltulul, pietrei sparte, betonului scos din construcţia drumurilor sau spart
din şanţ în cursul excavării, de materialul granular al pământului natural.
La execuţia săpăturilor pentru pozarea conductelor în soiuri stâncoase sau cu bolovănişuri, săpătura
se va executa cu cel puţin 10 cm mai jos decât este prevăzut în proiect, după care se va realiza un
strat din nisip sau pietriş de râu fin, cu particule sub 20 mm având o grosime minimă de 10 cm.
Indiferent dacă săpăturiie au fost realizate cu pereţi verticali, în taluz sau în trepte, în afara cazului
în care.se specifică altfel în proiect, şanţul va avea pereţi verticali la iăţimi minime aplicabile la cel
puţin 30 mm deasupra coronamentului conductei aşezată în poziţie corecta, astfel încât spaţiul
dintre pereţii exteriori ai conductei şi marginile şanţului să nu fie mai mari decât se indica În
Tabelul nr. 3
(valoare care nu include distanţele necesare pentru sprijinirile temporare ale şanţurilor).
Tabel nr. 3
excavarea şanturilor se va face în permanenţă cu cel puţin 15 m înaintea liniei de montaj a

conductelor.
2.5.3 Săpături Deasupra Nivelului Apei Subterane.
2.5.3.1 Săpături cu Pereţi Verticali Nesprijiniţi
Săpăturiie cu pereţi verticali nesprijiniţi se pot executa la dâncimi până la:

- 0.75 m în cazul terenurilor necoezive şi slab coezive;
- 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;
- 2,00m în cazul terenurilor cu coeziune mare şi foarte mare, în conformitate cu prevederile
normativului C169-88.
Antreprenorul este obligat să urmărească apariţia şi dezvoltarea crăpături lor longitudinale
paralele cu marginea săpăturii care pot indica începerea surpării malurilor şi să ia măsuri de
prevenire a accidentelor.
2.5.3.2 Săpături cu Pereţi Verticali Sprijiniţi
15
Executarea săpăturilor cu pereţi verticali sprijiniţi se utilizează când adâncimea săpăturii

depăşeşte condiţiile indicate la punctul anterior şi nu este posibilă desfăşurarea taluzului.
Dimensiunile în plan ale săpăturii trebuie sporite corespunzător cu grosimea sprijinirilor şi cu
spaţiul necesar executării lucrărilor propriu-zise de fundaţii.
Săpăturile pentru fundaţii cu pereţi parţial sprijiniţi pe o anumită adâncime a părţii inferioare
a gropii,având partea superioară executată in taluz se pot utiliza în cazul în care condiţiile locale nu
permit săparea în taluz pe toată adâncimea sau din considerente economice, în care caz adâncimea
de sprijinire se va stabili prin proiect. în cazul sprijinirii parţiale a pereţilor, fiecărei porţiuni i se
aplică prescripţiile tehnice specifice.
Între partea superioară, cu pereţii in taluz şi partea sprijinită, trebuie lăsată o banchetă orizontală de
0,50 ... 1,00 m lăţime, în funcţie de inălţlmea porţiunii în taluz.
În cazuri speciale, pe anumite tronsoane, se va putea face o reducere a sprijinirilor, ţinând
seama de caracteristicile terenului şi de condiţiile de stabilitate, de adâncimea săpăturii şi de durata
execuţiei lucrărilor, dar numai obţinându-se în prealabil aprobarea scrisă a Proiectantului.
2.5.3.3 Săpături cu Pereţi În Taluz
Aceste săpături se pot executa în orice fel de teren care respectă următoarelor condiţii:
- pământul are o umiditate naturală de 12 - 18% şi se asigură condiţiile ca aceasta să nu crească;
- săpătura de fundaţie nu stă deschisă mult timp;
- panta taluzului săpăturii, definită prin tangenta unghiului de Înclinare faţă de orizontală (tg B
=h/b) să nu depăşească valorile maxime admise pentru diverse categorii de pământuri date În
tabelul nr. 4:
Tabel nr. 4
2.5.4 Săpături sub Nivelul Apei Subterane
În cazul săpăturilor adânci situate sub nivelul apelor subterane, îndepărtarea apei se poate efectua
prin epuismente.
2.5.4.1 Epuismente Directe
Pe măsura ce cota săpăturii coboară sub nivelul apei subterane,excavaţiile trebuie protejate cu
ajutorul unor reţele de şanţuri de drenaj, care captează apa si o dirijează spre puţurile colectoare de
16
unde este evacuata prin pompare. Şanţurile se adâncesc pe măsura avansării săpăturii sau se
realizează reţele de drenaj la nivele succesive ale săpăturii.
Reţeaua de drenaj si poziţia puţurilor colectoare trebuie astfel amplasate Încât sa asigure colectarea
apei pe drumul cel mai scurt, fără a Împiedica execuţia fundaţiilor.
Adâncimea puţurilor colectoare va fi de cel puţin 1 m sub fundul săpăturii si secţiunea lor suficient
de mare pentru a permite amplasarea sorbului sau pompei submersibile şi masurile de asigurare a
stabilităţii pereţilor, În cazul unui aflux important de apa În săpături executate În terenuri cu
particule fine,antrenabile se va căptuşi puţul de colectare cu un filtru invers.
Evacuarea apelor din groapa de fundaţie se face prin pompare directa.
2.5.4.2 Epuismente Indirecte
În cazul unor debite importante de apă sau a unor adâncimi mari de săpătură, se va folosi sistemul
de epuismente indirecte, prin realizarea unui sistem de filtre aciculare. realizarea acestui sistem se
va face conform unui proiect special întocmit, sub directa Îndrumare a lnginerului geotehnician.
Pentru lucrări deosebite, executarea săpăturilor în terenuri cu apă subterană se poate realiza în
incinte etanşe închise.
În cazul executării sprijinirilor cu palplanşe, se vor lua următoarele măsuri:
- ghidarea palplanşelor În tot timpul Înfigerii;
- palplanşele vor avea lungimea egală cu adâncimea gropii plus adâncimea de Înfigere În teren a
fisei
- În cazuri excepţionale, când aceasta nu este posibil, sprijinirea se va face În două etaje, Între ceste
etaje se va intercala o banchetă orizontală cu lăţimea de peste 0,5 m.
Palplanşele pot fi din lemn (minimum 6 cm grosime) sau din metal. Palplanşele din lemn trebuie să
aibă la vârf un sabot de tablă şi la cap o Întărire cu fier balot.
Înfigerea pâlplanşelor se poate face prin vibrare sau batere. Vibrarea este indicată pentru Înfigerea
palplanşelor În pământuri necoezive, iar baterea În pământuri coezive.
Palpansele pot fi batute cu fişă mică (30-50 cm) pe măsura adâncirii săpăturii şi vor fi puse În
rânduri suprapuse de maximum 4 m Înălţime.
După terminarea lucrării palplanşele folosite se vor recupera, extragerea lor făcându-se cu ajutorul
troliilor şi vinciurilor sau extractoare vîbratoare, după care vor fi curăţate şi depozitate
corespunzător în vederea reîntrebuinţării.
2.6 Îmbunătăţirea Proprietăţii Pământurilor in Vederea Fundării
Îmbunătăţirea proprietăţilor pămanturilor în vederea fundării directe se realizează fie prin execuţia
pernelor din pământ compactat sau balast (care au ca scop reducerea sau eliminarea sensibilităţii la
umezire a pământului), fie prin consolidarea straturilor de sub fundaţii prin compactarea de
adâncime prin batere.
Execuţia Lucrărilor de îmbunătăţire a terenului de fundare se realizează pe bază de proiect.
2.7 Execuţia Umpluturilor
2.7.1 Prevederi Generale
Condiţiile tehnice de realizare a umpluturilor au caracter general, ele putând fi adaptate şi

completate în funcţie de specificul condiţiilor fiecărui amplasament al obiectelor proiectate.
La executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea măsurilor
generale şi a celor specifice lucrărilor de pământ, prevăzute in Normativul pentru realizarea pe timp
friguros a lucrărilor de construcţii şia instalaţiilor aferente, indicativ C 16 - 84.
17
2.7.2 Pregătirea Terenului de Fundare
lucrările la care se face referire în aceste paragrafe au ca obiect pregătirea umpluturilor pentru
realizarea fundaţiilor construcţiilor, umpluturilor între fundaţii şi la exteriorul clădirilor,
umpluturilor sub pardoseli, pentru drumurile cu umpluturi compactate de pământ sau umpluturi care
necesită pregătiri pentru alte scopuri.
Toate săpăturile vor fi eliberate de orice resturi materiale, moloz sau alte materiale deteriorate şi
toate suprafeţele săpăturii vor fi Înclinate pentru a asigura scurgerea apelor din precipitaţii (cu pante
de 1,0 -1,5 o/o), pante care vor fi menţinute În aceste limite ale înclinării.
Umpluturile din pământuri loessoide, pământuri coezive compactate cu maiul greu şi, pământuri
necoezive compactate prin vibrare se vor efecuta conform “Normativuluil privind Îmbunătăţirea
terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice" indicativ C 29-85.
2.7.3 Materiale
De regulă, umpluturile se vor executa cu materiale locale, respectiv pământurile rezultate
din lucrările de săpătură. Materialul de umplutură nu va conţine resturi de lemn, rădăcini, bolovani,
moloz, fragmente de rocă sau alte fragmente dure mai mari de 50 mm. Materialele utilizate pentru
umpluturi vor fi formate din bucăţi nu mai mari de 100 mm din materialul excavat.
Materialul de umplutură va fi selectat cu grijă, manevrat, depus, dispersat şi compactat În aşa fel
Încât să se evite segregarea umpluturii şi să se obţină o structură compactă, omogenă şi stabilă.
Se interzice realizarea umpluturilor din pământuri cu umflări şi contracţii mari, mâluri, argile moi,
cu sol vegetal, cu conţinut de materii organice sau cu alte materiale nepotrivite.
Se interzice utilizarea balastului la executarea pernelor de pământ şi a umpluturilor În terenuri
sensibile la umezire. La pozarea conductelor şi cablurilor subterane, pentru amenajarea fundului
săpăturii se va folosi un strat de material local necoeziv cu granule sub 5 mm, având 10 cm grosime.
În cazul În care materialul local nu este corespunzător se va utiliza nisip.
2.7.4 Tehnologia de Execuţie a Umpluturilor
2.7.4.1 Generalităţi
Trasarea lucrărilor constă în plantarea, în afara zonei lucrărilor, dar în apropierea acesteia, a unui
număr suficient de reperi de nivelment ce vor servi pentru verificarea nivelului patului şi a nivelului
umpluturilor la fiecare strat compactat. Reperii de nivelment vor fi cotaţi, având cota scrisă pe ei şi
vor fi bine semnalizaţi şi protejaţi.
Se trasează prin picheţi şi reperi limita inferioară a umpluturilor, respectiv a liniei piciorului de taluz
al rambleului şi a limitei superioare a umpluturilor.
2.7.4.2 Tehnologia de Execuţie a Umpluturilor pentruConsfrucţii
În funcţie de utilajul folosit pentru compactare, umpluturile din material coeziv sau semicoeziv se
vor realiza În straturi orizontale succesive (Împrăştiate manual sau mecanic), având următoarele
grosimi după compactare:
- Între 4-6 cm, În cazul compactării cu maiul manual;
- Între 10-12 cm, În cazul compactării cu maiul mecanic acţionat de muncitor;
- Între 20-25 cm, În cazul compactării cu cilindru compactor cu crampoane sau suprafeţe netede.
Grosimile straturilor vor putea fi adaptate pe parcursul execuţiei cu avizul inginerului
geotehnician, În funcţie de rezultatele obţinute pe parcurs.
Gradul de compactare (D) ce trebuie obţinut după compactare va fi, conform STAS 9850-83.
18
2.7.4.3 Tehnologia de Execuţie a Umpluturilor pentru Conducte
La realizarea umpluturilor pentru conducte se vor avea În vedere prevederile SR 4163-3:1996-

"Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de execuţie şi exploatare".
Înainte de a proceda la realizarea umpluturilor se verifică cu atenţie conductele şi toate
elementele de legătură, În vederea depistării şi remedierii eventualelor neetanşeităţi sau defecţiuni
survenite În timpul montajului.
Pentru realizarea umpluturilor se poate folosi material rezultat din săpătură, care a fost sortat cu
atenţie şi care nu trebuie să conţină particule cu dimensiuni mai mari de 25 mm. În cazul În care
acesta nu este corespunzător, pentru zona de umplutură specială se procedează la Înlocuirea cu
pământ adus din alte zone sau obţinut din prelucrarea materialului rezultat din săpătură prin diferite
procedee. Pământul Îngheţat nu se foloseşte.
Se va acorda o deosebită atenţie realizării umpluturilor la conducte În zona specială (zona de
umplutură laterală - de la patul de pozare până la generatoarea superioară a conductei - plus zona de
siguranţă - 30 cm de la generatoarea superioară a conductei), În vederea asigurării repartiţiei
uniforme a eforturilor, a stabilităţii conductelor şi reducerii la minimum a riscurilor de deteriorare a
acestora. Spaţiile laterale conductei se umplu .,şi se compactează simultan, cu maiul de mână, În
straturi aşternute egal, de grosime 5 - 10 cm grosime după compactare, continuându-se În acelaşi
sistem până la Iimita superioară a zonei de siguranţă.
Gradul mediu de compactare în zona de umplutură. specială va fi de 92 %, iar gradul minim de
compactare in această zonă nuva fi sub 90 %, dacă nu sunt stabilite prin proiect alte valori.
Zonele de îmbinare a ţevilor sau tuburilor vor fi lăsate libere până la efectuarea probei de presiune,
în restul traseului fiind realizată umplutura cel puţin până la limita superioară a zonei de siguranţă.
după terminarea probei se realizează umplutura şi în zonele de îmbinare, exact în aceleaşi condiţii
cu cele avute în vedere la realizarea restului umpluturilor.
Se admite o compactare mecanică cu echipamente de compactare uşoare sau medii (mai mecanic,
talpă vibrantă etc.) numai pornind de la Înălţimea de acoperire de 1,0 m.
Suprafaţa terenului pe zona afectată de tranşeea conductei, trebuie să fie refăcută în mod identic cu
destinaţia iniţială (teren agricol, drumuri, trotuare etc.).
Înaintea realizării umpluturii, se va realiza ridicarea topografică detaliată a conductelor (plan de
situaţie şi profile longitudinale), cu precizarea poziţiilor pentru robinetele îngropate, cămine,
hidranţi,cişmele etc., in vederea elaborării Cărţii Tehnice a Construcţiei.
Traseul conductelor va fi marcat în vederea protejării pe durata unor lucrări hidro-edilitare viitoare
şi în vederea teledetecţiei, conform clauzelor respective din capitolul "Pozarea conductelor”.
In partea finală a zonei de umplutură manuală sau mecanică se pozează şi elementele de
marcare pe teren a conductei, conform STAS 9570/1-89 - "Marcarea şi reperarea reţelelor de
conducte şi cabluri in localităţi".
2.8 Verificarea şi Recepţia Lucrărilor de Terasamente
Verificarea calitătii si recepţionarea lucrărilor de terasamente se vor face in conformitate cu

prevederile din "Instrucţiunile pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii
şi instalaţii aferente" din H.G. nr.273/1994 si a Normativului C56-85.
- asigurarea colectării şi evacuării apelor din precipitaţii sau din surse accidentale, pe toată durata
executării, lucrărilor de construcţii şi instalaţii;
- menţinerea ultimului stratde 30 ... 50 cm al săpăturii până in ziua in care se incepe betonarea În
zona respectivă;
- excluderea pământurilor necoezive (drenante), a molozului, a bulgărilor etc. Ia executarea
umpluturilor şi realizarea gradului de compactare a acestora cu abateri admisibile in limita a 1/4 din
cele prevăzute la punctul anterior;
19
- executarea umpluturilor şi trotuareloe (definitive sau provizorii), imediat după ce construcţia a

depăşit nivelul terenului inconjurător.
Eventuala schimbare a tipului de material pentru umplutură se va face numai cu aprobarea
Proiectantului, pe baza recomandărilor inginerului geotehnician, in următoarele condiţii:
- tipul de material să poată fi aprovizionat in cantităţi suficiente pentru executarea umpluturilor;
- să se poată obtine parametrii de compactare corespunzători impuşi in prezentele "condiţii tehnice".
Lucrările de execuţie a umpluturilor, incepând cu pregătirea patului, trebuie să se desfăşoare

intr-un timp cât mai scurt, Antreprenorului revenindu-i atât sarcina respectării stricte a prevederilor
condiţiilor tehnice, cât şi execuţia cu maximă operativitate a lucrărilor respective.
3. Lucrări de Construcţii
3.1 Lucrări de fundaţii
In. cazul fundaţiilor din beton sau beton armat se vor aplica prevederile NE 012-2010 Cod de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.
Toate verificările, încercările ce se efectuează pe parcursul lucrărilor de fundaţii si
rezultatele acestora se vor înregistra în procese verbale de lucrări ascunse.
In mod obişnuit, fundatia se executa din beton simplu sau beton armat. Mărcile minime de betoane
pentru fundaţii sunt:
- Pentru betonul simplu:
C 2,8/3,5 (Bc3,5)- pentru fundaţii continue, socluri sau blocuri de fundaţie, cu cuzinetul
neancorat sau situat În pământuri cu variaţii mici de umiditate;
C 617,5 (Bc7,5) - pentru fundaţii continue la clădiri cu mai mult de doua nivele si expuse
lavariaţii de umiditate În zona de nivel variabil al apelor freatice, blocuri de fundaţii de
utilaje fără actiuni dinamice.
- Pentru betonul armat:
C 8/10 (Bc 10) - pentru tălpi de fundaţie, socluri pentru fundaţii continue,
cuzineţi, radiere,fundatii pahar;
C 12/15 (Bc 15)- pentru fundaţii speciale supuse la solicitări importante si fundaţii
supuse acţiunilor dinamice.
Fundatiile directe sunt fundaţii de suprafaţa care se folosesc În construcţii atunci când stratul de
fundare asigura capacitatea portanta necesara preluării incărcărilor date de suprastructura si se
găseşte la mica adâncime fata de cota terenului natural Fundaţiile directe pot fi continue sau izolate,
indiferent de forma elementelor pe care le sprijină, iar din punct de vedere al modului de lucru, ele
pot fi rigide sau elastice.
La recepţiile pe faze de lucrări si recepţiile preliminare, se vor efectua, în afara de examinarea
actelor încheiate pe parcurs, verificări în ce priveşte frecventa, conţinutul si încadrarea în
prevederile proiectantului si prescripţiile tehnice, în limita abaterilor admisibile - si eventual o serie
de sondaje, în număr suficient pentru a se verifica poziţiile, formele si dimensiunile geometrice si
calitatea corpului fundaţiilor.
3.2 Lucrări din Beton şi Beton Armat
3.2.1 Generalităţi
Prevederile prezentului caiet de sarcini au la bază NE 012-2010 Cod de practica pentru

executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat, care face parte din sistemul de
ansamblu al reglementarilor tehnice in construcţii elaborat de MLPAT - INCERC, sistem ce are la
baza Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, actualizata.
20
Specificaţiile tehnice din acest capitol se aplica la executarea elementelor sau structurilor din beton
si beton armat şi cuprind cerinţele de baza ce trebuie îndeplinite in ceea ce priveşte betonului
(materiale,componente, compoziţia, proprietăţile betonului proaspăt si întărit, producerea, tumarea,
tratarea), cofrajele, armatura ş.a.
De asemenea, sunt stabilite criteriile pentru satisfacerea acestor cerinţe în contextul
sistemului de control si asigurare a calităţii în conformitate cu recomandările si reglementările în
vigoare.
3.2.2 Materiale pentru Betoane
3.2.2.1 Cimentul
Prevederile NE 012-2010 stabilesc domeniile si condiţiile de utilizare ale cimenturilor destinate
executării lucrărilor de betoane si mortare.
Pentru stabilirea tipului de ciment s-a ţinut seama de următoarele criterii:
- condiţiile de serviciu si expunere
- condiţiile de execuţie si tehnologia adoptata
- clasa betonului.
Conditiile de serviciu luate în considerare se refera la următoarele cazuri:
- elemente de construcţii care au condiţii normale de serviciu
- elemente de construcţii care sunt expuse la îngheţ în stare saturata cu apa (decantoare,rezervoare,
castele de apa, diguri etc.)
- elemente de construcţii expuse apelor naturale - în funcţie de gradul de agresivitate.
Condiţiile de execuţie luate în considerare se refera la lucrări executate in condiţii normale, lucrări
executate pe timp friguros, lucrări masive.
Pentru condiţii speciale de execuţie, altele decât cele menţionate mai sus, alegerea tipului de,ciment
se face pe baza de reglementari tehnice speciale sau cu avizul unui institut de specialitate.
Alegerea tipului de ciment s-a făcut pe baza prevederilor din tabelele 1.2.1; 1.2.2; 1.2.3 din anexa
1.2 a codului de practica NE012-2002, în funcţie de condiţiile de execuţie.
Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati În timpul depozitarii si transportului.
3.2.2.2 Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor va fi apă potabilă (din reţeaua publica) sau din alta
sursa daca îndeplineşte condiţiile tehnice prevăzute de legislatia in vigoare. Apa va fi curată,
proaspătă şi fără suspensii, mâl, materii organice, săruri alcaline sau alte impurităţi.
3.2.2.3 Agregate
La executarea elementelor si construcţiilor din beton si beton armat cu densitatea cuprinsă Între
2200 şi 2500 kg/m3 se folosesc de regulă agregate cu densitate normala, naturale sau provenite din
sfăramarea si concasarea rocilor. Agregatele vor satisface cerinţele prevăzute În reglementările
STAS 1667-76,STAS 662-89 si SR 667-98.
3.2.2.4 Aditivi
Aditivii sunt produse chimice care se adaugă în beton în cantitati mai mici sau egale cu 5%
substanţa uscata fata de masa cimentului.
Folosirea aditivilor şi dozajul acestora sunt prevăzute în proiect, în funcţie de caracteristica
constructivă şi funcţională a obiectului şi de tehnologia de turnare a acestuia. În cazul folosirii
concomitente a doi aditivi sunt obligatorii încercări preliminare şi avizul unui laborator de
specialitate. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie în cazurile menţionate în
tabelul 4.4 din B.C. 8-9/99.
21
3.2.3 Cofraje
3.2.3.1 Cerinţe Generale

Antreprenorul va furniza, proiecta, ridica, desface şi îndepărta cofrajele şi va fi pe deplin
răspunzător pentru stabilitatea şi siguranţa acestora. Cofrajele si susţinerile au rolul de a asigura
obţinerea formei,dimensiunilor si gradul de finisare prevăzute În proiect pentru elementele ce
urmează a fi executate şi trebuie să aibă capacitatea de a susţine betonul proaspăt şi toate încărcările
accidentale şi pentru a proteja betonul de deteriorări şi distrugeri În timpul turnării, compactării,
prizei şi tratării. Cofrajele vor fi construite în aşa fel încât să se poată da betonului dimensiunile
cerute în desene,dintr-un material care să permită obţinerea unei suprafeţe cu specificaţiile cerute.
De regulă, cofrajele vor trebui să fie din lemn şi vor include şi suporţii temporari. În situaţii speciale
se pot utiliza cofraje metalice sau din material plastic.
Abaterile fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor de beton si beton armat
după decofrare - aplicabile În cazurile curente. (vezi anexa 111.1.1 - Buletinul Construcţiilor 8-
9/1999). Cofrajele trebuie să fie capabile sa reziste la toate acţiunile ce pot apareîn timpul
procesului de execuţie şi trebuie sa fie dispuse astfel încât sa fie posibila amplasarea corecta a
armaturilor, cât si realizarea unei compactări corespunzătoare a betonului.
Îmbinările dintre panourile cofrajului sa fie etanşe, iar suprafaţa interioara a cofrajului trebuie sa fie
curata. Substanţele de ungere a cofrajului trebuie aplicate în straturi uniforme pe suprafaţa interioara
a cofrajului,iar betonul trebuie turnat cât timp aceşti agenţi sunt eficienţi. Alegerea agenţilor de
decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice în vigoare.
3.2.3.2 Montarea Cofrajelor

Montarea cofrajelor se va face astfel încât să asigure forma şi dimensiunile construcţiei, să
fie rigide şi foarte bine sprijinite pe elementele de susţinere, rezemate pe teren, astfel încât, pe
timpul turnării betonului, să nu se producă deformări laterale sau tasări pe verticală, situaţii care nu
sunt admise.
Fiecare articol ce urmează a fi înglobat în beton va fi poziţionat şi încastrat conform
desenelor şi bine fixat înainte de a începe turnarea.
3.2.3.3 Demontarea Cofrajelor

Elementele de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o rezistenta suficienta
pentru a putea prelua integral sau parţial, după caz, sarcinile pentru care au fost proiectate.
Daca în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub +5°c, se recomanda ca durata minima
de decofrare sa se prelungească cu aproximativ durata îngheţului.
In cursul operaţiilor de decofrare se vor respecta următoarele reguli:
- desfăşurarea operaţiilor va fi supravegheata direct de către conducătorul punctului de lucru.
În cazul În care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta
stabilitatea construcţiei decofrate se va sista demontarea elementelor de susţinere până la
aplicarea masurilor de remediere sau consolidare;
Toate cofrajele vor fi îndepărtate fără şocuri sau vibraţii asupra betonului.
3.2.3.4 Armarea Betonului

Oţelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "Specificaţiilor tehnice privind cerinţe si
criterii de performanta pentru oţelurile utilizate În structuri din beton armat".
Tipurile utilizate curent În elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt::
- oţeluri cu profil neted OB37 - STAS767/1-94
- oţeluri profilate PC52 - STAS 767/1-94
- sârme rotunde trase -STAS767/2-94
- plase sudate - SR 438-3,4:98
22
Oţelurile de alte tipuri,inclusiv cele provenite din import trebuie sa fie agrementate tehnic cu
precizarea domeniului de utilizare.
Fasonarea barelor,confectionarea si montarea carcaselor carcaselor de armatura se va face in
stricta conformitate cu prevederile, proiectului.
Armaturile care urmează a se fasona, trebuie sa fie curate si drepte. Astfel se vor indepărta
eventuale impurităti si rugina, În special in zonele de innădire prin sudura a armaturilor.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10°C.
Unde este indicat in planşele de armare, armaturile vor fi prevăzute la capete cu cârlige
conform prevederilor din proiect STAS10080-2005. Formele de cârlige utilizate sunt:
- cu indoirela 180°pentru barele dinOB37

- cu indoirela 90° pentru barele dinPC52 si PC60
Armaturile vor fi montate in poziţia prevăzuta in proiect luăndu-se masuri care sa asigure
menţinerea acesteia in timpul tumării betonului (distanţieri, agrafe, capre etc.). Sevor prevedea:
- cel puţin patru distanţieri la fiecare m2 de placa sau perete; .
- cel puţin un distanţier la fiecare m de grinda sau stâlp pentru Ø 12 mm si cel putin 2 distanţieri
pentru Ø < 10 mm;
- cel puţin un distanţier intre rândurile de armatura la fiecare doi m de grinda in zona de armatura pe
doua sau maimulte rânduri.
In cazul plăcilor cu grosime mai mare de 40 cm si al armaturilor cu Ø > mm, se admite depăşlrea
distantelor menţionate, cu condiţia asigurării păstrării poziţiei armaturii.
Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton
armat monolit sau pretumat in funcţie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform
STAS 10080-2005.
In funcţie de diametrul si tipul barelor, felul solicitării, zonele elementului, procedeele de Înnădire
sunt:
- prin suprapunere
- prin sudura
- prin manşoane metalo-termice
- manşoane prin presare.
3.2.4 Cerinţe de Calitate pentru Betoane

Consistenta betonului proaspăt. poate fi determinata prin următoarele metode: tasarea conului,
remodelare VE-BE, grad de compactare si răspândire.
Funcţie de metoda folosita, consistenta betonului este prezentata În tabelele 7.1.1 ... 7.1.4 din NE
012/99, publicat În Buletinul Construcţiilor nr. 8-9/1999. Cea mai folosita metoda este cea a tasării
conulul, cu excepţia betoanelor vârtoase.
Conţinutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479-88, folosind metoda gravimetrica
sau metoda volumetrica cu presiune.
Categoria de densitate este stabilita funcţie de densitatea aparenta a betonului Întărit la 28 zile,
determinate conform STAS 2414-91.
Rezistenta la compresiune (N/mm2) se determina pe cilindrii de 150/300 mm sau cuburi cu
latura 150 mm la vârsta de 28 zile, sub a cărei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.
3.2.5 Prepararea şi Transportul Betonului

Betoanele se vor amesteca cu agitatoare mecanice adecvate. În nici un caz, amestecarea nici unei
şarje de beton nu se va face mai puţin de două (2) minute. Capacitatea unei şarje va fi de aşa natură
Încât să asigure livrarea continuă a betonului la amplasament.
Betonul care a inceput să se intărească nu va fi reamestecat cu beton proaspăt, cu sau fără adăuqare
de apă. in nici un caz nu se va folosi un astfel de beton. înainte de a fi reîncărcată întreaga cantitate
23
din tamburul amestecător va fi descărcată. Tamburul amestecător va fi curătat înainte de a schimba

proporţia de betoane la terminarea amestecării.
Pentru fiecare şarjă se vor nota următoarele date:
- tipul betonului
- greutatea agregatelor şi cimentului
- cantitatea de apă adăuqată
-timpul de amestecare
- timpul după care s-a descărcat şarja
-tipul şi cantitatea aditivilor
3.2.5.1 Transportul Betonului
Transportul betonului trebuie efectuat luând masurile necesare pentru a preveni segregarea,
pierderea componentelor sau contaminarea betonului. Transportul local al betonului se poate
efectua cu bene, pompe, vagoneţi, benzi transportoare, Jgheaburi sau tomberoane. În caz de ploaie
sau arşiţă, când betonul se transporta cu autobasculante pe distante mai mari de 3 km, suprafata
libera a betonului trebuie protejata, pentru a evita evaporarea sau aportul de apă datorită
intemperiilor.Durata maxima posibila de transport se va stabili în funcţie de compozitia betonului,
astfel încât să se evite începutul de priză.
3.2.6 Turnarea Betonului
3.2.6.1 Pregătirea pentru Tumare
Executarea lucrărilor de betonare poate sa înceapă numai după îndeplinirea următoarelor condiţii:
- sunt întocmite procedurile pentru betonare şi s-au stabilit si instruit formaţiile de lucru în ceea ce
priveşte tehnologia de execuţie si masurile privind securitatea muncii si PSI;
- au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje si armaturi (după caz);
- daca, de la montarea armaturilor a trecut o perioada mai mare de 6 luni, se va întocmi o comisie
alcătuita din Beneficiar, Antreprenor, Proiectant si reprezentantul ISC care va decide oportunitatea
expertizării armaturii;
- suprafeţele de beton turnat anterior si întărit, care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi
spălate şi curăţate si trebuie sa aibă rugozitatea necesara asigurării unei bune legături intre cele doua
betoane;
- nu se Întrevede posibilitatea interventiei unor condiţii climatice nefavorabile (ger, ploi
abundente,furtuna etc)
- În cazul fundaţiilor, sunt prevăzute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii;
- sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere în opera si efectuării
determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt.
Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor si masurilor indicate mai
sus. După caz, se pot adăuga si alte masuri, care vor fi stabilite prin proiect.
3.2.6.2 Reguli Generale pentru Turnarea Betonului

La turnarea betonului trebuie respectate regulile generale, care pot fi completate cu prevederi
suplimentare din NE 012-2010Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat ;
- temperatura betonului proaspăt la începerea turnării trebuie sa fie cuprinsa intre +5°C si +20°C; În
perioada de timp friguros, când există pericol de Îngheţ, betonarea este permisă dacă temperatura
betonului la descărcare va fi de minim +15 oC, iar temperatura betonului În stratul de suprafaţă şi
de profunzime, la o adâncime de 10 cm, pe toată durata prizei şi În următoarele 3 zile de Întărire va
fi menţinută la minim +5 oC.
24
- în perioada călduroasă a aerului (mai - octombrie) temperatura betonului proaspăt nu trebuie să

depăşească +20 oC;
- Înainte de tumarea betonului toate cofrajele vor fi curăţate cu aer comprimat pentru a îndepărta
murdăria sau orice materiale străine, operaţie după care cofrajele de lemn, betonul vechi sau
zidăriile, care vor veni În contact cu betonul proaspăt, vor fi udate cu apa cu 2-3 ore înainte si
imediat înainte de turnarea betonului;
- betoanele vor fi manevrate, turnate şi compactate În aşa fel Încât să nu fie deranjate cele tumate şi
compactate anterior şi să nu apară nici o segregare.
- din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi
transportoare,jgheaburi sau direct În lucrare, dacă Înălţimea de tumare nu depăşeşste 3 m;
- daca betonul adus la locul de punere în lucrare prezintă segregări sau nu se încadrează În limitele
de consistenta admise, va fi refuzat sau se admite imbunătătirea consistentei numai prin folosirea
unui superplastifiant;
- Înălţimea de cădere libera a betonului trebuie sa fie maxim 3 m. Pentru înăItimi mai mari se pot
folosi jgheaburi sau alte mijloace de turnate adecvate. Jgheabul de turnare a betonului se va susţine
cu un support vertical sau orizontal;
- betonarea elementelor cofrate pe Înălţimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin
intermediul unuifurtun;
- betonul trebuie sa fie uniform răspândit În lungul elementului În straturi orizontale de maximum
50 cm, iar tumarea noului strat sa se facă Înainte de Începerea prizei betonului turnat anterior. Nu se
acceptă turnarea betonului peste beton Întărit, cu excepţia rosturilor de turnare dinainte hotărâte;
- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de poziţia prevăzuta;
În caz contrar, ele vor fi corectate În timpul turnării;
- se va respecta grosimea stratului de acoperire cu beton in conformitate cu prevederile proiectului;
- este interzisa aşezarea vibratorului pe armaturi;
- În zonele cu armaturi dese se va urmări umplerea completa a secţiunii cu beton;
- se va urmări comportarea si menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor si susţinerea acestora; În cazul
cedării sau deplasării lor, se vor lua masuri de remediere;
- este interzisa circulaţia muncitorilor direct pe armaturi sau pe betonul proaspăt;
- betonarea şe va face continuu până la rosturile de lucru prevăzute În proiect;
- durata maxima admisa a Întreruperilor de betonare este de 2 ore - În cazul cimenturilor cu
adaosuri şi/sau aditivi si 1,5 ore În cazul cimenturilor fără adaosuri şi/sau aditivi.
3.2.6.3 Compactarea Betonului

Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, funcţie de consistenta
betonului, tipul elementului etc., dar numai atâta timp cât
este lucrabil. În general compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Vibratoarele vor avea dimensiuni şi putere adecvate şi vor fi manipulate de operatori instruiţi şi
experimentaţi şi vor fi menţinute În bună stare de funcţionare
Se admite compactarea manuala (cu maiul) numai În cazul În care nu se poate efectua compactarea
mecanica si anume:
- dimensiunile secţiunii şi desimea armaturilor nu permit vibrarea mecanică;
- Întreruperea funcţionarli vibratorului din diferite motive.
Detalii privind procedeele deviarare mecanica sunt prezentate in NE 012-2010Cod de practica
pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat;
3.2.6.4 Rosturi de Lucru (de Turnare)

Daca este posibil, se vor evita rosturile de lucru, betonarea făcându-se fără Întrerupere la nivelul
respectiv sau intre doua rosturi de dilatare. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor
trebuie stabilita prin proiect sau procedura de execuţie.
25
Numărul rosturilor de lucru trebuie sa fie minim pentru a se Înlătura riscul de diminuare a
impermeabilitătii În rost. Ele trebuie să fie localizate În zone ale elementelor (structurii) care nu
sunt supuse la eforturi mari În timpul exploatării.
Rosturile de lucru vor fi realizate ţinându-se seama de următoarele cerinţe (cu completări privind
stabilirea poziţiei rostului NE 012-2010Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton,
beton armat si beton precomprimat ;
• suprafaţa restului de lucru la stâlpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa acestora, iar la placi si
pereti pe suprafaţa lor;
• armăturile vor traversa rosturile de turnare.
• tratarea rosturilor de lucru se face astfel:
- după cca. 4 ore de la terminarea prizei (6-8 ore de la terminarea betonării) se spală
suprafaţa betonului proaspăt cu jet de apă sub presiune şi aer comprimat pentru a Îndepărta stratul
superficial de mortar şi lapte de ciment, fără a se disloca piatra din beton, iar suprafaţa să fie cât mai
rugoasă;
- În cazurile excepţionale, În care operaţia nu s-a executat În timp util, după minim 2 zile de
la turnare se procedează la o şpiţuire uşoară pentru Îndepărtare laptelui de ciment şi apariţia
granulelor de piatră.
3.2.6.5 Tratarea Betonului după Turnare

Tratarea si protejarea betonului după turnare sunt obligatorii si trebuie sa Înceapă cât mai curând
posibil după compactare, durata acestora fiind funcţie de tipul structurii, elementului, condiţiile de
mediu si condiţiile de expunere În perioada de serviciu.
Până la Întărirea completă, betonul va fi protejat de efectul vântului, soarelui, temperaturii sau
variaţiilor de temperatură, Încărcării premature sau impactului, agresiunii apelor subterane sau altor
cauze adverse. Suprafeţele vor fi protejate cu ţesături, nisip, pelicule de protecţie sau alte materiale
adecvate, care vor fi În contact cu batonul si care vor menţine umiditatea prin stropire cu apă.
In lipsa unor date referitoare la compoziţia betonului, condiţiile de expunere În timpul duratei de
serviciu a construcţiei, pentru a asigura condiţii favorabile de Întărire, se va menţine umiditatea
timp de minim 7 zile dupa turnare. In cazul recipientilor pentru lichide, menţinerea umidităţii va fi
asigurata 14 + 28 zile, În funcţie de anotimp si condiţiile de expunere.
3.2.7 Proba de Etanşeitate pentru Recipienţi din Beton Armat

Specificaţiile din cadrul acestui capitol se referă la executarea probei de etanşeitate la recipienţi
purtători de apă, executaţi din beton armat şi beton precomprimat, conform prevederilor NE 012-
2010 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat;
Verificarea etanşeităţii recipienţilor se face în mod obligatoriu prin proba de umplere cu apă.
Conform prevederilor STAS 4165-88. Proba de etanşeitate prin umplere cu apă se face În mod
obligatoriu Înainte de aplicarea tencuielilor şi protecţiilor pe radierul şi pereţii recipientului. Proba
de etanşeitate reprezintă faza determinantă În execuţia recipienţilor.
Verificarea etanşeităţii recipienţilor din beton armat se efectuează Înaintea executării umpluturilor
de pământ În jurul-rezervorului, la 28-60 zile de la terminarea turnării betonului.
Apa de umplere pentru probă trebuie să aibă calităţile corespunzatoare, adică să fie curată, fără
suspensii şi fără grăsimi astfel încât tencuiala interioară să se poată face in condiţii corespunzătoare
de aderenţă la beton. Nu este admisă folosirea apei uzate tratate, rezultată de la staţiile de epurare.
Verificarea etanşeităţii unui recipient implică două etape de realizare şi anume:
I.În prima etapă se umple recipientul până la nivelul corespunzător înălţimii utile şi se completează
apa în acesta astfel incat recipientul să ramana in permanenţă plin până la nivelul indicat timp de 10
zile. Umplerea cu apă a recipientului se va face lent (minimum în 24 ore) şi se recomandă să se
evite menţinerea acestuia parţial umplut cu apă timp indelungat.
În acest interval de timp se fac verificări in vederea eliminării totale a pierderilor de apă din
instalaţia hidraulică a recipientului sau prin piesele de trecere prin pereţi.
26
Dacă la finele etapei i se constată pierderi de apă la exteriorul pereţilor, recipientul se goleşte pentru
efectuarea reparaţiilor necesare. Zonele cu exfiltraţii se marchează, la exteriorul pereţilor, la finele
intervalului de 10 zile.
Dacă sunt zone care prezintă pierderi sub formă de supurări, recipientul se goleşte fără a mai aştepta
scurgerea întregului interval de 10 zile, pentru a se opera reparaţiile necesare.
După executarea reparaţiilor se reia umplerea recipientului in condiţiile prevăzute anterior.
II. În etapa a II-a se face proba de etanseitate propriu-zisă care durează tot 10 zile. La începutul
acestui interval se închide alimentarea cu apă a recipientului.
Se recomandă ca nivelul apei să se măsoare zilnic, cu precizia de 0,1 mm, pentru a asigura precizia
necesară. Măsurarea pierderilor de apă se face cu ajutorul unei rigle gradate, montată cu o pantă cu
orizontală de 1:10, astfel încât la o scădere a nivelului apei de 1 mm ii corespunde o citire de 10
mm, mărindu-se astfel de 10 ori precizia de citire.
Pierderea prin evaporare se măsoară cuun dispozitiv special gradat.
Etanşeitatea recipientului se consideră corespunzătoare dacă după trecerea intervalului de 10 zile,

pierderile de apă observate, scăzănd pierderea prin evaporare, nu depăşesc în medie 0,25 l/zi şi m2
de suprafaţă udată.
3.3 Alte Lucrări de Construcţii
3.3.1 Lucrări de Zidărie
3.3.1.1 Materiale pentru Zidării

Blocurile din beton pentru zidărie fie celulare, fie pline, trebuie să aibă formă şi dimensiuni
standardizate,bine şi egal debitate, cu colţuri şi cu muchii nesparte. Rezistenţa minimă. Ia
compresiune a acestora trebuie să fie de 3,5 N/mm2. Blocurile trebuie să aibă o suprafaţă densă şi
netedă, cu o densitate de cel puţin 1700 kg/m3. Apa, nisipul şi celelalte agregate utilizate la
prepararea mortarelor, precum şi armătura folosită la execuţia zidăriilor vor fi in conformitate cu
cerinţele descrise la articolele corespunzătoare din capitolele pentru Betoane. Cimentul nu va fi
depozitat pe sol, va fi acoperit şi protejat de intemperii, in aşa fel incât să poată fi utilizat în ordinea
livrării şi în concordanţă cu cererile clauzelor de la capitolul Lucrări de beton. Nisipul va fi
depozitat separat, pe un suport solid şi uscat şi va fi ferit de factori de contaminare. Cărămizile pline
sau cu goluri vor avea forma de.paralelipipedic dreptunghic, cu muchii drepte şi feţe plane.
3.3.1.2 Mortarul
Atât mortarul de legătură cât şi cel din care este realizat blocul trebuie să fie mortar de
ciment ce constă dintr-o parte ciment obişnuit şi patru părţi de nisip natural de râu, amestecat cu
suficientă apă pentru a se forma un amestec lucrabil. Nu se va adăuga var.
3.3.1.3 Execuţia Zidăriilor

Lucrările de zidărie se vor executa în mod obligatoriu numai de echipe specializate pentru
acest gen de lucrări.
3.3.2 Tencuieli şi Finisaje
3.3.2.1 Tencuieli
Înainte de tencuire toate îmbinările trebuie degajate până la o adâncime de 10 mm, suprafaţa
peretelui curăţată şi toate materialele străine îndepărtate. Suprafeţele suport trebuie să fie curate,
fără pete de grăsimi. Lucrările de tencuire vor începe după terminarea lucrărilor de instalaţii
electrice, a conductelor de instalaţii, montarea tocurilor pentru tâmplărie şi vor fi executate de către
muncitori calificaţi cu experienţă in executarea acestui tip de lucrări. Pe suprafeţele de beton şi
27
beton armat se aplică 3 straturi: şpraiţ, grund şi tinci. Şpraiţul va avea grosimea de 3 mm şi se va
aplica manual sau mecanizat. După cel puţin 24 de ore de la aplicarea şpriţului la suprafeţele de
beton, se verifică dacă acesta este suficient de întărit, iar suprafaţa este suficient de rugoasă, după
care se aplică grundul şi apoi tinciul, astfel Încât să rezulte o tencuială cu o grosime totală de 20
mm. Tencuirea se execută începând cu tavanul. Se execută racordările în unghi şi se tencuiesc
pereţii până la nivelul podinii schelei. Gletul trebuie minuţios depus, îndreptat şi adus la o suprafaţă
netedă. Suprafaţa finisată va fi lăsată dreaptă, netezită şi liberă de orice defecte, cu toate colţurile
verticale, drepte şi finisate odată cu suprafaţa pereţilor adiacenţi. Suprafeţele din beton realizate cu
cofraje de inventar nu se tencuiesc ci se rectifică cu mortar de ciment. Rosturile de contracţie se
acoperă cu pânză de rabiţ pentru a preîntampina apariţia fisurilor. Tencuielile cu praf de piatră se
execută prin aplicarea peste grund a unui amestec de var gras şi praf de piatră, eventual pigmenţi, la
care se adaugă ciment.
3.3.2.2 Zugrăveli
Aceste lucrări se vor executa numai dacă au fost realizate şi recepţionate lucrările destinate
ale proteja (Învelitoare, streaşină, geamuri) sau a căror execuţie ulterioară ar putea provoca
deteriorarea lor (conducte pentru instalaţii, tâmplării etc.).
3.3.2.3 Vopsitorii
Toate lucrările vor fi realizate de muncitori calificaţi cu experienţă În utilizarea materialelor
specificate şi În realizarea acestui tip de lucrări.
3.3.2.4 Pardoseli
Prevederile acestui capitol se referă la tipuri de pardoseli specifice construcţiilor din
domeniul hidroedilitar, şi anume din beton simplu sau slab armat, turnate monolit, În câmpuri cu
rosturi de maximum 2 cm, amplasate la 4 m distanţă sau din ciment sclivisit.
3.3.2.5 Tâmplărie şi Dulgherie

Prezentul capitol se referă la verificarea calităţii, punerea în operă şi recepţia lucrărilor de
tâmplărie şi dulgherie, pentru:
- uşi şi ferestre din lemn, metalice sau mixte;
- şarpante, streşini şi lucame din lemn.
Lemnul de construcţie trebuie să fie nefolosit şi de cea mai bună calitate, bine fasonat,
perfect uscat,fără găuri sau crăpături, de dimensiuni mari, fără noduri sau alte imperfecţiuni, cu
suprafaţa curată. Lemnul va fi prelucrat la dimensiunile cerute cu cel puţin o lună înainte de
utilizare. Dimensiunile nominale ale tâmplăriei sunt cele date în proiect. Fiecare faţă fasonată poate
să varieze cu 3 mm faţă de dimensiunile nominale date. Lucrările de dulgherie si tâmpIărie se vor
încheia şi asambla cu un număr suficient de cuie de dimensiuni corespunzătoare, astfel încât să
suporte încărcătura şi tensiunea la care sunt supuse.Lucrările de crestare, îmbinare, încadrare etc.
vor fi executate cu atenţie. În cazul suprafeţelor ce trebuie vopsite capul cuielor va trebui bine
înglobat În suprafaţă iar şuruburile vor fi bine Înşurubate în suprafaţă şi golurile umplute cu filet.
Lucrările de tâmplărie din lemn vor fi Îmbinate cât mai repede şi păstrate şi protejate
conform cerinţelor. Nu se vor încheia şi nu vor fi împănate sau Îmbinate, decât În momentul În care
sunt cerute. Tocurile uşilor, ferestrelor etc. vor fi îmbinate cu cep şi cu pene din lemn de esenţă tare,
lipite şi curăţate.
3.3.2.6 Geamuri
Geamurile aduse pe şantier se vor verifica sub aspectul dimensiunilor şi calităţii materialelor
prevăzute În documentaţia de execuţie. Materialele vor fi puse în lucrare numai dacă sunt însoţite de
certificate de calitate, iar materialele corespund calitativ.
Nu se admite să se pună în Iucrare geamuri sparte, fisurate sau zgâriate.
28
3.3.2.7 Feronerie
Toate părţile mobile ale componentelor de tâmplărie trebuie fixate cu spaţii de toleranţă egale de jur
Împrejurul pieselor. Balamalele şi celelalte accesorii trebuie perfect aliniate pentru ca să se
potrivească perfect în montură fără zgomot. Şuruburile pentru fixarea feroneriei vor fi din acelaşi
metal ca şi aceasta. La finalizarea lucrărilor toată tâmplăria va fi ajustată şi feroneria unsă şi totul va
fi în perfectă ordine. Feroneria detaşabilă, cu excepţia balamalelor, va fi îndepărtată pentru o ultimă
vopsire şi va fi montată la loc pentru predare.
Încuietorile vor fi montate acolo unde se prevede în desene. Toate uşile exterioare vor avea trei
chei, iar cele interioare două. Toate încuietorile şi părţile mobile, vor fi unse şi lăsate în perfectă
ordine iar cheile vor fi marcate. Uşile din lemn vor fi prevăzute cu un model avizat de încuietori şi
zăvoare cu mâner metalic.Suplimentar uşile duble vor fi prevăzute pe una din feţe cu zăvoare fixate
atât în partea superioară cât şi în cea inferioară.
3.3.3 Lucrări de Izolaţii la Fundaţii, Zidării, Pardoseli, Planşee
3.3.3.1 Hidroizolaţii Orizontale la Fundaţii

La construcţiile fără subsol se proiectează o hidroizolaţie orizontala atât la pereţii exteriori
cit si la pereţii interiori. Hidroizolatiile orizontale pot fi:
- rigide
- elastice
Hidroizolaţiile rigide se prevăd pentru a împiedica migrarea umidităţii prin capilaritate În
pereţii strucfurali din zidărie portantă. Acest tip de hidroizolaţii se execută din mortar de ciment cu
adaosuri impermeabilizatoare şi asigură o legătură Între peretele structural şi elementul de care
acesta se hidroizolează cel puţin la fel de rezistent cu un rost orizontal curent al zidăriei.
Hidroizolaţia orizontală sub pereţi se prevede pe toată grosimea peretelui la o înălţime de
minim 30 cm de la cota trotuarului şi poate fi alcătuită din două straturi de carton bitumat CA 400
lipite cu două straturi de bitum 1870 – 95 oC.
3.3.3.2 Hidroizolaţii Verticale la Pereţi

Hidroizolaţia verticală a pereţilor la construcţille Îngropate, semi-Înmgropate sau cu subsol
se aplică pe toate suprafeţele care sunt În contact cu pămantul si care nu sunt impermeabile la apă.
Structura hidroizolaţiei este aceeaşi cu hidrolzolaţia orizontală de la fundaţii. Racordarea la partea
superioară a hidroizolaţiei peretelui cu aceea a soclului se face dintr-un strat de pânză bitumată A 45
sau A 35, un strat de carton bitumat cu CA 400 lipite cu masă bituminoasă cu punctul de înmuiere
peste 85 oC.Protecţia hidroizolaţiei verticale se face, după caz, cu zidărie de ½ cărămidă cu mortar
x 100 Z.
3.3.3.3 Hidroizolaţii la Pardoseli

Hidroizolaţia pardoselii încăperilor amplasate peste cota ± 0.00 se va prevedea din pânză sau
ţesătură bitumată PA 55, PA 45, În două straturi lipite cu mastic de bitum IB 78 - 95 cu 1,5 kg/m2
la fiecare strat şi un strat de carton CA 4QO, lipit cu mastic de bitum pe amorsă din soluţie sau
emulsie de bitum pe o amorsă din soluţie sau emulsie de bitum minimum 300 g/m2. Hidroizolaţia
pardoselilor acestor încăperi se va ridica cu minim 30 cm pe pereţi şi stâlpi interiori.Hidroizolaţia
orizontală la nivelul inferior se va aplica pe betonul de egalizare peste o şapă din mortar de ciment.
Se admite înlocuirea hldrolzolaţlel orizontale cu un strat de pietriş sub pardoseală pentru
întreruperea capilarităţii. În execuţia hidroizolaţiei se vor avea În vedere următoarele măsuri
privind:
- stratul suport;
- amorsajul;
- hidroizolaţia propriu-zisă.
29
Hidroizolaţia la fundaţii se realizează cu foi de carton bitumat croite cu lăţimea fundaţiei

respective având grijă ca la întreruperea lucrului capetele şi marginile foilor să fie lipite. Petrecerile
între foile bitumate se vor executa pe o lăţime de 7 - 10cm, În lungul foilor. Straturile hidroizolaţiel
nu trebuie să prezinte dezlipiri la umflături, porţiuni nelipite în câmp. Masticul bituminos trebuie
Întins uniform pentru a asigura o lipire perfectă.
3.3.3.4 . Hidroizolaţii la Bazine şi Rezervoare

Hidroizolaţia contra infiltraţiilor la construcţii subterane şi supraterane cu rol de depozitare a apei,
va fi prevăzută la partea inferioară a structurii de rezistenţă. Construcţiile subterane vor fi prevăzute
după caz cu hidroizolaţii contra umidităţii terenului sau a apelor cu presiune. Hidroizolaţia
interioară, se va stabili În funcţie de grupa de fisurare a construcţiei de modul de acţiune al apei
depozitate şi de presiunea acesteia astfel:
-Ia construcţii de depozitare ape stagnante din grupa lşi II de fisurare se va prevedea o tencuială
impermeabilă În grosime de 3 cm aplicată în două straturi, vopsită cu două sau trei straturi de
soluţie sau emulsie de bitum. Se recomandă ca vopsirea să se facă pe tencuiala proaspătă,înainte de
terminarea procesului de priză Se poate admite aplicarea aceleaşi hidroizolaţii şi la grupa II de
fisurare, dacă este asigurată verificarea anuală şi repararea acesteia.
- la construcţiile ce depozitează apa În mişcare (sub agitaţie) indiferent de gradul de
fisurare,hidroizolaţia va fi alcătuită dintr-o amorsare cu emulsie sau soluţie bitumată minimum 300
g/cm2, straturi de pânză sau ţesătură bitumată În funcţie de presiunea interioară a apei plus un strat
de carton bitumat CP 400 lipite cu mastic de bitum minimum 1,5 kg/m2 şi un strat de protecţie din
tencuială de ciment armată minimum 3 cm grosime.
Hidroizolaţiile sau protecţiile suprafeţelor exterioare se vor executa după verificarea probei
de etanşeitate care se va face prin umplerea cu apă a recipientului.
Pe suprafaţa exterioară a pereţilor se va prevedea o hidroizolaţie rigidă din tencuială
impermeabilă sau cu aditivi impermeabilizatori În grosime de minimum 3 cm vopsit În 2 - 3 straturi
emulsie sau soluţie de bitum 600 g/m2. Pe suprafaţa orizontală a betonului de egalizare se va
prevedea hidroizolaţie bituminoasă împotriva umidităţii pământului. La toate intersecţiile de
planuri, scafe, muchii verticale şi orizontale, se va prevedea un strat suplimentar de pânză sau
ţesătură bitumată de 50 - 100 cm lăţime. La străpungeri se va prevedea continuitatea hidroizolaţiei
pe elemente de străpungere în funcţie de diametrele conductelor şi de tipul hidroizolaţilor.
Străpungerile apropiate cu distanţă dintre exterioarele acestora mai mică de 50 cm, se vor grupa prin
sudarea acestora de o plasă de oţel.
3.3.3.5 Hidroizolaţii Speciale

Pentru etanşarea diferitelor construcţii subterane împotriva infiltraţiilor, se vor prevedea
hidroizolaţii moderne alcătuite din produse speciale care se aplica pe suprafeţele interioare (radiere
si pereţi laterali). Aceste izolaţii conţin substanţe active care provoacă o reacţie catalitica în porii si
tuburile capilare ale betonului. Aceste produse generează formaţiuni cristaline, fibroase În masa
betonului, făcându-l etanş la acţiunea apei din orice direcţie. Prin folosirea acestor substanţe de
izolare hidrofuga se conferă betonului o etanşare si impermeabilitate necesara protecţiei otelului
beton cât si a conductelor de instalaţii existente la interior.
3.3.3.6 Lucrări pentru Realizarea Stratului Termoizolant la planşee

Materialele necesare executării termoizolaţiei trebuie sa corespunda normelor in vigoare.
Materialele termoizolante se livrează însoţite de certificate de calitate care trebuie sa confirme
caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor. Se interzice punerea in opera a materialelor
termoizolante degradate, datorita depozitarii sau transportării defectuoase.
3.3.3.7 Verificarea Lucrărilor de Termoizolatii
30
Controlul pe timpul execuţiei se va efectua de către Antreprenor prin organele de control

tehnic de calitate, precum si de către Beneficiar in conformitate cu legea nr.10/1995 privind
calitatea in construcţii, urmărindu-se si consemnandu-se in procesul verbal de lucrări ascunse.
Îndeplinirea condiţiilor de calitate a suportului (sa fie curat, uscat, sa nu prezinte denivelări si
asperitati). Calitatea termoizolaţiei cu rosturi strânse intre placi, grosimea si tratarea punţilor
termice, canale de ventilare. Materialele necorespunzătoare se vor înlocui si lucrările găsite
necorespunzătoare in timpul controlului se vor reface.
La recepţia obiectului se vor analiza constatările consemnate in caietul de dispoziţii de
şantier de către organele de control in timpul execuţiei.
3.3.3.8 Verificarea Calităti Lucrărilor de Hidroizolaţii

Lucrările de izolaţii fiind lucrări ascunse, calitatea lor se va verifica pe măsura executării lor,
încheindu-se procese verbale din care să rezulte că au fost respectate următoarele:
- calitatea suportului - rigiditate, aderenţă, planeitate, umiditate;
- calitatea materialelor hidroizolatoare;
- poziţionarea şi ancorarea în beton a pieselor de străpunqere sau rost;
- calitatea amorsajului şi lipirea corectă a fiecărui strat al hidroizolaţiei (suprapuneri,decalări,
racordări);
- etapele şi succesiunea operaţiunilor;
- strângerea flanşelor şi platbandelor de strângere aferente străpungerilor şi rosturilor.
Hidroizolaţia se verifică vizual dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
- straturile hidroizolaţiei sunt lipite uniform şi continuu cu mastic de bitum, fără zone nelipite;
- panta către gurile de scurgere este conform proiectului fără stagnări de apă;
- este continuă şi nu prezintă umflături;
- racordarea cu elementele de străpungere, la rosturi şi la guri de scurgere asigură etanşeitatea
perfectă;
- protecţia este asigurată conform prevederilor din proiect;
- protecţia hidroizolaţiei verticale la atice, racorduri, străpungeri este aderentă şi fără deplasări.
3.3.4. Drumuri, Platforme si Trotuare
3.3.4.1 Generalităţi
Amenajarea lucrărilor existente afectate temporar de lucrările Antreprenorului pe care acesta
le execută în cadrul Contractului, vor fi suportate de acesta. Aceste lucrări vor fi realizate la nivelul
cerinţelor autorităţilor competente, ale proprietarilor particulari sau a persoanelor care au control
asupra drumurilor şi a lnstalatiilor aferente.
3.3.4.2 Restabilirea Circulaţiei
Pe toate drumurile afectate de săpătură în tranşee, pentru traversarea conductelor, restabilirea

circulaţiei se poate face:
-prin deviere laterală a circulaţiei;
- prin efectuarea de săpături parţiale În zona carosabilă.
Devierea laterală a circulaţiei se va face atunci când există condiţii de teren pentru realizarea acestui
sistem, devierea făcându-se Într-o parte sau alta a drumului.
Zona de drum afectată de lucrări se va trata după cum urmează:
- capetele drumului dezafectat circulaţiei se vor bara cu parapet metalic deformabil, imediat după
intersecţia cu drumul de deviere.
- cele două capete ale drumului de deviere, vor fi marcate cu 100 m În avans, cu stâlpi şi table
indicatoare de avertizare pentru reducerea vitezei.
- barajul din parapet metalic deformabil va fi semnalizat optic, pe timp de noapte, cu lumină rosie.
31
Stratul rutier pentru drumul de deviere va fi alcătuit din 25 cm balast cilindrat pe toată lăţimea
carosabilă de 2 x 0,50 + 6,00 = 7,00 rn, cu grad de compactare PROCTOR normal de 90%.
n cazul În care nu există posibilitatea de a se executa drumul de deviere, traversarea conductelor se
va face prin săpături parţiale În zona carosabilă.
Săpătura se va executa în doua etape:
- prima, pe 1/2 din zona carosabilă fiind necesar ca peretele frontal tranşeei dinspre axul drumului
să fie sprijinit ferm, pentru a putea prelua suprasarcina dată de convoiul rutier care circulă pe
cealaltă jumătate de carosabil, neafectat de săpătură.
-a doua etapă, pe cealaltă jumătate de carosabil, după ce tranşeea a fost umplută cu ballast
compactat, până sub fundaţia drumului existent şi refacerea sistemului rutier.
Gradul de compactare PROCTOR normal, al balastului cu care se umple tranşeea, conform STAS
2914 - 84, pentru umpluturi necoezive şi pentru îmbrăcăminţi permanente este de:
98%- pentru adâncimea până la 2,00 m sub patul drumului;
95% - pentru adâncimea mai mare de 2,00 m sub patul drumului
3.3.4.3 Elemente Geometrice

Traseele drumurilor şi platformelor se vor realiza conform planului de situaţie, care prevede
elementele de trasare.
3.3.4.4 Drumuri şi Platforme de Exploatare din interiorul incintelor

Traseele drumurilor şi a platformelor interioare incintelor se vor realiza conform planului de
situaţie,care prevede elemente necesare trasării.
Execuţia macadamului va respecta reţeta şi specificatiile tehnice articolului DA 13 A din normele
indicatorului de norme de deviz pentru lucrări de drumuri.
3.3.4.5 Amenajarea şi Refacerea Suprafeţelor, altele decât Drumuri

Exceptând cazul în care o autoritate îşi exercită dreptul de a reface o suprafaţă de teren
afectată de operaţiunile Antreprenorului, acesta din urmă va fi responsabil material pentru refacerea
la condiţia iniţială a tuturor suprafeţelor deranjate, cum sunt marginile drumurilor, banchete, poteci,
terenuri libere, grădini şi orice altceva până la satisfacerea autorităţilor locale, proprietarilor
particulari sau a persoanelor ce au control asupra terenului respectiv.
Toţi copacii, tufişurile şi plantele vor fi transplantate cu grijă şi vor fi readuşi la poziţia iniţială după
umplerea excavaţiilor. Readucerea copacilor bătrâni sau maturi va putea fi anulată În cazurile când
vârsta copacilor face impracticabilă readucerea lor.
Pământul vegetal va fi depozitat cu grijă şi depozitat la suprafaţa umpluturilor, acolo unde se
impune acest mod de tratare.
3,3.4.6 Trotuare şi Pavaje

Trotuarele, respectiv aleile, precum şi suprafeţele similare care sunt pavate, vor avea
materialul pentru fundaţie pozat fie pe umpluturi compactate, fie pe materiale selectate, după
indicaţia dată În proiect şi compactate fie cu un cilindru compresor, fie cu malul mecanic de 150-
200 kg. Fundaţia trotuarelor va fi formată din 7 cm nisip, compactat cu gradul de 95 % PROCTOR
NORMAL,iar pavarea acestora se va face cu plăci din beton 50 x 50 x 8 cm.
Pozarea plăcilor prefabricate se face pe fundaţia din nisip compactat, având rosturile de 6 mm
lăţime umplute cu mortar de ciment sau mastic de bitum, soluţia de umplere fiind dictată de natura
terenului de fundaţie:
- mastic de bitum pentru terenuri contractile sau sensibile la umezire;
- mortar de ciment pentru restul terenurilor de fundare.
Antreprenorul va trebui să ridice şi să schimbe orice dală care s-a scufundat prin tasarea
terenului adiacent,iar actul de recepţie nu va fi emis până când lucrarea nu va îndeplini exigenţele
Caietului de Sarcini.
32
3.3.4.7 Drumuri de Acces Existente

Antreprenorul va avea grijă să evite deteriorarea drumurilor exisţente de acces şi va repara
pe propria cheltuială avariile şi uzurile provocate acestora datorită operaţiunilor şi traficului În
procesul de construcţie din contract. Amenajarea drumurilor de acces până la incintele proiectate ale
statiei de epurare nu fac obiectul proiectelor elaborate în cadrul acestui contract. Proiectarea şi
execuţia acestor căi de acces este responsabilitatea autorităţilor locale.
3.3.6 Confecţii Metalice
3.3.6.1 Materiale
Materialele ce se folosesc trebuie sa aibă compoziţia chimica si caracteristicile mecanice
corespunzătoare pentru mărcile si clasele de calitate prevăzute în proiectul de execuţie,intocmit în
baza prevederilor din standardele de produse, precum si a altor prescripţii legale în vigoare.
Alte condiţii necuprinse în standarde, apreciate de proiectant ca necesare, pot fi introdus În proiect
si nota de comanda, de acord cu uzina fumizoare. Aceste condiţii suplimentare vor fi garantate de
uzina fumizoare. Mărcile si clasele de calitate ale oţelurilor, precum si caracteristicile mecanice ale
şuruburilor, piuliţelor si şaibelor nu pot fi schimbate fără acordul scris prealabil al Proiectantului.
3.3.6.2 Aspect (Defecte de Suprafaţa) si Defecte Interioare
Laminatele utilizate la elementele de construcţii din oţel trebuie sa corespunda condiţiilor tehnice cu
privire la neregularităţi de execuţie (defecte de suprafaţa si defecte interioare), stabilite prin
preientele prescripţii. Se admit defecte de suprafaţa a căror adâncime nu depăşeşte 1/2 din abaterea
limita la grosime prescrisa în standardul de produs respectiv. Defectele cuprinse intre 1/2 si
valoarea întreaga a abaterii limita se vor înlătura prin polizare, care se recomanda a fi executata în
direcţia eforturilor si a cărei panta fata de suprafaţa piesei nu va depăşi 1:1O.
In ambele cazuri, grosimea minima efectiva trebuie sa fie cel puţin egala cu grosimea admisa.
Se interzice utilizarea pieselor din laminate cu suprapuneri care nu se înlătura complet la uzinare.
Laminatele care prezintă defecte de suprafaţa cu adâncimi mai mari decât abaterea limita din
standardul de produs, sau incluziuni nemetalice respectiv sulfuri cu lungimi mai mari de 5 mm si
Iăţimi sau grosimi mai mari de 1 mm, pot fi utilizate numai cu acordul scris prealabil al
proiectantului si cu eventualele masuri de remediere prescrise de acesta.
3.3.6.3 Abateri Limita de la Forma si Dimensiuni

Abateri limita la îndreptarea la rece sau la cald se exprima prin săgeata a cărei valoare nu trebuie sa
fie mai mare de 1/1000 din lungimea piesei, dar fără a depăşi 10 mm. La îndreptarea tablelor,
abaterea limita dintre acestea si o rigla de oţel cu lungimea de 1 m aşezata în orice direcţie si în
orice loc pe suprafaţa lor, este de maximum 1,5 mm. La piesele îndoite, abaterea limita se exprima
prin mărirea restului dintre acestea si un şablon a cărui lungime măsurata pe arc este egala cu
lungimea zonei de îndoire, dar fără a depăşi 1,5 m. Mărimea rostului nu va depăşi 1/500 din
lungimea arcului zonei de îndoire, dar maximum 3 mm.
3.3.6.4 Abateri Limita la Trasare

Trasarea pieselor se executa cu o precizie de ± 1 mm exceptând pe cele pentru care proiectul
prescrie o precizie mai mare.
- abaterile limita admise la forma si dimensiunile elementare sunt conform tabelului 1- 767/0-88.
- abateri limita admise la montajul elementelor construcţiilor din oţel.
- abaterile limita la rezemarea elementelor din oţel sunt conform tabelului 2 STAS 767/0-88.
- abaterile limita admise la construcţiile din oţel după executarea lucrărilor de montaj sunt conform
tabelului 3 din STAS 767/0-88.
33
Îndoirea pieselor se poate face la rece, daca raza este mai mare sau cel puţin egala cu jumătatea
valorii minime admise in cazul lndreptărf la rece.
3.3.6.5 Trasare
Indiferent daca se executa trasarea sau daca tăierea se face direct, la stabilirea cotelor de
debitare a materialelor se va tine seama ca valorile cotelor din proiect sunt finale, care trebuie
realizate după încheierea întregului proces tehnologic de uzinare. Orientarea pieselor fata de
direcţia de laminare poate fi oarecare, cu excepţia cazurilor când se face menţiuni speciale în
desenele de execuţie .
3.3.6.6 Tăierea
In cazul tăierii termice, marginile care urmează sa rămână libere, precum si cele care nu se
vor topi complet (pe intreaga grosime) prin sudare, trebuie sa se încadreze în clasa de calitate II,
conform STAS 10546-76. Marginile care se vor topi prin sudare, precum si toate marginile pieselor
care au rol
de fururi, trebuie sa se încadreze în clasa de calitate III. Prelucrarea mecanica ulterioara a
marginilor tăiate termic este obligatorie numai daca se prescrie în proiect. În acest caz, se va
îndepărta un strat de minimum 2 mm adâncime. Suprafaţa rămasa nu va prezenta neregularităţi sau
fisuri. In cazul tăierii cu foarfecă sau prin stanţare, marginile care urmează sa fie libere sau care nu
vor fi complet topite prin sudare, se prelucrează prin polizare sau rabotare. În cazul pieselor din
grupa de execuţie A, prelucrarea se extinde in mod obligatoriu până la o adâncime de cel puţin 2
mm la piese cu grosimi până la 14 mm inclusiv, respectiv cel puţin 3 mm la piese mai groase.
Marginile care urmează sa fie topite complet prin sudare, precum si marginile pieselor care au rol
de fururi nu se prelucrează, daca aceasta nu se prescrie in proiect. La marginile libere ale pieselor
tăiate cu fierăstrăul, se vor îndepărta bavurile prin polizare.
3.3.6.7 Protecţia Anticorozivă

Se va urmări si consemna În procese verbale de lucrări ascunse aplicarea protecţiei anticorozive pe
suprafeţele interioare ale elementelor care urmează sa fie închise, daca în proiect se prevede
protejarea acestora.
3.3.6.8 Montajul Construcţiilor din Oţel
Montajul construcţiilor din oţel se face pe baza documentaţiei tehnice elaborate de proiectant sau
întreprinderea de montaj, după caz, cu respectarea indicaţiilor prevăzute în proiect.
Înainte de Începerea montajului, se vor face verificările prescrise. De asemenea se va verifica daca
exista nepotriviri intre elementele care urmează sa fie asamblate, sunt necesare remedieri, acestea
se vor executa În condiţiile menţionate În standarde.
În cazul când unele operaţii trebuie sa aiba loc la temperaturi scăzute, se vor respecta toate
prevederile prescripţiilor legale În vigoare privind executarea lucrărilor de construcţii pe timp
friguros.
3.3.6.9 Reguli si Metode de Verificare a Calităţii
Verificarea condiţiilor tehnice generale de calitate a elementelor construcţiilor din oţel la montaj
consta in:
- verificarea imbinărilor care se executa la montaj
- verificarea condiţiilor privind comportarea unor elemente sau a construcţiei din oţel sub incărcări.
Verificarea pieselor si a elementelor de construcţii din oţel din punct de vedere al aspectului si al
respectării abaterilor admise la dimensiunile geometrice, se efectuează bucata cu bucata. Proporţiile
verificărilor referitoare la calitatea materialelor si a îmbinărilor sunt cele stabilite de prescripţiile
34
tehnice legale În vigoare. În cazuri speciale, proiectantul poate prevedea justificări scrise a acestor
prestaţii suplimentare. Verificarea calităţii materialelor utilizate la uzinare si montajul construcţiilor
din oţel (oţeluri, organe de asamblare, materiale de adaos pentru sudura, materiale folosite pentru
protecţia anticorozivă etc) se face pe baza de produs sau În lipsa totala sau parţiala a acestor
certificate, prin Încercări În laborator autorizate, În concordanta cu standardele menţionate.
Verificarea respectării tehnologiei de execuţie se face separat pentru fiecare faza lntermediara
(indreptare, indolre, taiere, găurire etc) pe baza încercărilor si a măsurătorilor prevăzute în
documentaţia tehnica de execuţie si în prescripţiile legale în vigoare. Trecerea de la o faza la alta
este permisa numai după verificarea realizării În faza precedenta a condiţiilor de calitate prescrise.
Verificarea îmbinărilor executate la montaj se face pe· baza prescripţiilor tehnice legale în
vigoare,precum si a eventualelor condiţii suplimentare prevăzute în documentaţia tehnica de
execuţie. Verificarea formei si dimensiunilor geometrice ale elementelor de construcţii din oţel se
face pentru ca elementele sa corespunda datelor din tabelele 1 si 3 din prezentul standard si
documentaţia tehnica,În uzina, aceasta verificare se va efectua Înainte de aplicarea primului strat de
protecţie anticorozivă.
Verificarea aspectului se face pentru ca elementele de construcţii din oţel sa corespunda condiţiilor
tehnice de calitate cu privire la neregularităţile de execuţie (denivelări locale, rosturi de Îmbinare,
fisuri etc) modol de tratament anticoroziv, stabilite pentru fiecare tip de element si Îmbinare prin
documentaţia tehnica sau prin alte prescriptii, În funcţie de importanta, modul de finisare si
condiţiile de exploatare ale elementului.
Recepţia construcţiilor din oţel montate se face conform reglementarilor În vigoare privind
efectuarea recepţiei obiectivelor de investiţii.
3.3.6.10 Depozitare, Livrare si Transport

Depozitarea elementelor de construcţii din oţel se face pe tipuri de dimensiuni. La aşezarea
elementelor În depozit si la transport se vor respecta prescripţiile legale În vigoare si eventualele
indicaţii din proiectul de execuţie privind:
- condiţiile de protecţie contra intemperiilor pentru elemente speciale;
- condiţii de rezemare pentru ca sa nu se producă deformaţii remanente În elemente;
- asigurarea stabilităţii elementului sau a stivei de elemente.
3.3.6.11 Pregătirea Materialelor

Înainte de debitare, laminatele se verifica bucata cu bucata În ceea ce priveşte aspectul exterior si
dimensiunile. Laminatele cu suprapuneri, stratificări, exfolieri, segregaţii, deformaţii.(torsionărisau
curburi În forma de sabie), abateri dimensionale si alte defecte, care nu se Încadrează În cele
prevăzute În prescripţiile În vigoare, trebuie eliminate de la debitare.
3.3.6.12 Procedee de Sudare

Procedeele si metodele de sudare se aleg În primul rând pe considerente de calitate si În al doilea
rând pe considerente economice. In execuţia construcţiilor si elementelor se vor folosi, in limita
capacităţii instalate, sudarea automata si semiautomata, respectiv procedeele de sudare cele mai
economice si productive, care sa asigure condiţiile de calitate cerute. În vederea aplicării acestora,
forma rosturilor imbinărilor poate fi modificata de către uzina constructcare, cu avizul
Proieictantului.
3.3.6.13 . Sudarea
Lucrările de sudură vor fi executate numai de către personal calificat pentru asemenea lucrări, care
vor poansona cu poanson distinctiv fiecare sudură executată. Sudarea construcţiilor de oţel se va
executa la o temperatura de peste 0 oC, si În general În ateliere si spatii inchise. in cazul execuţiei
lucrărilor de sudare in aer liber, trebuie luate masuri pentru protejarea locului de sudare si a
35
sudorului, de vânt, de ploaie si zăpada. Se recomanda ca sudurile executate la temperaturi sub 0 oC

sa se execute cu electrozi cu înveliş bazic rezistent la fisuraţii. Se recomanda ca pe cât posibil
sudarea sa se facă în poziţie orizontala, evităndu-se sudarea în poziţie verticala si peste cap.
Sudarea se va executa fără pori, incluziuni nemetalice, lipsuri de pătrunderi si lipsuri de
topire.Suprafaţa cusăturilor trebuie sa fie cât mai neteda si uniforma. Se vor evita crestăturile de
topire la marginile sudurilor, iar craterele se vor umple cu metal. La sudarea electrica prin presiune,
puterea maşinilor trebuie sa corespunda secţiunii de sudat.Suprafeţele de contact intre piese sunt
intre piese si bacurile de prindere, respectiv electrozi la sudarea prin puncte, se vor curaţi cu grija.
3.3.6.14 Remedierea Defectelor

Crestăturile (adânciturile) ivite în timpul sudării se vor umple cu sudura, iar trecerile de la
materialul de baza la sudura se vor netezi prin polizare în direcţia de solicitare. Se interzice lăsarea
unor rizuri perpendiculare pe direcţia liniilor de forţă. Se admit slefturi locale ale crestăturllor si
urmelor de amorsare a arcului electric, care nu depăşesc 5 % din grosimea elementelor. Adâncimile
mai mari se umplu cu sudura si se netezesc prin polizare îngrijita. Porţiunile defecte se îndepărtează
urmând ca sudura sa fie refăcuta.
3.3.6.15 Controlul Execuţiei

Controlul execuţiei începe cu recepţionarea materialelor de baza si a celor de adaos. Se va efectua
controlul tehnic de calitate după fiecare faza de execuţie, insistându-se la verificarea după
debitare,după prelucrarea la maşini, după asamblare la lăcătuşerie si după sudare cu scopul de a
preveni introducerea în fabricaţie în final condiţii pentru efectuarea unor suduri de califate.
Executia operatiilor prescrise in mod special ca : preancalzire, detensionare (prin incalzire sau
ciocanire), inceperea si terminarea sudarii joantelor la imbinarile in capete pe placute prelungitoare,
scobirea radacinii sudurilor prin craituire arc-aer, sudarea in detaliu, a unor pozitii care sa preceada
asamblarea elementelor de constructii etc. se vor supraveghea de personal autorizat si competent.
Constructiile si elementele de constructie executate trebuie sa corespunda cotelor si dimensiunilor
date in proiectul de execdutie si sa se inscrie in abaterile limita date de legislatia in vigoare, precum
si cele date in caietele de sarcini.
3.3.6.16 Protectia si Vopsirea Suprafetelor Metalice

Cu exceptia lucrarilor metalice sau de inox ingropate in beton,toate celelalte lucrari de constructii si
confectii metalice vor fi vopsite. Inainte de aplicarea unui strat protector intreaga suprafata va fi
curatata de orice urma de praf, resturi de vopsea, rugina, grasimi sau alte depuneri prin spalare cu
apa daca este necesar cu o perie aspra. Inainte de vopsire Antreprenorul va inspecta suprafetele ce
urmeaza a fi vopsite. Vopseaua nu se va aplica pe suprafete ude, acide, alcaline, rugoase sau unse.
Se vor aplica urmatoarele sisteme de acoperire :
• Pentru metalul aflat in contact continuu cu apa :
-un strat de grund epoxidic, cu o grosime minima de 25 µm.
-doua straturi de vopsea epoxidica, fiecare strat de minimum 200 µm.
• Pentru celelalte lucrari metalice se vor utiliza urmatoarele sisteme :
-un strat de grund epoxidic, u o grosime minima de 25 µm ;
-unul sau doua straturi de email epoxidic, cu o grosime minima de 150 µm ;
-doua straturi email epoxidic, cu o grosime minima de 50 µm pentru fiecare strat .
4. LUCRARI PENTRU CONDUCTE
4.1. Definitii
Urmatoarele cuvinte si expresii vor avea intelesul specificat in continuare, in afara cazului in care se
specifica altfel in Proiect :
36
-“linie de conducte” inseamna o conducta de o lungime apreciabila ce poate avea ramificatii.

Nu include sisteme de conducte, ca de exemplu conductele tehnologice din instalatiile de
tratare pentru potabilizarea apei ;
- ” lucrari de conducte’’ se refera la toate conductele excluse din definitia ’’conductei’’ ;
- ’’conducte’’ inseamna tuburi drepte din orice material, imbinate cu capat drept, cu mufa sau
cu flanse ;
- ’’conducte sub presiune’’ inseamna conductele si alte lucrari aferente in care presiunea
interna de lucru depaseste presiunea atmosferica ;
- ’’presiune de regim’’ inseamna valoarea presiunii necesare intr-un sistem hidraulic pentru a
obtine conditiile corespunzatoare pentru a folosi apa ;
- ’’fitinguri’’ inseamna coturi, teuri, reductii, flanse, cuplaje si alte articole similare care nu
sunt echipamente de control al debitului sau presiunii ; cuplajele reprezinta elemente de
schimbare a directiei sau diametrului conductei.
- ’’intern’’ inseamna acea parte din conducte si fitinguri care va fi in contact cu lichidul
transportat ;
- ’’imbinari flexibile’’ inseamna imbinari facute din materiale prefabricate, coliere, inele de
cuplare de cauciuc sau alte sisteme, care permit deplasarea unghiulara intre conducte ;
- ’’camine’’ inseamna constructii pe linia de conducte ce adapostesc conducte, fitinguri, vane
si alte piese, incluzand piesele de trecere prin peretii caminelor ;
- ’’apa bruta’’ reprezinta apa preluata dintr-o sursa inainte de a fi supusa procesului de
tratare ;
- ’’sistem de alimentare cu apa’’ inseamna ansamblul de constructii si instalatii prin care apa
este preluata dintr-o sursa, este tratata, transportata, inmagazinata si distribuita utilizatorilor
in cantitatea si de calitatea ceruta ;
- ‘’foraje’’ inseaman o serie de puturi verticale forate care sunt folosite la sursa sistemului de
alimentare cu apa pentru a colecta apa bruta ;
- ‘’retea de distributie’’ inseamna o parte a sistemului de alimentare cu apa, alcatuita din
conducte, armaturi si constructii anexa prin care apa este distribuita tuturor utilizatorilor la
calitatea si presiunea cerute.
-
4.2 Materiale
Conductele din diferite parti ale lucrarilor vor fi facute din urmatoarele meteriale, in afara cazurilor
in care se specifica sau se indica altfel in proiect:
1.1.1.1 Materialul Conductei 1.1.1.2 Clasa de 1.1.1.3 Materialul

presiune Fitingurilor
Polietilena de Inalta Densitate (PEID) PE 100 PN6, PN 10 PE 100

Otel (OL) pentru Dn ≥50 mm PN 16 Otel
4.3 Pozarea Conductelor

Trasarea lucrarilor se va face conform normativului NP133-2013 (art. 4.34-4.58)
Fundul transeei trebuie sa asigure rezemarea uniforma a conductei, conform profilului longitudinal
din proiect. Inainte de coborarea in sant in vederea montarii, conductele, piesele de imbinare,
armaturile etc. trebuie verificate in vederea depistarii eventualelor deteriorari aparute in timpul
manipularilor si inlaturarii acestora de catre personalul de specialitate.
La amplasarea conductelor retelelor de apa trebuie sa se respecte distantele minime intre acestea si
alte conducte si instalatii subterane conform SR 8591/1 :1997. Schimbarile de directie de pe traseul
37
retelelor se realizeaza cu ajutorul fitingurilor sau prin folosirea capacitatii de curbare a conductelor
de PEID. Pe toata durata executiei, conductele trebuie protejate impotriva patrunderii impuritatilor.
La intreruperea lucrului, toate deschiderile se protejeaza prin mijloace adecvate (dopuri, acoperiri,
flanse oarbe) impotriva patrunderii apei sau namolului.
Se vor lua toate masurile pentru a nu permite accesul in conducte al animalelor (rozatoare, serpi,
broaste, pasari etc.) ce ar putea murdari/infecta conductele in puncte greu accesibile, sau ar putea
ramane ingropate in retele, cu grave implicatii asupra salubrizarii acestora.
Montarea armaturilor ingropate in camine, statii de repompare se va face fara a supune conducta la
nici un fel de eforturi. Armaturile ingropate se sprijina pe massive de rezemare, iar cele din camine
pe suporti metalici.
Trecerea conductelor prin peretii constructiilor anexe ale retelei de distributie sau prin
peretii cladirilor se va face prin intermediul unor piese de trecere care asigura protectia conductelor.
Pentru lansarea conductelor in santuri nu se utilizeaza cabluri sau lanturi neprotejate. Se
recomanda folosirea chingilor late, evitandu-se astfel deteriorarea stratului superficial al tuburilor.
Pentru dirijarea tuburilor grele se pot folosi funii legate de capetele tubului.
Dupa terminarea probei de presiune se realizeaza umplutura si zonele de imbinare, exact in
aceleasi conditii cu cele avute in vedere la realizarea restului umpluturilor.
Imbinarile conductelor trebuie sa asigure o perfecta etanseitate, precum si posibilitatea
preluarii tuturor eforturilor statice si dinamice.
Inainte de executia oricarui tip de imbinare se asigura curatarea interioara atat a pieselor de
imbinare, cat si a capetelor de conducta, cu ajutorul periilor moi sau a carpelor.
4.4 Conducte si Fitinguri din Polietilena de Inalta Densitate

Conductele se executa din conducte de Polietilena de Inalta Densitate (PEID), cu Diametrul
D=110-160mm.
Tuburile de Polietilene de Inalta Densitate (PEID) corespund standardelor SR-ISO 3607:
1995 : - Tevi din PEID – Tolerante la diametrele exterioare si grosimile de pereti sau DIN 8074 –
Conducte din PEID – Dimensiuni.
Fitingurile din Polietilena de Inalta Densitate (PEID) corespund standardului DIN 16963 –
Sisteme de imbinare si fitinguri pentru conducte din Polietilena de Inalta Densitate (PEID) sub
presiune.
Tabel nr. 6
Diametrul
Exterior De 63,75 90 ≥110 Observatii
Presiunea (mm)
Nominala
SDR 17.6 21 26 PN 7.5 bar ptr. De 63 si 75
PN 6 PE 80 80 100 mm si PN 6.3 bar ptr. De ≥
90 mm
SDR 17
PN 10 PE 100 PN 10 bar
SDR 11
PN 16 PE 100 PN 16 bar
Fitingurile din PEID folosite in cadrul acestui proiect sunt din PE 100-SDR 17,
corespunzatoare PN 6 bar (cu exceptia pieselor sa cu electrofuziune, care au o Presiune Maxima de
Lucru de 12,5 bar).
38
4.4.1 Manipulare, Transport, Depozitare

Tuburile din PEID sunt livrate in colaci, pe tamburi cu lungimea de 100 m pentru diametrele
de 63 si 75 mm si in bare cu lungimea de 13 m pentru diametrele mai mari de 90 mm.
Tuburile din PEID se transporta orizontal, in colaci sau in pachete ambulate. In timpul verii,
tuburile, racordurile si piesele din PEID se transporta aacoperite cu prelate. Manipularea si
transportul tuburilor din PEID se vor face cu atentie, pentru a feri de lovituri si zgarieturi. La
incarcarea, descarcarea si alte diverse manipulari in depozite sip e santiere, tuburile din PEID nu
vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita alte materiale. Pentru transportul tuburilor se vor
folosi camioane si platforme, alese astfel incat conductele sa fie asezate pe intreaga lor lungime,
pentru a evita indoirea si deformarea tuburilor. In timpul transportului se recomanda ca tuburile sa
fie protejate prin fixare, cu chingi sau alte metode adecvate. Sunt interzise tararea si rostogolirea
tuburilor peid pe platforma vehiculului la incarcare sau descarcare sip e pamant. Acestea se vor
manipula numai prin ridicare. In timpul transportului cu camionul, tamburul va fi asezat astfel incat
sa fie sprijinit in patru puncte pe platforma si totodata, legat cu chingi pentru ca eforturile sa se
exercite asupra partilor metalice ale tamburului sin u asupra tubului.
Legarea in chingi a tubului, realizata strat cu strat, se va pastra pana la utilizarea pe santier.
In caz de utilizare partiala, extremitatea exterioara libera va fi ancorata solid inainte de orice
manevre. Tuburile, racordurile si piesele din PEID se depoziteaza in magazii sau locuri acoperite si
ferrite de soare, astfel incat san u se formeze sis a nu fie contaminate cu pamant, noroi, apa uzata,
substante petroliere, solventi etc. Tuburile vor avea prevazute la ambele capete capace de inchidere,
pentru a nu permite intrarea animalelor sau insectelor. Temperatura recomandata de depozitare este
intre +5 °si + 30°C; materialele depozitate nu vor avea in apropiere surse de caldura. Racordurile si
piesele de imbinare se vor depozita in rafturi, pe sortimente si dimensiuni. Depozitarea se face pe
suprafete orizontale, betonate sau balastate si pe cat posibil, folosindu-se paleti. In acelasi timp, se
vor respecta prevederile legale privind depozitarea materialelor combustibile. Se recomanda ca
inaltimea stivei de tuburi san u depaseasca 1 m. Pe santier, tuburile vor fi stocate pe suprafete plane
si amenajate (fara pietre iesite in afara). Pentru o stocare mai lunga, este bines a se evite contactul
direct cu solul folosind de exemplu, paleti. Colacii vor fi stocati de preferinta culcati. In acest caz,
suprapunerea colacilor, nu va trebui sa depaseasca inaltimea de un metru. Se recomanda sa nu se
dezlege colacii din chingi decat in momentul utilizarii lor pe santier. Chiar pe suprafete plane, este
obligatorie sprijinirea de o parte si de alta a tamburului, atat pentru ambalaje pline cat si pentru cele
goale. Pe santier, sprijinirea se poate realize foarte simplu cu ajutorul penelor si al caramizilor.
4.4.2 Imbinarea Tuburilor din PEID
4.4.2.1 Prevederi Generale
Temperatura optima de prelucrare si montare a tuburilor din PEID este cuprinsa intre +5°
+30 grade C. La temperature mai mari, tuburile trebuie ferite de insorire prin protejarea locului de
depozitare si de lucru cu corturi. La temperaturi sub – 5 °C, se sisteaza montarea tuburilor de PEID,
iar in locul de depozitare a tuburilor va fi incalzit cu aer cald. Tuburile, racordurile si piesele de
imbinare din PEID gasite necorespunzatoare se refuza la receptie si nu se introduce in lucru.
Tuburile, racordurile si piesele de imbinare se vor utilize, de regula, in ordinea livrarii.
Deoarece conductele desfasurate de pe tamburi sunt ovale, capatul conductei trebuie adus la
o sectiune circulara inainte de realizarea sudurii, de exemplu prin incalzirea cu aer fierbinte (
50…..100° C), sau prin prinderea in cleme rotunde.
De asemenea, indiferent de metoda de sudura, capetele conductelor ce se sudeaza trebuie sa
fie libere de orice eforturi sau tensiuni pe toata perioada de sudura si de racier.
4.4.2.2 Imbinarea Mecanica a Conductelor si Fitingurilor din PEID
39
Imbinarile mecanice se pot realiza cu adaptoare de flanse, de regula pentru intercalarea

armaturilor (vane de inchidere) in camine sau pentru realizarea trecerii la un alt material – otel,
fonta etc. Pentru usurinta montajului in camin, se recomanda pentru sudarea adaptorului de flanse
folosirea mansonului electrosudabil (mufa electrofuziune). Este obligatorie corelarea presiunii
nominale a contraflanselor metalice corespunzatoare adaptorului cu cea a armaturilor cu flanse.
Un alt mod de a realiza imbinarea mecanica a conductelor din PEID este cu piese de record
prin compresiune, care realizeaza etansarea prin strangere si in consecinta comprimarea unei
garnituri de cauciuc pe conducta. Acestea pot fi cuplaje mecanice (coliere metalice cu
autostrangere) sau piese record din polipropilena, raspectiv coturi, teuri, cuplaje si reductii.
4.4.2.3 Imbinarea prin Sudura a Conductelor si Fitingurilor din PEID
Sudura conductelor si fitingurilor din PEID se poate executa in doua moduri:

-cap – cu disc (oglinda) cu rezistenta, deci o sudura prin fuziunea capetelor;
-cu elemente de electrofuziune electrosudabile (mufe, teuri, coturi, reductii, piese sa de
bransament)
Pentru a fi sudate cap la cap, conductele si fitingurile din PEID trebuie sa fie compatibile, respectiv
din acelasi tip de polietilena PE 100 sau PE 80 si sa aiba aceeasi grosime de perete (SDR). In cazul
in care conductele si fitingurile sunt din materiale cu PE diferit au grosimi de pereti diferite sau au
diameter mai mici sau egale cu 90 mm, sudura lor se face prin electrofuziune, cu mufe (mansoane),
teuri, coturi sau piese sa de record. Sudura cap la cap este o metoda folosita in mod special pentru
conducte cu diametrul exterior mai mare sau egal cu 90 mm si se bazeaza pe fenomenul de
polifuziune.
Factorii de mediu care influenteaza realizarea sudurilor si rezistenta la presiunea interioara sunt:
-temperatura exterioara, care pot influenta sudura, respective prin timpul de sudura pentru
cazul temperaturilor > 5 ° C;
-in cazul temperaturilor < 5 ° C, prin necesitatea unei protectii (cort, prelata sau folie de
plastic), care trebuie scopere aparatul de sudura si sudorul si care va fi incalzita cu ajutorul unui
generator de aer cald pentru a evita racirea brusca, ce poate duce la fragilitatea sudurii;
-in caz de temperature > 40-45°C si expunere directa la razele solare, protectia locului de
munca prin acoperire in scopul obtinerii unei temperature uniforme pe tot conturul tubului, iar in
masura in care este posibil , extremitatile opuse ale tubului de sudat se obtureaza pentru a reduce cat
mai mult posibil racirea suprafetelor sudurii prin actiunea curentilor de aer si a vantului.
Factori de executie care conditioneaza calitatea sudurilor cap la cap sunt;
-gradul de instruire si nivelul de calificare a sudorilor, care va trebui sa fie atestati de o
institutie autorizata.
-respectarea parametrilor de sudura; presiune sit imp de apasare a suprafetelor pentru topire,
durata maxima pentru indepartarea discului, precum si presiunea si timpul de racire inainte de
indepartarea clemelor de fixare ale dispozitivului de pozitionare.
Calitatea sudurii este determinata de respectarea procedurii de sudare. Pentru a preveni
racirea conductei datorita curentilor de aer, capatul conductei opu celui sudat se va acoperi ermetic.
O sudura corecta cu elementele de electrofuziune se executa prin citirea corecta a codurilor de bare
de pe piesele de electrofuziune cu cititorul aparatului de sudura si prin respectarea intocmai a
indicatiilor afisate pe ecranul acestui aparat. Odata pornit aparatul si realizate conexiunile in bornele
elementului de electrofuziune intreg procesul de sudura este automat.
4.4.2.4 Elemente de Executie

Calitatea lucrarilor este influentata de crearea conditiilor de sudura a conductelor sau a
conductelor cu racordurile si piesele de legatura din PEID (cap la cap sau cu elemente de
electrofuziune), respective de atentia cu care se fac pregatirile pentru executarea acestei operatii.
Astfel, tuburile, piesele speciale si racordurile din PEID trebuie reverificate inainte de montare, in
40
vederea depistarii eventualelor deteriorari aparute in timpul manipularii si transportarii acestora pe

santier. Desfasurarea colacilor de teava se va face fara a deteriora conducta. La derulare se va avea
in vedere ca flexibilitatea materialului depinde de temperature mediului ambient. Este interzisa
derularea colacilor la temperature exterioare sub + 5 °C. Tevile cu diametrul de 63 sau 75 mm
trebuie incalzite daca se doreste derularea colacilor la temperature apropiate de 0°C. Incalzirea se va
face circuland prin conducta apa calda sau abur fara presiune ori aer cald la temperature sub 100°C.
Tevile si elementele de legatura trebuie sa fie curatate de pamant, praf, noroi sau alte murdarii
inainte de instalare, iar partile distruse sau deformate vor fi inlaturate.
La pregatirea elementelor de conducta se va tine seama de faptul ca schimbarile de
temperatura produc modificarea lungimii tevii. Astfel, trebuie avut in vedere ca un metro de tub din
PEID se lungeste sau se scurteaza cu 0,2 mm/°C la cresterea, respectiv scaderea temperaturii.
Scimbarile de directie ala tevii se pot face prin folosirea avantajului flexibilitatii materialului
(PEID), pentru diameter de pana la 90 mm. Atfel, raza de curbura maxima admisa este R=fxDe,
unde coeficientul f este in functie de SDR, conform tabelului de mai jos:
Tabel nr. 7
SDR 9 11 3,6 17 21 26
1 12 15 21 25 25 35
Valorile de mai sus sunt aplicabile pentru temperature de cca. 20°C, ele urmand a se majora sau
micsora corespunzator, in functie de temperature.
Pozarea tuburilor in transee trebuie sa fie realizata in ondulatii largi, destinate sa
compenseze contractarea si dilatarea (polietilena are o dilatare liniara care poate atinge 8 mm la m
pentru o diferenta de temperatura de 40°C).
Tabel nr.8 –Tabel recapitulativ privind executarea sudurilor
TIP SUDURA
Nr. SUDURA CAP LA CAP SUDURA CU TERMOELEMENTE
Crt. Denumirea operatiei Scule si aparate Denumirea operatiei Scule si aparate
Curatirea prealabila a Material moale si Curatirea prealabila a Material moale si
1. tubului alcool metilic tubului alcool metilic
Taierea la unghi de 90° a Foarfeca pt. De ≤ Taierea la unghi de Foarfeca pt. De ≤
2. capatului tubului/lor 63 ghilotina pt. De 90° a capatului 63 ghilotina pt. De
>63 tubului/lor >63
Se curate marginile Cutit cu lama Se curate marginile Cutit cu lama
3. interioare ale tuburilor si dreapta sau interioare ale tuburilor dreapta sau razuitor
racordurilor de sudat razuitor si racordurilor de sudat
Degresarea suprafetei de Tesatura textile Degresarea suprafetei Tesatura textile sau
4. sudura, prin stergerea sau hartie alba de sudura, prin hartie alba
tuburilor si pieselor absorbanta stergerea tuburilor si absorbanta
imbibata cu pieselor imbibata cu solvent
solvent
Fixarea dispozitivului de Fixarea dispozitivului
5. pozitionare (suprafete de Dispozitiv de de pozitionare Dispozitiv de
sudat sa fie uscate si pozitionare (suprafete de sudat sa pozitionare
neatinse cu mana) si fie uscate si neatinse
alinierea elementelor cu mana)
care se sudeaza
a) Reglarea temperaturii Aparat sudura Reglarea temperaturii
41
6. de sudare de sudare Post de sudura

b) Reglarea presiunii Dispozitiv (sursa de current)
(presarii) necesare
sudurii
Amplasarea
termoelementului intre
7. elementele de sudat si Aparat sudura Aplicarea bornelor de Post de sudura
mentinerea lui conform sudura (sursa de curent)
graficului de sudura
(timp incalzire).
7' Extragerea Aparat sudura Aplicarea bornelor de Post de sudura

termoelementului sudura (sursa de curent)
Executarea sudurii prin
8. presarea suprafetelor de Aparat sudura Executarea sudurii Post de sudura
sudat (sursa de curent)
Se asteapta racirea Se asteapta racirea
9. ansamblului ansamblului
Se demonteaza Se demonteaza
10. dispozitivul de dispozitivul de
pozitionare pozitionare
4.4.3 Dispozitii Finale pentru Pozarea Conductelor

In vederea asigurarii calitatii imbinarilor sudate se vor executa urmatoarele controale:
-controlul calitatii tuburilor si mansoanelor, racordurilor;
-controlul suprafetelor prelucrate si geometria rosturilor de sudare;
-controlul parametrilor de sudare;
-controlul vizual al imbinarilor sudate;
La incheierea lucrarilor este necesar ca Antreprenorul sa prezinte ”Cartea Tehnica a
Constructiei” aferenta lucrarii executate.
4.4.4 Conducte din PVC-KG

Tevile si fitingurile din Policlorura de Vinil vor fi conforme cu I1/2000 Normativ pentru
executarea instalatiilor cu conducte din P.V.C. (prin asimilare si la conducte din alte materiale
plastice).
Montarea tevilor din PVC-KG se realizeaza cu ajutorul fitingurilor, realizate din acelasi
material cu tevile (mufe, teuri, coturi, si reductii). Imbinarile intre tevi se fac prin lipirea capatului
tevii in interiorul mufei.
Imbinarile de tevi din PVC-KG cu tevi din otel sau cu armaturi metalice se realizeaza cu
teuri, coturi, mufe si reductii pentru imbinare mixta, prevazute la un capat cu filet in toil, pentru
tevi. Imbinarile demontabile de tevi din PVC-KG se realizeaza prin racorduri olandeze, iar
imbinarile cu tevi din otel sau cu armaturi metalice se realizeaza cu racorduri olandeze cu filet in
interior sau exterior (filet in toil pentru tevi).
Toate imbinarile tuburilor si fitingurilor din PVC-KG se vor face dupa tehnologia si cu
materialele recomandate de catre producator.
Transportul, manipularea, depozitarea, pozarea si probarea conductelor din PVC-KG se vor
realiza conform celor specificate in cadrul capitolelor referitoare la conductele din Polietilena de
Inalta Densitate.
4.5 Armaturi si Accesorii

4.5.1 Flanse
42
Materialul si modul de imbinare a flanselor vor fi in conformitate cu clauzele relevante ale

specificatiilor referitoare la fiecare material de conducta. Dimensiunile, pozitionarea si numarul
golurilor de trecere a suruburilor prin flanse vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501
sau echivalent, cu scopul de a permite asamblarea tuturor tipurilor de racorduri, robinete si
accesorii. Gama de presiuni nominale pentru flanse va fi cel putin egala cu cea mai ridicata presiune
a conductelor si fitingurilor la care sunt anexate, dar cu o presiune nominala de cel putin PN 10.
4.5.2 Garnituri si Inele de Etansare

Garniturile si inelele de etansare vor fi fabricate din cauciuc natural sau sintetic, adecvat pentru
utilizarea la apa potabila, cu o grosime de minimum 3 mm in conformitate cu STAS 1733-89, DIN
3535 partea 3, BS 2494:1990 sau echivalent si vor fi de doua tipuri:
- garniture plate fara insertie metalica;
- garniture cu insertie metalica;
Depozitarea inelelor sau a garniturilor din cauciuc se va face in intuneric, ferrite de inghet sau
supraincalzire, libere de orice tensiune.
4.5.3 Piulite, Saibe, Suruburi

Suruburile folosite la imbinarea flanselor vor fi in conformitate cu SR ISO 4016:1994 sau
SR ISO 4018:1994 – Suruburi cu cap hexagonal partial, respective total filetate, Grad C.
Saibele folosite la imbinarea flanselor vor fi in conformitate cu SR ISO 4759-3:1996 – Saibe plate
pentru suruburi si piulite cu diametrul nominal al filetului pina la 150 mm. Grade A……C.
Piulitele folosite la imbinarea flanselor vor fi in conformitate cu STAS 922-89-Piulite
hexagonale. Clasa de executie C sau echivalent.
Piulitele, suruburile si saibele vor fi zincate, iar inainte de strangere suruburile vor fi unse cu
vaselina grafitata.
Suruburile vor fi sufficient de lungi pentru ca cel putin o spira a filetului sa depaseasca
piulita atunci cand aceasta va fi stransa.
4.5.4 Adaptoare si Cuplaje

Adaptoarele si cuplajele se folosesc pentru usurinta demontarii, pe conductele din otel,
Polietilena/PVC sau trecerea de la otel la PEID/PVC si pot fi:
- adaptor universal cu flansa;
- cuplaje flexibile(cuplaj universal);
- cuplaje flexibile de trecere de la otel la PEID/PVC;
- compensatoare de montaj cu burduf;
- compensatoare de montaj cu presetupa;
Materialul din care sunt alcatuite adaptoarele si cuplajele poate fi din fonta ductile (conform
DIN 1693 sau BS 2789-grad 420-12) sau otel (conform BS EN 10025:1990 – grad FE 430 A),
acoperite cu vopsea sau rasini epoxidice, astfel incat sa poata fi montate atat in camine, cat si
ingropate.
Pregatirea capetelor conductelor pentru cuplajele respective va fi facuta in conformitate cu
cerintele si tolerantele specificate de catre producator.
4.5.5 Vane cu Sertar

Vanele cu sertar vor fi, in functie de utilizare, cu flanse sau cu mufe. Vanele sertar cu flanse
vor fi montate in camine (incendiu, goliri, by-pass etc.), iar vanele cu mufe vor fi montate ingropat
(vane de linie pe retea etc.), presiunea precizata in proiect.
Presiunea nominala a vanelor cu sertar va fi cel putin egala cu cea mai inalta presiune de pe
conductele pe care sunt montate (PN 6, PN 10).
Directia de operare va fi in sensul acelor de ceasornic pentru a inchide robinetul. Vanele vor
fi prevazute cu placute indicatoare pentru pozitia inchisa sic ea deschisa.
43
Vanele cu sertar vor fi alcatuite din materiale rezistente la coroziune. Corpul si sertarul vor
fi facute din fonta ductile, conform EN-1563, BS 2789 sau echivalent. Componentele interne, altele
decat sertarul, vor fi facute din otel inoxidabil, bronz, alama nichelata sau alte materiale rezistente la
coroziune. Sertarul va fi inglobat in cauciuc (EPDM) vulcanizat.
Toate vanele cu sertar cu mufe ce se vor monta ingropat vor fi furnizate impreuna cu tija de
manevra, tub de protectie a tijei de manevra si capac din fonta turnata. De asemenea, se vor instala
placute ce vor indica pozitia fiecarei vane ingropate.
Toate vanele cu sertar cauciucat care se vor monta in camine vor fi furnizate impreuna cu
roata din mana din fonta turnata, garnituri, piulite si suruburi.
4.5.5.1 Vanele cu Sertar cu Flanse

Vanele cu sertar cu flanse vor avea dimensiunile intre flanse conform DIN 3202 – partea 1 –
F4 (corp ingust) sau F5 (corp normal) si vor avea dimensiunile flanselor, pozitionarea si numarul
golurilor de trecere a suruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent.
4.5.5.2 Vanele cu Sertar cu Mufe

Vanele cu sertar cu mufe vor avea dimensiunile conform DIN 3352 – partea 4 si vor fi
adecvate montarii pe conducte din PEID.
Pentru a impiedica smulgerea conductei din polietilena din mufa vanei se va prevedea la
ramificatii (realizata cu piesa T, piesa sa de electrofuziune sau colier mecanic) un bloc din beton
simplu (C4/5- Bc 5) cu dimensiunile de 50×50×50 cm.
4.5.6 Vane Sferice

Robinetele sferice vor fi instalate pe conducte avand pana la PN 16 bar, vor fi cu filet
interior si filet exterior, vor fi livrate cu maner de actionare si pot fi metalice sau din PVC, in
functie de utilizare (la caminele, de aerisire-dezaerisire robinetele sferice vor fi din PVC, iar la
caminele de reducere a presiunii sau reglare de debit vor fi metalice).
4.5.7 Clapetele de Retinere

Clapetele de retinere pot fi de tipul cu clapa, montat cu flanse, avand dimensiunile intre
flanse conform DIN 3202-F6 si dimensiunile flanselor, pozitionarea si numarul golurilor de trecere
a suruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 echivalent sau cu arc, montat intre
flanse.
Pentru impiedicarea accesului animalelor sau insectelor in interiorul rezervoarelor prin
intermediul conductelor de prea-plin, la gurile de descarcare sau la caminele de deversare se vor
prevedea clapete antibroasca. Acestea vor fi prevazute cu flansa, care va avea dimensiunile,
pozitionarea si numarul golurilor de trecere a suruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN
2501 sau echivalent.
4.5.8 Ventile de Aerisire-Dezaerisire

Ventilele de aerisire-dezaerisire (instalate pe conductele de aductiune) si de dezaerisire
(instalate in reteaua de distributie) vor fi automate, si vor indeplini urmatoarele conditii:
-sa evacueze aerul la umplerea conductei sau aerul acumulat in puncte inalte din conducte in
conditii normale de functionare;
-sa permita intrarea aerului cand presiunea din conducta scade sub 5 atm in timpul golirilor.
Ventilele de aerisire-dezaerisire (instalate pe conductele de aductiune) si de dezaerisire
(instalate in reteaua de distributie) vor fi automate, si vor indeplini urmatoarele conditii:
- sa evacueze aerul la umplerea conductei sau aerul acumulat in puncte inalte din conducte in
conditii normale de functionare;
- sa permita intrarea aerului cand presiunea din conducta scade sub Patm in timpul golirilor.
44
Ventilele vor fi din material plastic de inalta rezistenta (astfel incat sa poata fi instalate pe
conducte PN 10) vor fi de tipul cu filet exterior si vor fi cuplate la conducte prin intermediul unui
colier si al unei vane de inchidere (robinet sferic).
4.5.9 Ventilele de Suprapresiune (protectia impotriva loviturii de berbec)

Pentru protejarea conductelor retelei de distributie din aval de caminele cu vana reductoare
de presiune (in caz de defectare a vanei) si protejarea conductelor de aductiune impotriva loviturii
de berbec, se vor instala ventile de suprapresiune.
Ventilul de suprapresiune va actiona imediat si va elibera rapid apa rezultata din unda de
presiune.
Pentru prevenirea inundarii caminului, ventilul va fi legat la exteriorul caminului printr-o teava din
otel carbon. Pentru usurinta demontarii se va prevedea un obiect sferic cu filet interior-filet exterior.
Ventilul va avea corpul din fonta, celelalte materiale componente fiind aliajele din bronz, otelul
inox sau alte materiale rezistente la coroziune. Garniturile vor fi din cauciuc (EPDM).
Modul de imbinare va fi cu filet. Instalarea se va putea face fie vertical, fie orizontal.
Inspectiile si intretinerea se pot face fara a schimba presiunea prestabilita si fara a demonta ventilul.
Ventilul va fi reglat in fiecare caz pentru a declansa la o presiune mai mare cu 0,5-1 bar
decat presiunea de regim a aductiunii sau decat presiunea redusa aval (dupa vana de reducere de
presiune).
4.5.10 Suporti de Vana

Pentru sustinerea vanelor din camine se vor prevedea suporti metalici confectionati din teava
de otel si o placa patrata din tabla groasa la partea inferioara. Inaltimea suportilor se va stabili pe
santier, in functie de diatantele pe verticala din interiorul caminului.
Pentru a nu supune la solicitari conductele din PEID in ncazul blocarii vanei de golire,
vanele de golire se vor fixa de suporti cu doua coliere de fixare, iar suportii de vana vor fi fixate de
radierul caminului cu suruburi.
Suportii vor fi protejati anticoroziv prin vopsirea dupa confectionare cu un strat de grund si un strat
de vopsea epoxidica.
4.5.11 Capace si Rame pentru Camine

Accesul in caminele de vane, aerisire, golire sau de alt tip se va face printr-un capac din
fonta. Ansamblul capac si rama va fi in conformitate cu STAS 2308-81 si va fi de tipul carosabil
sau necarosabil, in functie de pozitia caminului fata de drumurile existente. Rama capacului va fi
inclusa in partea superioara a placii caminului de vizitare.
4.6 Proba de Presiune a Conductelor

Retelele de distributie si de aductiune nou executate trebuie sa fie supuse probei de presiune
inainte de executarea umpluturilor de pamant. Scopul probei de presiune este verificarea etanseitatii
tuburilor, imbinarilor acestora si a tuturor accesoriilor, precum si a stabilitatii tuburilor.
Proba de presiune a conductelor se realizeaza conform STAS 4163-3. Probarea conductelor
la presiune se face pentru fiecere rip de conducta, dupa o spalare prealabila. Nu se admite proba de
presiune pneumatica (cu aer comprimat).
Proba de presiune pentru retelele din PEID se face conform datelor producatorului.
Umplerea tuburilor cu apa potabila se incepe de la punctul cel mai de jos a tronsonului de
probat si numai dupa montarea dispozitivelor ce asigura eliminarea aerului. In perioada de umplere
se vor deschide hidrantii de incendiu si cismelele de pe tronsonul probat, pentru eliminarea aerului.
Dupa umplere se recomanda o aerisire finala, prin realizarea unei usoare suprapresiuni pana
la eliminarea totala a bulelor de aer din apa. Apoi se procedeaza la inchiderea dispozitivelor de
aerisire.
45
Ridicarea presiunii, dupa umplere, se face in trepte, sectiunile de imbinare si celelalte

sectiuni specifice fiind sub permanenta supraveghere a personalului de specialitate. In cazul in care
aerisirea nu este facuta corespunzator, sesizata prin raportul necorespunzator dintre cantitatea des
apa introdusa si cresterea presiunii, se procedeaza la reducerea presiunii, si o noua aerisire, dup ace
se preia procesul.
Presiunea de proba se realizeaza si se masoara in punctual cel mai coborat al retelei. Se vor
utilize numai pompe cu piston.
In cazul in care apar deplasari neimportante ale tubului sau pierderi nesemnificative de apa
in timpul ridicarii presiunii, se poate continua ridicarea presiunii pana la presiunea de proba, daca
acest lucru nu genereaza efecte negative importante.
Pentru conductele din PEID presiunea pe durata pregatirii conductei de proba este, de regula,
1,5xPN, iar presiunea la inceputul perioadei de proba propriu-zise trebuie sa fie de minimum
1,3xPN.
Deoarece conductele din material plastic au dilatari mari la cresterea temperaturii (o schimbare a
temperaturii cu 10°C poate conduce la variatii ale presiunii cu 0,5-1 bar), este foarte important ca
(in masura posibilitatilor) proba de presiune sa inceapa si sa se termine in perioade ale zilei cu
temperaturi aproximativ egale. Astfel, se va acorda o atentie sporita masurii temperaturii exterioare
pe toata durata probei de presiune. Este interzisa efectuarea probelor de presiune in perioadele cu
soare puternic, ce poate provoca variatii mari ale temperaturii conductelor.
In acelasi timp, conductele din PEID prezinta deformatii datorate presiunii. Astfel, la o presiune
egala cu presiunea nominala si la temperatura apei de 20°C, cresterea volumului conductei este de
cca. 2% fata de starea normala. Aceasta crestere are loc in timp, dar se opreste dupa 10-12 ore.
Luand in considerare cele de mai sus, este foarte important sa se pregateasca in mod corect
tronsonul de conduta pentru proba de presiune. Aceasta pregatire servaste la stabilizarea variatiilor
datorate presiunii si temperaturii, asigurand astfel po proba cu rezultate corecte. Pregatirea pentru
proba de presiune se realizeaza ridicand presiunea apei din tronsonul de proba si mentinand-o timp
de 10 ore. Citirile si corectiile necesare (ridicarea presiunii la 1,5xPN) se fac din 2 in doua ore,
ultima corectie facandu-se dupa 10 ore. Se recomanda ca proba de presiune propriu-zisa sa inceapa
dupa doua ore de la ultima corectie a presiunii, cu conditia ca presiunea din conducta sa fie de cel
putin 1,3xPN.
Pornind de la presiunea inregistrata la finalul perioadei de 2 ore de la ultima corectie a
presiunii se vor citi presiunile din ora in ora, pe perioada de proba propriu-zisa, care pentru
conductele din PIED/PVC este de 3 ore.
Proba de presiune a conductelor din PIED/PVC se va considera reusita daca scaderile de
presiune inregistrate din ora in ora pe durata perioadei de proba nu depasesc in medie 0,1 bar/ora si
nu apar scurgeri vizibile de apa. Scaderea presiunii, dupa incheierea probei, se face in trepte.
Imbinarile neetanse se taie si se reia intreg procesul de sudura. Desfasurarea probei de presiune, cu
toate datele din masurarile efectuate se inscriu in fisele speciale, care fac parte integranta din
documentatia necesara la receptia lucrarilor. Aceste fise trebuie sa cuprinda si toate constatarile pe
perioada probei si remedierile efectuate.
4.7 Spalarea si Dezinfectarea Conductelor

Dupa incheierea probei de presiune si refacerea eventualelor imbinari neetanse, se
procedeaza la spalarea si dezinfectarea conductelor, conform prevederilor STAS 4163-3. Spalarea
se face de catre Antreprenor cu apa potabila, pe tronsoane de 100-500 m. Spalarea conductelor se va
face pe tronsoane prin deschiderea hidrantilor, asigurandu-se un debit care sa realizeze o viteza
minima de 1,5 m/s. Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii tuturor impuritatilor
din interiorul tubului. In cazul in care se spala mai multe tronsoane succesive, spalarea se va face
dinspre amonte catre aval. Dezinfectarea se face imediat dupa spalare, pe tronsoane separate de
restul retelei si cu bransamente inchise. Dezinfectarea se face de regula cu clor sau cu o alta
substanta dezinfectanta, sub forma de solutie, care asigura in retea minimum 25-30 mg clor activ la
46
1 l apa. Solutia se mentine in retea in timp de 24 h, dupa care se evacueaza prin robonetele de golire
sau prin hidranti si se procedeaza o noua spalare cu apa. Spalarea se considera terminata in
momentul in care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se inscrie in limitele admise de
normele sanitare.
Dupa terminarea spalarii este obligatorie efectuarea analizelor fizico-chimice si
bacteorologice. Se recomanda ca evacuarea apei provenind de la dezinfectarea retelei in reteaua de
apa sa se faca cu luarea masurilor necesare de neutralizare a clorului. Operatiunea de dezinfectare se
repeta ori de cate ori este necesar pana cand trei analize bacteriologice consecutive, recoltate la
extremitatea aval arata ca apa indeplineste conditiile de potabilitate.
In cazul in care intre dezinfectarea si darea in exploatare a retelei trece o perioada de timp mai mare
de trei zile sau in cazul in care, dupa drzinfectare, apa transportata prin tronsonul respectiv nu
indeplineste conditiile bacteriologice si biologice de calitate, dezinfectarea se repeta.
4.8 Receptia Lucrarilor de Conducte

Receptia lucrarilor se face in conformitate cu I22-99 Cap. 6 (art. 6.8-6.11), NP 133-2013 si cu
prevederile prezentului caiet de sarcini si cu regulamentul in vigoare privind efectuarea receptiei
obiectivelor de investitii elaborat de M.L.P.A.T. Se va respecta Regulamentul aprobat cu H.G. 273-
1994. Receptia retelelor si conductelor se face prin analizarea obligatorie a proceselor verbale de
constatare a urmatoarelor elemente :
- receptia materialelor privind certificatele de calitate si verificare a dimensiunilor ;
- asigurarea etanseitatii conductelor constatata prin procesele verbale incheiate la probele de
presiune ;
- receptia pe parcurs a izolatiei anticorozive (unde este cazul)
La receptie se verifica si se consemneaza existenta si corecta functionare a tuturor
armaturilor si dispozitivelor prevazute in proiect precum si a traseelor, caminelor de vane etc.
Verificarile se refera atat la elementele de constructii, cat si la instalatiile hidraulice,

mecanice, electrice etc. si se fac cu respectarea standardelor si actelor normative in vigoare.
6. Lucrari Speciale
6.1 Subtraversari si Supratraversari

6.1.1 Prevederi Generale
Traversarea viroagelor si parailor de pe traseul conductelor se executa prin sapatura deschisa, intr-o
perioada lipsita de ploi si presupune inglobarea intr-un masiv din beton a unei conducte de
protectie prin care se trece conducta din PEID.
Traversarea drumurilor judetene si soselelor secundare se executa de regula prin foraj orizontal
nedirijat (impins).
Traversarea raurilor si cailor de comunicatie (drumuri nationale, cai ferate) se executa fie prin
subtraversarea prin foraj orizontal dirijat, fie prin supratraversarea/fixarea conductelor pe poduri
existente (acolo unde acestea exista).
6.1.2 Subtraversarea Viroagelor si Paraielor

Se intelege prin acestea fie viroagele uscate si paraiele cu caracter nepermanent, fie cele care pe
timp uscat au debite care nu depasesc 20 – 30 l/s, au latime valabila intre 1,5 - 5,0 m iar adancimea
vaii nu depaseste 1,5 + 2,0 m.
Astfel, se incepe prin a monta in talvegul paraului, in zona traversarii, o conduca metalica de 6 – 10
m lungime, cu diametrul de 500 – 800 mm, care sa transporte apa peste zona ce urmeaza a se sapa.
Se etanseaza cu pamant argilos zona de racordare amonte si aval, pentru a se impiedica exfiltratii
ale apei prin albia initiala.
47
Se executa cu sprijiniri sapatura necesara subtraversarii, pe o latime de 1,0 – 1,60 m, si adancimea

de 1,50 m sub cota talvegului, dupa caz, urmand prevederile profilului in lung al conductei de
aductiune sau retea.
Se monteaza conducta de otel intr-un bloc de beton conform desenului din proiect, prin adancirea
locala a santului de cofraj lateral in partea supraterana.
Traversarea consolidata va depasi lateral, cu minim 2,5 m, p marginile viroagei. Conducta metalica
va depasi masivul de beton cu 0,50 m pentru a se realiza trecerea la conducta PEHD. Pentru a
preveni taierea conductei din PEID la contactul cu teava de otel, intre acestea se va monta o
conducta din PEID cu un diametru exterior intermediar.
Dupa intarirea betonului, se realizeaza o plomba din umplutura din piatra de rau sau piatra bruta,
asezata manual, peste masivul de beton, pana la cota talvegului si a malului viroagei, pe cel putin
1,0 m inaltime, conform desenului din proiect. Restul umpluturii din zona subtraversarii se executa
din pamantul excavat, bine compactat.
6.1.3 Subtraversarea Drumurilor Judetene

Subtraversarea drumurilor judetene sau secundare (care pot fi considerate subtraversari relativ
scurte, de 10 – 15 m) cu conducte avand diametre de pana la 180 mm se executa, de regula, cu foraj
orizontal nedirijat (asa zise « cartite » sau « rachete »). Aceste echipamente functioneaza cu aer
conprimat si inainteaza printr-o miscare de percutie, fiind o metoda « uscata » de foraj.
La capetele subtraversarii se executa doua excavatii denumite gropi de acces. La capatul de initiere
a forajului dimensiunile sunt : L=1,5 – 2,5 m, in functie de echipamentul utilizat, B=1 m, H=
adancimea subtraversarii, iar la capatul opus, de tragere : L=2,5 – 3 m, in functie de diametrul si
elasticitatea conductei ce se pozeaza, B=1,5 m, H= adancimea subtraversarii.
Suprafata necesara luvrului va fi redusa. Practic, suprafata de lucru trebuie sa coincida cu suprafata
excavatiilor, la care se adauga o zona adiacenta unde se va amplasa un compresor.
Durata de executie a acestor subtraversari va fi redusa la minim. Executia unei subtraversari de

max. 10 – 15 m lungime pentru o conducta de max. 180 mm trebuie sa fie de 1 – 5 ore, din
momentul introducerii echipamentului in groapa de acces.
Aceasta metoda se poate utiliza doar in cazul unor amplasamente simple, fara multe utilitati
ingropate, fara o importanta deosebita (drumuri judetene, sosele secundare), pe distante scurte si cu
lungimi pana la 10 – 15 m. Astfel , sunt excluse subtraversarile de DN, CF in exploatare, autostrazi,
rauri, piste de aeroport, constructii de orice natura, zone nisipoase, etc.
Conditia necesara pentru utilizarea metodei forajului orizontal dirijat este alocarea unei
suprafete suficiente pentru amplasarea instalatiei de foraj. In tabelul urmator sunt prezentate date
tehnice si date referitoare la suprafetele de teren necesare in functie de tipul de instalatie folosita si
de adancimea pozarii. La suprafata ocupata de instalatie se adauga o suprafata adiacenta pe care se
amplaseaza autocamionul cu unitatea de amestec a noroiului de foraj.
1.1.2 Tabelul nr. 10
Nr. Date Date

Crt. Descriere U.M tehnice tehnice
. Utilaj Usor Utilaj Greu
0 1 2 3 4
1 Lungimea totala a instalatiei m 4 6
2 Latimea instalatiei m 2 3
3 Distanta necesara pentru amplasarea instalatiei,
calculata din spatele utilajului pana la
extremitatea apropiata a subtraversarii, in functie m 11 15
48
de adancimea de pozare a conductei pentru h= -

1,0 m
4 Idem, h= - 1,5 m m 13 18
5 Idem, h= - 2,0 m m 15 20
6 Idem, h= - 3,0 m m 16,5 22
7 Idem, h= - 4,0 m m 19 24
8 Idem, h= - 6,0 m m 22 30
9 Diametrul maxim al conductei pozate mm 200 500
10 Lungime maxima de foraj pentru conducte cu De m 100 400
25 – 90 mm
11 Idem, pentru De 110 – 140 mm m 90 400
13 Idem, pentru De 225 m 30 375
14 Idem, pentru De 250 – 280 mm m - 250
In principiu, tehnologia de executie a unui foraj orizontal dirijat este urmatoarea :

- Etapa I – a forajului pilot – se executa o deschidere in sistem umed, folosind un fluid
de foraj special, pe baza de bentonita. Noroiul de foraj, transportat printr-un
sistem de prajini de foraj catre capul forajului, preseaza materialul intalnit si
dislocat si se amesteca cu acesta, formand o crusta de jur imprejurul
deschiderii forate (in terenuri instabile, unde peretele nu se poate cimenta,
se vor folosi tuburi de protectie). Excesul de lichid spala deschiderea si
evacueaza materialul fin.
- Etapa II – a tragerii conductei – consta in detasarea capului de foraj la extremitatea
opusa locului de initiere a forajului si inlocuirea acestuia cu un cap de
tragere, la care urmeaza a fi pozata. Prajinile de foraj, capul de tragere,
eventualul tub de protectie impreuna cu conducta se retrag spre instalatie,
conducta ramanand in subteran.
In functie de diametrul conductei pozate, exista posibilitatea executarii unei etape

intermediare, asa numita a forajului de largire, care consta in retragerea sistemului de prejini – cap
foraj, inlocuirea capului de foraj cu un cap largitor si executarea din nou a forajului, la diametre mai
mari. Etapa se repeta pana la atingerea diametrelor proiectate.
6.1.5 Supratraversari
Supratraversarile se realizeaza de regula pe poduri existente, numai dupa obtinerea acordului
Autoritatii detinatoare a podului respectiv si strict in conditiile impuse de aceasta.
In cazuri speciale (rauri cu albii foarte adanci, inexistenta podurilor, conditii improprii
subtraversarilor etc.) se pot prevedea si alte tipuri de supratraversari (teava auto-portanta, teava in
teava etc.). Detaliile de executie pentru supratraversari vor fi prevazute in documentatia tehnica
elaborata de Proiectant.
7. Masuri de Protectia Muncii si de Paza contra Incendiilor

La manipularea tuburilor şi materialelor din PEID ca şi la punerea în operă se vor respecta
cu stricteţe prevederile nornelor PSI republicane şi ale furnizorului materialelor.
49
Pe timpul execuţiei, antreprenorul va respecta prevederile normelor de protecţia muncii

pentru activitatea de construcţii montaj, normele de lucru specifice lucrărilor de apa şi normele de
lucru specifice materialelor şi utilajelor folosite în cadrul lucrării.
Instructajul trebuie făcut periodic şi ori de câte ori se trece la o nouă etapă de execuţie, se
schimbă personalul de execuţie, utilajele sau materialele puse în operă.
Lucrările sunt proiectate cu respectarea normelor de protecţia muncii pentru categoriile
respective de lucrări.
La lucrările de săpătură se va da o mare atenţie unor eventuale cabluri sau alte conducte
subterane existente pe amplasamentul lucrarilor. În acest sens se va solicita de la beneficiar poziţia
acestora şi Permisul de Săpătură.
Şanţurile vor fi sprijinite la adâncimi care prezintă pericol de prăbuşire a malului.
În lungul şanţului, pe partea opusă depozitării pământului se vor monta parapeţi de protecţie
contra căderii în şanţ a persoanelor care circulă prin apropiere şi podeţe metalice cu balustrade în
zonele de circulaţie a persoanelor peste şanţuri.
La cămine sunt prevăzute scări cu trepte de acces de la cota terenului amenajat la fundul
căminului.
În timpul execuţiei lucrărilor, constructorul va lua toate măsurile de protecţia muncii pentru
evitarea accidentelor, având în vedere factorii de risc ce pot apărea pe parcursul execuţiei lucrărilor,
inclusiv semnalizarea pe timpul nopţii a lucrărilor.
Constructorul va dota echipele ce execută lucrările cu echipamentul de protecţie adecvat
pentru diferitele momente ale fiecărui stadiu fizic.
Executia, punerea in functiune, exploatarea, intretinerea si reparatiile necesare se vor face de
catre personal calificat corespunzator, cunoscator al instructiunilor de executie si montaj ale
de lucrari:
- Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii actualizata la 6 iulie 2015
cu Legea 177/2015;
-C.300-94 - Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor
de constructii si instalatii;
- Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin HG. nr. 272/
1994;
- Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat
prin H.G. nr. 273 / 1994;
- Indicativ P118-99 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor;
- Legea 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca;
- Legea 307 – 2006 privind apararea impotriva incendiilor;
- NTE 001/03/00 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor.
accidente.
Executia va fi facuta de personal calificat avand instructajul de protectia muncii, efectuat
conform metodologiei in vigoare, sub conducerea si supravegherea de personal care poseda
pregatirea tehnica corespunzatoare, stabilite de conducatorul unitatii constructoare.
Constructorul (in execuţie) si beneficiarul (in exploatare) vor lua orice masura, care sa
previna producerea unor accidente de munca, fiind direct raspunzatori de acest lucru.
Intocmit,
50
PROIECTANT GENERAL
J51/527/3006, str. Dropia, nr. 104
VOLUM IV CAIET IV.2

●PARTI SCRISE – CAIETE CAIET SARCINI RETEA DE APA -
DE SARCINI TEVI DIN PEID SI CAMINE DE
VANE DIN BETON
Pr. Nr.:146/2018

FAZA: P.Th.+D.E.

PARTI SCRISE – CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA

LUCRARII -RETEA DE APA
CUPRINS
1.Generalitati
1.1. Specificatii generale.

1.2. Definitii.
1.3. Responsabilitatile partilor contractante la executia lucrarilor.
1.4.Transportul, depozitarea materialelor.
1.5.Aliniamente si cote de nivel.
1.6.Trasarea lucrarilor.
1.7. Prospectiuni subterane
1.8. Programul de lucru.
1.9.Epuismente.
1.10. Amplasament.
1.11. Dreptul de libera trecere si zona de lucru.
1.12. Verificarea lucrarilor ce devin ascunse.
1.13. Agremente tehnice, cerinte pentru materialele puse in opera.
2. Baza de proiectare
3. Materiale propuse la realizarea lucrarii
3.1. Tubulaturi si piese din polietilena de inalta densitate.

3.1.1. Manevrarea, transportul si depozitarea tubulaturii din PEID.
3.1.2. Verificarea materialelor din polietilena.
3.2. Armaturi si accesorii.
3.2.1.Caracteristiciletehnice si conditiile de calitate ale armaturilor
3.2.2.Accesorii.
3.2.3.Manevrare, transport si depozitare
3.2.4. Garantii
3.3. Confectii metalice
4. Modul de executie al lucrarilor
4.1. Executia extinderii retelei de apa din PEID

4.1.1. Amplasarea lucrarilor in teren
4.1.2. Executia sapaturilor
4.1.3. Montarea tuburilor si pieselor de PEID PE 100
4.1.4. Executia umpluturilor
4.2. Executia caminelor de vane din beton armat
4.3. Montajul armaturilor in caminele de vane.
4.4. Montajul confectiilor metalice.
4.5. Vopsitorii.
2
5. Probe si verificari
5.1. Verificarea la presiune.

5.2. Spalarea si dezinfectarea conductelor
5.3. Receptia la terminarea lucrarilor
6. Dispozitii finale.
7. Masuri privind protectia, siguranta si igiena muncii si norme PSI
8. Lista standardelor, normativelor si prescriptiilor de referinta.
9. Planse care guverneaza lucrarea.
3
1. Generalitati.
1.1. Specificatii generale.
Prezentul caiet de sarcini, pentru modernizarea retelei de apa potabila face parte din proiectul
tehnic “MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE APA DE PE RAZA COMUNEI PERISORU,
JUD. CALARASI ” si contine conditiile tehnice de executie si functionare ale lucrarii si principalele
obligatii pe care le are constructorul privind materialele folosite, metodele de verificare pe faze,
tehnologii de realizare pe etape de executie, predare si receptie, cu respectarea masurilor de protectia,
sanatatea si igiena muncii si a normelor privind prevenirea si stingerea incendiilor, pentru realizarea
prevederilor din documentatie, care asigura in final, o buna calitate a lucrarilor.
Documentatia tehnica – piese scrise si desenate – in care sunt stabilite solutiile, tehnologia de
executie, materialele cu caracteristicile lor, conditiile impuse, atentionari etc., precum si prevederile
prezentului caiet de sarcini, trebuie cunoscute in amanunt de catre constructor si beneficiar, acestia,
avand obligatia de a comunica proiectantului orice nepotrivire cu realitatea din teren sau
neconcordantele aparute in timpul executiei.
Prevederile caietului de sarcini nu sunt limitative, continutul lui fiind in conformitate cu prevederile
Ordinului Nr. 1743/69/N-09.1996 si a ghidului “ Privind elaborarea caietelor de sarcini pentru
executarea lucrarilor de constructii si instalatii “ elaborat de C.O.C.C. si avizat de catre M.T.C.T. cu
avizul nr.20 din 15.09.2003.
1.2. Definitii.
Beneficiarul este Comuna Perisoru din judetul Calarasi, avand reprezentantul sau ( dirigintele de
santier) investit pentru urmarirea realizarii obiectivului de investitii din punct de vedere calitativ si
cantitativ.
Constructorul impreuna cu furnizorii de materiale si echipamente se vor stabili pe baza achizitiei
publice , conform reglementarilor in vigoare.
1.3.Responsabilitatile partilor contractante la executia lucrarilor.
Beneficiarul are obligatia sa puna la dispozitia Constructorului , documentatia completa cu toate

avizele si autorizatiile prevazute de legislatia in vigoare, dupa verificarea in prealabil a
corespondentei intre datele luate in considerare la elaborarea proiectului si datele in teren.
Lucrarile de ansamblu vor respecta in toate privintele cotele, dimensiunile si detaliile continute in
desenele de executie. Constructorul va verifica cu atentie toate desenele care i-au fost furnizate si va
aduce in atentia proiectantului orice erori sau discrepante descoperite in ele, acesta urmand sa emita
instructiunile necesare pentru corectii in timp util.
Pe parcursul executiei lucrarilor, executantul prin reprezentantul sau (responsabilul tehnic cu
executia) si beneficiarul, prin reprezentantul sau (dirigintele de santier) trebuie sa urmareasca
calitatea lucrarilor executate, incheind documentele necesare specificate de lege, in vederea receptiei
la terminarea lucrarilor si a receptiei finale la experirarea perioadei de garantie.
Beneficarul va sesiza proiectantul pentru orice neconcordanta cu prevederile proiectului.
Respectarea prevederilor din caietul de sarcini este obligatorie pentru constructor, deoarece
urmarirea pe santier a modului de executie a lucrarilor calitativ si cantitativ de catre investitor prin
reprezentantul sau ( dirigintele de santier) se face pe baza acestor prevederi.
Abaterile de executie din punct de vedere constructiv si al calitatii materialelor folosite se vor
remedia de catre constructor pe cheltuiala proprie.
Continutul prezentului caiet de sarcini tine cont de prevederile legale existente la data elaborarii
proiectului, orice alta prevedere aparuta pe parcursul executiei si obligatorie prin lege, cade in sarcina
4
constructorului, iar modul de aplicare va fi stabilit impreuna cu ceilalti factori implicati in realizarea
investitiei.
1.4. Transportul, depozitarea materialelor
Antreprenorul (Constructorul) va fi responsabil pentru transportul si depozitarea in siguranta a

tuturor materialelor si echipamentelor livrate la amplasament si instalate si pentru siguranta lucrarilor
executate pana la finalizarea investitiei, prin conservarea acestora.
1.5. Aliniamente, si cote de nivel
Cotele de nivel prezentate in piesele desenate sunt date in metri, deasupra nivelului Marii
Negre.Inainte de a incepe orice lucrare, Constructorul va verifica topografia santierului lucrarii
precum si aliniamentul si cota bornelor si a reperelor si ii va cere proiectantului sa corecteze orice
eroare sau aliniament defectuos care pot fi descoperite pe parcursul unei asemenea verificari.
Dupa ce reperele si bornele au fost astfel verificate si dupa ce toate erorile, daca exista, au fost
corectate, se vor stabili toate liniile si cotele necesare pentru executia lucrarii.
Constructorul va stabili linii de ridicare topometrice, paralele cu aliniamentul la o distanta
sigura, corespunzand punct cu punct cu liniile originale, sau alte puncte de referinta, dupa cum au fost
aprobate de proiectant, permitand restabilirea liniilor si punctelor si/sau verificarea si masurarea
lucrarii executate oriunde liniile si punctele originale trebuie in mod inevitabil distruse sau inlaturate
in timpul derularii lucrarii.
Constructorul va fi singur responsabil pentru corectitudinea acestor linii si cote si de lucrarea
executata si va rectifica eventualele greseli pe propria cheltuiala indiferent in ce stadiu a ajuns
lucrarea. Va fi de asemenea responsabil pentru intretinerea reperelor si a bornelor pe parcursul intregii
perioade de executie si va repara si inlocui pe propria cheltuiala orice deteriorare a acestora, inlocuirea
neadecvata fiind considerata deficienta si eroare a acestuia. Pentru aceste verificari vor fi pastrate pe
santier, incluzand dar nefiind limitate la acestea urmatoarele: nivela, teodolit, tarus, mire, jaloane, etc.,
pentru a realiza in orice moment o verificare a trasarii lucrarilor.
1.6. Trasarea lucrarilor
Constructorul va trasa lucrarea prin stabilirea axelor si a colturilor structurilor, imprejmuirilor

aliniamentului pentru conducte si alte astfel de linii (limite) si puncte ce pot fi cerute. Pe baza acestor
repere si puncte certificate si acceptate Constructorul va face masuratorile initiale si trasarea
conductelor. Cartile de teren si datele tabelare vor fi bine pastrate si vor fi oricand disponibile pentru
inspectii si verificari la cererea beneficiarului sau Inspectoratul teritorial in constructii.
Trasarea va consta din marcarea tuturor coturilor si altor puncte caracteristice pe aliniament si pe
portiuni drepte prin tarusi infipti in pamant la fiecare 50 m, unde marcajele originale trebuie in mod
inevitabil inlaturate sau distruse in timpul derularii lucrarii, antreprenorul va stabili o linie de ridicare
topografica paralela si la o distanta sigura corespunzand punct cu punct liniei originale.
1.7. Prospectiuni subterane
Daca si in masura in care au fost efectuate prospectiuni pe santier, rezultatele acestor

prospectiuni vor fi puse la dispozitia Constructorului pentru verificare. Toate aceste informatii sunt
furnizate numai pentru a ajuta constructorul, acesta trebuind sa traga propriile concluzii din
informatiile puse la dispozitie si nu se ofera nici o garantie privind acuratetea acestor informatii si nici
nu se presupune a fi complete sau suficiente pentru scopul contractului.
Orice alte sondaje pe care antreprenorul le-ar putea face in scopul obtinerii de informatii suplimentare
despre existenta altor retele edilitare subterane, vor fi in intregime pe cheltuiala sa.
5
1.8. Programul de lucru
Pentru executia lucrarilor in ansamblu, Constructorul va elabora programul de lucru indicand

in detaliu ordinea in care diferitele parti ale lucrarii urmeaza a fi executate, cu date de incepere si
incheiere si acolo unde este cazul, stadiile intermediare ale lucrarii si date ale acestora.Programul va
tine cont de conditiile sezoniere si de mediu si va fi insotit de schite, indicand in plan si sectiuni
diferitele stadii de executie ale lucrarii.
1.9. Epuismente
Constructorul va mentine lucrarile uscate pe tot parcursul executiei, va realiza toate lucrarile necesare
pentru evacuarea apelor provenite din precipitatii sau din infiltratii, din amplasament, prin executarea
santurilor de garda sau prin pompare.
Deversarea oricaror ape din zona lucrarilor, indiferent de calitatea acestora se va face astfel incat
persoanele avand drepturi asupra terenurilor invecinate sa nu fie afectate. Este interzisa inundarea
drumurilor sau terenurilor apartinand domeniului public sau proprietatilor private.
1.10. Amplasament
Amplasamentul reprezinta intinderea acelor terenuri publice care sunt necesare sau practicabile pentru
constructia lucrarilor. Constructorul nu va utiliza amplasamentul pentru alte scopuri decat cele
prevazute in contract.
Inainte de inceperea oricarei activitati, constructorul va face impreuna cu reprezentantii autoritatii
publice locale un proces verbal asupra starii suprafetei oricarui teren, public sau privat din
amplasament, urmand ca la terminarea lucrarilor, acesta sa aduca suprafetele la starea initiala.
Constructorul se va asigura ca toate drumurile publice pe care le foloseste sa nu fie murdarite ca
urmare a acestei activitati, iar in cazul in care acestea se murdaresc, va lua masuri imediate pentru a le
curati, iar in cazul deteriorarii acestora, reparatiile se vor face prompt pe propria cheltuiala.
1.11. Dreptul de libera trecere si zona de lucru
Beneficiarul va asigura dreptul de libera trecere necesar si va desemna drumurile de acces care vor
putea fi utilizate. Zona de lucru va fi in responsabilitatea Constructorului.
Dreptul de libera trecere pentru executia investitiei va fi aprobat de autoritatile publice locale si se va
considera a fi suficient pentru executia conforma a lucrarilor. Constructorul va reface si va reinstaura
pe propria cheltuiala drepturile de libera trecere in zonele de lucru la incheierea lucrarilor.
Acolo unde lucrarile pot afecta utilitatile publice existente precum drumuri publice sau retele (apa,
electricitate, telefonie) se va face astfel incat sa nu se intrerupa functionarea acestor utilitati fara
primirea anterioara a aprobarii autoritatilor responsabile. Constructorul va face toate diligentele
necesare pentru a obtine aprobarile de la autoritatile recunoscute care detin/exploateaza aceste utilitati.
In cazul in care dupa primirea aprobarii autoritatilor responsabile, o utilitate trebuie inchisa temporar,
Constructorul va respecta cerintele acestei autoritati, informand anterior consumatorii individuali ai
utilitatii, iar in cazul intreruperii alimentarii cu apa- Inspectoratul pentru situatii de urgenta.
In scopul prevenirii si evitarii accidentelor de munca, pentru determinarea existentei si pozitiei unor
lucrari subterane, cum sunt cabluri electrice, telefonice, conducte de apa, in zona de lucru si de
protectie, antreprenorul lucrarii va convoca in scris reprezentanti ai unitatilor de exploatare ai acestor
retele subterane.
Impreuna cu acestia va stabili de comun acord traseele existente ale retelelor pe care le exploateaza,
obligatoriu inainte de atacarea lucrarilor de sapaturi manuale sau mecanice, incheindu-se procese
verbale care sa cuprinda masurile de siguranta ce trebuie luate in prealabil si numai dupa aceea se va
da permis de atacare a lucrarilor de sapatura.
6
Convocarea se va face conform procedurii civile, cu 5 zile inainte de atacarea lucrarilor in zona
respectiva, atragandu-se atentia ca neprezentarea la aceasta convocare atraga dupa sine declinarea
raspunderii privind eventualele avarii provocate, data fiind necunosterea pozitionarii exacte a acestor
retele din zona, chiar daca , conform fiselor tehnice necesare emiterii autorizatiei de constructie,
acestea au fost figurate pe planurile de situatie.
Dupa obtinerea pemisiunii autoritatilor sau proprietarilor de a traversa (prin subtraversare respectiv
supratraversare) drumuri sau utilitati precum conducte de apa, cabluri electrice si de telefonie,
antreprenorul va face toate demersurile necesare cu autoritatile respective si/sau proprietarii utilitatilor
mentionate si va obtine acordul lor pentru durata si modul de executie al tuturor lucrarilor legate de
aceste intersectii, pentru a evita degradarea si intreruperea functionarii acestora sau producerea de
accidente de munca.
Oriunde conductele sau alte lucrari cu drept de libera trecere intersecteaza sau se apropie de o linie
electrica aeriana sau subterana, antreprenorul se va familiariza cu cerintele si reglementarile cu privire
la lucrarile executate in vecinatatea liniilor electrice. El va respecta cerintele si reglementarile cerute
prin avizele obtinute.
Daca se intersecteaza un drum public, antreprenorul trebuie sa lase jumatate din latimea drumului
libera pentru trafic, sa construiasca o deviere temporara sau sa obtina devierea temporara a circulatiei
pe drumurile adiacente, dupa cum se cere de catre autoritatea competenta. In cazul construirii unei
devieri temporare, lungimea, latimea si forma acestei devieri vor fi conform indrumarii autoritatii
locale pentru drumuri, dar va permite in orice moment desfasurarea fara stanjenire a traficului si
pentru a permite ocupantilor riverani sa-si desfasoare activitatea in mod normal.
In cazul in care sunt necesare intreruperi sau devieri temporare ale circulatiei rutiere in zona lucrarilor,
Constructorul va lua legatura si va obtine toate aprobarile necesare de la organele de politie rutiera.
Constructorul se va asigura in orice moment ca santierul si imprejurimile acestuia sa nu fie blocate sau
aglomerate si sa nu creeze perturbare prin zgomot datorita executiei lucrarilor. Investitorul poate cere
in orice moment inlaturarea oricaror blocaje generate de utilaje sau depozitarea materialelor de pe
drumurile de acces.
In cazul avarierii retelelor edilitare amplasate in zona de lucru, remedierea se va face in cel mai scurt
timp posibil in conditii de maxima securitate de catre personal autorizat si pe cheltuiala
constructorului.
Constructorul va instala semne de avertizare si de circulatie, lucrarile fiind semnalizate corespunzator
pentru traficul auto si pietonal atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte.
1.12. Verificarea lucrarilor ce devin ascunse
Constructorul va anunta din timp cand astfel de lucrari “Faze determinante”, sunt gata pentru
verificare, pentru ca reprezentantii beneficiarului sa poata realiza aceasta inspectie in timp util.
1.13. Agremente tehnice, cerinte pentru materialele puse in opera
Toate materialele si manopera la care nu se face referire in mod special in acest caiet de sarcini sau
neacoperit in intregime de catre un standard aprobat, vor fi de cea mai buna calitate si in concordanta
cu conditiile meteo-climaterice din zona de executie a lucrarilor.
Constructorul este responsabil pentru a se asigura ca in materialele si echipamentele furnizate sunt
incluse numai componente produse conform standardelor internationale similare. Orice materiale care
dupa livrarea pe santier sunt gasite sub standard, indiferent daca au fost inspectate inainte de
expediere, vor fi inlocuite cu materiale corespunzand cerintelor de calitate impuse de normele si
normativele tehnice legale in vigoare pe cheltuiala sa.
Inainte de folosirea lor in Romania, pentru materialele care nu sunt produse in conformitate cu
standardele romanesti, trebuie obtinut un “agrement tehnic”, conform “Reglementarilor pentru
7
obtinerea agrementului tehnic pentru produse si echipamente in constructii, publicat in MO ca HG

392/1994.
2. Baza de proiectare
Conform Temei de proiectare primita la incheierea contractului cu Comuna Perisoru si a
referintelor obtinute de la autoritatea publica locala in urma deplasarii in teren a fost stabilit traseul
conductei de apa potabila.
Modernizarea ce se va realiza prin acest proiect va fi constituita din conducte PEID, Pn= 6 PE 100 ce
vor avea diametre conform tabel:
Extinderea retelei de apa in cele trei sate: Rasa, Bogata si Cunesti; se va realiza cu teava PEID, PE
100, SDR 26, PN6 , pe urmatoarele strazi prezentate in urmatorul tabel:
L D Camine vane
SAT RASA [m] [mm] [buc]
Ogorului 205 32 1
Stefan cel Mare 150 32 1
CAP. Nicolae Epuras 360 40 1
Timisoarei 90 25 1
Dimitrie Cantemir 230 32 1
Strada
Radu de la Afumati 170 32 1
Soarelui 160 32 1
Liviu Rebreanu 78 32 1
Garlei 215 32 -
Geo Bogza 70 32 1
L D Camine vane
SAT BOGATA [m] [mm] [buc]
Strada Stefan Cel Mare 167 32 1
L D Camine vane
SAT CUNESTI [m] [mm] [buc]
Pescarus 210 32 1
Strada
Dealului 220 32 1
Unde L este exprimat in [m] si reprezinta lungimea conductei; iar D reprezinta diametrul conductei,
in [mm].
Baza de elaborare a prezentului proiect cuprinde:

- Tema de proiectare
- Plan Incadrare in zona, scara 1:5000
- Legi, Standarde si Normative de referinta:
 NP133/2013 Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi
canalizare a localităţilor
 L
egea 50/2001 cu completarile ulterioare: -Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de
constructii
 L
egea 10/1995 cu completarile ulterioare: -Legea privind calitatea in constructii
 L
egea 137/1995 cu completarile ulterioare: - legea privind protectia mediului
8
 L
egea 107/ 1996 cu completarile ulterioare: - Legea apelor
 L
egea 90/ 1996 cu completarile ulterioare - Legea protectiei muncii si Normele metotologice de
aplicare
 H
G 766/ 1997- Regulamente privind calitatea in constructii
 H
G 28/2008 – Structura devizului general
 H
G 273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor si instalatiile aferente acestora
 S
R 4163/ 95- Retele de distributie
 S
R 1343/95- Determinarea cantitatilor de apa
 S
TAS 4273/83 – Clasa de importanta a folosintei
 S
TAS 9570/1–89 - Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri în localitati;
 S
TAS 10617/2–84 - Tevi din polietilena de înalta densitate. Dimensiuni
 S
R–ISO 4064/2–96 - Masurarea debitului de apa in conducte închise. Contoare de apa rece potabila.
Partea 2 : Conditii de instalare;
3. Materiale propuse la realizarea lucrarii
3.1.Tubulaturi si piese din polietilena de inalta densitate
Materialele traditionale cum ar fi otelul, fonta, betonul, azbestul, utilizate in domeniul retelelor hidro-
edilitare sunt tot mai des inlocuite cu materialele polimere.
Polietilena de inalta densitate (PEID) este un material polimer care a capatat o vasta raspandire
datorita proprietatilor fizico-chimice pe care le prezinta, fiind stabil din punct de vedere chimic,
netoxic si reciclabil, corespunzand normelor europene (EN 122001, DIN 8074, DIN 8075). Are
rezilienta crescuta, prezinta rezistenta la abraziune si coroziune, iar suprafata interioara neteda asigura
o hidraulica foarte buna si o igiena optima.
Datorita flexibilitatii mari se pot realiza usor devieri ale directiei, razele de indoire depinzand de
temperatura mediului si de diametrul conductei si fiind necesare putine puncte de imbinare se
construiesc retele flexibile si lungi, rezultand o instalare rapida si avntajoasa.
Retelele realizate din tubulatura PEID sunt sigure in exploatare o perioada lunga de timp (50 ani) si
datorita greutatii specifice mici, nu sunt necesare utilaje de ridicat (macarale), montarea se realizeaza
rapid economisind timp, aceasta ducand implicit la o influenta pozitiva asupra rentabilitatii investitiei.
Producatorii de tuburi si piese speciale din polietilena vor anexa specificatii tehnice de respectare a:
-ISO 9002 si EN 29002- Standarde internationale pentru controlul calitatii conductelor din mase
plastice;
-ISO 12162- Clasificarea marcilor uzuale din PEID;
-ISO 7270- Verificare aspect;
-EN 12201 si DN 8074,8075- Tevi din PEID. Cerinte generale de calitate;
-ISO 161 si DIN 3609- Dimensiuni si abateri dimensionale admise;
-ISO 1167- Tevi din materiale plastice pentru transportul fluidelor. Determinarea rezistentei la
presiunea interioara.
9
Diametrele nominale (Dn) specificate sunt diametrele exterioare (De) ale tevilor din polietilena de
inalta densitate, stabilite conform urmatoarei corespondente:
-Dn 160 = 6”
Tubulatura folosita pentru realizarea acestei investitii are urmatoarele caracteristici:
- PEID PE 100 Dn 110x4.2mm PN 6 SDR 26–colac de 100m.
- PEID PE 100 Dn 125x4.8mm PN 6 SDR 26 - bare x12 m.
- PEID PE 100 Dn 160x6.2mm PN 6 SDR 26 - bare x 12m.
- Fitingurile din polietilena de inalta densitate (PEID), vor corespunde standardului DIN 16963-
Sisteme de imbinare si fitinguri pentru conducte din polietilena de inalta densitate, sub presiune.
3.1.1.Manevrarea, transportul si depozitarea tubulaturii din PEID
Tubulaturile din polietilena sunt rigide, relativ usoare si facil de manevrat. De asemenea, sunt robuste,
rezistente la socuri si nu sunt usor casante, este insa absolut obligatoriu ca transportul tubulaturii din
polietilena sa se faca cu atentie pentru a fi ferite de lovituri si zgarieturi. Pentru manevrare si ancorare
este admisa numai folosirea de chingi din piele, naylon sau polietilena, interzicandu-se folosirea
lanturilor, sufelor sau a carligelor metalice in contact direct cu materialul.
La incarcare, descarcare si la alte diverse manevre in santier se vor folosi mijloace adecvate de ridicat
si transport (motostivuitoare, macarale), tuburile nu vor fi aruncate si asupra lor nu se vor depozita sau
arunca alte materiale.
Tubulaturile din polietilena se livreaza si se transporta orizontal, in bare a 12m (DN 160) sau colac de
100m pentru Dn <110 . Se recomanda astuparea provizorie a capetelor tuburilor pentru a putea
impiedica patrunderea pamantului, a pietrelor, a animalelor mici sau a apei, pana la punerea in opera.
Pe timpul verii, pentru a fi ferite de contactul direct cu razele solare, tubulatura, racordurile si piesele
din polietilena se vor transporta acoperite cu prelate, si se vor depozita in locuri acoperite sau in
magazie.Este obligatorie evitarea oricarui contact cu hidrocarburile aromatice si clorurate (carburanti,
uleiuri, etc.).
Este indicata depozitarea tubulaturilor in stive, nu mai inalte de 1,5 m, pe o fundatie plana, lipsita de
asperitati. Racordurile si piesele de legatura se vor depozita in rafturi, pe sorto-tipo-dimensiuni.
Temperatura de depozitare recomandata este intre +5˚C.-+40˚C, departe de orice sursa de caldura si de
contactul direct cu solul.Temperatura optima de prelucrare si montare a tubulaturii din PEID este intre
+5˚C+30˚C. Atunci cand sunt depasite aceste valori ale temperaturii se vor lua masuri speciale si
anume: intre -5˚C+5˚C se asigura corturi incalzite, iar peste +30˚C se feresc de contactul direct cu
razele solare.Depozitarea corecta a tubulaturii usureaza viitoarele operatii de manipulare.
3.1.2.Verificarea materialelor din polietilena
Inainte de a fi montate, tuburile, racordurile si piesele de legatura din polietilena, vor fi verificate
vizual si dimensional bucata cu bucata.
• La examinarea vizuala:
-culoarea tubulaturii trebuie sa fie uniforma, conform RAL 9005 si RAL 5012;-suprafata interioara si
exterioara sa fie neteda, fara denivelari, fisuri, zgarieturi, arsuri, incluziuni;
-sectiunea transversala nu va avea goluri de aer, arsuri sau incluziuni;-tubulatura nu va prezenta
frangeri cu strangulari ale sectiunii transversale.
• La examinarea geometrica:
-abaterile geometrice ale tubulaturii, racordurilor si pieselor de legatura din polietilena, la masurarea
cu sublerul, se vor inscrie obligatoriu in prevederile ISO 12162 si DIN 8075.
Toate tuburile, racordurile si piesele din polietilena necorespunzatoare, vor fi refuzate la receptie si nu
se vor introduce in opera.
10
3.2 Armaturi si accesorii
3.2.1. Caracteristicile tehnice si conditiile de calitate ale armaturilor
Presiunea nominala a vanelor cu sertar pana cu corp plat, va fi cel putin egala cu cea mai inalta
presiune de pe conductele pe care sunt montate (PN 10). Ele vor fi confectionate din materiale
rezistente la coroziune, corpul si sertarul vor fi facute din fonta ductila, conform EN -1563, DIN 1693,
BS 2789 sau echivalent.
Componentele interne, altele decat sertarul, vor fi facute din otel inoxidabil, bronz, alama nichelata
sau alte materiale rezistente la coroziune. Sertarul va fi inglobat in cauciuc (EPDM) vulcanizat.
Toate vanele cu sertar cauciucat care se vor monta in camine vor fi furnizate impreuna cu roata de
manevra din fonta turnata, garnituri, suruburi si piulite.
Vanele vor fi prevazute cu placute indicatoare pentru pozitia inchisa si cea deschisa.
Conditiile tehnice de calitate vor fi in conformitate cu prevederile STAS 1180-90, normele si caietele
de sarcini de omologare a produsului, sau cu standardele similate din tara de origine. Aceste conditii
se vor inscrie in contractul de livrare.
Materialele de constructie (corp, capac, piese interioare, suruburi, garnituri, etc.) trebuie sa reziste
conditilor de lucru normale si maxim admise ale instalatiei din care fac parte.
La livrare fiecare lot de robinete identice va fi insotit de urmatoarele documente:
-certificatul de calitate al produselor conform dispozitiilor legale in viguare;
-buletinul de teste si masuratori dimensionale (lungimea de constructie, gabaritul, dimensiunile de
legatura ale flanselor, alte dimensiuni caracteristice);
-instructiuni de montaj si exploatare.
3.2.2. Accesorii
Flanse
Materialul si modul de imbinare al flanselor vor fi in conformitate cu clauzele relevante ale
specificatiilor referitoare la fiecare material de conducta. Dimensiunile, pozitionarea si numarul
golurilor de trecere a suruburilor prin flanse vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau
echivalent, cu scopul de a permite asamblarea tuturor tipurilor de racorduri, robinete si accesorii.
Gama de presiuni nominale pentru flanse va fi cel putin egala cu cea mai ridicata presiune a
conductelor si fitingurilor la care sunt anexate, dar cel putin PN 10.
Garnituri si inele de etansare
Garniturile si inelele de etansare vor fi fabricate din cauciuc natural sau sintetic, adecvat pentru
utilizarea la instalatiile de apa potabila, cu o grosime de minim 3mm, in conformitate cu STAS 1733-
89, DIN 3535 partea 3, BS 2494-90 sau echivalent si vor fi de doua tipuri:
- garnituri plate fara insertie metalica;
- garnituri cu insertie metalica.
Depozitarea inelelor sau a garniturilor de cauciuc se va face la intuneric, ferite de inghet sau
supraincalzire, evitandu-se orice tensionare a acestora.
Suruburi, saibe, piulite
Suruburile folosite la imbinarea flanselor vor fi in conformitate cu SR ISO 4016-94 sau SR ISO 4018-
94 –Suruburi cu cap hexagonal partial, respectiv total filetate, grad C. Suruburile vor fi suficient de
lungi ca cel putin o spira a filetului sa depaseasca grosimea piulitei, atunci cand aceasta este
stransa.Saibele utilizate la imbinarea flanselor vor fi conforme cu SR ISO 4759-3/1996 –Saibe plate
pentru suruburi si piulite cu diamentrul nominal al filetului pana la 150mm. Piulitele folosite vor fi
piulite hexagonale, clasa de executie C sau echivalent, conform STAS 922-89.Piulitele, suruburile si
saibele vor fi zincate, iar inainte de strangerea suruburilor, vor fi unse cu vaselina grafitata.
3.2.3. Manevrare, transport si depozitare

11
Producatorul va asigura ambalarea si conservarea corespunzatoare a armaturilor, pentru a fi

protejate impotriva intemperiilor, a socurilor sau a altor degradari fizice pe toata durata transportului,
manipularii si depozitarii lor.
La manipulare este interzisa riparea, rostogolirea sau alta metoda ce poate duce la degradarea
armaturilor, folosindu-se in acest scop dispozitive de ridicat si transportat corespunzatoare.
Depozitarea armaturilor se va face in stare ambalata sub acoperis (sopron), sau in stare
neambalata in spatii inchise (magazii), pe rafturi, asigurandu-se astfel protectia impotriva radiatiilor
solare, a precipitatiilor.
3.2.4. Garantii
In documentele insotitoare, producatorul va garanta buna functionare a produselor livrate.

In contractul de livrare incheiat cu furnizorul se va solicita un termen de garantie de minim 1
an, in cadrul caruia, producatorul este obligat sa inlocuiasca orice componenta (sau intreg
echipamentul) care a condus la aparitia unei avarii datorita calitatii necorespunzatoare a produsului.
Avaria este definita ca orice diminuare a performantelor de functionare prescrise prin
standarde, norme interne si certificate de calitate.
Garantia inceteaza daca beneficiarul a efectuat la produsul livrat modificari sau reparatii fara
acordul scris al producatorului, sau in cazul unei exploatari necorespunzatoare prin utilizarea
produsului in alte conditii decat cele pentru care a fost omologat.
3.3.Confectii metalice
Confectiile metalice din caminele de vane, se vor executa din teava de otel, la dimensiuni
corespunzatoare.
Tronsoanele, reductiile, T-urile, si alte piese metalice se vor confectiona din conducte in
functie de diametru. Suportii pentru sustinerea conductelor se vor confectiona din tabla, profile,
conducte.
Dimensiunile pentru forma geometrica a pieselor speciale cuprind inclusiv grosimea flanselor
si vor avea tolerante +2mm.
Flansele se pot procura sau confectiona in ateliere specializate ale antreprenorului. Nu se admit
flanse cu alte caracteristici sau a caror suprafata de etansare prezinta abateri de executie mari.
Garniturile necesare pentru imbinarile cu flanse pot fi din marsit sau cauciuc.
Pentru trecerea conductelor din polietilena prin peretii de beton ai caminului de vane, s-au prevazut
tronsoane de conducta metalica, etansarea realizandu-se cu franghie de canepa si chit poliuretanic.
4. Modul de executie al lucrarilor
4.1.Executia extinderii retelei de apa potabila din PEID
4.1.1. Amplasarea lucrarilor pe teren
Amplasarea conductei de apa potabila se va face conform planurilor de situatie scara 1:1000,
profilelor longitudinale sc 1:1000/1:200, detaliilor de executie si a reperilor aflati in zona.
Constructorul va materializa cu tarusi aliniamentul conductei din 50 in 50m cat si punctele de
amplasare a caminelor de vane de pe traseul acestuia.
Tarusii vor avea martori amplasati perpendicular pe axa traseului, la o distanta care sa ii asigure
impotriva degradarii in timpul executiei sapaturilor, depozitarii pamantului, materialelor si a
circulatiei pe marginea santurilor (garda de sapatura).
12
Amplasarea retelelor de conducte se va face conform SR 8591 09.1997 si NP133/2013 cu respectarea

stricta a acestuia, cu referire la:
-trasee;
-distante minime dintre retele si elemente de constructie;
-subtraversari de drumuri;
-incrucisari intre retele.
4.1.2. Executia sapaturilor
Executia transeelor va incepe numai dupa completa organizare a lucrarii si aprovizionarea cu

materiale (tubulatura PEID, armaturi si piese speciale) si a utilajelor de executie (pentru sapat,
transport, compactat, probe de presiune etc.), impuse de furnizorul de materiale, astfel incat transeele
sa ramana deschise o perioada cat mai scurta de timp.
Transeele se vor executa astfel incat sa asigure instalarea in conditii optime a conductei, cu o
adancime suficienta pentru a evita deteriorarea conductei prin inghet, asigurandu-se o acoperire de
min 0,80m peste generatoarea superioara a acesteia, latimea minima a transeei fiind de 0,70m.
Sapatura se va executa manual sau mecanizat ( dupa caz) cu pereti verticali nesprijiniti (H < 1,5m),
dar in cazul sapaturii mecanizate ultimii 25-30 cm pana la cota finala a sapaturii se va face manual si
numai cu putin timp inainte de pozarea conductei in transee, antreprenorul avand obligatia sa
urmareasca dezvoltarea crapaturilor longitudinale, paralele cu marginea sapaturii, care pot indica
inceperea surparii malurilor si sa ia masurile care se impun pentru prevenirea accidentelor.
Dupa nivelare, pe fundul santului se aseaza un strat de nisip de 10 cm, peste care se pozeaza
conducta.In acest sens se va avea in vedere ca fundul transeei sa fie foarte bine nivelat si sa nu ramana
pe el bulgari de pamant sau alte resturi ce ar putea impiedica asezarea conductei uniform.
Materialul rezultat din sapatura se va depozita pe o singura parte a transeei, opusa partii pe care se
lucreaza la pozarea conductei, avand in vedere depozitarea separata a asfaltului, pietrei sparte,
betonului scos din constructia drumurilor sau spart din sant, de materialul granular al pamantului
natural.
Terenul vegetal va fi depozitat separat de restul pamantului excavat, fiind interzisa folosirea lui la
umplutura. Acesta va fi folosit numai pentru acoperirea umpluturilor – aducerea la starea initiala a
spatiilor verzi.
Odata cu efectuarea sapaturilor se vor elimina corpurile dure care ar putea deteriora tubulatura cu
ocazia efectuarii umpluturii transeei.
In dreptul imbinarii conductelor, fundul transeei, respectiv patul de pozare, se va adanci corespunzator
prin sapatura manuala.
Pentru asigurarea accesului pietonilor la gospodariile existente, se vor monta peste transee podete
metalice cu parapeti la distanta de 15 m.
Transeele vor fi semnalizate pe timp de noapte si zi.
Sapaturile pe arterele circulate se vor executa prioritar, in perioada de trafic redus, si se va avea in
vedere inchiderea lor imediat dupa pozarea conductelor sau instalatiilor.
4.1.3. Montarea tuburilor si pieselor de PEID
Montajul si executia lucrarilor pentru conductele din polietilena de inalta densitate este
obligatoriu sa se faca de catre unitati de constructii profilate pe astfel de lucrari si dotate cu utilaje si
personal specializat.
Pentru realizarea unor lucrari de calitate si intr-un timp optim, este necesara specializarea personalului
unitatii constructoare de catre firma furnizoare de materiale, precum si procurarea utilajelor specifice
indicate de firma furnizoare.
13
Unitatea de constructii ce va asigura montajul, raspunde de alegerea corecta a procedeelor tehnologice

de executie in conformitate cu prescriptiile de protectie a muncii, precum si de calitatea executiei si
respectarea prescriptiilor impuse de furnizorul de polietilena.
Conductele de PE montate ingropat, vor fi astfel pozate incat sa se realizeze protectia tubului
impotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din prezenta unor corpuri dure la periferia sa.
Inaintea pozarii conductelor se va verifica daca a fost corect executata nivelarea fundului transeei in
sens longitudinal, deoarece tubul trebuie sa se sprijine continuu pe toata lungimea, astfel incat sa nu
fie solicitat la incovoiere. Apoi se va asterne un strat de nisip de 10 cm grosime.
Dupa pozarea conductei, spatiile libere ramase intre tub si peretele santului, precum si conducta, vor fi
acoperite de un strat de nisip de 15 cm grosime apoi se va acoperi cu pamant selectionat (provenit din
sapatura), in straturi tasate de cca. 10-20 cm grosime fiecare. Umplerea trebuie efectuata intr-o singura
directie.
Umplutura peste conducta va fi compactata cu grija, lasand libere (neacoperite) imbinarile, pentru a
putea executa cu usurinta operatiile ulterioare de montare( proba de presiune).
O pozare corecta a tuburilor permite obtinerea celor mai bune rezultate in exploatare.
Montarea tuburilor, pieselor si accesoriilor pe santier se va realiza astfel:
-controlul tuburilor, racordurilor si accesoriilor inainte de coborarea in transee, astfel incat acestea sa
fie in stare perfecta;
-evitarea socurilor si deplasarea tubului pe zonele cu terenuri bolovanoase;
-verificarea si asigurarea ca aceste elemente sa nu prezinte defectiuni (fisuri, ovalizari);
-controlul ca in interiorul tuburilor sa nu se afle corpuri straine.
Tuburile vor fi coborate cu grija in transee cu ajutorul unor utilaje aflate in dotare: macara, lansator de
tuburi.
In concluzie, pentru cazurile curente de pozare se vor respecta regulile:
-realizarea transeei se face pe traseul, latimea, panta si adancimea prevazute in proiect;
-fundul transeei trebuie sa fie egal si stabil, respectand panta si adancimea din proiect;
-la fundul transeei se realizeaza un pat de pozare cu o grosime de 10cm (nisip);
-materialul patului de pozare va fi selectat cu grija, folosindu-se numai material granular necoeziv;
-suprafata patului de pozare va fi continua, neteda si nu va contine obiecte dure (pietre, lemne sau
particule prea mari de material);
-radierul transeei va fi rectiliniu, iar pozarea tuburilor din PEID se va realiza in ondulatii largi (in plan
orizontal), destinate sa compenseze contractarea si dilatarea conductei.
Imbinarea tuburilor si pieselor speciale din polietilena de inalta densitate se poate face prin ansambluri
nedemontabile si demontabile.
Asamblarile demontabile se fac cu racorduri hibride realizate prin sudarea unui capat de flansa de tub
in spatele caruia se introduce o flansa, realizandu-se imbinarea tuburilor si pieselor PEID cu armaturi
si piese metalice.
Imbinarea nedemontabila a tuburilor si racordurilor din polietilena se va face prin sudura.
Aceasta este solutia aleasa pentru acest proiect astfel ca imbinarea prin sudura se va executa in doua
moduri:
- prin sudura cap la cap cu disc (oglinda) de rezistenta (sudura prin fuziunea capetelor);
- cu termoelemente pentru sudura pieselor electrosudabile (mansoane).
Electrofuziunea se va realiza cel putin semiautomat, cu ajutorul codificarii, dar este preferabil sa se
realizeze automat prin autoreglare.
Sudura manuala se va accepta numai in cazuri exceptionale si cu acordul investitorului si a
proiectantului, piesele supuse sudurii vor avea aceleasi caracteristici PE si SDR.
Sudura cap la cap cu disc de rezistenta este un procedeu care consta in pregatirea, apoi incalzirea
pieselor de asamblat in zona de sudura la temperatura necesara si din aplicarea asupra acestora a unei
presiuni (presare) necesare. Astfel, sudura se realizeaza omogen si fara aport suplimentar de material.
Acest procedeu se poate realiza in conditiile verificarii temperaturii de sudare si prin utilizarea
aparatelor de sudura care permit controlul valorii presiunii aplicate.
14
Realizarea acestui procedeu trebuie sa se faca in conditiile verificarii temperaturii de sudare si prin
utilizarea aparatelor de sudura care permit controlul valorii presiunii aplicate.
Ordinea operatiilor pentru sudura cap la cap este urmatoarea:
-curatirea prealabila a tubului;
-taierea la unghi de 90˚ a capatului tubului (folosind foarfece pentru Dn<63mm si ghilotina pentru
Dn>63mm);
-curatirea marginilor interioare ale tuburilor si racordurilor de sudat (se foloseste cutit cu lama sau
razuitor);
-degresarea suprafetei de sudura, prin frecare (stergere cu tesatura textila sau hartie alba absorbanta
imbibata cu solvent);
-fixarea dispozitivului de pozitionare;
-reglarea temperaturii de sudare si a presiunii necesare;
-plasarea termoelementului in dispozitivul de sudura si poza contur a suprafetelor de sudat;
-executarea sudurii prin presarea suprafetelor de sudat;
-se asteapta racirea ansamblului;
-se demonteaza dispozitivul de pozitionare;
-dupa asamblarea pe marginea transeei sau in transee dupa caz si montarea accesoriilor (robineti,
ventile, etc.) in conformitate cu proiectul, se va face proba de presiune.
In cazul folosirii acestui procedeu, calitatea sudurii este determinata de:
-cunoasterea procedurii de sudare, prin obtinerea de la producator a schemei si a procesului de sudare;
-aparatura de sudura de performanta corespunzatoare, care sa permita controlul temperaturii
termoelementului (dic, oglinda) ai al presiunilor indicate pe afisul aparatului de sudura;
-instruirea si verificarea cunostintelor sudorului de catre producator sau organisme autorizate, in
prezenta beneficiarului retelei;
-respectarea prescriptiilor privind factorii de mediu.
Se va face obligatoriu examinarea vizuala a sudurii.
Testarea sudurii se va face conform prescriptiilor furnizorului de material.Realizarea sudurii si
rezistenta la presiunea interioara sunt conditionate de urmatorii factori:
-temperatura exterioara >5˚C, poate influenta sudura prin timpul de sudura;
-temperatura exterioara <5˚C, poate duce la fragilitatea sudurii, prin racirea brusca. In acest caz este
necesara o protectie (cort, prelata sau folie de plastic) care va fi incalzita cu ajutorul unui generator de
aer cald;
-temperatura exterioara >40-45˚C si expunerea in mod direct la razele solare afecteaza parametrii de
sudura. In acest caz este necesara protectia locului de munca, prin acoperire, pentru obtinerea unei
temperaturi uniforme pe tot conturul tubului sudat, iar in masura in care este posibil, se vor obtura
extremitatile opuse ale tuburilor de sudat pentru a reduce cat mai mult racirea suprafetelor sudurii prin
actiunea curentilor de aer;
-compatibilitatea materialelor sudate, folosirea aceluiasi tip de polietilena PE 80;
-respectarea parametrilor de sudura: presiune (apasarea suprafetelor), timp de realizare a sudurii si
timpul de racire inainte de indepartarea elementelor de fixare ale dispozitivului de pozitionare;
-instruirea sudorilor de catre producatori sau atestati de catre intreprinderi autorizate.
Sudura cu mufa electrosudabila este o metoda de sudare simpla si de siguranta in exploatare, care se
bazeaza pe realizarea unui manson electric ca mod de racord.
Mansonul din PE, obtinut de obicei prin turnare, contine la interiorul peretelui o rezistenta electrica
care uneste suprafata interioara a mansonului cu cea externa a tubului.
In timpul racirii, fenomenul de contractie comprima straturile “topite”, generand conditiile optime de
sudura.
Operatiile de sudare, excluzandu-le pe cele de aliniere, fixare si curatire a tuburilor, sunt efectuate cu
ajutorul unui aparat de sudura portabil care poate fi si autoprogramabil, astfel incat sa recunoasaca
(codul de bare) modelul mansonului, temperatura mediului, fixand-se la parametrii de sudare,
respectiv timpul de incalzire.
15
Ordinea operatiilor pentru sudura cu termoelemente a pieselor este asemanatoare cu cea de la sudura
cap la cap, diferenta fiind ca dupa reglarea temperaturii de sudura se trece la aplicarea bornelor de
sudura (ale aparatului de sudura) si la executarea sudurii propriu-zise.
Ca si la celelalte tipuri de sudare, este de mare importanta o buna curatire a suprafetelor de contact
tub/racord raschetand tubul si scotand protectia mansonului in momentul folosirii.
In cazul in care este ceruta de tipul de racord, folosirea mai multor suporturi de fixare permite
recuperarea “timpilor morti” de racire, marind viteza de pozare.
La imbinarea tuburilor trebuie sa se tina seama si de recomandarile producatorului.
4.1.4. Executia umpluturilor
La realizarea umpluturilor pentru conducte se vor avea in vedere prevederile NP133/2013 si

SR 4163-3/1996 –Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si exploatare.
Umplutura transeei conductelor din polietilena cuprinde doua zone bine definite, si anume:
-zona de acoperire: pana la aproximativ 30cm deasupra generatoarei superioare a conductei, necesara
asigurarii stabilirii conductei;
-zona de umplutura: necesara pentru transmiterea uniforma a sarcinilor care actioneaza asupra
conductei si protejarea acesteia in timpul realizarii umpluturii superioare.
Dupa pozarea conductei in transee, la o adancime care sa asigure o acoperire de minim 0,80 m peste
generatoarea superioara -adancimea de inghet- se va trece la executarea umpluturii partiale, lasand
zona imbinarilor libere pana la efectuarea probei de presiune. Conducta se va acoperi cu un strat de
nisip de 15 cm peste generatoarea superioara, spatiile laterale ramase intre tubulatura si peretii transeei
se vor umple si se vor compacta simultan cu maiul de mana, umplutura facandu-se intr-o singura
directie, si pe cat posibil in timpul orelor diminetii.
In zona de umplutura speciala - 30 cm peste generatoarea superioara a conductei - se va folosi material
local provenit din sapatura, sortat in prealabil, pentru a nu contine particule cu dimensiuni mai mari
de 25mm, ce pot duce la incarcari punctiforme pe peretele conductei, umplutura facandu-se in straturi
uniforme, asternute egal, de 10 cm grosime dupa compactare.
Pentru a marca existenta conductei de apa potabila, in cazul deschiderii unei sapaturi, dupa efectuarea
zonei de umplutura speciala, respectiv 30 cm de la generatoarea superioara a conductei se va asterne
in sant, in lungul conductei si deasupra sa, banda de semnalizare din polietilena de culoare albastra
pentru avertizare conducte apa, care se va monta neintrerupta.
Dupa efectuarea probei de etanseitate la presiune, se va trece la efectuarea umpluturii in zona
imbinarilor dupa care se va face umplutura definitiva manual cu pamant local, provenit din sapatura,
sortat in prealabil, in straturi succesive de 20-30 cm grosime, compactate manual, gradul minim de
compactare fiind de 92%.
Santurile nu trebuie tinute deschise timp indelungat si pe lungimi mari (maxim 200 m), pentru evitarea
inundarii lor, situatie in care se va schimba pozitia conductei in transee.
4.2. Executia caminelor de vane din beton armat
La locul racordari conductelor noi cu reteaua existenta, se va realiza un camin din beton armat in
care se vor amplasa vane sertar, vane sfera si robineti de golire conform planurilor anexate: „Detaliu
camine apa propuse”.
Caminele se vor executa din beton armat si cu capac de fonta tip carosabil, incastrat in beton.
Trecerile conductei prin peretii caminului se vor face cu protectii care apoi se vor etansa, iar
vanele vor fi plate cu sertar si vane sfera si se vor sprijini pe masive de rezemare.
Se vor respecta detaliile instalatiilor hidraulice din camine si modul de echipare al acestora
precum si pozarea conductei asa cum sunt prezentate in planse.
Tehnologia de execuţie a căminelor de vane, cuprinde următoarele etape:

• Trasarea exactă a dimensiunii gropii caminului;
16
• Consultarea planului cu reţele, identificarea reţelelor existente şi efectuarea unor sondaje

pentru determinarea cotelor in plan vertical a acestora;
• Împrejmuirea amprizei de lucru şi semnalizarea corespunzătoare;
• Executarea lucrărilor de sapatura cu respectarea caietelor de sarcini specifice şi a detaliilor
de execuţie;
• Realizarea patului si turnarea betonului de egalizare;
• Cofectionarea si montarea armaturilor concomitent cu executia cofrajelor;
• Turnarea betonului in radier si apoi in pereti ;
• Confectionarea capacului de fonta incastrat in beton ;
• Montarea capacului si realizarea umpluturilor partiale pe langa camin.
Caminele de vane sunt camine cu fundare pe un beton de egalizare.

Grosimea pereţilor este de 20 cm, a radierului este de 25 cm si a placii de acoperis este de 10 cm.
Căminele sunt complet îngropate in pământ, accesul in interior realizându-se pe la partea superioară,
printr-o gură de acces prevăzută cu capac si rama din fonta ductila, carosabil.
Armarea cuvei căminelor şi a plăcii superioare se va face cu armatura OB37/PC52, 5 şi 8 mm
grosime.
Radierul căminelor se va realiza cu o başă, executata în betonul de pantă al căminului.
În cofrajul pereţilor căminului vor fi montate înaintea betonării piese de trecere metalice simple,
etanşe, pentru conductele de apă. Piesele de trecere se vor realiza conform detaliului din fiecare
planşă de armare, poziţia lor urmând a fi corelată cu planşele tehnologice.
Finisajele adoptate pentru cămine sunt următoarele:
•La interior, pereţii vor fi tencuiţi cu tencuială de ciment M100-T
•Pardoseala se va realiza din ciment sclivisit aplicată pe betonul de pantă
•Se va acorda o deosebită atenţie aşternerii mortarului de poză M 100-T între pereţii căminului şi
placa prefabricată şi etanşării rostului prin matare atât exterioară cât şi interioară cu mortar M 100-T
•Se va acorda o deosebită atenţie etanşării trecerii conductelor prin piesele de trecere, cu materiale
performante, care să nu permită pătrunderea apelor meteorice în interiorul căminelor
•La exterior, pereţii vor fi protejaţi cu spoială de bitum topit, aplicat în două straturi.
4.3. Montajul armaturilor in caminul de vane
Pentru sustinerea vanelor din camine, se vor executa suporti metalici confectionati din teava de
otel si o placa patrata din tabla groasa la partea inferioara, inaltimea suportilor stabilindu-se pe santier,
in functie de distantele pe verticala din interiorul caminului.
Suportii vor fi fixati pe radierul caminelor cu suruburi tip conexpand si vor fi protejati anticoroziv
prin vopsirea dupa confectionare cu un strat de grund si un strat de vopsea epoxidica.
Trecerea tubulaturii PEID prin peretii caminelor se va face prin intermediul unor piese de trecere
etanse, protejate anticoroziv, executate din tronsoane de conducta metalica, etansarea executandu-se
cu franghie de canepa si chit poliuretanic.
Inainte de montajul armaturilor in caminele de vane, se va verifica daca acestea corespund cu cele
mentionate in documentele insotitoare (tip, model, varianta constructiva, caracteristici dimensionale,
diametru, presiune, etc.).
Se va verifica daca produsul nu a suferit deteriorari ca urmare a unui transport, depozitari sau
manipulari necorespunzatoare.
In vederea montarii in instalatiile pentru care sunt destinate se verifica daca acestea corespund celor
mentionate in proiectul de montaj (scheme, specificatii tehnice).
Se va verifica alinierea tronsoanelor de conducta, paralelismul suprafetelor de etansare ale flanselor si
corespondenta gaurilor de trecere a elemetelor de asamblare (suruburi, prezoane) atat ca dimensiuni,
cat si ca pozitie. Se va asigura curatenia generala a circuitului de lucru, curatirea neglijenta a retelei de
conducte de resturi de sudura, sarme, cuie, bucati de lemn, etc., lasate in conducte, poate duce la
blocarea robinetelor, determinand reparatii costisitoare.
17
Montarea robinetelor pe o conducta din PEID se va face cu ajutorul pieselor speciale: capat de flansa
cu flansa aditionala sau manson trecere PEID/metal.
Imbinarea cu flanse se va realiza astfel incat sa se coreleze cu flansele elementelor de legatura, in
functie de presiunea necesara.
Suruburile si prezoanele imbinarilor cu flanse ale armaturilor vor fi astfel stranse incat:
-sa se realizeze eforturi uniforme sub fiecare surub sau prezon; se recomanda utilizarea unor chei
dinamometrice;
-sa asigure etanseitatea imbinarii;
-sa nu genereze eforturi excesive in ansamblul imbinarii datorita neparalelismului contraflanselor sau
a altor cauze.
4.4. Montajul confectiilor metalice
Piesele metalice executate vor fi manipulate cu grija, evitandu-se lovirea sau deformarea lor,
nefiind admisa montarea in instalatie a pieselor deformate.
Pentru asigurarea stabilitatii conductelor intr-o instalatie, acestea se vor amplasa pe suporti metalici.
Suportii pentru conducte vor trebui sa asigure o rezemare pe o suprafata delimitata de un unghi de
90˚C.
Rezemarea se va asigura prin intermediul unor sei metalice, fiind interzisa rezemarea punctiforma
direct pe profile de diverse forme.
Imbinarea confectiilor metalice se va face prin sudura.
Sudurile se vor executa de sudori autorizati in conformitate cu prevederile PTCR- colectia ISCIR,
marcand pe piesa cu poansonul celui ce a efectuat sudura.
La sudarea flanselor si a altor piese se vor folosi electrozi adecvati materialului pieselor ce trebuie
sudate, pentru care antreprenorul va emite certificatul de calitate.
Toate sudurile trebuie patrunse in intreaga sectiune sudata, aspectul lor fiind conform CTE-RG. Grija
deosebita se va acorda alinierii corecte a pieselor ce trebuie sudate si a perpendicularitatii flanselor pe
conducta.
Personalul care executa operatia de control nedistructiv a sudurilor, trebuie sa fie autorizat in
conformitate cu PTCR 11.
Verificarea sudurilor se va face nedistructiv (vizual si cu lupa) si va pune in evidenta starea
suprafetelor sudurilor si a zonelor adiacente, forma si dimensiunile cordonului de sudura si defectele
de suprafata, conform tabel 1 si 2 din instructiunile I27-82.
Rezultatele controlului vor fi consemnate in buletine de examinare si vor fi prezentate la receptia
preliminara si finala a lucrarilor.
Depozitarea electrozilor se va face in locuri uscate, ferite de intemperii, fiind interzisa sudarea cu
elctrozi umezi.
Defectele cordoanelor de sudura depistate la controlul vizual, vor fi indepartate cu mijloace mecanice
pana la materialul sanatos, dupa care vor fi resudate.
Modul si conditiile de reparare vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omologata. Sudurile de
reparatii vor fi executate prin aceleasi procedee care au fost folosite la realizarea sudurilor initiale.
Portiunile din imbinarile sudate vor si verificate dupa remediere ca si sudurile initiale.
4.5. Vopsitorii
In vederea vopsirii instalatiilor hidraulice de pe retele, fiecare piesa metalica (armaturi, conducte si
confectii metalice) va fi frecata cu peria de sarma pana la indepartarea totala a ruginii, exfolierilor sau
depuneri pana la luciul metalic.
Se vor indeparta, cu solventi adecvati, toate petele de uleiuri si grasimi, dupa care se vor lasa sa se
usuce.
18
Se va aplica stratul de grund, cu pensula sau pistolul de vopsit, in grosime de minim 20microni, avand
in vedere realizarea unei pelicule uniforme.Peste stratul de grund se va aplica vopsea perclorvinilica in
doua straturi, grosimea totala fiind de cca. 60 microni.
5. Probe si verificari
Dupa executarea montarii conductei de PEID si lestarea ei in vederea efectuarii probelor de

presiune, se trece la o verificare de ansamblu a lucrarilor realizate, constand in principiu din:
-verificarea vizuala a aliniamentului in plan orizontal si corectarea abaterilor daca este cazul;
-verificarea vizuala a aliniamentului in care s-au executat imbinarile, lucrarile de etansare si
lestare a tuburilor, precum si corectarea omisiunilor.
5.1. Verificarea la presiune

Retelele de apa potabila nou executate trebuie sa fie supuse probei de presiune înainte de
darea în functiune. Scopul probei de presiune este verificarea etanseitatii tevii, a rezistentei acesteia, a
îmbinarilor acestora si a tuturor accesoriilor, precum si a stabilitatii tuburilor.
Proba de presiune a conductelor se realizeaza conform NP 133/2013 pentru maxim 500m.
Probarea conductelor la presiune se face pentru fiecare tip de conducta, dupa o spalare prealabila, cu
apa si nu cu aer.
Proba de presiune pentru retelele din PEID se face de regula conform datelor producatorului
dar si tinand cont de prevederile STAS 4163.
Punctele speciale si imbinarile vor fi lasate descoperite pentru a verifica eventuala prezenta a
pierderilor.
Fiecare tronson supus incercarii se inchide la ambele capete cu dopuri speciale bine
consolidate, prevazute cu ramificatii din tevi de ½-1”, pentru montarea manometrelor, racord pentru
alimentarea cu apa, pentru proba si evacuarea aerului.
Inainte de umplerea cu apa a tronsonului de conducta se face o verificare vizuala a corectei montari in
plan orizontal si vertical a acoperirii (lestarii) cu pamant a tuburilor, a degajarii spatiului din jurul
imbinarilor, a corectei montari a vanelor.
Umplerea tuburilor cu apa potabila se începe de la punctul cel mai de jos al tronsonului de probat si
numai dupa montarea dispozitivelor ce asigura eliminarea aerului. În perioada de umplere se vor
deschide hidrantii de incendiu si cismelele de pe tronsonul probat, pentru eliminarea aerului.
Dupa umplere se recomanda o aerisire finala, prin realizarea unei usoare suprapresiuni pâna la
eliminarea totala a bulelor de aer din apa. Apoi se procedeaza la închiderea dispozitivelor de aerisire.
Ridicarea presiunii, dupa umplere, se face în trepte, sectiunile de îmbinare si celelalte sectiuni
specifice fiind sub permanenta supraveghere a personalului de specialitate. În cazul în care aerisirea
nu este facuta corespunzator, sesizata în raportul necorespunzator dintre cantitatea de apa introdusa si
cresterea presiunii, se procedeaza la reducerea presiunii, si o noua aerisire, dupa care se reia procesul.
Presiunea de proba se realizeaza si se masoara in punctul cel mai coborât al retelei. Se vor utiliza
numai pompe cu piston.
În cazul în care apar deplasari neimportante ale tubului sau pierderi nesemnificative de apa în timpul
ridicarii presiunii, se poate continua ridicarea presiunii pâna la presiunea de proba, daca acest lucru nu
genereaza efecte negative importante.
temperaturii cu 10 0C poate conduce la variatii ale presiunii cu 0,5 - 1 bar), este foarte important ca
(în masura posibilitatilor) proba de presiune sa înceapa si sa se termine în perioade ale zilei cu
temperaturi aproximativ egale. Astfel, se va acorda o atentie sporita masurarii temperaturii exterioare
pe toata durata probei de presiune. Este interzisa efectuarea probelor de presiune în perioadele cu
19
În acelasi timp, conductele din PEID prezinta deformatii datorate presiunii. Astfel, la o
presiune egala cu presiune anomina la temperatura apei de 20°C, cresterea volumului conductei este
de cca. 2% fata de starea normala. Aceasta crestere are loc în timp, dar se opreste dupa 10 – 12 ore.
Luând in considerare cele de mai sus, se va pregati în mod corect tronsonul de conducta pentru proba
de presiune. Aceasta pregatire serveste la stabilizarea variatiilor datorate presiunii si temperaturii,
asigurând astlel o proba cu rezultate corecte.
Pregatirea pentru proba de presiune se realizeaza radicand presiunea apei din tronsonul de
proba si mentinand-o timp de 10 ore. Citirile si corectiile necesare se fac din 2 în 2 ore, ultima corectie
facându-se dupa 10 ore. Se recomanda ca proba de presiune propriu-zisa sa inceapa dupa doua ore de
la ultima corectie a presiunii, cu conditia ca presiunea din conducta sa fie de cel putin 1,3 x P max lucru .
Valoarea presiunii de probă pentru conducta de PEID va fi :

P proba = 1,5 x P max lucru
Astfel P max lucru reprezentand presiunea maxima la care poate sa lucreze sistemul de distributie a
apei si care poate fi de 3 bar rezulta ca valoarea presiunii de proba este:
P proba = 1,5 x 3 bar = 4,5 bar
Înainte şi pe parcursul lucrărilor de probe, se vor respecta următoarele condiţii:
- tronsoanele de conducta supuse probei vor fi suflate la interior şi curăţate cu aer sub presiune;
- se va asigura accesul pentru vizitare a întregului tronson probat. În acest scop, se vor îndepărta
toate materialele ce ar putea împiedica controlul şi se va asigura posibilitatea de acces pentru
personal;
- proba de presiune se va efectua pe vreme uscată, astfel încât să poată fi observate eventualele
scăpări de apă;
- umplerea cu apă a tronsoanelor se va face astfel încât să se asigure completa evacuare a aerului din
interior;
- fluidul de lucru va fi apa curată, fără particule în suspensie, la o temperatură cuprinsă între +50C şi
+300C;
- manometrele utilizate vor fi astfel alese încât valoarea presiunii maxime de încercare să se poată
citi pe ultima treime a scării gradate, iar diametrul exterior va fi de minim 160 mm pentru a putea fi
citite de la o distanţă de 5 m;
- ridicarea presiunii se va face cu pompa manuală de presiune, treptat, fără şocuri. La fiecare treaptă
se va menţine presiunea atâta timp cât este necesar verificării întregului tronson probat, dar nu mai
puţin de 10 minute.
Încercarea de presiune se consideră reuşită dacă, după trecerea intervalului de o ora de la realizarea
presiunii de probă, valoarea presiunii pe manometrul de probă nu a scăzut cu mai mult de 10% din
valoarea presiunii de probă şi nu au apărut scăpări vizibile de apă.
Dacă pe parcursul efectuării probelor se ivesc defecţiuni, se întrerup lucrările de probe şi se
remediază defecţiunile. După efectuarea remedierilor, se reiau de la început lucrările de probe.
Rezultatele lucrărilor de probe vor fi consemnate în procese verbale încheiate între executanţi şi
beneficiari si ISC la faze determinante. Pe lângă alte date, acestea vor conţine obligatoriu şi
următoarele:
- data încercării;
- parametrii fluidului de încercare;
- valoarea presiunii de încercare şi timpul de menţinere la presiunea de probă;
- rezultatele obţinute (inclusiv defecţiunile constatate şi remedierile efectuate);
- concluzii (inclusiv diagrama de înregistrare a presiunii, dacă este posibil);
- semnăturile comisiei de probe.
Un exemplar din înregistrările probei hidraulice se vor pastra, pentru a fi inclus în
documentaţia necesar intocmirii "cartea constructiei".
După efectuarea cu succes a probei hidraulice, se vor realiza racordurile finale la echipamente, fiind
20
interzisă orice intervenţie (modificare) a respectivului circuit până la punerea în funcţiune.

Personalul care efectuează probele va fi calificat şi special instruit. Perimetrul de execuţie a
lucrărilor de probe va fi îngrădit şi va fi prevăzut cu plăcuţe de avertizare. Se interzice accesul în
perimetrul de lucru al persoanelor neautorizate. Personalul care efectuează probele va avea facut
instructajul de protectia, siguranta si igiena muncii şi va fi instruit asupra modului de funcţionare a
instalaţiei.
5.2. Spalarea si dezinfectarea conductelor
Dupa încheierea probei de presiune si refacerea eventualelor îmbinari neetanse, se

procedeaza la spalarea si dezinfectarea conductelor, conform prevederilor STAS 4163-3.
Spalarea se face de catre Constructor cu apa potabila, pe tronsoane de 100 - 500 m. Spalarea
conductelor se va face pe tronsoane prin deschiderea hidrantilor, asigurându-se un debit care sa
realizeze o viteza minima de 1,5 m/s. Durata spalarii este determinata de necesitatea îndepartarii
tuturor impuritatilor din interiorul tubului. În cazul in care se spala mai multe tronsoane succesive,
spalarea se va face dinspre amonte in aval.
Dezinfectarea se face imediat dupa spalare, pe tronsoane separate de restul retelei si cu
bransamente închise. Dezinfectarea se face de regula cu clor sau cu o alta substanta dezinfectanta,
sub forma de solutie, care asigura în retea minimum 25 - 30 mg clor activ la 1 l apa.
Solutia se introduce in retea prin hidranti sau prin prize special amenajate si se verifica daca a ajuns
in întreaga parte de retea supusa dezinfectarii. Verificarea se face prin hidranti sau cismele, de la
capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerata terminata în momentul în care solutia
dezinfectanta apare în toate puncte de verificare, în concentratia dorita.
Solutia se mentine in retea în timp de 24 h, dupa care se evacueaza prin robinetele de golire sau prin
hidranti si se procedeaza la o noua spalare cu apa. Spalarea se considera terminata în momentul în
care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se înscrie în limitele admise de normele sanitare.
bacteriologice. Se recomanda ca evacuarea apei provenind da la dezinfectarea retelei în reteaua de
canalizare sa se faca cu luarea masurilor necesare de neutralizare a clorului.
Operatiunea de dezinfectare se repeta ori de câte ori este necesar pâna când trei analize
bacteriologice consecutive, recoltate la extremitatea aval arata ca apa îndeplineste conditiile de
potabilitate.
În cazul în care între dezinfectarea si darea în exploatare a retelei trece o perioada de timp
mai mare de trei zile sau în cazul în care, dupa dezinfectare, apa transportata prin tronsonul
respectiv nu îndeplineste conditiile bacteriologice si biologice de calitate, dezinfectarea se repeta.
La sfarsitul probelor, reprezentantii autorizati ai Beneficiarului, ai Constructorului, ai
Proiectantului, precum si delegatul Directiei Sanatate Publica vor consemna rezultatele probei de
spalare si dezinfectare intr-un proces verbal de receptie calitativa, precum si in buletine de probe,
inregistrari care vor face parte integranta din documentatia necesara la receptia preliminara si finala.
5.3. Receptia la terminarea lucrarilor
Receptia lucrarilor se face in conformitate cu NP 133/2013 cu prevederile prezentului caiet de

sarcini si cu regulamentul în vigoare privind efectuarea receptiei obiectivelor de investitii aprobat prin
H.G. nr. 273/14.06.1994, cu modificarile ulterioare.
Receptia retelelor si conductelor se face prin analizarea obligatorie a proceselor verbale de constatare
a urmatoarelor elemente:
- receptia materialelor privind certificatele de calitate si verificare a dimensiunilor;
- asigurarea etanseitatii conductelor constatata prin procesele verbale încheiate la probele de
presiune;
- receptia pe parcurs a izolatiei anticorozive (unde este cazul).
21
La receptie se verifica si se consemneaza asistenta si corecta functionare a tuturor armaturilor si

dispozitivelor prevazute în proiect precum si a traseelor, caminelor de vane etc.
Verificarile se refera atât la elementele de constructii, cât si la instalatiile hidraulice, mecanice,
electrice etc. si se fac cu respectarea standardelor si actelor normative în vigoare.
La solicitarea beneficiarului se poate realiza marcarea traseului retelelor de distributie a apei, care se
se va realiza prin plantarea unor borne de reper la fiecare kilometru, la schimbari de directie si la
lucrari de constructii.
Bornele se vor planta in locuri usor vizibile si pe ele vor fi inscrise urmatoarele :
- simbolul si codul punctului reperat;
- distantele de la borna la punctul reperat.
6. Dispozitii finale
La predarea lucrarilor catre investitor, constructorul va garanta calitatea lucrarilor executate la

parametri proiectati pentru intregul ansamblu al lucrarilor.
Executantul lucrarilor va avea in vedere prevederile normativelor tehnice in vigoare, privind
executarea lucrarilor de constructii montaj, masuri de tehnica securitatii muncii, paza si stingerea
incendiilor, conducerii santierului revenindu-i sarcina de a intocmi instructiuni proprii de protectia
muncii, specific fiecarui loc de munca in parte si de a asigura, instruirea intregului personal din
subordine cu completarea fiselor individuale de protectia muncii, de a tine evidenta instructajelor
periodice care au fost facute si a persoanelor care au fost instruite.
Materialele si produsele folosite de catre constructor, trebuie sa fie insotite de catre certificate
de calitate si agremente tehnice, fiind interzisa utilizarea materialelor care nu sunt insotite de aceste
documente. Utilizarea altor materiale in afara celor specificate in proiect, se va putea face numai cu
avizul consultantului care va stabili conditiile de acceptare.
Constructorul va pune la dispozitia beneficiarului, la cererea acestuia, documentele din care
sa rezulte calitatea materialelor puse in opera sau a lucrarilor executate. Proiectantul are dreptul de a
controla intregul santier, constructorul asigurand facilitati pentru aceasta, acest lucru, insa, nu
diminueaza cu nimic responsabilitatea executantului privind executia de calitate a lucrarilor.
Investitorul, prin dirigintele de santier poate dispune, oprirea lucrarilor daca se constata abateri de la
proiect sau nerespectari ale caietului de sarcini, dar si demontarea unor lucrari executate
necorespunzator.
Toate deficientele de executie, de schimbare a calitatii materialelor puse in opera, fara acordul
proiectantului si implicit a beneficiarului, se vor remedia prin grija si pe cheltuiala constructorului,
atat in perioada de executie cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii.
Lucrarile de organizare de santier, de orice fel, se vor realiza urmarindu-se satisfacerea tuturor
cerintelor PSI si de protectie a muncii, pe toata perioada executarii lucrarilor vor fi respectate
prevederile HG 300/3.06.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere
temporare sau mobile.
7. Masuri de protectie, siguranta si igiena a muncii si norme PSI
Aplicarea masurilor de tehnica securitatii muncii in procesul de executie a lucrarilor, revine in

totalitate executantului (constructorului), care va aplica intocmai toate instructiunile din normativele
de protectia muncii, paza si stingerea incendiilor din sectoarele de constructii-montaj.
Masurile de protectie a muncii, se vor aplica chiar din faza lucrarilor pregatitoare si vor
consta din urmatoarele lucrari:
- verificarea corelarii planului de situatie din proiect (planul de trasare), cu constructiile existente, la
suprafata terenului sau ingropate -linii electrice sau de telefonie, conducte, imobile, fundatii, etc.;
- marcarea sir eperarea in teren a acestora;
22
- masuri speciale la transportul utilajelor de terasament, pe sub liniile electrice si de telefonie pozate
aerian;
- informarea in zona prin consultarea locuitorilor, cu privire la eventualele lucrari ascunse, nemarcate si
nereperate.
La faza de executie se vor respecta masurile specifice de protectia muncii cu privire la
executarea lucrarilor de: terasamente, manual si mecanizat; sprijiniri de maluri; montarea conductelor
si accesoriilor de PEID; executarea de lucrari cu mijloace de terasament, transport si utilaje de ridicat;
etc.
Se va face referinta in mod special la urmatoarele aspecte:
• permiterea accesului in zona de lucru si de protectie numai a personalului de santier;
• instruirea in prealabil a personalului de executie asupra pericolelor ce exista in legatura cu
munca pe care acesta trebuie sa o desfasoare, intocmirea si semnarea fiselor individuale de
protectia muncii;
• inainte de inceperea lucrului, conducatorii de utilaje vor verifica starea tehnica a acestora;
• in apropierea liniilor electrice aeriene precum si la deplasarea utilajelor pe sub acestea, se
vor lua masuri speciale;
• nu se va admite lucrul pe santier a personalului care nu a beneficiat de un temeinic
instructaj, si nu are confirmat acest lucru prin fisa individuala de protectie a muncii, cu
verificarea insusirii cunostiintelor din materialul prelucrat, semnata la zi;
• transeele vor fi semnalizat ecorespunzator atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte.
8. Lista standardelor, normativelor si prescriptiilor de referinta:
-STAS 9570/1-89- Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri in localitati;

-STAS 4273-83 - Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta;
-NP 125:2010 - Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire colapsibile
-SR 1343/1-2006 - Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru
localitati urbane si rurale;
-SR 4163/3-96 - Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executiei si exploatare;
-C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente;
-Legea 50/1991 - Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii; modificata si
completata prin Legea 199/2004 si Legea 119/2005 republicată, actualizată 29 Noiembrie 2015.
-O.M.T.C.T -1043/26.08.2005 pentru aprobarea “Normelor metodologice de aplicare a legii 50/91
privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii” abrogat(ă) și înlocuit(ă) de Ordinul nr.
839/2009.
-Legea 10/95 - Legea privind calitatea in constructii, actualizata cu modificarile si completarile
aduse de: HOTARAREA nr. 498 din 24 mai 2001; LEGEA nr. 587 din 29 octombrie 2002; LEGEA
nr. 123 din 5 mai 2007.
-HG 925/ 20.11.1995 pentru aprobarea “Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate
a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor”.
- Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului
-Legea 107/96 - Legea apelor;
-Legea 319 /2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca;
- H.G. nr. 273/1994 - Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora actualizatã pânã la data de 31 octombrie 2007*;
-H.G. nr. 766/21.11.1997 – Regulamente privind calitatea in constructii;
-H.G. 971/26.07.2006 – privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/ sanatate la
locul de munca, ctualizată la data de 1 iunie 2015.
23
-H.G. 1048/ 09.08.2006 – privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre
lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locurile de munca.
-H.G. 1058/09.08.2006- privind cerintele minime pentru imbunatatire a securitatii si protectiei
sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive.
-H.G. 1146/30.08.2006 –privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca
de catre lucratori a echipamentelor de munca.
-O.M.I. 775-98 - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor.
-NP133/1-2013 - Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu
apa si canalizare a localitatilor
-NP133/2-2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, partea a II-a, instalatii de
stingere
- GP106/2006 – Ghid de proiectare, executie si exploatare cu apa si canalizare in mediul rural
Intocmit,
ing. dipl. Neicu Mihaita
24
PROIECTANT GENERAL
J51/527/3006, str. Dropia, nr. 104
VOLUM IV CAIET IV.3

●PARTI SCRISE – CAIETE CAIET SARCINI
DE SARCINI PENTRU MATERIALE
Pr. Nr.:146/2018

FAZA: P.Th.+D.E.

CAIET DE SARCINI PENTRU MATERIALE:
1.Cerinţe Generale pentru Materiale

Toate materialele şi manopera la care nu se face referire in mod special in acest Caiet de
Sarcini sau neacoperite in intregime de către un standard aprobat vor fi de cea mai bună calitate şi
adecvate climei din zona lucrărilor.
Antreprenorul este responsabil pentru a se asigura că in bunurile furnizate sunt incluse
numai componente produse conform standardelor internaţionale acceptabile. Orice bunuri care după
livrarea pe şantier sunt găsite sub standard, indiferent dacă au fost inspectate înainte de expediere,
vor fi înlocuite pe cheltuiala sa.
Înainte de folosirea lor În România, pentru materialele care nu sunt produse in, conformitate
cu Standardele Româneşti, trebuie obţinut un. "Agrement Tehnic"· conform "Reglementărilor
pentru obţinerea Agrementului Tehnic pentru produse şi echipamente În construcţii", publicat in
Monitorul Oficial ca HG 392/1994.
Materialele folosite În lucrări care sunt sau ar putea fi în contact cu apă tratata sau netratată
nu vor conţine nici un component care ar putea da un gust, miros, toxicitate sau altfel de efecte
nocive sau vătămătoare sănătăţii.
2. Materiale pentru umplutura :

De regulă, umpluturile se vor executa cu materiale locale, respectiv pământurile rezultate
din lucrările de săpătură. Materialul de umplutură nu va conţine resturi de lemn, rădăcini, bolovani,
moloz, fragmente de rocă sau alte fragmente dure mai mari de 50 mm. Materialele utilizate pentru
umpluturi vor fi formate din bucăţi nu mai mari de 100 mm din materialul excavat.
Materialul de umplutură va fi selectat cu grijă, manevrat, depus, dispersat şi compactat În
aşa fel Încât să se evite segregarea umpluturii şi să se obţină o structură compactă, omogenă şi
stabilă.
Se interzice realizarea umpluturilor din pământuri cu umflări şi contracţii mari, mâluri,
argile moi, cu sol vegetal, cu conţinut de materii organice sau cu alte materiale nepotrivite.
Se interzice utilizarea balastului la executarea pernelor de pământ şi a umpluturilor În
terenuri sensibile la umezire.
La pozarea conductelor şi cablurilor subterane, pentru amenajarea fundului săpăturii se va
folosi un strat de material local necoeziv cu granule sub 5 mm, având 10 cm grosime. În cazul În
care materialul local nu este corespunzător se va utiliza nisip.
3. Materiale pentru confectii metalice :

Materialele ce se folosesc trebuie sa aibă compoziţia chimica si caracteristicile mecanice
corespunzătoare pentru mărcile si clasele de calitate prevăzute În proiectul de execuţie,intocmit În
baza prevederilor din standardele de produse, precum si a altor prescripţii legale în vigoare.
Alte condiţii necuprinse în standarde, apreciate de proiectant ca necesare, pot fi introdus În proiect
si nota de comanda, de acord cu uzina fumizoare. Aceste condiţii suplimentare vor fi garantate de
uzina fumizoare.
Mărcile si clasele de calitate ale oţelurilor, precum si caracteristicile mecanice ale
şuruburilor, piuliţelor si şaibelor nu pot fi schimbate fără acordul scris prealabil al Proiectantului.
4. Materiale pentru conducte :

Conductele din diferite parti ale lucrarilor vor fi facute din urmatoarele meteriale, in afara cazurilor
in care se specifica sau se indica altfel in proiect:
2
1.1.1.1 Materialul Conductei 1.1.1.2 Clasa de 1.1.1.3 Materialul

presiune Fitingurilor
Polietilena de Inalta Densitate (PEID) PE 100 PN6, PN 10 PE 100

Otel Zincat (OL ZN) pentru Dn≤100 mm PN 16 Fonta zincata
Otel (OL) pentru Dn ≥150 mm PN 16 Otel carbon
In unele cazuri se pot folosi si fitinguri de Polipropilena cu etansare prin compresiune conform DIN
8076, BS 5114/75 sau echivalent, avand presiuni nominale PN6 si PN 10 (in functie de utilizari).
5. Materialele Circuitelor Electrice

Materialele circuitelor electrice se considera mijloacele prin care se realizeaza functiuni de
izolare, legatura electrica si mecanica (puse in opera individual in teren sau altfel spus necuprinse in
tablourile electrice), ca de exemplu :
- conductoare
- cabluri
- cleme
- alte materiale de montaje.
La alegerea materialelor se va tine seama de destinatia constructiei si de conditiile lor de

utilizare si montare. Se vor respecta conditiile generale din I 7-2011, conditiile din standardele de
produse.
Intocmit,
ing.dipl. Stancu Alecsandru
3
PROIECTANT GENERAL
J51/527/3006, str. Dropia, nr. 104
VOLUM IV CAIET IV.4

●PARTI SCRISE – CAIETE CAIET SARCINI PENTRU LUCRARI
DE SARCINI SPECIALE
Pr. Nr.:146/2018

FAZA: P.Th.+D.E.

CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI SPECIALE:

1. Subtraversari
1.1. Prevederi Generale
Traversarea drumului asflatat se va executa prin foraj orizontal dirijat.
1.2. Subtraversarea Drumurilor Asfaltate

Subraversarea drumurilor asflatatea se executa cu foraj orizontal dirijat.
Acest tip de foraj se poate utiliza in situatii complexe, cu multe utilitati ingropate, pe
distante lungi (de pana la 500 mm), pentru conducte cu diametre mari, in zone de importanta
deosebita de genul cailor ferate si a autostrazilor in conditii de trafic, a unor mari cursuri de apa sau
a unor intinderi de apa (balti, iazuri, lacuri), a unor suprafete betonate (construite sau nu).
Metoda forajului orizontal dirijat foloseste un sistem de forare rotativ, hidrodinamic si motorizat
permanent bazat pe urmatoarele principii tehnologice :
- utilizarea unei prajini de foraj inzestrate cu o sapa ascutita ;
- inaintarea pe orizontala este asigurata de miscarea rotativa si de un curent de noroi special
de foraj ;
- urmarirea de la suprafata (prin telecomanda) a prajinilor si sapei de foraj, pentru a se
mentine sub control unghiul de inclinare, viteza de rotatie si inaintare si directia, in vederea
ocolirii obstacolelor si asigurarii preciziei in atingerea punctului de iesire la suprafata.
Sistemul de urmarire va utiliza o sursa de unde electromagnetice si un computer.
Caracteristicile utilajelor folosite la executia forajelor orizontale dirijate vor fi dupa cum urmeaza :
- vor execita un control permanent asupra sapei de foraj, respectiv urmarirea exacta a traseului
forajului, a adancimii si inclinatiei de pozare, precum si a temperaturii solului. De asemenea,
la sfarsitul lucrarii, pe baza informatiilor furnizate de emitatorul radio din corpul de foraj se
va executa un proiect « as built » precis al lucrarii realizate ;
- vor asigura o precizie mare de lucru. La orice distanta de lucru, precizia iesirii la suprafata la
punctul dorit sa fie de plus sau minus 5 cm ;
- vor permite subtraversarea distantelor lungi. Utilajele folosite vor putea executa subraversari
de pana la 400 m ;
- vor avea viteza de lucru mare. O subtraversare de pana la 100 m (in functie de diametrul
conductei) se va putea executa intr-o zi.
Conditia necesara pentru utilizarea metodei forajului orizontal dirijat este alocarea unei suprafete
suficiente pentru amplasarea instalatiei de foraj. In tabelul urmator sunt prezentate date tehnice si
date referitoare la suprafetele de teren necesare in functie de tipul de instalatie folosita si de
adancimea pozarii. La suprafata ocupata de instalatie se adauga o suprafata adiacenta pe care se
amplaseaza autocamionul cu unitatea de amestec a noroiului de foraj.
1.1.1 Tabelul nr. 10
Nr. Date Date

Crt. Descriere U.M. tehnice tehnice
Utilaj Usor Utilaj Greu
0 1 2 3 4
1 Lungimea totala a instalatiei m 4 6
2
2 Latimea instalatiei m 2 3
3 Distanta necesara pentru amplasarea instalatiei,
calculata din spatele utilajului pana la
extremitatea apropiata a subtraversarii, in functie m 11 15
de adancimea de pozare a conductei pentru h= -
1,0 m
4 Idem, h= - 1,5 m m 13 18
5 Idem, h= - 2,0 m m 15 20
6 Idem, h= - 3,0 m m 16,5 22
7 Idem, h= - 4,0 m m 19 24
8 Idem, h= - 6,0 m m 22 30
9 Diametrul maxim al conductei pozate mm 200 500
10 Lungime maxima de foraj pentru conducte cu De m 100 400
25 – 90 mm
13 Idem, pentru De 225 m 30 375
In principiu, tehnologia de executie a unui foraj orizontal dirijat este urmatoarea :

- Etapa I – a forajului pilot – se executa o deschidere in sistem umed, folosind un fluid
de foraj special, pe baza de bentonita. Noroiul de foraj, transportat printr-un
sistem de prajini de foraj catre capul forajului, preseaza materialul intalnit si
dislocat si se amesteca cu acesta, formand o crusta de jur imprejurul
deschiderii forate (in terenuri instabile, unde peretele nu se poate cimenta,
se vor folosi tuburi de protectie). Excesul de lichid spala deschiderea si
evacueaza materialul fin.
- Etapa II – a tragerii conductei – consta in detasarea capului de foraj la extremitatea
opusa locului de initiere a forajului si inlocuirea acestuia cu un cap de
tragere, la care urmeaza a fi pozata. Prajinile de foraj, capul de tragere,
eventualul tub de protectie impreuna cu conducta se retrag spre instalatie,
conducta ramanand in subteran.
In functie de diametrul conductei pozate, exista posibilitatea executarii unei etape intermediare, asa
numita a forajului de largire, care consta in retragerea sistemului de prejini – cap foraj, inlocuirea
capului de foraj cu un cap largitor si executarea din nou a forajului, la diametre mai mari. Etapa se
repeta pana la atingerea diametrelor proiectate.
Intocmit,
3
PROIECTANT GENERAL
J51/527/3006, str. Dropia, nr. 104
VOLUM IV CAIET IV.5

●PARTI SCRISE – CAIETE CAIET SARCINI
DE SARCINI REFACEREA SUSTEMULUI RUTIER
Pr. Nr.:146/2018

FAZA: P.Th.+D.E.

CAIET DE SARCINI
REFACERI CAROSABIL SI TROTUARE
CAPITOLUL 1: Generalităţi:
1.1. Obiectul şi domeniul de aplicare: Prezentul caiet de sarcini este elaborat spre a servi drept
documentaţie tehnică şi de referinţă la executarea lucrărilor de REFACERE A CAROSABILULUI SI
A TROTUARELOR CA URMARE A MODERNIZARII RETELEI PUBLICE DE APA DE PE
RAZA COMUNEI PERISORU. JUDETUL CALARASI, cuprinzând lucrări de infrastructură şi de
suprastructură rutieră cu îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald. Caietul de sarcini se
aplică la repararea sistemului stradal (carosabil şi pietonal) dezafectat ca urmare a executării lucrărilor
mai sus amintite.
1.2.Terminologie:
 Sistem rutier – pachetul de straturi suprapuse conceput pentru alcătuirea căii rutiere;
 Strat filtrant (substrat) - stratul alcătuit din produse de balastieră (nisip sau balast) cu rol de drenaj
sau rupere a capilarităţii;
 Fundaţ ia –realizată dintr-un strat de piatră spartă;
 Strat de bază – strat realizat din mixturi asfaltice tip BA;
 Binder – mixtură asfaltică cu rezistenţa mai mică decât a stratului de uzură;
 Strat de legă tură – stratul intermediar dintre binder şi uzură, realizat din mixturi asfaltice de tip BA;
 Strat de uzură– stratul realizat din mixturi asfaltice tip BA situat la partea superioară a sistemului
rutier;
 Mixturăasfaltică– amestecuri optimale de agregate naturale prelucrate şi neprelucrate, filer de
calcar şi lianţi bituminoşi, realizate la cald în staţii fixe de preparare.
 Îmbră că minte bituminoasă– partea superioară a sistemului rutier executată din betoane asfaltice
realizate la cald, alcătuită în general din: stratul superior, sau de uzură de tipul BA8, BA16; stratul
inferior, sau de legătură de tipul BAD25
1.3. Nota de fundamentare: După execuţia retelelor de canalizare se impune refacerea
suprafatelor drumurilor afectate de sapaturile pentru montajul tuburilor si a caminelor de canalizare,
refacandu-se asfaltul sau suprafata trotuarelor, după caz.
CAPITOLUL 2: Descrierea lucrărilor şi materialele utilizate:

2.1. - DESCRIEREA LUCRĂRILOR: Ca urmare a executării lucrărilor de canalizare, sunt
dezafectate sistemele rutiere carosabile şi pietonale. Pentru readucerea la starea iniţială a reţelei
stradale este necesară refacerea acestor sisteme rutiere, iar ansamblul de lucrări ce trebuiesc executate
sunt:
a. Refacerea sistemului rutier carosabil (străzi, alei) cu îmbrăcăminţi bituminoase;
b. Refacerea sistemului pietonal (trotuare,alei pietonale) din beton;
Conform prevederilor normelor şi normativelor tehnice în vigoare, in functie de categoria
tehnică a străzilor, se impun următoarele grosimi maxime ale straturilor din componenţa sistemelor
rutiere:
1. Sistem rutier carosabil asfaltat: 20 cm balast, 20 cm piatra sparta, 6 cm binder, 4 cm beton asfaltic
fin;
2
2. Sistem pietonal betonat: 10 cm balast, 10 cm beton B250; Grosimile minime sunt cele reglementate
de normele tehnice în vigoare, funcţie de categoria străzilor.
2.2.MATERIALE UTILIZATE:
2.2.1 Balast natural – conform SR 662/2002, cu granulaţie continuă avînd dimensiunea maximă de 0-
63 mm;
2.2.2 Nisip natural – conform SR 662/2002, cu granulaţia continuă 0-4 mm,; 2.2.3 Piatră spartă –
conform SR 667/2000, având granulaţia: - 40 – 80 mm - pentru fundaţia drumului. Agregatele trebuie
să provină din roci bazaltice sau granitice, interzicându-se folosirea agregatelor provenite din roci
calcaroase, feldspadice sau şistoase (mărnoase). Conţinutul maxim admis de corpuri străine este de
1%, forma granulelor trebuie să fie poliedrică cu muchii şi colţuri ascuţite, raportul dintre dimensiunile
granulelor fiind de 1 ; 0,5 ; 0,25 , cu un conţinut maxim de Ppiatră spartă necorespunzătoare ca
granulatie de 15%;
2.2.4. Mixturi asfaltice - conform SR 7970/2001 , SR 174-1/2002 şi SR 174-2/1997.
2.2.4.1 Tipuri de mixturi asfaltice şi domeniul de utilizare:
- beton asfaltic deschis cu criblură - BAD 25m
Bitumul aditivat se utilizează în cazul în care adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale
utuilizate este sub limita de 80%.
2.2.4.2 Materialelor folosite în prepararea mixturilor AGREGATE PENTRU MIXTURI
1. Agregate pentru stratul de bază şi îmbrăcăminţi:
1.1 Pentru stratul de bază şi îmbrăcăminţi din mixturi bituminoase se utilizează un amestec de sorturi
din agregate naturale de balastieră şi de carieră, prelucrate sau neprelucrate, care trebuie să
îndeplinească condiţii de calitate in conformitate cu prevederile standardelor după cum urmează:
a) agregate naturale de carieră, după cum urmează, conform SR 667/2000: cribluri sort 4-8, 8-16, 16-
25 mm; nisip de concasare sort 0-4 mm; savură sort 0-8 mm.
b) agregate naturale de balastieră, conform SR 662/2002, prelucrate prin spălare, sortare sau concasare,
după cum urmează: nisip natural sort 0-3, 3-7, sau 0-7 mm; pietriş sort 7-31, sau 7-16 şi 16-31 mm;
pietriş concasaj sort 7-16 şi 16-31 mm. FILER Se va folosi filerul de calcar care trebuie să corespundă
prevederilor STAS 539 – 79: fineţea (conţinutul in părţi fine 0,09 mm ) min.80% umiditatea max. 2%
LIANŢI Pentru realizarea imbrăcăminţilor asfaltice şi straturilor de bază din mixturi asfaltice se
foloseşte bitum neparafinos tip D60/80 şi D 80/100, bitum aditivat D60/80a şi D80/100a, sau bitum
modificat cu polimeri D80/100, conform SR 754/1999.Orasul Lehliu fiind situat în zona climaterică
caldă, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a bitumului D60/80.
2.2.5 Emulsie cationică cu rupere rapidă: Se utilizează pentru amorsarea suprafeţelor care urmează să
fie acoperite cu mixturi asfaltice şi trebuie să îndeplinească prevederile STAS 8877/1972.
CAPITOLUL 3 - Condiţii tehnice:

3.1 Refacerea sistemului rutier:
3.1.1. Stratul de balast : Pentru execuţia refacerii stratului de fundare se va utiliza balast cu granulaţie
continuă de maxim 63 mm ce trebuie să satisfacă condiţiile de calitate cerute de SR 662/2002.
3.1.1. Aşternerea materialului se va face în straturi succesive în grosime de 15 – 20 cm , urmată de
compactarea acestuia;
Cantitatea de apă necesară pentru asigurarea umidităţii optime în vederea obţinerii gradului de
compactare optim se stabileşte în funcţie de umiditatea agregatelor adăugându-se prin stropire
uniformă evitându-se supraumezirea locală. Denivelările care se produc se completează cu material de
3
aport , cilindrându-se până se realizează gradul de compactare de 98 – 100. Grosimea stratului de

balast se va stabili la inceperea lucrării în funcţie de categoria de încadrare a sistemului rutier.
3.1.2. Stratul de piatră spartă: Fundaţia de piatră spartă de 63 – 80 mm se realizează numai peste stratul
de balast , după ce acesta a fost compactat corespunzător conform prevederilor STAS 6400/84.
Grosimea stratului de fundaţie din piatră spartă este în funcţie de categoria de încadrare a străzilor,
conform prevederilor caietului de sarcini.
Pentru executarea fundaţiilor din piatră spartă se utilizează următoarele agregate: Piatră spartă sort 63 –
80 mm ; Split sort 8–40 mm pentru împănarea stratului de piatră spartă; Nisip grăunţos ca material de
protecţie.
Agregatele trebuie să provină din roci bazaltice şi granitice stabile interzicându – se folosirea
agregatelor provenite din roci calcaroase ,feldspatice sau şistoase ( mărnoase ). Conţinutul maxim
admis de corpuri străine este de 1 % , forma granulelor trebuie să fie poliedrică cu muchii şi colţuri
ascuţite ,raportul dintre dimensiunile granulelor fiind de 1 ; 0,5 ; 0,25 , cu un conţinut maxim de piatră
spartă necorespunzătoare ca granulaţie de 15 %.
La executarea stratului de fundaţie din piatră spartă se trece numai după recepţionarea stratului
de balast Piatra spartă se aşterne şi se cilindrează la uscat în reprize succesive, urmată de împănarea cu
split 16 – 25 mm şi apoi se acoperă cu material de protecţie ( nisip grăunţos ).
Compactarea stratului de piatră spartă continuă până la realizarea încleştării maxime a
agregatelor probată prin faptul că cilindrul compresor nu mai lasă urme pe suprafaţa compactată şi prin
faptul că una sau mai multe pietre de aceiaşi mărime şi natură aruncate sub tamburul cilindrului nu mai
pătrund în fundaţie şi sunt sfărmate de cilindrul compresor.
3.1.3. Îmbrăcăminţi asfaltice cilindrate.
Executarea lucrărilor de suprastructură constau în aşternerea unuia sau a două straturi de
mixturi asfaltice BA 8 sau BA 16, în grosime diferite ( 4 cm ) în funcţie de categoria străzii,
componenta străzii (trotuar sau carosabil), sau de adancimea suprafeţelor degradate .
Fabricarea mixturilor asfaltice: - fabricarea mixturilor se va face cu respectarea prevederilor SR
174-2/1997, SR 174-1/2002 şi a normativelor tehnice aferente în vigoare.
-fabricarea mixturilor asfaltice se va realiza numai în staţii cu instalaţii automatizate dotate cu
dispozitive electronice de control a dozării materialelor componente
-temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din staţie trebuie să fie cuprinsă între 160 – 180 grade C
Punerea în operă a mixturilor asfaltice:

Transportul pe şantier a mixturii asfaltice preparate se efectuează cu autobasculante cu bene
metalice care trebuiesc să fie curăţate de orice corp străin înainte de încărcare ;
La transportul pe distanţe mai mari de 20 Km sau cu o durată peste 30 minute , indiferent de anotimp ,
precum şi pe vreme rece ( + 10 - + 15 ) autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale , imediat
după încărcare.
Lucrări pregătitoare : -suprafeţele degradate ce vor fi îmbinate cu straturile care urmează a fi
executate, se trasează în prealabil în forme geometrice regulate şi se decapază cu muchii vii şi cu
margini verticale ;
-curăţarea perfectă ,temeinică a suprafeţelor degradate cu mături sau prin suflare cu aer
comprimat;
-suprafaţa stratului suport pe care se va aşterne mixtura asfaltică trebuie să fie uscată ;
-decalarea rosturilor longitudinale a straturilor de mixtură de minim 20 cm.
Lucrările se vor executa fără întreruperea circulaţiei pe câte o singură bandă de circulaţie,
semnalizarea lucrărilor şi respectarea normelor şi reglementărilor specifice sanatatii si securitatii
muncii cad în sarcina executantului.
4
Amorsarea -la executarea reparaţiilor îmbrăcăminţilor asfaltice se vor amorsa cu emulsie de

bitum cationică cu rupere rapidă rosturile de lucru , stratul suport , şi cu o atenţie deosebită marginile
verticale.
Aşternerea :
-aşternerea mixturilor asfaltice se face în anotimpul călduros la temperaturi de peste + 10 grade
C , în perioada martie – noiembrie , în conformitate cu prevederile legale ; -mixtura asfaltică
trebuie aşternută continuu , în mod uniform atât din punct de vedere al grosimii cât şi al afânării. -
aşternerea mixturii trebuie întreruptă pe timp de ploaie ;
-temperatura de aşternere a mixturilor asfaltice va fi de 140 –150 grade C, la începutul
compactării temperatura va fi de 130 – 140 grade C , iar la terminarea compactării va fi de 100 – 110
grade C.
Compactarea :
-operaţia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie tratată în mod deosebit pentru a se obţine
valori optime pentru caracteristicile fizico – mecanice de deformabilitate şi suprafaţare.;
-compactarea are loc în lungul drumului de la margine spre ax , pe sectoarele în pantă sau cu
pantă transversală unică se efectuează de la marginea mai joasă spre cea mai ridicată ;
-cilindru compresor va avea o stare tehnică bună va fi testat la greutatea de 12 tone ;
-cilindrarea se va realiza prin 3 – 4 treceri ale compactorului ;
-cilindrul compresor va fi ţinut tot timpul în mişcare pe mixtura fierbinte , nefiind permisă
staţionarea pe suprafaţa proaspăt compactată , trebuind să să lucreze fără şocuri pentru a se evita
vălurirea suprafeţei ;
-pentru obţinerea gradului de compactare necesar este obligatoriu respectarea numărului minim
de treceri ale cilindrului compresor cu greutatea de 12 tone şi o viteză de 5 Km / oră ;
-suprafaţa stratului se va controla în permanenţă , micile denivelări care apar pe suprafaţă se
corectează după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăţimea;
-în timpul cilindrării bandajele rulourilor cilindrului compresor trebuie menţinute umede cu apă
suficientă dar nu în exces pentru a se evita lipirea mixturii asfaltice ;
-la execuţia în mai multe straturi succesive , aşternerea şi compactarea se vor efectua separat
pentru fiecare strat în parte , asigurându – se o perfectă legătură între straturi , stratul superior se va
aplica la cel mult 24 ore de la aplicarea primului strat , a cărui suprafaţă trebuie să fie uscată şi curată.
Tratarea suprafeţei:
-după executarea reparaţiilor îmbrăcăminţilor asfaltice se procedează la închiderea porilor
suprafeţei, prin răspândire de 4...5 Kg / mp nisip de 0…3,15 mm bitumat cu 2…3 % bitum şi
cilindrarea acestuia.
− suprafaţa reparată se tratează cu nisip bitumat se face numai atâta timp cât stratul de uzură
mai este cald.
3.2. Montarea elementelor prefabricate: - nu este cazul;
3.3. Repararea suprafeţelor degradate: Suprafeţele adiacente degradate de către utilajele de
construcţii şi mijloacele de transport ale constructorului, pe parcursul executării lucrărilor vor fi
refăcute concomitent cu refacerea sistemelor rutiere;
3.3.1 Lucrări pregătitoare:
-Suprafeţele degradate (cu faianţări, tasări, ciupituri, crăpături, gropi), ce urmează a fi
plombate se trasează în prealabil în forme geometrice regulate, tăindu-se cu tăietorul mecanic cu
discuri metalice;
- decaparea se va realiza cu muchii vii şi cu margini verticale în forme geometrice regulate;
5
- scoaterea materialului degradat până la stratul sănătos şi depozitarea acestuia pe marginea

carosabilului în vederea încărcării şi transportării, nefiind admis să rămână după terminarea
programului a resturilor rezultate din decapări pe stradă;
- curăţarea perfectă, temeinică a suprafeţelor degradate ce urmează a fi repararate; -
decalarea rosturilor longitudinale a straturilor de mixtură de minim 20 cm.
3.3.2 Amorsarea:
-la executarea reparaţiilor îmbrăcăminţilor asfaltice se vor amorsa cu emulsie de bitum
cationică cu rupere rapidă rosturile de lucru , stratul suport , şi cu o atenţie deosebită marginile
verticale.
3.3.3 Îmbrăcămintea asfaltică: Se execută aceleaşi operaţii de aşternere, compactare,
suprafaţare şi tratare ca şi la refacerea sistemului rutier.
3.4. Recepţia lucrărilor:
Recepţionarea lucrărilor se face conform prevederilor Legii nr.273, numai după ce executantul
a solicitat acest lucru prin notificare scrisă.
3.4.1 Recepţia la terminarea lucrărilor;
3.4.2. Recepţia finală.
CAPITOLUL 4 - Condiţii de managementul calităţii:

4.1. Condiţii de asigurare a calităţii executiei lucrărilor:
4.1.1. Procesul de execuţie a lucrărilor să se desfăşoare în sistemul de asigurare al calităţii
conform ISO 9001:
4.1.2. Se vor îndeplini condiţiile de calitate prevăzute în Legea nr.10/1995, a normelor tehnice
şi a regulamentelor legale în vigoare.
4.2 Condiţii de asigurare a calităţii materialelor:
4.2.1. Materialele utilizate la executarea structurilor rutiere cât şi la prepararea mixturilor
asfaltice vor avea certificate de calitate care să ateste îndeplinirea condiţiilor impuse de standardele şi
normativele în vigoare;
4.2.2. Mixturile asfaltice vor avea certificate de calitate şi buletine de analize care să confirme
îndeplinirea condiţiilor impuse de standardele şi normativele în vigoare;
4.3. Controlul lucrărilor:
4.3.1. Controlul mixturilor:
4.3.1.1. La preparare: Mixturile asfaltice produse în staţii de preparare a mixturilor asfaltice sunt
supuse încercărilor preliminare de informare, controlului de calitate şi controlului la recepţie.
4.3.1.2. La executarea lucrărilor:
− Controlul materialelor;
− Controlul adâncimii săpăturii;
− Controlul executării straturilor structurii rutiere;
− Controlul compactării straturilor;
− Controlul documentelor de caliate ale materialelor şi mixturilor asfaltice;
− Controlul utilajelor;
− Controlul denivelărilor;
− Controlul rugozităţii;
Controlul planeităţii platformei drumului atât în profil transversal, cât şi longitudinal.
4.4. Condiţii de garanţie:
4.4.1 Lucrările executate vor fi garantate de executant pe o perioadă de un an de la recepţia la
terminarea lucrărilor.
6
4.5. Condiţii de livrare şi plată:

4.5.1. Plata lucrărilor se va face pe baza situaţiilor parţiale sau totale de lucrări întocmite de
executant, şi acceptate de beneficiar.
4.6. Condiţii specifice:
4.6.1. Executantul va asigura mijloc de transport pentru deplasarea în teren a beneficiarului sau
a autorităţilor administrative şi de control locale, ori de câte ori este solicitat pentru verificări, şi
recepţia lucrărilor;
4.6.2. Remedierea defecţiunilor ivite în perioda de garanţie se va face în termen de 48 ore de la
înştiinţare (fax, telefon, poşta), pe cheltuiala executantului;
4.6.3. Responsabilitatea urmărilor evenimentelor rutiere înregistrate în perioada de garanţie, ca
efect a execuţiei necorespunzătoare a lucrărilor, revine în exclusivitate executantului.
4.6.4. Executantul are obligaţia de a prezenta analize de preţ pe articole de lucrări, la solicitarea
beneficiarului;
4.6.5. În cazul în care pe durata delurării contractului se vor ivi accidental lucrări ascunse, şi
care nu au fost prevăzute în ofertă, executarea acestora se vor face numai cu acceptul prealabil al
beneficiarului în baza situaţiilor de lucrări, şi numai după negocierea tarifelor;
4.6.6. În cazul în care se vor executa lucrări ale căror terife nu sunt cuprinse în lista de preţuri
unitare, acestea se vor negocia.
4.6.7. Termenul de finalizare a lucrărilor va fi stabilit de beneficiar în procesul verbal de
predare a amplasamentului;
4.6.8. Executantul are obligaţia de lua toate măsurile pentru protejarea reţelelor de canalizare si
alimentare cu apa dar si a celorlalte retele aparţinand altor operatori, existente în ampriza lucrărilor.
Eventualele defecţiuni vor fi remediate de executant pe cheltuială proprie.
Intocmit,
7
PROIECTANT GENERAL
J51/527/3006, str. Dropia, nr. 104
VOLUM IIV CAIET IV.6

●PARTI SCRISE - MODUL DE URMĂRIRE A
CAIETE DE SARCINI COMPORTĂRII ÎN TIMP A
INVESTIŢIEI
Pr. Nr.:146/2018

FAZA: P.Th.+D.E.
1
CAIET DE SARCINI - MODUL DE URMĂRIRE A COMPORTĂRII ÎN TIMP

A INVESTIŢIEI
1.Modul de urmarire a comportarii in timp a investitiei:

functionalitatii si a calitatii investitiei, scopul urmaririi comportarii în timp a instalatiilor electrice
supravegherii curente a starii tehnice a instalatiilor electrice din dotare:
-se va verifica integritatea prizei de pãmânt astfel încât rezistenta de dispersie sa nu
depaseasca valoarea indicata în proiect, pentru tipul de împãmântare utilizat conform PE116-94;
-se vor verifica periodic continuitatea legarii la pãmânt a partilor metalice ale tablourilor
electrice si a celorlalte echipamente care în mod normal de functionare nu se afla sub tensiune, dar
care în mod accidental pot avea o schimbare de potential;
-se vor verifica periodic aparatele electrice din tablourile electrice;
-se va întocmi anual o situatie asupra starii instalatiilor electrice conform Anexei 3 din
normativul P130/1998, care va cuprinde si principalele deficiente constatate;
-se vor efectua la timp lucrarile de intretinere si reparatii care le revin rezultate din
activitatea de urmarire în timp a instalatiilor electrice;
-se va urmari întocmirea si pastrarea Cartii tehnice a constructiilor si, implicit a instalatiilor
electrice.
Executantul lucrarii va intocmi Dosarul de INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE in
conformitate cu cerintele furnizorului de energie electrica.
Dupa intocmire acest dosar va fi depus de catre executant la furnizorul de energie electrica
pentru verificare.
2. INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE, INTRETINERE SI REPARATII

INSTALATII ELECTRICE:
2.1. Personalul specializat:

Beneficiarul va asigura personal specializat in executia, exploatarea si instalatiilor
electrice. Atributiile personalului sunt:
- servirea operativa si intretinerea curenta a instalatiilor electrice;
- executia lucrarilor de revizie, reparatii si remediere a eventualelor avarii, pentru mentinerea
instalatiilor in stare corespunzatoare
2
Pentru desfasurarea corespunzatoare a activitatii se impune ca personalul specializat sa fie

sanatos fizic si psihic , fara infirmitati care l-ar stijeni in activitatea profesionala. Personalul trebuie
sa posede cunostinte tehnice si de protectia muncii corespunzatoare functiei pe care o indeplineste .
Pentru incadrarea personalului intr-o activitate in care va lucra independent i se va face un
instructaj privind cunoasterea regulilor generale de exploatare tehnica a instalatiilor electrice, a
normelor de protectia muncii si a instalatiilor pe care le va exploata sau repara.
Semestrial comisii specializate vor verifica:
- cunostintele profesionale si obligatiile ce-i revin electricianului de intretinere din actele normative
in vigoare legate de activitatea desfasurata ;
- cunoasterea normelor de protectia muncii, a pericolelor de accidentare si a conditiilor de acordare
a primului ajutor ;
- cunoasterea normelor de paza contra incendiilor, a posibilitatilor de incendiu in instalatiile
respective si a mijloacelor de alarmare si stingere a incendiilor.
Personalul fara drept de exploatare a instalatiilor electrice este admis in incaperile cu
instalatii sub 1000V, insa numai cu permisiunea si sub supravegherea unui electrician calificat.
2.2. Norme obligatorii de securitatea muncii la executie:
Executarea si exploatarea instalatiilor electrice se fac conform prescriptiilor tehnice in

vigoare, astfel incit persoanele care se afla in apropiere sa nu vina in contact direct cu elemente de
instalatie care sunt sau pot fi puse sub tensiune . Organizarea locurilor de munca trebuie sa asigure
securitatea personalulului angajat in executarea lucrarilor de exploatare , reparatii si montaj.
Punctele in care pot avea loc accidente trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de
protectie si de avertizare.
La toate locurile de munca si in special la locurile periculoase trebuie sa se monteze
placi avertizoare. In exploatare, instalatiile electrice se pot considera tot timpul sub tensiune.
Prezenta tensiunii in instalatii se stabileste numai cu ajutorul indicatorului de tensiune sau a lampii
de control.
2.3. Lucrari la tablouri electrice:
Lucrarile la tablouri electrice se executa numai dupa ce s-a intrerupt tensiunea, s-au montat
paravane si s-a delimitat cu placute avertizoare locul de munca, folosindu-se mijloacele individuale
de protectie din dotare.
2.4. Lucrari la motoarele electrice:
Inainte de inceperea lucrarilor de reparare a motoarelor electrice se vor lua masuri pentru
oprirea motorului prin intrerupator si sigurante, respectiv pentru verificarea lipsei tensiunii. In
continuare vor realiza urmatoarele operatii:
- intreruperea cablului de alimentare a motorului, respectiv scurtcircuitarea acestuia la capatul
dinspre motor ;
- montarea de placi avertizoare cu inscriptia "Nu inchideti! Se lucreaza! " pe dispozitivul de
actionare a intrerupatorului motorului si pe dispozitivul prin care s-ar putea pune sub tensiune
cablul de alimentare ;
- scoaterea manetei dispozitivelor de actionare, blocarea lor cu lant sau lacat, asezarea unor
teci de cauciuc pe cutitele separatoarelor ;
3
- inchiderea vanelor sau ventilelor de admisie a aburului , aerului sau gazelor la

echipamentele actionate de motorul respectiv, blocarea lor cu lant si asezarea unor placute
avertizoare cu inscriptia "Nu inchideti ! Se lucreaza ! “.
Scoterea placilor de avertizare si repunerea in functiune a motorului sunt permise numai
persoanei care a facut interventia in instalatie .
2.5. Mijloace individuale de protectie:
Toate mijloacele individuale de protectie folosite de personalul de deservire trebuie sa

corespunda normelor generale de securitate a muncii si mai ales normelor specifice de protectie
impotriva electrocutarii.
Mijloacele de protectie impotriva electrocutarii sunt :
- echipamente si scule electroizolante ( cizme de cauciuc, manusi de cauciuc, platforme
electroizolante, covoare de cauciuc, scule cu minere electroizolante )
- indicatoare de tensiune
- dispozitive de scurtcircuitare si de legare la pamint
Mijloacele de protectie electroizolante primite in exploatare trebuiesc controlate sistematic
din punct de vedere al rigiditatii lor dielectrice, in conditiile si la termenele indicate in
norme.Toate mijloacele de protectie trebuiesc verificate periodic prin incercarile mecanice
indicate de norme , cu exceptia prajinilor si a platformelor electroizolante care sunt supuse la
incercari mecanice numai la receptia din fabrica.
2.6. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE:
2.6.1. Scoaterea accidentatului de sub tensiune:
Atingerea partilor aflate sub tensiune provoaca o contractare a muschilor si accidentatul nu

se poate elibera de partea atinsa aflata sub tensiune. Atingerea lui fara sa se ia masuri de izolare
prezinta pericol pentru viata celui ce intervine. Prima masura care se ia pentru salvarea
accidentatului consta in rapida deconectare a acelei parti a instalatiei cu care accidentatul se afla
in atingere. In aceasta situatie daca accidentatul se gaseste la inaltime, astfel incit prin intreruperea
curentului ar putea sa cada , se iau in prealabil masuri pentru evitarea caderii.De asemenea daca
prin intreruperea curentului se intrerupe iluminatul normal, trebuiesc luate in prealabil masuri
pentru asigurarea altor surse de iluminare (lanterne cu baterii, torte, luminari ).
Daca deconectarea instalatiei nu se poate face suficient de repede se iau masuri pentru
indeparterea accidentatului de partile aflate sub tensiune. In instalatiile cu tensiune de lucru sub
1000V pentru eliberarea accidentatului de sub actiunea curentului se va folosi un obiect uscat,
rau conducator de electricitate (o haina uscata, o fringhie, un par uscat ). Nu este permis a se
folosi obIecte metalice sau umede. Salvatorul va purta manusi de cauciuc sau in lipsa acestora,
isi va infasura mina intr-o haina uscata . Se vor folosi incaltaminte electroizolanta sau covoare de
cauciuc.
Atunci cind accidentatul atinge un singur conductor , este bine sa fie ridicat si izolat fata de
pamint, folosindu-se scinduri din lemn uscat sau covoare electroizolante , pentru a intrerupe in
acest mod curentul care trece prin accidentat . La nevoie se va taia conductorul cu un topor cu
miner din lemn uscat sau cu o alta scula cu miner electroizolant.
4
2.6.2. Masuri ce se i-au dupa scoaterea accidentatului de sub tensiune:
Daca acccidentatul nu si-a pierdut cunostinta, insa a fost in nesimtire sau a stat un timp
indelungat sub actiunea curentului, trebuie sa i se asigure o liniste perfecta si sa fie chemat
medicul. Daca medicul nu poate fi adus, accidentatul va fi transportat la un punct sanitar.
Daca accidentatul si-a pIerdut cunostinta, insa nu i s-a intrerupt respiratia , acesta va fi intins
comod si i se vor deschide hainele, i se va crea un curent de aer proaspat, i se va da sa miroasa
amoniac si va fi frectionat si incalzit. Va fi chemat imediat medicul. Daca respiratia este
neregulata i se va face respiratie artificiala.
Daca lipsesc semnele de viata i se face respiratie artificiala chiar la locul accidentului,
fiecare secunda fiind importanta pentru salvarea accidentatului. Respiratia artificiala trebuie
continuata pina la obtinerea unui rezultat pozitiv (readucerea la viata ) sau pina la aparitia
semnelor incontestabile de moarte reala.
2.7. PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR:
2.7.1. Reguli privind instalatiile:
Se vor avea in vedere urmatoarele cerinte specifice instalatiilor electrice :

- verificarea acestora inainte de punerea sub tensiune
- utilizarea numai a aparatelor si echipamentelor electrice aflate in buna stare
- folosirea aparatelor si echipamentelor protejate corespunzator pericolului din mediile in care
functioneaza
- mentinerea in buna stare a sistemelor de protectie aferente
- executarea reparatiilor , reviziilor si intretinerii numai de catre personal autorizat
- preintimpinarea actiunii rozatoarelor asupra invelisului de protectie din PVC al cablurilor
electrice
- prevenirea efectelor mecanice (stiviri, loviri) asupra aparatelor, echipamentelor si cablurilor
- dotarea cu instalatii si mijloace adecvate de stingere a incendiilor, precum si cu echipamente
de protectie
Se interzice folosirea instalatiilor electrice in stare defecta, uzate sau
improvizate.Utilizatorii vor evita suprasolicitarea instalatiilor electrice, reducerea gradului de
protectie constructiv prin descompletari , deteriorari ,dezizolari etc. Sunt interzise :
- inlocuirea sigurantelor fuzibile arse cu sigurante supradimensionate
- utilizarea resourilor , radiatoarelor si a altor mijloace de incalzire in locuri cu pericol de
incendiu
- suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare
- montarea pe corpurile de iluminat a unor filtre de lumina improvizate din hirtie, carton sau
alte materiale combustibile
- asezarea unor materiale combustibile pe aparate si echipamente electrice
- depozitarea materialelor si substantelor combustibile in incaperile speciale de instalatii
electrice (camera tabloului electric, camera bateriilor de acumulatoare)
5
2.7.2. Controlul instalatiilor electrice pentru asigurarea prevenirii si stingerii

incendiilor:
Pericolul de incendiu pe care il prezinta o instalatie electrica are la baza efectul termic al
curentului electric si este determinat de calitatea executiei, modul de exploatare a instalatiei, de
natura materialelor aflate in vecinatate.
Controlul unui tablou electric:

Se vor urmari asigurarea urmatoarelor cerinte :
- sa fie destinat scopului pentru care a fost proiectat
- sa fie amplasat astfel incit sa asigure o manipulare usoara
- sigurantele fuzibile montate pe tablou sa nu prezinte pericol pentru oameni si constructie in
momentul formarii arcului electic la topirea fuzibilului
- in spatele tabloului sa nu existe derivatii sau innadiri pe circuitele de plecari
- legarea in tablou a conductelor cu sectiune de peste 16 mmp sa se faca numai cu ajutorul
papucilor (sub aceasta sectiune legarea se poate face direct)
- receptorii de energie electrica sa nu fie legati direct la bornele tabloului
- tabloul sa fie protejat contra deteriorarilor mecanice
- rama tabloului ( scheletul metalic ) sa fie legata la pamint
Controlul unei sigurante electrice:

Se vor urmari urmatoarele aspecte:
- sigurantele sa fie alese pentru a corespunde sectiunii conductoarelor din instalatie
Controlul unui circuit monofazic:
Se vor urmari urmatoarele aspecte :
- trecerea cablurilor prin pereti si plansee sa fie facuta numai cu ajutorul tuburilor de protectie
- circuitele de iluminat sa fie separate de cele pentru prize ,respectiv de cele pentru forta
- intr-un tub de protectie sa fie montate numai conductoarele unui singur circuit
- legarea conductoarelor sa se realizeze numai in doze
- pe traseul circuitelor tuburile de protectie sa nu prezinte deteriorari sau intreruperi
Controlul corpurilor de iluminat:

Se vor urmari urmatoarele aspecte :
- acestea sa corespunda categoriei de pericol de incendiu din incaperea respectiva
- pe suprafata corpurilor de iluminat sa nu fie depus praf
- conductoarelor in spatele corpurilor de iluminat sa fie bine izolate si etanseizate
- corpurile sa nu fie suspendate pe conductoarele de alimentare ci sa fie fixate de plafon cu
cirlige
3. Masuri de protectia muncii si PSI – INSTALTII SANITARE:

Executia , punerea in functiune , exploatarea, intretinerea si reparatiile necesare se vor face
de catre personal calificat corespunzator, cunoscator al instructiunilor de executie si montaj ale
de lucrari:
-Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii + Legea 123/mai2007;
-Regulamentul privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat prin HG. nr. 272/
1994;
6
-Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin H.G.
nr. 273 / 1994;
-P 118 – 1999. Normativ de siguranţa la foc a constructiilor;
-Legea 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca ;
-Legea 307 – 2006 privind apararea impotriva incendiilor
-NGAI – ordinul MAI nr. 163/28.02.2007;
-NTE 001/03/00 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor.
accidente.
Execuţia va fi facută de personal calificat având instructajul de protecţia muncii, efectuat
conform metodologiei în vigoare, sub conducerea şi supravegherea de personal care posedă
pregătirea tehnică corespunzătoare, stabilite de conducătorul unităţii constructoare.
Constructorul (în execuţie) şi beneficiarul (în exploatare) vor lua orice masură, care să
prevină producerea unor accidente de muncă, fiind direct răspunzători de acest lucru.
3.1. Modul de urmarire a comportarii in timp a investitiei – INSTALTII

SANITARE:

functionalitatii si a calitatii investitiei, scopul urmaririi comportarii în timp a instalatiilor sanitare
supravegherii curente a starii tehnice a instalatiilor sanitare din dotare.
3.2. Instructiuni de exploatare si intretinere – INSTALTII SANITARE:
Exploatarea instalatiilor trebuie sa se faca strict in conditii de operare prevazute in proiect

astfel incat acestea sa mentina pe intreaga durata de folosinta urmatoarele cerinte de calitate, care au
caracter de obligativitate:
-rezistenta si stabilitate ;
-siguranta in exploatare ;
-siguranta la foc;
-igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului ;
-izolatia termica, hidrofuca si economia de energie ;
-protectia impotriva zgomotului.
Exploatarea corecta a instalatiilor trebuie facuta pe intreaga perioada de utilizare a acestora,
dar o atentie deosebita trebuie acordata in primii 2-3 ani, dupa darea in folosinta – perioada de
rodare – in care apar multe defecte determinate de defectiuni de fabricatie si de executie nedepistate
la probele si receptiile finale.
Prin exploatarea unei instalatii sanitare se inteleg urmatoarele operatii :
-controlul si verificarea instalatiei pentru asigurarea functionarii in regim normal ;
-revizia instalatiei ;
7
-reparatii curente ;
-reparatii capitale ;
-reparatii accidentale.
Controlul si verificarea instalatiilor interioare se face zilnic si consta in controlul vizual al
etansarii si aspectului instalatiei :condcute, imbinari, armaturi de inchidere si de serviciu si
sustinerile.
Eventualele defectiuni sesizate sau curbari ale conductelor cu ocazia controlului se vor
remedia imedia. Pana la remedierea defectiunilor datorate neetanseitatilor instalatiei, portiunile de
instalatie defectata vor fi scoase din folosinta izolandu-se.
Pentru repararea tevilor de apa si canalizare se impne folosirea materialelor de calitate,
utilizarea sculelor si echipamentelor specifice ca si a instalatorilor specializati penttru acest
domeniu.
Revizia instalatiei interioare de alimentare cu apa se face periodic, de regula o data pe an si
consta in:
-controlul etanseitatii instalatiei (conducte, imbinari, armaturi de inchidere si de serviciu);
-verificarea modului de fixare al suportilor conductelor si a gradului de uzura a garniturilor aferente;
-verificarea mansoanelor de trecere prin pereti si plansee si a izolatiei dintre manson si conducta.
Reparatiile curente se fac pentru remedierea defectiunilor constatate cu ocazia verificarilor si
a reviziilor si au drept scop mentinerea sigurantei in functionare a instalatiilor.
Pentru desfundarea instalatiilor de canalizare cu tevi din mase plastice nu se vor utiliza
dispozitive cu varfuri metalice ascutite.
Beneficiarul lucrarilor de instalatii de canalizare are obligatia de a asigura in timpul
exploatarii, personalul instruit necesar pentru intretinerea si repararea acestor instalatii.
Intocmit,
8
PROIECTANT GENERAL
J51/527/3006, str. Dropia, nr. 104
VOLUM IV CAIET IV.7

●PARTI SCRISE – CAIETE CAIET SARCINI PENTRU RECEPTII,
DE SARCINI TESTE, VERIFICARI
Pr. Nr.:146/2018

FAZA: P.Th.+D.E.

CAIET DE SARCINI PENTRU RECEPTII, TESTE, VERIFICARI:
1.Verificarea şi Recepţia Lucrărilor de Terasamente
Verificarea calitătii si recepţionarea lucrărilor de terasamente se vor face in conformitate cu

prevederile din "Instrucţiunile pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii
şi instalaţii aferente" din H.G. nr.273/1994 si a Normativului C56-85.
Eventuala schimbare a tipului de material pentru umplutură se va face numai cu aprobarea

Proiectantului, pe baza recomandărilor inginerului geotehnician, in următoarele condiţii:
- tipul de material să poată fi aprovizionat in cantităţi suficiente pentru executarea umpluturilor;

- să se poată obtine parametrii de compactare corespunzători impuşi in prezentele "condiţii tehnice".
Lucrările de execuţie a umpluturilor, incepând cu pregătirea patului, trebuie să se desfăşoare

intr-un timp cât mai scurt, Antreprenorului revenindu-i atât sarcina respectării stricte a prevederilor
condiţiilor tehnice, cât şi execuţia cu maximă operativitate a lucrărilor respective.
2.Verificarea Lucrărilor de Termoizolatii
Controlul pe timpul execuţiei se va efectua de către Antreprenor prin organele de control tehnic de
calitate, precum si de către Beneficiar in conformitate cu legea nr.10/1995 privind calitatea in
construcţii, urmărindu-se si consemnandu-se in procesul verbal de lucrări ascunse.
Îndeplinirea condiţiilor de calitate a suportului (sa fie curat, uscat, sa nu prezinte denivelări si
asperitati).
Calitatea termoizolaţiei cu rosturi strânse intre placi, grosimea si tratarea punţilor termice, canale de
ventilare.
Materialele necorespunzătoare se vor înlocui si lucrările găsite necorespunzătoare in timpul
controlului se vor reface.
La recepţia obiectului se vor analiza constatările consemnate in caietul de dispoziţii de şantier de
către organele de control in timpul execuţiei.
3. Verificarea Calităti Lucrărilor de Hidroizolaţii
Lucrările de izolaţii fiind lucrări ascunse, calitatea lor se va verifica pe măsura executării lor,
încheindu-se procese verbale din care să rezulte că au fost respectate următoarele:
- calitatea suportului - rigiditate, aderenţă, planeitate, umiditate;
- calitatea materialelor hidroizolatoare;
- poziţionarea şi ancorarea în beton a pieselor de străpunqere sau rost;
- calitatea amorsajului şi lipirea corectă a fiecărui strat al hidroizolaţiei (suprapuneri,decalări,
racordări);
- etapele şi succesiunea operaţiunilor;
- strângerea flanşelor şi platbandelor de strângere aferente străpungerilor şi rosturilor.
Hidroizolaţia se verifică vizual dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
- straturile hidroizolaţiei sunt lipite uniform şi continuu cu mastic de bitum, fără zone nelipite;
- panta către gurile de scurgere este conform proiectului fără stagnări de apă;
- este continuă şi nu prezintă umflături;
- racordarea cu elementele de străpungere, la rosturi şi la guri de scurgere asigură etanşeitatea
perfectă;
- protecţia este asigurată conform prevederilor din proiect;
pg. 2
- protecţia hidroizolaţiei verticale la atice, racorduri, străpungeri este aderentă şi fără deplasări.
4.Proba de Presiune a Conductelor
Retelele de distributie si de aductiune nou executate trebuie sa fie supuse probei de presiune
inainte de executarea umpluturilor de pamant. Scopul probei de presiune este verificarea etanseitatii
tuburilor, imbinarilor acestora si a tuturor accesoriilor, precum si a stabilitatii tuburilor.
Proba de presiune a conductelor se realizeaza conform STAS 4163-3. Probarea conductelor
la presiune se face pentru fiecere rip de conducta, dupa o spalare prealabila. Nu se admite proba de
presiune pneumatica (cu aer comprimat).
Proba de presiune pentru retelele din PEID se face conform datelor producatorului (122, Cap
5, art.58).
Umplerea tuburilor cu apa potabila se incepe de la punctul cel mai de jos a tronsonului de
probat si numai dupa montarea dispozitivelor ce asigura eliminarea aerului. In perioada de umplere
se vor deschide hidrantii de incendiu si cismelele de pe tronsonul probat, pentru eliminarea aerului.
Dupa umplere se recomanda o aerisire finala, prin realizarea unei usoare suprapresiuni pana
la eliminarea totala a bulelor de aer din apa. Apoi se procedeaza la inchiderea dispozitivelor de
aerisire.
Ridicarea presiunii, dupa umplere, se face in trepte, sectiunile de imbinare si celelalte
sectiuni specifice fiind sub permanenta supraveghere a personalului de specialitate. In cazul in care
aerisirea nu este facuta corespunzator, sesizata prin raportul necorespunzator dintre cantitatea des
apa introdusa si cresterea presiunii, se procedeaza la reducerea presiunii, si o noua aerisire, dup ace
se preia procesul.
Presiunea de proba se realizeaza si se masoara in punctual cel mai coborat al retelei. Se vor
utilize numai pompe cu piston.
In cazul in care apar deplasari neimportante ale tubului sau pierderi nesemnificative de apa
in timpul ridicarii presiunii, se poate continua ridicarea presiunii pana la presiunea de proba, daca
acest lucru nu genereaza efecte negative importante.
Pentru conducte din otel carbon sau otel zincat, presiunea de proba este de 2x Presiunea de regim a
tronsonului de conducta respectiv. Durata probei de presiune este de 1ora dupa atingerea presiunii
de proba. Proba de presiune a conductelor din otel se va considera reusita daca scaderile de presiune
inregistrate pe perioada de proba se incadreaza in limita de 3% din presiunea de proba si nu apa
scurgeri vizibile de apa.
Pentru conductele din PEID, presiunea pe durata pregatirii conductei de proba este, de regula,
1,5xPN, iar presiunea la inceputul perioadei de proba propriu-zise trebuie sa fie de minimum
1,3xPN.
temperaturii cu 10°C poate conduce la variatii ale presiunii cu 0,5-1 bar), este foarte important ca
(in masura posibilitatilor) proba de presiune sa inceapa si sa se termine in perioade ale zilei cu
temperaturi aproximativ egale. Astfel, se va acorda o atentie sporita masurii temperaturii exterioare
pe toata durata probei de presiune. Este interzisa efectuarea probelor de presiune in perioadele cu
In acelasi timp, conductele din PEID prezinta deformatii datorate presiunii. Astfel, la o presiune
egala cu presiunea nominala si la temperatura apei de 20°C, cresterea volumului conductei este de
cca. 2% fata de starea normala. Aceasta crestere are loc in timp, dar se opreste dupa 10-12 ore.
Luand in considerare cele de mai sus, este foarte important sa se pregateasca in mod corect
tronsonul de conduta pentru proba de presiune. Aceasta pregatire servaste la stabilizarea variatiilor
datorate presiunii si temperaturii, asigurand astfel po proba cu rezultate corecte. Pregatirea pentru
proba de presiune se realizeaza ridicand presiunea apei din tronsonul de proba si mentinand-o timp
de 10 ore. Citirile si corectiile necesare (ridicarea presiunii la 1,5xPN) se fac din 2 in doua ore,
ultima corectie facandu-se dupa 10 ore. Se recomanda ca proba de presiune propriu-zisa sa inceapa
pg. 3
dupa doua ore de la ultima corectie a presiunii, cu conditia ca presiunea din conducta sa fie de cel
putin 1,3xPN.
Pornind de la presiunea inregistrata la finalul perioadei de 2 ore de la ultima corectie a
presiunii se vor citi presiunile din ora in ora, pe perioada de proba propriu-zisa, care pentru
conductele din PEID este de 3 ore.
Proba de presiune a conductelor din PEID se va considera reusita daca scaderile de presiune
inregistrate din ora in ora pe durata perioadei de proba nu depasesc in medie 0,1 bar/ora si nu apar
scurgeri vizibile de apa. Scaderea presiunii, dupa incheierea probei, se face in trepte. Imbinarile
neetanse se taie si se reia intreg procesul de sudura. Desfasurarea probei de presiune, cu toate datele
din masurarile efectuate se inscriu in fisele speciale, care fac parte integranta din documentatia
necesara la receptia lucrarilor. Aceste fise trebuie sa cuprinda si toate constatarile pe perioada
probei si remedierile efectuate.
5. Spalarea si Dezinfectarea Conductelor

Dupa incheierea probei de presiune si refacerea eventualelor imbinari neetanse, se
procedeaza la spalarea si dezinfectarea conductelor, conform prevederilor STAS 4163-3. Spalarea
se face de catre Antreprenor cu apa potabila, pe tronsoane de 100-500 m. Spalarea conductelor se va
face pe tronsoane prin deschiderea hidrantilor, asigurandu-se un debit care sa realizeze o viteza
minima de 1,5 m/s. Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii tuturor impuritatilor
din interiorul tubului. In cazul in care se spala mai multe tronsoane succesive, spalarea se va face
dinspre amonte catre aval. Dezinfectarea se face imediat dupa spalare, pe tronsoane separate de
restul retelei si cu bransamente inchise. Dezinfectarea se face de regula cu clor sau cu o alta
substanta dezinfectanta, sub forma de solutie, care asigura in retea minimum 25-30 mg clor activ la
1 l apa.
Solutia se introduce in retea prin hidranti sau prin prize special amenajate si se verifica daca
a ajuns in intreaga parte de retea supusa dezinfectarii. Verificarea se face prin hidranti sau cismele
de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerata terminata in momentul in care solutia
dezinfectanta apare in toate punctele de verificare, in concentratia dorita.
Soluia se introduce in retea prin hidranti sau prin prize special amenajate si se verifica daca
a ajuns in intreaga parte de retea supusa dezinfectarii. Verificarea se face prin hidranti sau cismele
de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerata terminata in momentul in care solutia
dezinfectanta apare in toate punctele de verificare, in concentratia dorita. Soluttia se mentine in
retea in timp de 24 h, dupa care se evacueaza prin robonetele de golire sau prin hidranti si se
procedeaza o noua spalare cu apa. Spalarea se considera terminata in momentul in care mirosul de
clor dispare, iar clorul rezidual se inscrie in limitele admise de normele sanitare.
bacteorologice. Se recomanda ca evacuarea apei provenind de la dezinfectarea retelei in reteaua de
canalizare sa se faca cu luarea masurilor necesare de neutralizare a clorului. Operatiunea de
dezinfectare se repeta ori de cate ori este necesar pana cand trei analize bacteriologice consecutive,
recoltate la extremitatea aval arata ca apa indeplineste conditiile de potabilitate.
In cazul in care intre dezinfectarea si darea in exploatare a retelei trece o perioada de timp mai mare
de trei zile sau in cazul in care, dupa drzinfectare, apa transportata prin tronsonul respectiv nu
indeplineste conditiile bacteriologice si biologice de calitate, dezinfectarea se repeta.
6. Receptia Lucrarilor de Conducte
Receptia lucrarilor se face in conformitate cu I22-99 Cap. 6 (art. 6.8-6.11) si cu NP133-2013, cu

prevederile prezentului caiet de sarcini si cu regulamentul in vigoare privind efectuarea receptiei
obiectivelor de investitii elaborat de M.L.P.T.L. Se va respecta Regulamentul aprobat cu H.G. 273-
1994.
pg. 4
Receptia retelelor si conductelor se face prin analizarea obligatorie a proceselor verbale de

constatare a urmatoarelor elemente :
- receptia materialelor privind certificatele de calitate si verificare a dimensiunilor ;
- asigurarea etanseitatii conductelor constatata prin procesele verbale incheiate la probele de
presiune ;
- receptia pe parcurs a izolatiei anticorozive (unde este cazul)
La receptie se verifica si se consemneaza existenta si corecta functionare a tuturor armaturilor si

dispozitivelor prevazute in proiect precum si a traseelor, caminelor de vane etc.
Verificarile se refera atat la elementele de constructii, cat si la instalatiile hidraulice, mecanice,
electrice etc. si se fac cu respectarea standardelor si actelor normative in vigoare.
7. Verificari, Probe si Receptia Lucrarilor de Instalatii Electrice
7.1. Prevederi cu Caracter General
Punerea in functiune si darea in exploatare a instalatiilor electrice se face in conformitate cu

precizarile din regulamantul de exploatare tehnica a instalatiilor electrice, numai dupa ce s-au
realizat operatiunile principale de organizare pentru exploatare.
Verificarile, incercarile si probele premergatoare darii in exploatare se fac dupa cum urmeaza:
- la inceput, in timpul si la terminarea montajului se fac, dupa caz, probe mecanice si
electrice, inclusiv rodajul individual al subansamblurilor ; aceste probe intra in volumul
lucrarilor de constructii – montaj ;
- in timpul perioadelor de punere in functiune si de exploatare de proba se fac rodajul in
ansamblu si probele tehnologice ;
- la inceputul perioadei de exploatare continua (dupa trecerea instalatiilor in exploatare
planificata) se verifica principalii indicatori tehnico-economici la nivelul proiectului,
prin probe de garantie.
Inainte de inceperea fiecarei probe se vor verifica cu minutiozitate conditiile tehnice si

organizatorice in care urmeaza sa se efectueze proba, astfel incat sa fie exclusa posibilitatea
defectarii si avariei instalatiilor sau accidentarii personalului de deservire.
7.2. Verificari, Incercari si Probe in Perioada de la Inceputul, din Timpul si dupa Treminarea
Montajului
Scopul acestor operatii este de a se constata calitatea montajului si de a se lua masurile necesare
inlaturarii eventualelor diferente, in conformitate cu nomenclatorul de probe ale MEE ; totodata se
dovedeste ca lucrarile de montaj sunt terminate si corect executate, putandu-se trece astfel la
receptia instalatiilor.
Probele se fac de catre societatea de constructii-montaj, se verifica, incearca si probeaza materialele
si echipamentele care vor fi folosite la executarea instalatiei si anume :
- pe baza certificatelor de calitate emise de organele competente ale furnizorului, conform
normelor in vigoare sau uzantelor si intelegerilor intre Antreprenor si furnizor, pentru
toate materialele principale ;
- conform prevederilor contractelor de livrare, pe baza certificatelor de garantie emise de
organele de control ale furnizorului sau, in cazuri speciale, prin verificari si probe la
furnizor in prezenta delegatului antreprenorului, pentru partile principale ale
echipamentului energetic.
Materialele si echipamentele care nu corespund calitativ contractelor sau normelor legale vor fi
respinse si nu se vor introduce in lucrarile respective.
pg. 5
In timpul si pana la terminarea lucrarilor de constructii-montaj se vor face verificarile, incercaruile

si problele corecturii si calitatii executiei in conformitate cu normele tehnice in vigoare pentru
categoria de instalatii respectiva.
Coordonarea si raspunderea executarii acestor probe revin integral sau partial, dupa caz,
Antreprenorului sau furnizorului.
Dupa terminarea de catre Antreprenor a lucrarilor de constructii-montaj, inclusiv a incercarilor,
verificarilor si probelor aferente perioadei de executie si a rodajului individual si in subansambluri,
se face receptia provizorie a lucrarilor.
La receptia provizorie, antreprenorul si furnizorii vor trebui sa probeze prin documente tehnice
legale calitatea corespunzatoare a bazei materiale in lucrari si executia corecta a tuturor lucrarilor
ascunse precum si rezultatele probelor prevazute a se executa inaintea si la terminarea lucrarilor.
Daca instalatiile au fost admise la receptie si lucrarile de constructii montaj sunt terminate, se va
incheia un act unic de receptie cu antreprenorul si cu motorul, precizendu-se obligatiile si
raspunderile fiecaruia.
Prin receptionarea provizorie a lucrarilor de constructii montaj, antreprenorul ramane numai cu
obligatia eventualelor completari si remedieri, stabilite prin procesul verbal de ceceptie provizorie
sau ivite ulterior, ca urmare a unor vicii ascunse, respectiv cu raspunderea realizarii probelor de
garantie.
Receptia si luarea in primire de catre beneficiar a constructiilor si instalatiilor electrice se poate
face si pe parti ale lor, daca pot functiona separat.
In urma efectuarii probei finale se incheie procesul verbal de punere in functiune, semnat de
membrii comisiei. Cu punerea in functiune poate incepe activitatea de exploatare.
7.3. Verificari, Incercari si Probe de Garantie
Probele de garantie se fac obisnuit la un interval de 2-3luni de la trecerea instalatiilor in

exploatare, in vederea verificarii parametrilor si performantelor din proiect.
Daca la sfarsitul perioadei de garantie nu exista litigii, se incheie de catre Beneficiar cu delegatii
furnizorului si ai Antreprenorului un proces-verbal de receptie definitiva, in care se inscriu
rezultatele probelor de garantie si se confirma ca deficientele consemnate in procesul-verbal de
receptie provizorie, de reptie contractuala sau in cursul perioadei de garantie au fost remediate.
Intocmit,
pg. 6
UNITATEA..........................
PROCES VERBAL DE PREDARE- PRIMIRE
FRONT DE LUCRU
Nr...........din ................
Delimitarea frontului de lucru predat (pozitie, nivel, axe, etc.):...................................
Verficarea s-a facut pe baza prevederilor din proiectul nr. ............................., planselor nr.
.................................., inclusiv documentele anexate care atesta calitatea lucrarilor predate de
catre............................................. in calitate de predator si de
catre........................................................... in calitate de primitor.
Abaterile de la proiect constatate: (dimensiuni geometrice, cote, axe, existenta si pozitia

golurilor etc.) ...................................................................................................................................
Concluzii:
- se / nu se accepta predarea-primirea;
- se va accepta dupa laurea urmatoarelor masuri, la termenele inscrise mai jos. Efecturarea de
corectii si remedieri, solutii indicate de proiectant, etc.
Numele Prenumele Semnatura
CONSTRUCTOR:
BENEFICIAR:
EXECUTANT:
Remedierea defectelor constatate s-a facut pe baza soutiilor date de.........................

Se confirma executarea corespunzatoare (de calitate) a remedierilor.
Data: ...................................
CONSTRUCTOR:
BENEFICIAR:
UNITATEA..........................
PROCES-VERBAL PENTRU VERIFICAREA CALITĂŢII

LUCRĂRILOR CE DEVIN ASCUNSE
Nr.......din ................
Faza din lucrare supusă verificării:....................................................................................
Elementele de identificare (sector, nivel, porţiune, ax etc.): ................................................
......................................................................................................................................................
Verificarile s-au facut pe baza prevederilor proiectului nr.

.......................................................
plansele nr. ....................................................... si a reglementarilor tehnice in vigoare

...................
Concluzii:
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
BENEFICIAR:
EXECUTANT:
Atestam refacerea (remediarea) conform prevederilor proiectului.
Data: ...................................
EXECUTANT:
BENEFICIAR:
UNITATEA..........................
PROCES-VERBAL
PENTRU PROBA DE PRESIUNE LA RECE
Nr...........din ................
Denumire instalaţie: .....................................................................................................................

Proiect nr. ........................................................................................................................................
Caiet de sarcini: .............................................................................................................................
Valoarea presiunii de probă.................................(bar), conform proiect.
Timp de menţinere la presiunea de proba ............................................. (ore).
Proba a fost efectuată conform .........................................................................................................
In timpul probei nu s-au constatat:

- variaţii de presiune la manometru;
- fisuri, crăpături sau scurgeri vizibile de apă la îmbinări.
Concluzii:
- proba de presiune la rece a fost corespunzătoare prevederilor din proiect şi a normativelor

în vigoare;
- proba s-a executat înainte de finisarea elementelor instalaţiei (vopsire,

izolare termică), de închidere a acestora în canale nevizitabile sau şanţuri în pereţi şi
planşee, sau de înglobarea lor în elementele de construcţie;
- conductele se pot izola şi închide.
BENEFICIAR:
EXECUTANT:
UNITATEA..........................
PROCES-VERBAL
PENTRU PROBA DE ETANŞEITATE A TUBURILOR/ŢEVILOR
Nr...........din ................
Denumire instalaţie: .....................................................................................................................

Proiect nr. ........................................................................................................................................
Caiet de sarcini: .............................................................................................................................
Proba a fost efectuată conform *) ................................................................................................
încercarea de etanşeitate s-a efectuat prin verificarea etanşeităţii pe traseul conductelor şi la
punctele de îmbinare.
Concluzii:
- proba de etanşeitate a tuburilor/ţevilor a fost corespunzătoare prevederilor
din proiect şi a normativelor în vigoare;
- nu s-au constatat scăpări de aer pe traseul conductelor şi în punctele de

îmbinare.
BENEFICIAR:
EXECUTANT:
*) Se va indica prescripţia tehnică

UNITATEA..........................
PROCES-VERBAL
PENTRU PROBA DE FUNCŢIONARE A INSTALAŢIEI
Nr...........din ................
Privind lucrarea: ..............................................................................................................................

Executată în cadrul contractului nr. ............................... din .......................................................
Au stat la baza verificărilor următoarele documente: ...................................................................
In urma probei de funcţionare s-au constatat următoarele:

- (ne)încadrarea în valorile şi toleranţele prevăzute în proiect;
- (ne)funcţionarea în parametrii normali ai elementelor instalaţiei
Observaţii: .........................................................................................................................................
In concluzie, se constată că sunt (nu sunt) asigurate condiţiile corespunzătoare pentru efectuarea
recepţiei instalaţiei.
BENEFICIAR:
EXECUTANT:
UNITATEA..........................
PROCES-VERBAL
DE VERIFICARE A CALITATII LUCRARILOR
Nr...........din ................
Cu ocazia verificarii efectuate la..............................................................................................

Au stat la baza verificarilor urmatoarele documente..................................................................
Din verificarile efectuate pe teren si examinarea documentelor au rezultat urmatoarele
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
Au fost stabilite urmatoarele masuri (concluzii)

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
Mentiuni speciale:
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
In concluzie, se constată că sunt (nu sunt) asigurate condiţiile corespunzătoare pentru efectuarea
recepţiei instalaţiei.
BENEFICIAR:
EXECUTANT:
I.J.C. CALARASI
…………………………………

-Nume proiect : ” MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE APA DE PE RAZA COMUNEI PERISORU, JUD. CALARASI AFERENTA PROIECTULUI
INTEGRAT "MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE APA SI INFIINTAREA RETELEI PUBLICE DE APA UZATA DE PE RAZA COM. PERISORU,
JUD. CALARASI”
-Pr. nr: 146 / 2018;
-Beneficiar : Comuna PERISORU;
-Obiect: Retea de distributie apa
Nr. Lucrari ce se controleaza, se verifica sau se Documentul scris, care se incheie: Cine intocmeste si Nr. si data
crt. receptioneaza calitativ si pentru care trebuie P.V.L.A.-Proces verbal de lucrari semneaza: actului
intocmite documente scrise ascunse B: beneficiar incheiat
P.V.-Proces verbal E: executant
P.V.R.C. -Procesc verbal de receptie P: proiectant
calitativa I: inspectorat
P.V.R. -Proces verbal receptie G: geotehnician
1. Predare-primire front de lucru P.V. B+E+P+I
2. Verificarea cotei si natura terenului de fundare P.V.R.C. B+E+P+I+G
3. Pregatirea si executia patului de pozare P.V.R.C. B+E
4. Verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse P.V.L.A. B+E
5. Verificarea materialelor puse in opera P.V.R.C. B+E
6. Proba de presiune si etanseitate P.V.R.C. B+E
7. Proba de functionare a retelei P.V.R.C. B+E
8. Receptia la terminarea lucrarilor P.V.R. B+E+P+I

S.C. VEST INSTAL S.R.L. Comuna Perisoru Insp. de specialitate
CUI: RO 18991887;
NR. REG. COM.: J51/527/2006
Pr. Nr.:146/2018

VI. GRAFIC GENERAL DE REALIZARE

A INVESTITIEI
FORMULAR F6
OBIECTIV PROIECTANT
” MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE APA S.C. VEST INSTAL S.R.L.
DE PE RAZA COMUNEI PERISORU, JUD. CALARASI"
GRAFICUL GENERAL
de realizare a investitiei
NR. ANUL I, ANUL II, ANUL III
Nr.CRT. DENUMIRE ACTIVITATE
LUNI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12-36
CAPITOLUL 1. Cheltuieli pentru obtinerea si
amenajarea terenului
1.1. 1.1.Obtinerea si amenajarea terenului 0
1.2. 1.2.Amenajarea terenului 0
1.3.Amenajarea pentru protectia mediului si
1.3. 24
aducerea la starea initiaal
CAPITOLUL 2. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare
2.1. 32
obiectivului
CAPITOLUL 3. Cheltuieli pentru proiectare si asistenta
3.1. Studii de teren 1
Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si
3.2. 2
autorizatii
3.3. Proiectare si inginerie 2
3.4. Organizarea procedurilor de achizitie 1
3.5. Consultanta 36
3.6. Asistenta tehnica 32
CAPITOLUL 4. Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1. Constructii si instalatii 32
4.2. Montaj utilaje tehnologice 28
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu
4.3. 28
montaj
4.4. Utilaje fara montaj si echipamente de transport 0
4.5. Dotari 1
4.6. Active necorporale
CAPITOLUL 5. Alte cheltuieli
5.1. Organizare de santier 32
5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului 32
5.3. Cheltuieli diverse si neprevazute 32
CAPITOLUL 6. Cheltuieli pentru probe tehnologice si
6.1. Pregatirea personalului de exploatare 1
6.2. Probe tehnologice si teste 1
Proiectant,
........................................
(semnătură autorizată)
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
e-mail: vestinstal@gmail.com; vestinstal@yahoo.com
PROIECTANT GENERAL
J51/527/2006 str. Dropia,nr. 104, mun.Calarasi, jud. Calarasi
VOLUM I - INSTALATII
●INSTALATII SANITARE
Pr. Nr.:146/2018
Titlu proiect: ”MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE

APA DE PE RAZA COMUNEI PERISORU, JUD. CALARASI
AFERENTA PROIECTULUI INTEGRAT "MODERNIZAREA
RETELEI PUBLICE DE APA SI INFIINTAREA RETELEI
PUBLICE DE APA UZATA DE PE RAZA COM. PERISORU,
JUD. CALARASI”
Plan de securitate si sanatate in munca
Beneficiar: Comuna Perisoru
Nota: Prezentul plan se completeaza la zi pe toata durata efectuarii lucrarilor

(conform art. 12 din HG 300/2016).

pg. 1
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
REGISTRUL DE COORDONARE
Nr. Societatea Numele si prenumele Semnatura de Data

Crt. primire
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

pg. 2
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
Cuprins
1 INFORMATII GENERALE ........................................................................................................... 4
1.1 Planul de securltate si sanatate in munca ........................................................................................ 4
1.2 Planul propriu de securitate si sanatate ........................................................................................... 5
2 DATE DE IDENTIFICARE ........................................................................................................... 7
3 MASURI GENERALE DE ORGANIZARE A SANTIERULUI ................................................... 7
4 IDENTIFICAREA RISCURILOR SI DESCRIEREA LUCRARILOR CARE POT PREZENTA
RISCURI PENTRU SECURITATEA SI SANATATEA LUCRATORILOR ................................... 10
5 MASURI SPECIFICE DE SECURITATE IN MUNCA PENTRU LUCRARILE CARE
PREZINTA RISCURI; MASURI DE PROTECTIE COLECTIVA SI INDIVIDUALA .................. 15
6 CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU UTILIZAREA
ECHIPAMENTELOR DE MUNCA................................................................................................... 18
7 AMENAJAREA SI ORGANIZAREA SANTIERULUI .............................................................. 21
8 COORDONARE SI COOPERARE .............................................................................................. 24
9 LISTA CADRU DE ACORDARE SI UTILIZARE A ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE
PROTECTIE 26
10 PROCEDURA DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI ..... 27
11 PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR........................................................................ 34
12 PLAN DE PREVENIRE SI COMBATERE A POLUARII ACCIDENTALE PE SANTIER ..... 35
13 PROGRAM DE MASURI IN VEDEREA PREVENIRII POLUARILOR ACCIDENTALE ..... 38

pg. 3
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
1 INFORMATII GENERALE
1.1 Planul de securltate si sanatate in munca
Planul de securitate si sanatate este un document scris care cuprinde ansamblul de

masuri ce trebuie luate in vederea prevenirii riscurilor care pot aparea in timpul desfasurarii
activitatilor pe santier.
Planul de securitate si sanatate trebuie sa fie redactat inca din faza de elaborare a
proiectului si trebuie tinut la zi pe toata durata efectuarii lucrarilor.
Pe masura ce sunt elaborate, planurile proprii de securitate si sanatate ale
antreprenorilor trebuie sa fie integrate in planul de securitate si sanatate.
Planul de securitate si sanatate trebuie sa faca parte din proiectul lucrarii si sa fie
adaptat continutului acestuia.
Planul de securitate si sanatate trebuie sa precizeze cerintele de securitate si sanatate
aplicabile pe santier, sa specifice riscurile care pot aparea, sa indice masurile de prevenire
necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor, sa contina masuri specifice privind
lucrarile care se executa.
La elaborarea planului de securitate si sanatate trebuie sa se tina seama de toate tipurile
de activitati care se desfasoara pe santier.
Planul de securitate si sanatate contine urmatoarele:

- informatii de ordin administrativ care privesc santierul;
- masuri generale de organizare a santierului;
- identificarea riscurilor si descrierea lucrarilor care pot prezenta riscuri pentru
securitatea si sanatatea lucratorilor;
- masuri specifice de securitate in munca pentru lucrarile care prezinta riscuri;
- masuri de protectie colectiva si individuala;
- amenajarea si organizarea santierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalitati
de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de munca prevazute de
antreprenori si subantreprenori pentru realizarea lucrarilor proprii;
- masuri de coordonare stabilite de coordonatorii in materie de securitate si sanatate si
obligatiile ce decurg din acestea;.
- obligatii ce decurg din interferenta activitatilor care se desfasoara in perimetrul
santierului si in vecinatatea acestuia;
- masuri generale pentru asigurarea mentinerii santierului in ordine si in stare de
curatenie;
- indicatii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor si masurile
de organizare luate in acest sens;
- modalitati de colaborare intre antreprenori, subantreprenori si lucratorii independenti
privind securitatea si sanatatea in munca.

pg. 4
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
Planul de securitate si sanatate trebuie sa fie completat si adaptat in functie de evolutia

santierului si de durata efectiva a lucrarilor sau a fazelor de lucru.
Obiectivul Planului de Securitate si Sanatate pe Santiere este acela de a definii scopul,
cerintele si masurile ce trebuie luate pe perioada executiei lucrarilor si în cazul
interventiilor ulterioare. Acesta va fi folosit pentru:
o A demonstra ca proiectul va implementa un sistem de organizare a securitatii si
sanatatii muncii eficient si coerent;
o A arata cum sunt identificate, evaluate, controlate si diminuate toate pericolele si
efectele asupra omului, proprietatii si mediului
o Informarea executantilor (contractori-subcontractori) cu privire la cerintele minime
de securitate si sanatate care vor fi impuse prin proiect.
o Stabilirea unui cadru unitar pentru implementarea si succesiunea initiativelor de
protectie si sanatate de-a lungul diferitelor faze ale activitatii de constructie.
o Precizarea cerintei obligatorii pentru toti executantii de a avea Planuri proprii de
securitate si sanatate pe santiere, si evaluari de riscuri pentru toate tipurile de
lucrari pe care le executa.
Tuturor partilor li se va cere sa participe, sa contribuie la dezvoltarea viitoare a acestui
Plan si sa fie de acord cu implementarea acestuia.
Toate obiectivele proiectului si Planului de Securitate si Sanatate urmaresc sa realizeze
proiectarea, constructia si receptia Proiectului cu:
• Zero accidente;
• Numar minim de cazuri tratate medical;
• Efectuarea de lucrari fara riscuri sau cu riscuri foarte mici; • Conformarea cu legislatia
româna si cea europeana aplicabila;
Planul de securitate si sanatate trebuie sa se afle in permanent pe santier pentru a putea
fi consultat, la cerere, de catre inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii
comitetului de securitate si sanatate in munca sau de reprezentantii lucratorilor, cu
raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii.
1.2 Planul propriu de securitate si sanatate
Planul propriu de securitate si sanatate cuprinde ansamblul de masuri de securitate si

sanatate specifice fiecarui antreprenor sau subantreprenor.
Atunci cand un antreprenor se angajeaza sa realizeze lucrari pe santier, acesta trebuie sa
puna planul propriu de securitate si sanatate la dispozitia managerului de project,
beneficiarului sau coordonatorilor in materie de securitate si sanatate, dupa caz.
pg. 5
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
Planul propriu de securitate si sanatate trebuie sa fie armonizat cu planul de securitate si

sanatate al santierului.
Antreprenorul care executa cu unul ori mai multi subantreprenori, in totalitate sau o
parte din lucrarile care trebuie sa respecte prevederile planului de securitate si sanatate,
trebuie sa le transmita acestora un exemplar al planului propriu si, daca este cazul, un
document care cuprinde masurile generale de securitate si sanatate pentru lucrarile
santierului ce intra in responsabilitatea sa.
La elaborarea planului propriu de securitate si sanatate subantreprenorul trebuie sa tina
seama de informatiile furnizate de catre antreprenor si de prevederile planului de securitate
si sanatate al santierului.
Subantreprenorul trebuie sa elaboreze planul propriu de securitate si sanatate in cel mult
30 de zile de la data contractarii lucrarii cu antreprenorul.
Planul propriu de securitate si sanatate trebuie sa contina cel putin urmatoarele:
o numele si adresa antreprenorului/subantreprenorului;
o numarul lucratorilor pe santier;
o numele persoanei desemnate sa conduca executarea lucrarilor, daca este cazul;
o durata lucrarilor indicand data inceperii acestora;
o analiza proceselor tehnologice de executie care pot afecta sanatatea si securitatea
lucratorilor si a celorlalti participanti la procesul de munca pe santier;
o evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de
echipamentele de munca folosite, de utilizarea substantelor sau preparatelor periculoase, de
deplasarea personalului, de organizarea santierului;
o masuri pentru asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor, specifice lucrarilor pe
care antreprenorul/subantreprenorul le executa pe santier, inclusiv masuri de protectie
colectiva si masuri de protectie individuala.
Inainte de inceperea lucrarilor pe santier de catre antreprenor/subantreprenor, planul
propriu de securitate si sanatate trebuie sa fie consultat si avizat de catre coordonatorul in
materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii.
Planul propriu de securitate si sanatate trebuie sa fie actualizat ori de cate ori este cazul.
Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate si sanatate trebuie sa se afle in
permanent pe santier pentru a putea fi consultat, la cerere, de catre inspectorii de munca,
inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate si sanatate in munca sau de
reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii
lucratorilor.

pg. 6
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
2 DATE DE IDENTIFICARE
Titlul lucrarii: Modernizarea retelei publice de apa si infiintarea retelei publice de apa
uzata de pe raza comunei Perisoru, judetul Calarasi
Informatii Generale
Adresa santierului: Comuna Perisoru
Numele si adresa antreprenorului:
Numele persoanei desemnate sa conduca executarea lucrarilor:
Numarul maxim de lucratori:
Numar subcontractori:
Calendarul general de executie a lucrarilor:
o Inceperea lucrarilor:
o Finalizarea lucrarilor:
3 MASURI GENERALE DE ORGANIZARE A SANTIERULUI
Pe masura incheierii contractelor de subantrepriza, prezentul plan va fi completat si

insusit de catre subantreprenori. Fiecare subantreprenor la randul sau, functie de lucrarile
contractate, va elabora propriul plan de masuri de securitate si sanatate in munca care va fi
supus aprobarii antreprenorului general.
Societatile care subcontracteaza lucrari de la antreprenorul general nu vor incepe lucrul
pana nu vor executa urmatoarele activitati:
o Anuntarea cordonatorului in materie de securitate si sanatate in munca;
o Intocmirea planului propriu de securitate si sanatate in munca;
o Instruirea intregului personal care va lucra pe santier in conditiile specifice
noului loc de munca;
o Asigurarea pentru lucratori a conditiilor normale si sigure de lucru precum si
conditiile igenico sanitare necesare;
o Acordarea echipamentului de lucru si protectie specific activitatilor desfasurate
pe santier.

pg. 7
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
Dispunerea elementelor organizarii de santier este conform planului de organizare de

santier si va fi respectata de toti participantii. La intrarea in santier, se va amplasa un panou
care va contine:
-Planul de organizare de santier pe care se vor marca traseele de evacuare pentru
situatiile de urgenta: incendiu, inundatie, cutremur, explozie, etc;
-Numerele de telefon ale serviciilor de urgenta;
-Reguli generale de securitatea muncii pentru lucratori si vizitatori;
-Modelele panourilor de semnalizare utilizate pe santier si semnificatia acestora;
-Numele persoanelor responsabile cu coordonarea activitatii pe santier si numerele lor
de telefon: sef de santier, diriginte, responsabil cu securitatea muncii.
ANUNTARE IN CAZURI DE URGENTA: accidente umane, incidente periculoase,
incendii, cutremure, inundatii, viituri, furtuni puternice, inzapeziri, accidente tehnice ce pot
sau puteau pune in pericol vieti omensti (asturnari de utilaje, surpare de teren, cadere /
rostogolirea unor piese mari, poluari).
Vor fi afisate in locuri vizibile, in zona de deservire din santier; IN CAZ DE
URGENTA APELATI: 112
SPATIILE SI FACILITATILE ORGANIZARII DE SANTIER

Organizarea santierului de constructii intra in atributia executantului si trebuie sa
satisfaca toate conditiile de securitate si de igiena a muncii.
Amplasarea pe teritoriul santierului a constructiilor temporare auxiliare, a depozitelor,
rampelor de descarcare , a drumurilor de acces, a instalatiilor si a grupurilor sociale pentru
muncitori trebuie sa fie in concordanta cu toate normele care asigura securitatea si
sanatatea in munca.
Se vor urmari urmatoarele:
Se va evita amplasarea grupurilor sociale in apropierea drumurilor de acces sau in zona
gabaritului de circulatie a autovehiculelor si utilajelor;
Numarul toaletelor se va stabili in functie de numarul de muncitori estimat;
Prezenta femeilor in santier presupune toalete speciale;
Se vor respecta prevederile Ordonantei nr. 99/2000 privind protectia lucratorilor la
temperaturi extreme.
Controlul accesului in santier si procedura de primire a personalului
Este interzis oricarui vizitator in incinta santierului fara a fi insotita de catre seful de
santier;
pg. 8
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
Vizitatorii care au obtinut acordul sa intre in lucrare vor purta echipamentele de

protectie individual dupa cum urmeaza;
o casca de protectie pentru constructii
o incaltamlntea de protectie pentru constructii (bombeu si talpa cu insrtie
antiperforatie)
o imbracaminte de protectie si vesta avertizoare
Toti executantii vor fi obligati sa informeze asupra tuturor celor care au acordul de a
intra in santier, se vor comunica datele personale si vor informa conducerea santierului sau
responsabilul cu securitatea si sanatatea in munca.
Toate societatile contractoare vor trebui sa furnizeze listele cu muncitorii care lucreaza
in santier.
Fiecare persoana care intra trebuie sa cunoasca :
o riscurile la care se expune;
o conduita in caz de accident;
o locul unde se acorda primul ajutor.
Nerespectarea prevederilor de mai sus va putea antrena o excludere provizorie sau
definitiva a persoanei vinovate sau chiar a societatii in culpa. Decizia excluderilor
prevazute la prezentul paragraf poate fi luata de reprezentantul antreprenorului.
Identificarea personalului
O identificare specifica santierului va fi pusa in practica cu scopul de a recunoaste
persoanele carora li se permite accesul;
Echipamentele de munca vor fi inscriptionate cu sigla societatii care lucreaza in santier.
Nerespectarea acestor prevederi duce la excluderea imediata din santier a celor surprinsi
in culpa.

pg. 9
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
4 IDENTIFICAREA RISCURILOR SI DESCRIEREA LUCRARILOR CARE POT

PREZENTA RISCURI PENTRU SECURITATEA SI SANATATEA LUCRATORILOR
RISCURI DE INCENDIU;
Factori de risc de incendiu si conditii favorizante posibile in santier;
o fumatul In locuri nepermise ;
o focul deschis, aprinderea voluntara a focurilor, mixtura asfaltica incinsa, bitum
incins;
o lucrarile cu foc deschis;
o deseuri si reziduuri combustibile;
o perioade caniculare si secetoase;
o sezonul rece;
o energia electrostatica.
MASURI MINIME
o se reglementeaza fumatul
o se comunica ce zone din santier prezinta pericol de incendiu;
o semnalizare de securitate
RISCURI ELECTRICE
o electrocutare prin atingere directa; -lipsa carcasare echipamente Cabluri,
stechere, prize neizolate sau defecte
o electrocutare prin atingere directa;
o energia electrostatica.
MASURI MINIME
o verificarea instalatiilor electrice la echipamentele de munca / finisor asfalt;
o electrocutare prin atingere directa;
o semnalizare de securitate.

pg. 10
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
RISCURI LEGATE DE CIRCULATIA LUCRATORILOR SI UTILAJELOR

o circulatia pe partea carosabila a drumului, aflata in circulatie;
o circulatia in zona de gabarit a autovehiculelor;
o intersectare de sensuri;
o semnalizare de securitate (Conform Plan Management de Trafic);
o iluminatul cailor de acces si circulatie;
o zgomot;
o vibratii.
MASURI MINIME
o instruirea lucratorilor, asigurarea informarii de securitate;
o aducerea la cunostinta intregului personal a managementului de trafic intocmit si
aprobat de politia rutiera privind siguranta circulatiei;
o asigurarea semnalizarii de securitate conform planului intocmit si aprobat de
organele in drept;
o asigurarea pilotilor de trafic, instruiti si echipati pentru asigurarea dirijarii
circulatiei.
REGULI LEGATE DE STOCAREA MATERIALELOR

o depozitare gresita - rasturnare;
o materiale depozitate pe partea carosabila sau in zona de gabarit a autovehiculelor
aflate in circulatie.
MASURI MINIME
o instrumente / informare de securitate
o semnalizare de securitate; semne de circulatie, balize, lampi de semnalizare,
imprejmuire de securitate.
RISCURI DETERMINATE DE TRANSPORT, MANIPULARE SI UTILIZARE

MATERIALE
o materiale de constructii - suprafete taioase, abrasive - zgarieri, raniri;
pg. 11
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
o substante periculoase: iritante, toxice, inflamabile.

o substante care pot produce arsuri
MASURI MINIME
o Instruire / informare de securitate;
o semnalizare de securitate.
o asigurarea si purtarea de catre intregul personal a echipamentului individual de
protectie adaptat factorilor de rise evaluati.
RISCURI DE CADERE DE LA INALTIME SAU DE LA O COTA SUPERIOARA

LA O COTA INFERIOARA-de la nivelul solului sub nivelul solului
o surpare, prabusire, rostogolire, impingere;
o neingradirea gropilor fundatiilor cu balustrade de protectie;
o neutilizarea EIP;
o alunecare in zona taluzurilor, santurilor de scurgere, podurilor, podetelor;
o neverificare EIP individual de protectie;
o calitatea slaba a acestor materiale.
RISCURI GENERATE DE LUCRUL IN CONDITII IZOLATE

MASURI MINIME:
o asigurarea de mijloace de comunicare adecvate;
o control medical periodic;
o cunostinte de prim ajutor
RISCURI LEGATE DE COOPERAREA DINTRE LUCRATORI SI

CONDUCATORII MIJLOACELOR DE TRANSPORT / RIDICAT SI MANIPULARE
MECANICA: automacarale, excavatoare, compresoare, finisor asfalt, cilindrii
compactori, mijloace auto ce transporta materiale si personal.
MASURI MINIME
o calificare si instruire pentru conducatorii de utilaj;
pg. 12
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
o calificare si instruirea persoanelor ce vor coopera.
RISCURI DE CADERE DE LA INALTIME

o obligatoriu purtare casca de protectie,
o riscuri pentru care se vor stabili masuri de prevenire de catre executantul
lucrarilor de constructii in planul propriu de securitate si sanatate
RISCURI DE PRINDERE, STRIVIRE

o organe de masini in miscare - prindere, lovire, strivire (prinderea membrelor
superoare sau a vestimentatiei la utilajele de lucru)
o miscari periculoase - defectiuni ale echipamentelor tehnice;
o curgeri de fluide: bitum, diluati, apa, ulei sub presiune;
o deplasari nerecomandate ale mijloacelor de transport;
o autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale ale
echipamentelor tehnice sau ale fluidelor;
o caderi de obiecte de la cote superioare la cele inferioare, amplasate / fixate
necorespunzator- prindere, lovire strivire;
o rostogolire materiale de constructii, scule si utilaje pe suprafete inclinate :
prindere, lovire, strivire;
o rulare pe roti: lovire la manevrare de catre muncitori necalificati;
o cadere libera materiale de constructii, scule si utilaje - prindere, lovire, strivire;
o prabusire stiva datorita greutatii materialelor si echipamentelor tehnice (prindere,
lovire, strivire).
o proiectare de corpuri sau particule - de la operatiile de sudare, taiere cu flacara,
taiere cu flexul, gaurire, polizare.
o Jet de fluid tehnic la fisurarea accidentala a unor circuite cu fluide (furtunuri de
presiune ale utilajelor);
o contact direct cu suprafete sau contururi periculoase (intepatoare, taioase,
abrazive) -suprafete nedebavurate;
o recipiente sub presiune (stingatoare, butelii de gaze);
o vibratii excesive ale echipamentelor tehnice;

pg. 13
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
o temperatura ridicata / scazuta a obiectelor sau suprafetelor - suprafete proaspat

sudate/ anotimp rece;
o flacari, flame;
o electrocutare prin atingere indirecta - tablouri electrice deschise, improvizatii in
realizarea legaturilor electrice;
o electrocutare prin atingere indirecta - cabluri electrice deteriorate si umede, care
tree prin balti - tensiune de pas;
o contactul accidental cu substante periculoase;
o temperatura aerului ridicata /sczuta;
o umiditatea aerului ridicata / scazuta;
o curenti de aer;
o zgomot datorat functionarii echipamentelor tehnice;
o nivel de iluminare artificiala scazut;
o calamitati naturale : trasnet, inundatie, vant, grindina, viscol, alunecari surpari,
prabusiri de teren sau copaci, avalanse, seisme );
o pulberi pneumoconiogene;
o gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici;
o pulberi in suspensie in aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi (praf, lucrul
in apropierea conductelor de transport gaze naturale, vapori inflamabili generati
de combustibilul pentru echipamentele de munca;
o microorganisme in suspensie (bacterii, virusi);
o operatii, reguli, procedee gresite (neinstruirea personalului la noile locatii de
lucru asupra particularitatilor specifice);
o -absenta unor operatii (neinstruirea SSM si PSI);
o -metode de munca necorespunzatoare (neconcordata lucrarilor din santier,
succesiune gresita a operatiilor);
o pozitii de lucru fortate sau vicioase (lucru aplecat sau intins);
o solicitare psihica la ritm de munca mare;
o executarea defectuoasa de operatii (comenzi, manevre, utilizare gresita a
mijloacelor de protectie - nelegarea sireturilor la bocanci, neincheierea nasturilor
EIP);
o nesincronizari prin intarzierea sau devansarea unor operatii; - efectuarea de
operatii neprevazute in sarcina de munca;
pg. 14
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
o pornirea arbitrara a echipamentelor tehnice;

o intreruperea arbitrara a functionarii echipamentelor tehnice;
o alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie electrica (curent electric, fluide
energetice etc.) fara respectarea normelor de securitate a muncii;
o deplasari, stationari in zone periculoase;
o deplasari cu pericol de cadere (de la acelasi nivel - prin dezechilibrare,
alunecare, impiedicare);
o deplasari cu pericol de cadere (de la inaltime - prin pasire in gol, prin
dezechilibrare, prin alunecare);
o comunicari accidentogene, prin sustragerea atentiei de la activitate;
o omiterea unor operatii;
o neutilizarea mijloacelor de protectie.
5 MASURI SPECIFICE DE SECURITATE IN MUNCA PENTRU LUCRARILE CARE

PREZINTA RISCURI; MASURI DE PROTECTIE COLECTIVA SI INDIVIDUALA
Cerinte SSM pentru manipularea materialelor cu mijloace de ridicat

Prezenta procedura stabileste care sunt cerintele minime de securitate si sanatate in
munca pentru incarcarea/ descarcarea materialelor cu ajutorul mijloacelor de ridicat
(macarale, electrostivuitoare, electropalane, etc) in santier.
DOMENIU
Domeniul de aplicare a procedurii cuprinde toate lucrarile de incarcare/ descarcare a
materialelor cu ajutorul mijloacelor de ridicat (macarale, electrostivuitoare, electropalane,
etc).
DOCUMENTE DE REFERINTA
Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 securitatii si sanatatii in muncaș

H.G. nr. 1425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006ș

pg. 15
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
Hotararea de guvern nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate

pentru santierele temporare sau mobile Hotararea de guvern nr. 971/2006 privind cerintele
minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de muncaș
Hotararea de guvern nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de
munca;
PTR 1/ 2006 Prescriptii tehnice ISCIR pentru instalatii de ridicat.
CONDITII PREALABILE
Prezenta procedura va fi insusita de tot personalul care organizeaza, supravegheaza si
realizeaza incarcarea/ descarcarea materialelor cu ajutorul mijloacelor de ridicat (macarale,
electrostivuitoare, electropalane, etc)in santier;
ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
Personalul care organizeaza, supravegheaza si realizeaza incarcarea/ descarcarea
materialelor cu ajutorul mijloacelor de ridicat (automacarale, electropalane, etc) in santier
va duce la indeplinire prevederile prezentei proceduri.
PROCEDURA PROPRIU-ZISA
o In timpul operajiilor de Incarcare sau descarcare cu mijloace mecanizate, etc.) se
interzice prezenta muncitorilor in raza de actiune a acestor utilaje. Personalul
muncitor trebuie sa dirijeze sarcina de pe sol, cu ajutorul levierelor, cablurilor
sau franghiilor, pana la asezarea acesteia in pozitia definitiva si stabila.
o Autovehlculele goale trebuie sa astepte randul in afara razei de acjiune a
instalatiei de incarcare, autovehiculul putand fi adus la incarcare numai dupa ce a
primit semnalul dat de conducatorul utilajului de incarcare sau conducatorul
formatiei de lucru.
o inainte de inceperea operatiei de incarcare - descarcare , autovehiculele trebuie
asigurate contra deplasarii prin sistemul de franare de ajutor.
o Este interzisa stationarea conducatorului autovehiculului sau a altor persoane in
cabina, pe platforma sau in zona de actionare a utilajelor de incarcare-
descarcare.
o Persoanele care manevreaza instalatii de ridicat, trebuie sa fie formate
profesional si autorizate in conformitate cu prevederile ISCIR si cu prevederile
legale in vigoare

pg. 16
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
o In exercitarea atributiilor sale, deserventul echipamentului de ridicat are

urmatoarele obligatii si responsabilitaji:
a)sa cunoasca utilajul pe care lucreaza si conditiile tehnice privind utilizarea
acestuia, pe care sa le aplice intocmai;
b)sa cunoasca si sa respecte codul de semnalizare;
c)sa nu actioneze nici un mecanism atat timp cat exista persoane pe utilaj; in
cazul in care acest lucru nu poate fi evitat (de exemplu: la unele lucrari de
mentenanta), manevrele se vor executa sub directa supraveghere a unei persoane
desemnate in acest scop;
d)sa ia in primire si sa predea echipamentul de ridicat prin consemnare in
registrul de supraveghere; daca acesta prezinta defecte care pericliteaza siguranta
in functionare, deserventul il va opri din functiune si va anunta seful punctului de
lucru si seful ierarhic;
e)sa aprinda luminile de balizare (la macaralele care sunt dotate cu asemenea
instalatii in caz de vizibilitate redusa, precum si noaptea;
f)sa participe la lucrarile de mentenanta, precum si la toate verificarile tehnice
care se efectueaza la echipamentul de ridicat pe care il manevreaza;
g)sa interzica accesul persoanelor straine in cabina de comanda sau pe utilaj;
h)sa nu actioneze utilajul atata timp cat in zona periculoasa nu sunt indeplinite
conditiile de siguranja.
o Legarea si fixarea sarcinilor se face numai de muncitori instruiti in acest scop,
denumiti in continuare "legatori de sarcina"
o Legatorii de sarcina sunt obligati sa cunoasca, sa aplice si urmareasca aplicarea
regulilor de verificare a organelor de legare si dispozitivelor de prindere, precum
si a normelor si instructiunilor de exploatare ale macaralei a caror respectare
depinde de el
o Legatorii de sarcina sunt obligati sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare,
pentru a putea indica in orice moment macaragiului manevrele pe care urmeaza
sa le execute; in acest scop ei se vor plasa in locuri din care sa poata vedea orice
persoana situata in campul de actiune al macaralei: daca acest lucru nu este
posibil, vor fi ajutati de alte persoane; se admite si semnalizarea cu steaguri
colorate sau alte mijloace, acolo unde conditiile de lucru necesita acest lucru;
o Organele de legare si dispozitivele de prindere vor fi verificate zilnic prin
verificarea aspectului exterior;
o La legarea si trasportul sarcinilor se vor folosi numai organe sau dispozitive
inscriptionate cu sarcinile maxime admise inscrise vizibil pe o placa
o Nu se vor utiliza organe de legare si dispozitive de prindere care nu sunt inscrise
in evidenta intreprinderii, sectiei sau santierului;
o Alegerea mijloacelor de legare se va face corespunzator greutatii si formei
sarcinii;

pg. 17
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
o Nu este permisa legarea sarcinilor care sunt aderente la sol sau la alte elemente;
Nu este permisa folosirea organelor de legare sau dispozitivelor care prezinta
uzuri peste limitele admise de prescriptive tehnice in vigoare; Legarea sarcinii se
va face fara a incrucisa cablurile si lanturile la introducerea in carlig; Este
interzisa echilibrarea sarcinilor in carlig sau intinderea organelor de legare prin
greutatea proprie a unor persoane; Lanturile care se infasoara de mai multe ori in
jurul sarcinii de ridicat nu trebuie sa aiba margini suprapuse;
o Este interzisa folosirea lanturilor de legare innadite cu suruburi, avand zale
alungite sau rasucite;
o Legarea obiectelor de lungime mare si rigide se va face in cel putin doua puncte,
spre a evita balansarea; Este interzisa lasarea obiectelor libere pe sarcina
suspendata;
o In cazul trasportarii materialelor marunte sau pieselor mici in lazi, este necesar
ca aceasta sa nu depaseasca inaltimea marginii superioare a peretilor laterali;
o Este interzisa legarea in carligul macaralei a pachetelor de tabla, prefabricate sau
alte materiale, daca disopozitivul de prindere nu este prevazut cu elemente care
sa excluda caderea materialelor din pachet;
o Capetele cablurilor de legare vor fi asigurate cu cel putin trei cleme de strangere,
de marime corespunzatoare diametrului cablului;
o Cablurile si lanturile care vin in contact cu muchii ascutite se vor proteja prin
aparatori de protectie metalice (special destinate acestui scop) sau din lemn tare;
o Inainte de trasportarea unei sarcini se va semnaliza macaragiului efectuarea unei
ridicari de incercare pana la inaltimea de cca 100 mm si se va verifica
echilibrarea sarcinii.
6 CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU UTILIZAREA

ECHIPAMENTELOR DE MUNCA
SCOP
Prezenta procedura stabileste care sunt cerintele minime de securitate si sanatate in
munca pentru evitarea utilizarii mijloacelor de productie de catre lucratori neinstruiti in
santier.
DOMENIU
Domeniul de aplicare a procedurii cuprinde toate lucrarile de constructii .
DOCUMENTE DE REFERINTA
pg. 18
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
o Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 securitatii si sanatatii in munca

o H.G. nr. 1425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii In munca nr. 319/2006.
o Hotararea de guvern nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santierele temporare sau mobile Hotararea de guvern nr.
971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca
sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de
protectie la locul de munca
sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
o PTR 1/ 2006 Prescriptii tehnice ISCIR pentru instalatii de ridicat
CONDITII PREALABILE
Prezenta procedura va fi insusita de tot personalul santierului.
ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
Personalul care organizeaza, supravegheaza si realizeaza lucrari in santier va duce la
indeplinire prevederile prezentei proceduri;
PROCEDURA PROPRIU-ZISA
Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentul de munca pus la
dispozitia lucratorilor sa corespunda lucrului prestat ori sa fie adaptat acestui scop si sa
poata fi utilizat de catre lucratori, fara a pune in pericol securitatea sau sanatatea lor.
La alegerea echipamentelor de munca, pentru asigurarea securitatii si sanatatii
lucratorilor, se va acorda o atentie deosebita tuturor conditiilor de munca, caracteristicilor
specifice acestora, precum si riscurilor existente si/sau riscurilor care sunt susceptibile sa
apara la utilizarea echipamentelor de munca.In situatia in care nu este posibil sa se asigure
ca echipamentele de munca sunt utilizate fara niciun risc pentru sanatatea si securitatea
lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masuri corespunzatoare pentru reducerea
riscurilor.
Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca a
caror securitate depinde de conditiile de instalare sa fie supuse unei verificari initiale, dupa
instalare si inainte de prima punere in functiune si unei verificari dupa fiecare montare intr-
un loc de munca nou sau pe un nou amplasament, efectuate de persoane competente, in
conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale, In scopui asigurarii unei instalari
corecte si a bunei functionari a acestor echipamente de munca.

pg. 19
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
Pentru a garanta ca cerintele de securitate si de sanatate sunt respectate si orice

deteriorari sunt depistate si remediate la timp, angajatorul este obligat sa ia masurile
necesare pentru ca echipamentele de munca, care sunt supuse unor influente ce pot genera
deteriorari susceptibile de a fi la originea unor situatii periculoase, sa faca obiectul:
a) unor verificari periodice si, daca este cazul, unor Incercari periodice efectuate de
persoane competente, In conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale;
b) unor verificari speciale, efectuate de persoane competente, In conformitate cu
legislatia si/sau cu practicile nationale, de fiecare data cand s-au produs evenimente
exceptionale susceptibile sa aiba consecinte daunatoare asupra securitatii echipamentului
de munca, cum arfi modificari ale procesului de munca, accidente, fenomene naturale,
perioade prelungite de neutilizare.
Daca utilizarea unui echipament de munca este susceptibila sa prezinte un risc specific
pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare
pentru a se asigura ca:
a)utilizarea echipamentului de munca este accesibila numai lucratorilor insarcinati cu
aceasta atributie;
b)pentru efectuarea reparatiilor, modificarilor si intretinerii trebuie desemnati lucratori
cu atributii in acest sens.
Postul de lucru si pozitia lucratorilor in utilizarea echipamentului de munca, precum si
principiile ergonomice trebuie sa fie luate, in mod deosebit, in considerare de catre
angajator la aplicarea cerintelor minime de securitate si sanatate.
Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca lucratorii sa dispuna de
informatiiile adecvate si, daca este cazul, de fise de lucru referitoare la echipamentele de
munca utilizate la locul de munca.
Informatiile si fisele de lucru trebuie sa cuprinda un numar minim de date referitoare la
securitate si sanatate privind:
a)conditiile de folosire a echipamentelor de munca;
b)situatiile anormale previzibile;
c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta acumulata in urma
utilizarii echipamentelor de munca.
Lucratorii trebuie sa fie atentionati in legatura cu riscurile la care sunt expusi,
echipamentele de munca din imediata vecinatate a locului lor de munca, precum si asupra
modificarilor prevazute a fi efectuate, in masura in care aceste modificari afecteaza
echipamentele de munca situate in imediata vecinatate a locului lor de munca, chiar daca
acesti lucratori nu utilizeaza direct aceste echipamente.
Informatiile si fisele tehnice trebuie sa fie pe intelesul lucratorilor vizati.

pg. 20
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
7 AMENAJAREA SI ORGANIZAREA SANTIERULUI
Organizarea de santier
Beneficiarul pune la dispozitia executantului / executatilor suprafetele de teren necesare
executiei lucrarilor/organizarii de santier.
Dotarile din santier
Executantul va instala pe cheltuiala proprie in organizarea de santier dotarile
corespunzatoare tipului de activitate si numarul de personal angajat.
Punerea la dispozitie in Organizarea de santier a facilitatilor: apa potabila: asigurarea
intra in sarcina fiecarui executant;
telefon: intra in sarcina fiecarui executant;
Organizarea de santier se va materializa printr-o imprejmuire de semnalizare, cu scopul
de a delimita diferitele zone.
Grupurile sanitare
In organizarile de santier ale executantilor vor fi instalate grupuri sanitare ecologice.
Pe santier prin grija fiecarui executant, vor fi puse la dispozitie grupuri sanitare in
numar suficient pentru personalul propriu.
Grupurile sanitare trebuie prevazute cu materiale igienico- sanitare.
Posturi telefonice de urgenta

Procedura de interventie in situatii de urgenta este prezentata in anexa Planului de
securitate si sanatate in munca.
Conducatorul de lucrari, seful de santier, sefii de echipa, vor fi dotati cu telefoane
mobile.
Curatarea cailor de acces

Executantii vor fi obligati sa mentina curate caile de transport si acces.
Carosabilul pe care se efectueaza circulatia publica trebuie sa fie liber degajat de
obiecte, materiale, echipamente care ar putea produce accidente de circulatie.
Accesul in santier
Accesul autovehiculelor la amplasament:
Vehiculele si utilajele nu vor avea acces in incinta santierului decat dupa validarea lor
de catre seful de santier.
Stationarea nu va trebui in nici un caz sa blocheze sau sa obstructioneze circulatia
publica pe firul stabilit pentru aceasta si nici accesul in zona santierului. Stationarea se va
face in parcarile amenajate in acest scop.
Daca personalul este transportat pana la locul de munca al executantului, numarul
persoanelor transportate nu va depasi capacitatea maxima de transport de persoane a
respectivului vehicul.
Planul de management de trafic va fi intocmit si aprobat conform legislatiei in vigoare.
Prevederile planului de management de trafic, va fi adus la cunostinta intregului personal
pg. 21
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
din santier. Se vor instrui piloti de trafic care cor fi instruiti de catre conducatorul de
lucrari vor fi dotati cu palete pentru dirijarea traficului si cu statie radio mobila cu doua
posturi si cu bastoane luminoare.
Transportul / insotirea personalului vizitator in incinta santierului intra in sarcina
executantului.
Vizitatorii vor trebui echipati obligatoriu cu echipamente de protectie individuala.
Toti executantii vor fi obligati sa informeze seful de santier despre orice patrundere
abuziva in santier sau in zona lor de lucru.
Pentru orice activitate in afara orarelor stabilite la deschiderea santierului si
respectandu-se legislatia in vigoare si prezentul document, se va informa obligatoriu seful
de santier si se va asuma responsabilitatea organizarii santierului in acele zile.
Pentru prevenirea sustragerilor (in caz de furt de pe santier) fiecare intreprindere isi va
lua masuri de paza corespunzatoare.
PROCEDURA DE PRIMIRE A PERSONALULUI EXECUTANTULUI
A.Personalul executantului
Primirea in santier a lucratorilor intra in sarcina conducatorului de lucrari care are si
atributii, prin decizie, privind securitatea si sanatatea in munca, pentru a se ocupa de
activitatea de prevenire si protectie ale fiecarului subantreprenor in parte.
Fiecare nou sosit in santier va fi informat si se va angaja sa respecte:
o activitatile specifice santierului;
o riscurile pentru securitatea si sanatatea in munca;
o masurile si activitatile de prevenire si protectie prevazute;
o accesul pe santier;
o circulatia;
o identificarea persoanelor desemnate cu securitatea;
o ordinele din santier;
o conduita in caz de accident;
o purtarea echipamentului de protectie individuala;
B. Personalul beneficiarului, consultantului sau vizitatorilor

Procedura privind accesul in santier a personalului din aceasta categorie intra in sarcina
Coordonatorului in materie de securitate si sanatate al beneficiarului.
CAILE SI ZONELE DE DEPLASARE SI CIRCULATIE

Toate intrarile, scarile, rampele sau drumurile spre locul lucrarilor vor fi in permanenta
mentinute degajate de orice materii prime si materiale.
Intretinerea acestor zone de circulatie se va face zilnic de catre societatea numita in
cadrul reuniunii de securitate daca se dovedesc carente din partea acesteia.
Caile de acces din santier vor fi semnalizate pentru a atrage atentia celor care sunt
implicati in activitatea de santier.
Se va verifica zilnic:
pg. 22
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
o daca au aparut denivelari pe caile de acces;

o daca s-au format acumulari de praf sau materiale alunecoase;
o daca semnalizarile de securitate au fost deplasate, rasturnate sau deteriorate.
o daca apar astfel de nereguli, se vor lua masuri imediate pentru remedierea lor de
catre cei care raspund de aceste zone de acces.
LA DEPLASARILE PE JOS
Deplasarea in incinta santierului se efectueaza numai dupa aprobarea prealabila a
sefului ierarhic potrivit reglementarilor stabilite la nivelul conducerii firmei.
Personalul care se deplaseaza pe jos,va alege ruta cea mai scurta si caile de circulatie
care sa nu prezinte risc de accidente.
Este interzisa deplasarea prin puncte sau locuri prezentand risc de cadere in gropi,
santuri, canale fara capace, in raza de actiune a utilajelor, zona libera de circulatie pe
drumul public, prin spatele sau imediat prin fata mijloacelor de transport de tonaj greu,
unde conducatorul mijlocului de transport nu are vizibilitate etc. Pe timpul deplasarii
atentia va fi concentrata asupra caii de circulatie, fiind interzisa orice alta actiune care ar
putea duce la accidente.
Se interzice a se folosi scurtaturi prin incinta santierului de constructii sau locuri
necunoscute sau nemarcate.
In cazul traversarii drumurilor principale semnalizate si marcate se va trece numai prin
locuri special amenajate pentru pietoni.
Se vor evita locurile semnalizate cu pericol de cadere de corpuri de la inaltime.
Pe timp de iarna, cand exista pericolul de alunecare pe gheata pe caile de acces vor fi
imprastiate materiale antiderapante (nisip).
Persoanel trimise in delegatie trebuie sa poarte imbracaminte si incaltaminte specifice
mediului de munca.
Accidentele produse pe traseu in timpul deplasarii de la domiciliu la locul de munca si
invers (inainte si dupa terminarea programului de lucru si in timpul normal necesar pentru
parcurgerea distantei respoctive)se vor raporta angajatorului in vederea cercetarii cauzelor
si imprejurarilor in care s-au produs.
Atentie la circulatia mijloacelor de transport in incinta santierului
Circulatia utilajelor de santier se va face sub controlul unui membru al societatii vizate.
Accesul vehiculelor personale in campusul santierului este permis cu conditia
respectarii ordinelor.
Este interzis accesul pe drumurile publice a utilajelor / mijloacelor de transport
necuratate de noroi sau alte materiale prezentand pierderi de combustibil sau lubrifianti
care pot polua sau genera accidente pe drumurile publice sau invecinate.
Stationarea utilajelor si mijloacelor de transport se va face cu motorul oprit si cu
imobilizarea adecvata. Este interzis lasarea utilajelor si mijloacelor de transport stationate
cu cheile in contact.
Se interzice cu desavarsire conducerea mijloacelor de transport sau utilajelor de catre
persoane care nu au pregatirea si autorizarea necesara, indiferent de zona sau categoria de
drum.
Daca se executa manevre riscante (intoarceri, mers cu spatele) vehiculele sau utilajele
vor fi pilotate. Persoanele care fac acest lucru trebuie sa se amplaseze in zone in care pot fi
pg. 23
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
vazute de catre conducatorul autovehiculului / utilajului si pot vizualiza zona de manevra

astfel incat sa previna patrunderea persoanelor sau altor utilaje. In cazul observarii unui
pericol vor semnaliza imediat oprirea manevrarii autovehiculului / utilajului.
Conducatorulm vehiculului / utilajului nu va incepe / relua manevrele decat dupa ce a
prrimit semnalul de la persoana care il piloteaza.
Zonele de stationare pentru utilaje sau autovehicule se vor semnaliza special.
Autovehiculele si utilajele vor stationa numai in zonele special prevazute. In timpul
stationarii vor avea in mod obligatoriu motorul oprit si vor fi asigurate adecvat.
Este cu desavarsire interzisa manevrarea autovehiculelor sau utilajelor de catre persoane
necalificate corespunzator.
8 COORDONARE SI COOPERARE
Comunicare
Toate partile trebuie sa detina informatiile adecvate pentru pentru executarea lucrarilor
in deplina siguranta.
o furnizorii de materiale si transportatorii vor respecta regulamentul de santier
aflat la intrarea in santier si vor circula numai pe caile de circulatie construite in
acest scop care vor fi trasate si marcate corespunzator.
o activitatile speciale /si / sau intamplator aparute vor fi evaluate din punct de vedere a
riscurilor si se vor asigura masuri si instructiuni corespunzatoare.
o antreprenorul general va avea ca sarcina ca vizitatorii pe santier sa primeasca echipament
de protectie, insotitor in santier, sa fie instruiti pe fisa colectiva de instruire si inregistrati
sub semnatura astfel incat vizita lor sa decurga in deplina siguranta.
o toti partenerii vor coopera si vor comunica problemele de securitate si sanatate in munca
si vor respecta indicatiile Coordonatorului in Materie de securitate si sanatate in munca.
Managementul comunicarii si cooperarii

Are in vedere:
o Organizarea si sarcinile privitoare la siguranta si sanatatea in munca vor fi in conformitate
cu planurile de securitate si sanatate in munca cu caracter de obligativitate pentru toti
furnizorii si subantreprenorii.
o Informatiile referitoare la securitatea si sanatatea in munca vor fi conformitate cu
legislatia in vigoare si prezentul plan de securitate si sanatate in munca si indeplinite
intocmai de toti antreprenorii si subantreprenorii.
o Toti subantreprenorii vor fi obligati, sa participe la sedintele privitoare la securitatea si
sanatatea in munca.
COORDONAREA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA/ MONITORIZARE

Coordonarea Securitatii si Sanatatii in Munca reprezinta o componenta importanta a
sistemului de management al SSM. Prin aceasta se asigura respectarea tuturor cerintelor din
Planul de Securitate si Sanatate in Munca si functionarea corespunzatoare a sistemului in
cazul modificarilor.
Sedinte de coordonare
pg. 24
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
Sedintele de coordonare au rolul de a evalua progresul lucrarilor si de a avertiza pe toti

participantii la lucrari asupra aparitiei unor situatii ce pot afecta lucrarile in executie ex:
livrari, eliberarea si / sau retragerea de de permise de lucru, implicatii pentru / de ceilalti,
restrictiile sau masuri care urmeaza a fi luate in urma inspectiilor / incidentelor /
accidentelor. Aceste sedinte cuprind intotdeauna teme precum Securitatea si Sanatatea in
Munca si Mediu.
Participanti: sefii de santiere, supraveghetorii, reprezentantii subantreprenorilor,
conform necesitatilor.
Scurte sedinte de Securitate si Sanatate in Munca
Vor fi tinute saptamanal pentru a oferi informatii despre subiecte speciale, instructiuni
pentru situatii speciale, instruiri repetate si mai ales pentru comunicarea intensiva cu
privire la aspectele de securitate si sanatate in munca in activitatea zilnica.
Feed-back, sugestii/subiecte de discutie de la personalul muncitor sunt bine venite.
Se va tine evidenta rezultatelor.
Participanti: coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca, lucratorii
desemnati SSM ai partenerilor implicati in faza de executie, alte persoane in functie de
necesitati.
Sedinte lunare de securitate si sanatate in munca
Pe langa sedintele regulate de coordonare cu reprezentantii beneficiarului, se vor tine
sedinte lunare de securitate si sanatate in munca, la care prezenta este obligatorie.
Obiectivul acestor sedinte este de a revizui Planul de securitate si sanatate in munca si de a
evalua performantele de securitate si sanatate in munca.
Participanti: reprezentantul de securitate si sanatate in munca al fiecarui contractor, un
reprezentant al beneficiarului.
Se va tine evidenta rezultatelor.
Permisul de lucru
Pentru emiterea si retragerea permisului de lucru se va numi o persoana autorizata cu o
calificare corespunzatoare in activitatea respectiva
Inspectiile
Toti lucratorii in securitate si sanatate in munca au obligatia de a verifica daca sunt
respectate cerintele de securitate in munca si mediu.Rezultatele acestor inspectii vor fi
inregistrate in scris si vor fi luate masurile preventive.
Auditari pentru securitate si sanatate in munca
De obicei se face un audit per santier pentru evaluarea nivelului de performanta al
sistemului de management al securitatii si sanatatii in munca.
Evidenta actiunilor de securitate si sanatate in munca pe santier
Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca tine evidenta masurilor SSM
pe santier. Rapoartele de accidente, incidente si de deficiente la fel, vor fi predate
Coordonatorului in materie de SSM al beneficiarului.

pg. 25
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
9 LISTA CADRU DE ACORDARE SI UTILIZARE A ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL

DE PROTECTIE
Nr. Activitate desfasurata Zona corpului care
Echipament individual de
Crt. necesita protectie
protectie
1 Lucrari de constructii, in special Protectia capului
Casti de protectie;
activitate la inatime; (craniului)
Bocanci de protectie;
Deserventii de autovehicule, utilaje; Picioare
Vesta reflectorizanta;
Terasamente; Corp
EIP adaptat factorilor de
Excavari la suprafata; risc;
Pelerina de protectie;
2 Lucrari de constructii, civile si rutiere; Protectia picioarelor; Incaltaminte de securitate
Lucrari de motaj a conductelor de Protectia capului; cu talpa antiperforatie si cu
canalizare; Protectia corpului; bombeu suplimentar de
Protectia mainilor; protectie si rezistenta la
temperaturi 150 ͦ C;
Casca de protectie;
EIP adaptat factorilor de
risc;
Vesta reflectorizanta;
Manusi de protectie;
3 Lucrari in aer liber pe ploaie si vreme Protectia intregului Pelerine de protectie
rece corp reflectorizanta;
Bocanci de protectie;
Casca de protectie;
4 Lucrari in locuri in care lucratorii Tot corpul Veste de semnalizare
trebuie sa poata fi observati la timp fluorescente, reflectorizante

pg. 26
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
10 PROCEDURA DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI
I. Lesinul (lipotimia)
Lesinul este rezultatul unei oxigenari temporar insuficiente a creierului. 0 persoana care
lesina va fi inconstienta chiar numai pentru cateva momente.
Scopul acordarii primului ajutor in caz de lesin este de a creste oxigenarea creierului.
Pot exista simptome care preced lesinul: pierdere de echilibru, paliditate, transpiratie.
Se pot lua urmatoarele masuri preventive:
-se asigura aer proaspat, dar fara temperaturi excesive;

-se slabeste stransoarea hainelor la gat, piept si talie;
-daca persoana este culcata, picioarele se ridica la inaltimea de 10-30 cm. fata de sol.
Primul ajutor
-se verifica daca victima are caile respiratorii deschise si daca respira;
-se slabesc hainele la gat, piept si talie;
-se aseaza victima in pozitia de siguranta (de recuperare);
-se asigura aer proaspat si se protejeaza victima de temperaturi extreme;
-se mentine victima intinsa confortabil inca 10-15 minute dupa ce si-a recapatat
cunostinta.
ATENTIE!
Pierderea temporara a cunostintei poate fi unul din simptomele care insotesc o criza
cardiaca ischemica sau o comotie cerebrala. Trebuie avuta in vedere o astfel de posibilitate,
mai ales cand lesinul se produce la persoanele mai in varsta si cauza nu este evidenta.
Daca revenirea din lesin nu este rapida si completa este necesar ajutor medical.
II. Sincopa
Ca manifestari, sincopa se aseamana cu lesinul. Apare rar la oameni sanatosi si este
cauzata aproape intotdeauna de lovituri in zonele reflexogene (ca plexul abdominal, barbie,
gat, testicule) sau de boli de inima, hemoragii, boli vasculare.
In sincopa, spre deosebire de lesin, pulsul devine neregulat, deosebit de slab si poate
chiar disparea.
Primul ajutor este acelasi ca pentru lesin. Daca apare stop cardio-respirator se iau de
indata masurile corespunzatoare.
Se asigura transportul urgent si sub supraveghere al victimei la spital.
III. Contuzii, vanatai

Contuziile sau vanataile produc o patrundere a sangelui in tesuturile inconjuratoare.
Primul ajutor urmareste sa reduca alimentarea cu sange a zonei respective si sa diminueze
durerea si inflamatia.
Cea mai buna solutie consta in aplicarea de comprese reci sau a unei pungi cu gheata (in
reprize de 15 minute), culcarea persoanei si ridicarea membrului ranit;
pg. 27
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
O compresa rece se poate realiza prin inmuierea unui prosop in apa rece, stoarcerea lui
de excesul de apa si infasurarea acestuia in jurul partii afectate. Se mai poate turna din cand
in cand apa rece peste compresa, sau aceasta poate fi inlocuita cu o alta;
Punga cu gheata poate fi pregatita astfel: se umple o punga de plastic sau de cauciuc cu
gheata sparta, apoi se scoate aerul din ea si se inchide bine ca sa nu se scurga apa. Punga se
inveleste intr-un prosop si se aplica cu atentie pe rana, in reprize de 15 minute. Schimbati
gheata daca este necesar. Nu aplicati punga cu gheata direct pe piele!
IV. Plagi minore cu sangerari

Plaglle minore cu sangerari mici, cum ar fi juliturile, taieturile mici si zgarieturile
minore pot fi spalate cu apa de la robinet si sapun daca sunt murdare. Apoi vor fi sterse cu
tifon steril si acoperite cu pansament special preparat sau improvizat.
V. PIagi grave cu sangerare abundenta

Plagile grave cu sangerare abundenta necesita o apasare continua si directa. Daca rana
este mai mare si marginile sunt desfacute, poate fi necesara apropierea marginilor sale
inainte de a se apasa. S-ar putea sa fie timp doar pentru extragerea unor corpuri straine din
rana. Corpurile straine infipte nu trebuie scoase.
VI. Plagi cu un corp strain infipt

Plagile cu un corp strain infipt necesita o atentie deosebita pentru ca acel obiect poate
sa compromita vasele de sange retezate in adancimea ranii.NU modificati potitia si NU
scoateti obiectele ce sunt adanc infipte in rana, din cauza pericolului de sangerare.
Bandajati rana de jur imprejurul obiectului pentru a impiedica deplasarea lui, bandaj care sa
preseze pe locul care inconjoara obiectul, sa imobilizeze membrul si sa impiedice o ranire
suplimentara.
Daca obiectul infipt este mic si nu iese prea mult din rana, acordati primul ajutor astfel:
•acoperiti usor rana si obiectul cu pansament, avand grija sa nu apasati pe obiect;
•faceti un bandaj circular destul de mare ca sa acopere toata rana;
•puneti acest bandaj pe pansament si asigurati-va ca obiectul nu este presat; •infasurati
acest bandaj cu o fasa ingusta.
Daca obiectul este lung si a ramas prea mult afara din rana, procedati astfel:
•faceti un pansament in jurul obiectului pentru a acoperi rana;
•puneti in jurul obiectului comprese pentru a-l impiedica sa se miste;
•fixati compresele cu un bandaj ingust avand grija sa nu se exercite presiune asupra
obiectului infipt;
VII. Plagi prin intepare

E posibil ca plagile prin intepare sa nu prezinte o sangerare externa abundenta, dar ele
pot provoca o sangerare interna, mai ales daca rana este la piept (torace)sau abdomen.
Unele dintre aceste rani, cum ar fi cele prin impuscare, pot avea un orificiu la intrare si
unul la iesire. Astfel de rani sunt serioase, pentru ca tesuturile interne sunt distruse si exista
sangerare interna si infectie in profunzimea ranii. Controlati sangerea si acordati primul
ajutor pentru rani.

pg. 28
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
VIII. Plagi prin strivire

Reprezinta vatamari grave ale membrelor sau ale intregului corp produse de materiale
grele ca: nisip, zidarie, utilaje sau altele de acest fel. Tesuturile sunt distruse pe intindere
mare, iar organele interbe pot fi rupte. Plagile prin strivire pot fi agravate si prin fracturi.
Plagile prin strivire la o scara mai mica, cum ar fi cea a unei maini, sunt grave, dar nu
reprezinta in general un pericol mortal.
Plagile grave prin strivire pot produce complicatii grave, ajungand pana la soc si
insuficienta renala, chiar daca ranitul nu prezinta semne si simptome de soc la scoaterea de
la locul accidentului. Astfel:
-opriti sangerarea (sangerarile);
-aplicati pungi cu gheata pe zona ranita;
-tratati impotriva socului.
IX. Plagile palmei

Plagile palmei produc de obicei sangerari abundente pentru ca zona este foarte
vascularizata. Dati primul ajutor pentru o rana de-a latul palmei (transversala) astfel:
-acoperiti rana cu un pansament gros;
-indoiti degetele peste pansament ca sa se formeze pumnul si sa apese pe rana;
-bandajati mana inchisa cu un bandaj triunghiular, cu centrul pe interiorul incheieturii
pumnului, aduceti capetele de jur imprejurul mainii ca sa se incruciseze in diagonala peste
degete si legati in jurul incheieturii;
-ridicati si sprijiniti mana intr-o esarfa.
Daca rana este longitudinala (de-a latul palmei) procedati astfel:
-puneti pansamentul pe rana si bandajati mana cu degetele intinse. 0 fasa aplicata in
jurul mainii va mentine rana inchisa;
-ridicati si sprijiniti mana cu o esarfa.
X. Sangerarile din limba sau obraz

In acest caz folositi un pansament steril sau o carpa curata si apasati pe rana cu degetul
mare si cu un alt deget pana inceteaza sangerarea.
XI. Sangerari la nivelul scalpului

Sangerarile la nivelul scalpului (pielii paroase a acapului) pot fi serioase daca sunt
complicate cu o fractura a craniului sau prin existenta unui obiect infipt. Cand acordati
primul ajutor in astfel de cazuri, evitati sa palpati, sa apasati sau sa infectati rana. Procedati
astfel:
-curatati rana de murdarie;

-aplicati un pansament gros, steril, care sa fie destul de mare pentru a depasi marginile
ranii si bandajati strans;
-daca aveti de-a face cu un obiect infipt, aplicati un pansament compresiv in jurul lui.
XII. Sangerarile din nas

pg. 29
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
Sangerarile din nas pot aparea spontan sau pot fi produse prin suflarea nasului, printr-o
lovitura directa sau in cazuri mai serioase, prin ranire indirecta cum ar fi o fractura a
craniului (si atunci NU opriti curgerea sangelui). Acordati primul ajutor astfel:
-asezati ranitul in pozitie sezand, cu capul inclinat usor in fata;
-puneti-l pe ranit sa-si stranga narile intre degetul mare si aratator timp de aproximativ
10 minute, respirand pe gura;
-desfaceti articolele de imbracaminte la gat si piept;
-spuneti victimei sa stea linistita pentru a evita cresterea pulsului si a sangerarii;
-indemnati-o sa respire pe gura si sa nu-si sufle nasul cateva ore dupa ce sangerarea s-a
oprit, pentru ca cheagul format sa nu se desprinda;
-daca in urma acestor masuri sangererea nu se opreste, duceti accidentatul la spital.
XIII. Sangerari din urechi

Sangerarile din urechi pot fi insotite si de o eliminare a unui lichid galbui. Acest
simptom indica o fractura craniana, ceea ce este foarte grav. Procedati astfe:
-NU incercati sa opriti curgerea de sange sau alte lichide;
-NU acoperiti urechea cu tifon;
-anuntati medicul imediat si acordati primul ajutor astfel:
•aplicati un bandaj cervical;
•puneti un pansament steril lejer pe ureche;
•culcati ranitul pe partea afectata sprijinind cu atentie capul si gatul, cu partea
superioara a corpului usor ridicata;
•daca ranitul vomita sau daca trebuie sa-l parasiti, puneti-l in pozitia de recuperare pe
partea afectata;
•controlati respiratia si circulatia;
•luati masurile impotriva socului.
XIV. Fracturi
Prin fractura se intelege intreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte, orice rupere,
zdrobire sau plesnire (fisurare) a unui os, ca urmare a unui traumatism mai puternic (cadere
de la inaltime, lovitura, strivire, tamponare, izbire, rasucire, etc.).
Toate oasele se pot fractura, dar eel mai des, fracturile se produc la oasele lungi ale
membrelor, la oasele bazinului si ale coloanei vertebrale.
Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor deprinderi de securitate
in diferite activitati profesionale, casnice, sportive, etc. De asemenea trebuie evitate:
•Suprafetele accidentate sau incarcate cu diferite obiecte (obstacole): unelte, materiale,
cordoane de racord, furtunuri, etc.;
•Pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase;
•Scarile luminate insuficient si blocate (aglomerate) cu obiecte diferite, fara balustrada,
acoperite cu gheata si/sau zapada;
•Folosirea scarilor pliante defecte, a scarilor neasigurate;
•Neutilizarea balustradelor si centurilor de siguranta atunci cand se lucreaza la inaltime.
Tipuri de fracturi

pg. 30
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
Fractura directa se produce la locul de aplicare a fortei respective, deci la locul de

actiune a agentului agresor (de exemplu: caderea unei greutati pe copasa, gamba, mana; o
lovitura aplicata pe coloana, fractura prin glont).
Acest tip de fractura intereseaza in special oasele care nu au toata suprafata acoperita de
muschi (cubitus, tibie, clavicula)
Fractura indirecta este fractura care se produce la distanta de locul de aplicare a fortei
respective, deci de locul de actiune a agentului agresor. Fractura indirecta se poate produce
prin:
•Flexie. Agentul agresor actioneaza asupra unei extremitati a osului, cealalta
extremitate fiind fixata; osul se rupe acolo unde curbura este mai mare (de exemplu,
fractura de clavicula prin caderea pe umar, fractura gatului femururlui prin cadere pe
genunchi, etc.);
•Rasucire. In general, in aceasta categorie se incadreaza accidentele provocate de
prinderea hainelor sau membrelor de o masina, banda, agregat, fapt care duce la ruperea
oaselor la distanta prin fracturi spiroide (de exemplu, frqctura coastei prin rotirea violenta a
corpului, in timp ce piciorul este blocat pe sol);
•Tractiune. Un segment de membru este prins si atarna sau este tras de un agregat
producandu-se si o mica rotatie;
•Presiune. Cele mai frecvente fracturi prin presiune se produc prin caderi de la
inaltime: fracturi de calcai, genunchi, sold si coloana vertebrala in cazul caderilor in
picioare; fracturi de antebrat, brat si clavicula in caderile pe palme sau pe cot.
Fracturile complete intereseaza osul pe toata grosimea sa, avad forme variabile: de-a
curmezisul, piezisa, spiralata. In raport cu pozitia fragmentelor osoase (ramase sau nu in
contact) fracturile complete pot fi:
•Cu deplasare (mai grave). Deplasarea fragmentelor osoase se poate produce de-a
lungul, de-a curmezisul osului sau capetele oaselor se incaleca;
•Fara deplasare (mai putin grave). Fracturile mai pot fi:
•inchise, cand eel putin pielea a ramas intacta;
•deschise, cand s-a produs si o rana prin care focarul de fractura comunica cu
exteriorul. Fracturile deschise sunt mai grave, ele fiind insotite de hemoragii (uneori foarte
importante) si putand fi complicate cu infectii.
Fracturile pot fi unice (un singur focar de fractura) sau multiple (mai multe focare).
O fractura complicata este aceea in care oasele au produs si leziuni ale organelor
interne precum rupturi ale vaselor de sange, ficatului, plamanilor sau splinei.
Alti termeni sunt utilizati pentru a descrie tipuri particulare de fracturi, dar
caracteristicile acestora nu pot fi determinate la primul ajutor. Astfel:
-daca un os este rupt in mai mult de doua segmente, atunci se spune ca este zdrobit
(fractura cominutiva);
-o ruptura incompleta este numita fisura;
-fracturile epifizare sunt leziuni ale capetelor oaselor (care includ suprafata de crestere
a oaselor lungi);
-fracturile diafizare sunt leziuni ale segmentului osos dintre capetele unui os lung;
-ruperile produse de tensiuni repetate sunt numite fracturi de oboseala; -ruperile
produse prin boli osoase sunt fracturi patologice.
Semne si simptome
pg. 31
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
Inainte de a proceda la examinarea accidentatului este absolut necesar ca salvatorul sa

se informeze asupra agentului agresor, a modului de actiune a acestuia precum si asupra
caror parti din organism a actionat.
Trebuie suspectata fractura daca:
-traumatismul este produs de o forta externa puternica;
- s-a auzit o troznitura sau o pocnitura.
Examinarea accidentatului se realizeaza cu atentie si bladete pentru a nu provoca leziuni
suplimentare. Membrul accidentat este comparat cu eel valid pentru a determina gradul de
deformare. Imbracamintea trebuie taiata pentru a permite examinarea zonei traumatizate.
Semne de probabilitate:
•Durerea si sensibilitatea dureroasa sunt maxime la locul fracturii, cu ocazia miscarii
sau palparii portiunii ranite; trebuie avut in vedere faptul ca si o simpla contuzie musculara
poate provoca durere.
•Deformarea regiunii traumatizate este un semn de fractura, dar si hematomul si luxatia
pot deforma zona afectata.
•Impotenta functionala pierderea functiunii sau imposibilitatea efectuarii miscarii
partii ranite este intotdeauna prezenta ca urmare a durerii si deformarii (uneori lipsa
miscarii nu este decat un act de aparare impotriva durerii).
•Scurtarea membrului fracturat (prin deplasarea pe verticala a fragmenetelor osoase)
poate fi un semn pretios, dar el poate aparea si in luxatie.
•Vanataia (echimoza) apare mai tarziu si uneori la distanta de locul fracturii si indica
difuzarea sangelui din focarul de fractura in straturile pielii. Acest semn poate aparea si
dupa o contuzie simpla.
Semne sigure:»Miscarea anormala ivita in afara articulatiilor indica in mod sigur o
fractura completa. Aceasta insa nu trebuie sa fie cautata de salvator indoind gamba, coapsa,
bratul sau antebratul victimei. Ea poate fi observata in timp ce accidentatul se misca sau se
agita din cauza durerii; eel mult i se cere sa-si ridice membrul in cauza, putandu-se constata
atunci ca miscarea nu se transmite extremitatii acestuia.
•Crepitatia sau frecatura rezulta din frecarea segmentelor osoase intre ele, in timp ce
accidentatul executa o miscare; este periculos sa fie cautata in mod intentionat deoarece pot
fi provocate complicatii.
Primul ajutor in fracturi are rolul sa previna complicatiile si leziunile ulterioare si sa
diminueze durerea si umflarea zonei.
Ce nu trebuie facut:
-Nu trebuie sa se actioneze brutal sau sa i se impuna victimei miscari inutile.
-Victima nu trebuie ridicata in picioare sau transportata inainte de imobilizarea
fracturii, pentru ca toate acestea pot sa provoace complicatii: accentuarea durerii (cauza a
socului), deplasarea fragmentelor osoase uneori ascutite si taioase care distrug muschi, vase
de sange sau nervi provocand hemoragii sau paralizii, transformarea fracturii inchise intr-
una deschisa, ceea ce implica, de asemenea, o serie de complicatii in plus.
Ce trebuie facut:
-primul ajutor se acorda la locul accidentului, exceptand cazul in care persista un
pericol pentru salvator sau pentru victima. In acest caz, victima trebuie asezata in eel mai
apropiat loc sigur, unde ranile sale sa poata fi temporar asistate si stabilizate;
pg. 32
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
-in cazul de fractura deschisa trebuie procedat mai intai la oprirea hemoragiei si la
pansarea ranii. Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fesi de jur imprejur, dar nu trebuie
fortat sa intre inapoi in rana.
-ca si in alte traumatisme este necesara administrarea unui calmant (antinevralgic,
algocalmin. etc.) pentru a diminua durerea.
-obiectivul principal al primului ajutor este reprezentat de imobilizarea focarului
fracturii pentru a prevenii complicatiile si a alina durerea. Imobilizarea se realizeaza cu
ajutorul atelelor confectionate special sau improvizate (bastoane, umbrele, bucati de
scandura sau placaj, cozi de matura, sipci, paturi, etc.)
Imobilizarea fracturii trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

•Ca regula generala, orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii (incheieturi):
cea de deasupra si cea de dedesubtul focarului de fractura (proximal si distal).
•La membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura ( sau membrul se
aseaza intr-o gutiera speciala).
•Atelele se invelesc in vata (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu stajeni
circulatia sau a nu mari durerea. *Se evita aplicarea atelelorpe locul unde osul vine in
contact direct cu pielea (fata antero-interna a gambei, de pilda).
•Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se umplu cu
vata.
•Se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuitoare, in jurul atelelor si
membrului fracturat, obtinand astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durata -in
aparat gipsat- urmand sa se faca la un serviciu medical de specialitate). Trebuie sa se aiba
in vedere ca fasa prea stransa stanjeneste circulatia sangelui si accentueaza durerea, iarfasa
prea larga este egala cu lipsa imobilizarii.
•Orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei si necesita controlarea pozitiei
membrelor, a bandajelor si nodurilor si a circulatiei sangelui la extremitati. Nodurile de la
materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi facute peste atela si nu pe zona descoperita
deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente.
•Cel putin doua persoane trebuie sa conlucreze la efectuarea imobilizarii. Una ridica
membrul fracturat cu o mana, in timp ce cu palma cealalta sprijina locul fracturii, iar
cealalta persoana aplica atelele si trage fasa.
-Transportarea accidentatului la spital urmeaza dupa imobilizare. Pana atunci se va
asigura in continuare supravegherea accidentatului luandu-se in continuare masurile
necesare pentru prevenirea socului: acoperirea cu pleduri sau haine, administrarea de
calmante pentru durere si de lichide, daca victima este constienta.

pg. 33
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
11 PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

OBLIGATIILE GENERALE ALE LUCRATORILOR PRIVIND PREVENIREA SI
STINGEREA INCENDIILOR
In domeniul prevenirii si apararii impotriva incendiilor salariatii au urmatoarele

obligatii generale:
o Cunoasterea si respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor l;a locul
de munca;
o Participarea la instructajele si actiunile instructiv-educative organizate in vederea
prevenirii incendiilor si la exercitiile si aplicatiile de stingere a incendiilor, precum
si de evacuare a persoanelor si a bunurilor;
o Anuntarea imediata a sefilor ierarhici despre existenta unor imprejurari de natura sa
provoace incendii sau a aparitiei acestora;
o Respectarea regulilor stabilite privind fumatul si introducerea de tigari, chibrituri,
brichete, etc., in locurile in care sunt interzise, precum si a regulilor referitoare la
executarea unor operatiuni sau unor lucrari sau la folosirea unor mijloace care pot
provoca incendii (sudura, foe deschis, modificari neautorizate sau improvizatii la
instalatiile si aparatele electrice si de incalzire, scule necorespunzatoare, etc.);
o Verificarea obligatorie a locurilor de munca la inceperea si la terminarea
programului de lucru, in vederea depistarii si inlaturarii unor eventiuale pericole si
cauze de incendiu, mentinerea permanenta a curateniei si ordinii pe locurile de
munca;
o Mentinerea, in buna stare de utilizare, a mijloacelor de prevenire si stingere a
incendiilor de la locul de munca si neutilizarea acestora in alte scopuri;
o Acordarea ajutorului, atat cat este posibil, oricarui salariat, aflat intr-o situatie de
pericol fara a-si risca propria viata.
PROCEDURA IN CAZ DE URGENTA
La descoperirea unui incendiu, orice persoana are urmatoarele obligatii:

o Anuntarea IMEDIATA a incendiului sefului punctului de lucru;
o Incercarea de stingere a focului, daca nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult
de un stingator; daca focul nu s-a stins evacuati imediat zona);
o Anuntarea telefonica a pompierilor la numarul de urgenta 112, din cea
o mai apropiata zona neafectata;
o Comunicarea, catre conducerea societatii, a detaliilor referitoare la locatia exacta si
amploarea incendiului.
La declansarea alarmei de incendiu, salariatii sunt obligati sa actioneze astfel:

o Inceteaza orice activitate;
o Personalul salariat va echipamentul/utilajul la care lucreaza;
o Abandoneaza obiectele personale;
o Lasa usile deschise , la containerul situat in organizarea de santier;
pg. 34
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
o Parasesc imediat locul de munca prin locurile indicate de membrii echipei de

interventie;
o Merg catre locul de adunare stabilit;
o Mentin libere caile de acces;
o Urmeaza toate indicatiile primite de la membrii echipei de interventie;
o Asista, daca este posibil, evacuarea in siguranta a persoanelor din zona afectata.
12 PLAN DE PREVENIRE SI COMBATERE A POLUARII ACCIDENTALE PE SANTIER
Utilizator: santier
Generalitati
Pe parcursul executiei lucrarilor de constructii se vor respecta cerintele proiectului,
caietelor de sarcini pe specialitati (structura, arhitectura, instalatii), specificatiilor tehnice
ale materialelor utilizate elaborate de proiectant
MASURI DE PROTECTIA MEDIULUI

Pe parcursul executiei lucrarilor de constructii se vor respecta cu strictete prevederile
documentatiei tehnice si acordulului de mediu specifice lucrarii.
Evacuarea apelor uzate si meteorice se va face conform prevederilor documentatiei
tehnice si acordului de mediu. Conform normativului specific, apele uzate evacuate la
canalizare trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
o sa nu contina suspensii care sa optureze sectiunea de trecere a conductelor sa nu fie
corozive
o sa nu contina substante toxice in concentratii peste limita admisa sa nu contina
germeni de boli contagioase sa nu aiba o temperatura mai mare de 40°C
Masuri de reducerea zgomotului
Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor se realizeaza prin folosirea unor scule si
utilaje cu grad sporit de silentiozitate, prevazute cu atenuatoare de vibratii, atestate si
revizuite tehnic periodic. De asemenea se propune folosirea unor materiale si tehnologii
fono si termoizolante astfel incat nivelul maxim de zgomot sa nu depaseasca cca 109
Db/lpW (legislatia in vigoare).
Protectia aerului:
Pe tot parcursul derularii lucrarilor se iau masuri de reducere la maxim a prafului, cat si
prin manevrarea cu grija a utilajelor folosite.
La executia lucrarilor se folosesc utilaje si echipamente atestate tehnic si cu reviziile
tehnice efectuate la timp.
Se optimizeaza exploatarea parcului de autovehicule in vederea reducerii emisiilor
poluante.
Protectia solului:
Evacuarea apelor rezultate din activitatea de santier se realizeaza conform prevederilor
din documentatia tehnica si din Acordul de mediu specific lucrarii.

pg. 35
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
Executantul lucrarii are obligatia de a amenaja rampe pentru curatarea mijloacelor de

transport si a utilajelor, la iesirea acestora din santier, inainte de intrarea pe drumurile
publice.
Depozitarea provizorie a materialelor de constructii se va face pe platforme special
amenajate.
Executantul lucrarii va lua masuri pentru asigurarea semnalizarii de securitate si
diminuarii impactului vizual.
Gestionarea deseurilor:
Se vor colecta selectiv, in recipiente corespunzatoare fiecarui tip si se vor depozita
separat, temporar, pe o platforma special amenajata si intretinuta. Evacuarea acestora se
face pe baza de contract, de catre o firma specializata in acest domeniu, iar depozitarea si
reciclarea acestora se va face numai la rampele existente, autorizate
Deseurile recuperabile sunt valorificate prin vanzarea la centre autorizate, sau vor fi
preluate de o societate autorizata care activeaza in domeniu. Se va acorda o atentie
deosebita modului de gestionare a deseurilor inerte (beton, caramizi, sticla pamant,
materiale ceramice) cat si a deseurilor recuperabile (lemn, fier vechi ) pentru a se evita
contaminarea acestora cu substante organice sau anorganice.
Pentru evacuarea deseurilor de la etajele superloare ale constructiilor se vor utiliza
instalatii de descarcare gravitational.
Se urmareste refacerea cadrului natural la finalizarea lucrarii, daca acest lucru este
stipulat In contractul incheiat cu beneficiarul lucrarii.
Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Se va imprejmui/ semnaliza zona santierului pentru ca efectele asupra zonelor populate
sa fie minime.
Depozitarea materialelor de constructii
Materialele de constructii se depoziteaza pe platforme special amenajate pentru a se
evita atat deteriorarea acestora cat si contactul direct cu solul.
In cazul in care se depoziteaza pe platforme deschise, materialele combustibile solide
precum si lichidele combustibile se vor amplasa la eel putin 20m distanta de
constructiile din organizarea de santier.
Surse potentiate de poluare accidentala:

-scurgeri accidentale de combustibili/ulei de motor
-producerea unui incendiu (utilaj, autovehicul)
In cazul constatarii unor scurgeri de combustibili/ulei de la masini sau utilaje se iau
masuri specifice pentru imobilizare, prin imprastiere de materiale absorbante.
Persoana care sesizeaza o eventuala poluare accidentala anunta imediat seful santierului
si echipa de interventie.
Seful santierului dispune anuntarea imediata a persoanelor cu responsabilitati pentru
combaterea poluarii accidentale, in vederea trecerii imediate la masurile necesare eliminarii
cauzelor.
pg. 36
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
Echipa de interventie va actiona pentru:

-eliminarea cauzelor care a produs poluarea
-minimizarea ariei de raspandire a poluantilor
-indepartarea substantelor poluante
-colectarea, transportul si depozitarea in conditii de securitate pentru mediu, in scopul
neutralizarii sau dupa caz a distrugerii substantelor poluante.
Dupa eliminarea cauzelor poluarii, conducerea santierului va informa Sistemul de
Gospodarire a Apelor prin intermediul dispeceratului.
In cazul de solicitare a autoritatilor de gospodarire a apelor sau a altor autoritati
competente, se va dispune colaborarea cu organele de control In vederea stabilirii
raspunderilor pentru poluarea accidentala produsa.
Poluatori potentiali:
o ulei/combustibili
o mixturi asfaltice,
o bitum deseuri
o emisii noxe, praf
Componenta colectivului constituit pentru combaterea poluarii:
-Seful de santier
-Tot personalul care participa la executia lucrarii, in momentul producerii poluarii
accidentale

pg. 37
CUI 18991887; J51/527/2006
Tel.: 0727701916; 0721523352
13 PROGRAM DE MASURI IN VEDEREA PREVENIRII POLUARILOR ACCIDENTALE
Nr. Masura Responsabil Termen

crt.
1.
Respectarea intocmai a prevederilor Seful de Pe tot parcursul
acordului de mediu specific lucrarii santier/ sef executarii
esalon lucrarii
2.
Respectarea masurilor stipulate in Seful de santier Pe tot parcursul
Planul de masuri de securitatea si executarii
Sef de lot
sanatatea muncii si protectia mediului lucrarii
3. Instruiri ale sefilor de esalon/lot Seful de santier
Conform
program
instruire

pg. 38

Instalatii Psi

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Instalatii Psi

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

S.C. VEST INSTAL S.R.L.

Titlu proiect: ” MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE

BENEFICIAR: COMUNA PERISORU

Sef proiect: ing. dipl. Stancu Alecsandru

Arhitectura: arh. Tinu Alexandru

Proiectant instalatii electrice: ing. dipl. Dima Valentin

Proiectant retea de apa: ing. dipl. Neicu Mihaita

Proiectat rezistenta: ing. dipl. Serbanescu Mihai Iulian

I. MEMORIU TEHNIC GENERAL

II. MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI

III. BREVIARE DE CALCUL

IV. CAIETE DE SARCINI

V. LISTE CU CANTITATI DE LUCRARI

VI. GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTITIEI

PLANSE GENERALE SI PLANSE RETEA APA

PLANURI ARHITECTURA ARHITECTURA GOSPODARIE DE APA

41. A01 -GA 1 - INCADRARI IN ZONA

PLANURI STRUCUTRA DE REZISTENTA GOSPODARIE DE APA

59. R-01-GA1 - PLATFORMA CONTAINER PERSONAL

PLANURI INSTALATII HIDRAULICE GOSPODARIE DE APA

1. IH-01-GA1 - PLAN DE SITUATIE GOSPODARIE DE APA 1 - SITUATIA

PLANURI INSTALATII ELECTRICE GOSPODARIE DE APA

71. IE-01-GA1 – PLAN RETELE ELECTRICE G.A.1

VOLUM I : PARTI SCRISE - Pr. Nr.:146/2018

Titlu proiect: ” MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE

BENEFICIAR: COMUNA PERISORU

Sef proiect: ing. dipl. Stancu Alecsandru

Arhitectura: arh. Tinu Alexandru

Proiectant instalatii electrice: ing. dipl. Dima Valentin

Proiectant retea de apa : ing. dipl. Neicu Mihaita

Proiectat rezistenta: ing. dipl. Serbanescu Mihai Iulian

I. MEMORIU TEHNIC GENERAL:

1.Informatii generale privind obiectivul de investitii:

1.1.Denumirea obiectivului de investitii:

”MODERNIZAREA RETELEI PUBLICE DE APA DE PE RAZA COMUNEI

1.2. Amplasamentul (judetul, localitatea):

Localizarea investitiei in judetul Calarasi:

E 6.8.3 Notificarea beneficiarului privind selectarea cererii de finantare si

1.4. Ordonatorul principal de credite:

Primaria Comunei Perisoru

Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale, Masura 7.2

1.6. Beneficiarul investiţiei:

Beneficiarul investitiei este COMUNA PERISORU.

1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de execuţie:

-Elaboratorul proiectului este S.C. VEST INSTAL S.R.L

2. Prezentarea scenariului/opţiunii aprobat(e) în cadrul studiului

2.1. Particularităţi ale amplasamentului,:

Suprafaţa administrativă a comunei este de 21346 ha.

c) Clima si fenomenele naturale specifice zonei:

e) Devierile şi protejările de utilităţi afectate:

In cadrul proiectului nu sunt intalnite devieri si protejari de utilitati afectate.

f) sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru

Alimentarea cu apa potabila – in prezent, intreaga coumuna dispune de un sistem centralizat

Sistem centralizat de canalizare menajera – Nu exista – face obiectul acestei documentatii;

Alimentarea cu energie electrica – In prezent comuna dispune in intregime de retele de

g) Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea:

Drum de acces Gospodarie de apa– Accesul la gospodaria existenta de apa 1 se face pe la

h) Căile de acces provizorii:

Nu exista cai de acces provizorii, lucrarile desfasurandu-se pe strazile comunei Perisoru.

i) Bunuri de patrimoniu cultural imobil:

Pe strazile unde se vor desfasura lucrarile de executie a proiectului nu au fost identificate

2.2. Soluţia tehnică:

a) Caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii:

În prezent, in satul Perisoru, există un sistem centralizat de alimentare cu apa pe toate

Consum anual NaOCl: = 65024365 = 5694 [l/an]