A. Spinu FCA a LMM LAY CLIC LOlm Area de joasd tensiune ere — 4 - coleetiaIn editia a doua a lucrSrii, revizuité si comple- tat&, sint prezentate ultimele tipuri de sigurante si f treruptoare automate de joasi tensiune fabricate fn tard (cu datele lor constructive, caracteristicile tehnice si de protectie), alaturi de tipurile mai vechi de apa- rate, prezentate si in prima editie, ale ciror caracte- ristici tehnice si de protectie au fost actualizate. De asemenea, sint prezentate in detaliu criteriile de realizare a protectiilor selective ale liniilor aeriene, ale cablurilor, ale retelelor de distributie, ale motoare- lor electrice, ale transformatoarelor, ale condensatoare- lor si ale instalatiilor de iluminat. Noua_ editie cuprinde in plus un capitol care trateaz4 caleulul curen- tilor de scurtcireuit in retelele de joasd tensiune, com- pletat cu citeva exemple numerice. Cartea se adreseaz& electricienilor care executi exploateazé instalatii de iluminat gsi forta, de joa: tensiune. si Controlul stiintific: Ing. Petre Columbeanu Redactor: Ing, Paulina Dumitrescu Tehnoredactor: Maria Ionescu Coperta: Arh. Valentin Visan Prefata Instalafiile electrice de joasd tensiune tratate in pre- zenta lucrare cuprind refelele publice si instalafiile inte- tioare ale tuturor categoriilor de consumatori, cu ten- siunea nominald maxima de 500 V. in ansamblul instalafiilor electroenergetice, instala- tiile de joasd iensiune constituie ultimul element prin care sini alimentafi consumatorii de putere micd sau medie, Acesti consumatori pot fi impdrfi{i in doud cate- gorii principale: — consumatori casnici; — consumatori industriali. Ambele categorii de consumatori necesitd o functio- nare {drd intreruperi, pretenfiile in aceastd direcfie fiind in Gonlinud crestere. fnireprinderile industriale moderne sint utilate cu instalafii tehnologice automatizate, cu o productivitate ridicatd. Intreruperile in alimentarea cu energie elec- tricd, totale sau parfiale, produc perturbafii importante, determinind pagube prin reducerea producfiei, rebuturi sau deteriordri de utilaje. Consumatorii casnici, a cdror dotare cu aparate elec- trocasnice este in continud crestere, resimt intreruperile prin reducerea gradului de confort si limitarea unor acti- vitdfi locale, Categoriile intermediare de consumatori, cum sint marile institufii si centre comerciale, pot ajunge in si- tuatia de intrerupere a activitdfii, cu toate repercusiu- nile posibile.Problema eresierii sigurantei in alimentarea consuma- torilor constituie o preocupare permanentd pentru intre- prinderile constructoare de echipamente, institutele de proiectare si intreprinderile de exploatare. Cdile principale pentru atingerea acestui scop sint urmétoarele: — ameliorarea performantelor si a calitafii aparataju- lui si materialelor izolante; — alegerea unor configurafii optime ale refelelor si dimensionarea corectd a elementelor instalafiilor; — alegerea corecté a instalafiilor de protecfie si automatizare; — execufia gi intrefinerea ingrijitd a instalafiilor. Dintre mdsurile enumerate, instalaf{iile de protectie au un rol important, care nu este estimat totdeauna la justa lui valoare. Rolu] lor poate fi atit de prevenire a unor defecte (cum ar fi in cazul suprasarcinilor), cit mai ales de separare selectivd a instalafiei defecte de restul retelei. Prin alegerea potrivitd a instalajiilor de protec- tie se poate limita posibilitatea aparitiei unor defecte si, in cazul aparifiei acestora, se poate limita la mini- mum numdrul consumatorilor deconectati. Tehnica protectiei instalafiilor de joasd tensiune nu dispune, din considerente economice, de aparate preten- tioase, ci numai de siguranje fuzibile si intreruptoare automate. Scopul lucrdrii este de a descrie aceste apa- rate, insistind asupra curbelor caracteristice $i a perfor- manjelor, precum si de a stabili criteriile pentru alege- rea lor corectd, intr-o serie de scheme tipice de refele publice si instalatii industriale. Autorul 1, Sigurante fuzibile 1.1, Censideratii generale Constructiile siguranjelor de joasd tensiune se pot imparti in patru categorii mari: — sigurante deschise cu miner; — sigurante tubulare deschise; — sigurante tubulare inchise; — sigurante inchise cu mediu de stingere, Sigurantele deschise se caracterizeaza printr-o con- structie simpla, insd performantele lor sint coborite in privinta capacitatii de rupere, a stabilitafii caracteristicli de protectie si a pericolului pe care il prezinta pentru instalatii si personalul manevrant. Sigurantele inchise prezintd o constructie ameliorata, cu o capacitate de rupere mai ridicatd, insd caracteris- ticile de protectie nu sint pe deplin satisfacatoare. Performantele optime sint atinse in prezent de sigu- rantele inchise cu mediu de stingere (nisip de cuart), Ele se caracterizeazi printr-o mare capacitate de rupere, care la constructiile perfectionate ajunge pina la 100 kA. De asemenea, caracteristicile de protectie pot fi mentinute suficient de stabile, in limita unei benzi de dispersie admisibile. Arderea sigurantei are loc fara nici o manifestare exterioara (opticd sau acustica), astfel in- cit corespunde unui optim in privinfa securita}ii contra incendiului si al protectiei muncii. 5