Esential este pur si simplu daca pot sau nu pot sd spun si sa tiparesc ce vreau; daca vecinii ma spioneaza sau nu. Libertatea implica intotdeauna dreptul la disidenta. Nici un conducator inainte de Stalin si Hitler n-a contestat dreptul de a spune »da*; Hitler i-a privat pe evrei si pe ti- gani de dreptul de a consimti, iar Stalin a fost singurul dictator care si-a decapi- tat cei mai entuziasti suporteri, gandin- du-se poate ca oricine spune ,da“ poate spune si,nu®. Un prieten mi-a atras insa atentia ca ceva similar se spunea in China in urma cu multe secole, si anume cd oamenii care au impertinenta s4 aprobe nu sunt mai buni decat nesupusii care se opun. $i acesta este, bineinteles, semnul esential al totalitarismului: anume ca avem de-a face cu o dominare totala a oamenilor de catre oameni. HANNAH ARENDT Fotografia de pe coperta © Guliver/Getty Images/Fred Stein Archive memorii | jurnale i ‘ : 4Hannah Arendt s-a niscut la Hanovra in 14 octombrie 1906. fn 1924 s-a inscris la Universitatea din Marburg pentru a studia teologia, dar a sfargit prin a-si lua doctoratul in filozofie la Heidelberg (1929), dupa ce studiase cu Heidegger, Husserl si Jaspers. A fost arestati de Gestapo in 1933, a reugit si scape gi s-a refugiat in Franga. In 1941 a ajuns in SUA, unde inifial a scris pentru ziarul de limba germana Aufbau sia lucrat la Editura Schocken Books, ocupand in acelasi timp pozitii-cheie in diverse organizarii evreiesti. A fost una dintre figurile marcante ale gndirii socio-politice contemporane, abordand in lucritrile sale cele doua mari gi dificile teme ale epocii postbelice: totalitarismul si antisemitismul. In 1951 a aparut monu- mentala monografie The Origins of Totalitarianism (Originile toralitaritarismului, trad. rom. Humanitas, 1994, 2014), in care analiza mecanismelor ce au facut posibila instaurarea unor regimuri totalitare, fasciste sau comuniste, este com- pletai de evidengierea structurilor care le asigura mentinerea, precum si a cons: cingelor antiumane pe care le genereaza. In 1962 a participat la lerusalim, ca ziarist trimis de revista The New Yorker, la procesul lui Adolf Eichmann, experiensi descrisi in cartea Eichmann in Jerusalem (Eichmann la Ierusalim, trad. rom. Humanitas, 2008), in care formuleaz celebra tezi a ,banalitagii raului‘. In anii 60 §i’70 a finut cursuri la mai multe universitagi (Berkeley, Princeton, Chicago) sila New School for Social Research (New York). A scris pentru numeroase ziare si teviste, intre care Review of Politics, Journal of Politics, The New Yorker, Social Research, A murit la New York in 1975. La Editura Humanitas au mai aparut Crizele republicii (1999), Scrisori. 1925-1975 si alte documente (corespondenti cu Martin Heidegger, 2007, 2017) si Fagdduinga politicii (2010). Roger Errera (1933-2014) a fost membru fondator al Consiliului de Stat, membru in Comitetul pentru Drepturile Omului al Nagiunilor Unite, precum gi profesor onorific al Universitagii din Londra. Este autor al unui numar de eseuri despre legile mass-media, institugii judiciare, imigragie gi legislarie europeana. Ultima sa carte a fost un eseu asupra justitiei in Franga, Et ce sera justice...: Le juge dans Ja cité (Gallimard, Paris, 2013). Joachim Fest (1926-2006) a fost istoric, jurnalist si critic, Paringii lui, antinazisti necrugitori, nu i-au permis fiului lor sa adere la Hitlerjugend. Intre 1973 $i 1993 a fost redactor cultural la Frankfurter Allgemeine Zeitung. Este autorul unei im- portante biografii a lui Hitler, precum gi a altor lucrari despre cel de-al ‘Treilea Reich, printre care The Last Three Days of the Third Reich, Speer. The Final Verdict si Plotting Hitler's Death: The German Resistence to Hitler. 1933-1945. Giinter Gaus (1929-2004) a fost jurnalist, prezentator de televiziune gi politician. Show-ul lui Zur Person (In persoand), unde erau intervievati politicieni, oameni de stiinga si artigti, a fost difuzat intre 1963 si 2003. Adelbert Reif (1936-2013) a fost jurnalist gi editor, printre altele, al cirgii lui Claude Lévi-Strauss Mythos und Bedeutung. s Radiovortrige (Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1996). HANNAH ARENDT ULTIMUL INTERVIU 51 ALTE CONVORBIRI Traducere din germana de Cristina Cioaba Traducere din engleza de Liliana Donose Samuelsson HUMANITAS BUCURESTI