a ~~ ( MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ‘$1 AMENA.JARII TERITORIULUL DIRECTIA GENERALA DE REGLEMENTARI SI ATESTARI TEHNICE GHID PENTRU EVALUAREA COSTURILOR LUCRARILOR DE CONSOLIDARE, PE BAZA DE DEVIZ CADRU PENTRU SOLUTII REPREZENTATIVE DE CONSOLIDARE INDICATIV GEx 004 - 2000 Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII $1 ECONOMIA CONSTRUCTIILOR INCERC - BUCURESTI DIRECTOR GENERAL dr. ing. Radu Pascu DIRECTOR DEPARTAMENT ing. Radu Frateanu SEF LABORATOR CECPC ing. Maria Mihailescu RESPONSABILLUCRARE ing. Niculae Georgescu COORDONARE TEHNICA: DIRECTIA PROGRAME PENTRU ATENUAREA EFECTELOR SEISMELOR $I ALUNECARILOR DE TEREN DIRECTOR: ing. Cristian Stamatiade RESPONSABIL DE LUCRARE : ing. Rodica Florea 111Gao FENTRUEVALUAREA COSTURNOR | acany | LUCRARILOR DE CONSOLIDARE, PE BAZA DE DEVIZCADRU) 0 599, PENTRU SOLUTII REPREZENTATIVE DE CONSOLIDARE { 1. PREVEDER! GENERALE 1.1. Obiectul gi domeniul de utilizare al ghidului Prezentul ghid are ca obiect stabilirea conaililor, a principillor gi amodulul de efectuare a evaluarii costurilor lucrarilor de consolidare pe bazii de devize - cadru pentru solutii reprezentative de consolidare a cladirilor de locuit realizate pana in anul 1940, incadrate in clasa Ide rise seismic Incadrarea cladirilor de locuit in clasa | de risc seismic este rezultatul expertizelor tehnice de specialitate efectuate de experti tehnici autorizati Expertizarea tehnica gi dignosticarea starifizice a cladirlor de locuit trebuie si asigure intregul volum de informatii necesare evaluarit costurilor lucrairilor de consolidare in conditile prevazute de prezentul ghia 1.2. Conditii de estimare a costurilor necesare evaluar lucrarilor de consolidare, potrivit prezentului ghid Estimarea costurilor are la baz analiza datelor si informatilor, aterente unui numar de 90 de cladiri de locuit, cuprinse in 78 de expertize tehnice gi 12 proiecte de executie. 1.2.4. Categoriile de Iucrari pentru care se fac analize de cost sunt urmatoarele: lucréir de destaceri gi demolirinecesare; -lucrari de reparatii_indispensabile executarea lucrarilor de consolidari propriu-zise; - lucrari de consolidare propriu-zise la elementele de construct structurale ginestructurale aferente cladiriide locuit Prin termenul de “lucrari de consolidare" utiizat In cadrul acestui ghid se vor intelege toate categorille de lucrari specificate mai sus. tehnologic pentru 1.2.2.Valoarea lucrdrilor de consolidare propriu-zisa se determina pe bazi de costuri medi pe elemente structurale reprezentative, ‘Aprobat de: IMINISTRUL LUCRARILOR | PUBLICE SI AMENAJARIL TERITORIULUI [Cu orginul Nr. 46/0U30.06.2000 | | Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE- DEZVOLTARE IN CONSTRUCT SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR INCERC-BUCURESTI 112 | Valoarea lucrarilor de arhitecturé si de instalatii functionale (instalatii de inc&lzire si gaze, instalatii sanitare, instalatii electrice) se determina pe baza de cote procentuale aplicate la valoarea “Total cheltuieli directo" corespunzatoare lucrarilor de consolidare a elementelor de constructi. Aceste cote procentuale s-au stabilit, in functie de caracteristicile constructive si functionale ale cladirilor de locuit, 1.2.3. Avand jin vedere specificul finantarii lucrarilor de consolidare pentru locuinte, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernamentale nr. 20/1994, la stabilirea valorilaferente acestor lucrari s-a avut in vedere numai acoperirea cheltuielilor pentru refacerea ca urmare a consolid&rii (exclusiv lucrarile de arhitectura sau de instalatii reprezentand reparatiicapitale, imbunatatir sau modernizari) Potrivit legislatiei in vigoare, aceste facilitati se refera la urmatoarele aspecte: + asiguraiea cu fonduri de la bugetul de stat al expertizei tehnice acladirilor de locuit precum s al proiectariilucrarilor de consolidare; + acoperirea in totalitate a costurilor lucratilor de consolidare a cladirilor de locuit (apartamente) aflate in proprietatea persoanelor fizice ale c&ror venituri lunare de depasesc limita maxima stabiita prin reglementarile legale spectice, 1.2.4, Principiul general care trebuie respectat la evaluarea costurilor lucréirilor de consolidare a cladirilor de locuit incadrate in clasa 1 de rise seismic, in acceptia prezentului ghid, este acela de asigurare a protectiei antiseismice a structurii de rezistent’ a cladirii de locuit si a unui minim de confort (finisaje si instalati functionale) 2. SISTEME CONSTRUCTIVE LA CLADIRI DE LOCUIT Avand in vedere obiectul si domeniul de aplicare al ghidului vor fi caracterizatesistemele constructive la cladile de locuit realizate in primele doua perioade (pana in anul 1940): * Perioada de inceput de seco! (1890 - 1920) * Perioada interbelica (1920 - 1940) |Ccadirle din aceste perioade se incadreaza in general in 2 sisteme| constructive |- constructii cu pereti structurali cu zidarie de caramida cu plangee din lemn sisaub.a ~ construct cu schelet din beton armat (grnzi, stapi si plansee). | 113c 2.1. Cladirile de locuit realizate in perioada 1890-1920 sunt caracterizate prin numarul redus de niveluri - rareori depasindu-se P + (2 - 3) nivelur, - utilizarea cu totul accidental a betonului sia betonului armat gisoluti 2.1.1, Plangeele curente au fost realizate din-lemn cu grinzi dese gi cu tavan suspendat din tencuiala pe sipci si trestie iar planseele peste subsol 6-au realizat cu grinzi metalice dese si cu boltisoare de Zidarie aparenta tard tavan suspendat). ‘Ambele sisteme se caracterizeaza prin faptul cA nu formeaz saibe rigide, care sa asigure conlucrarea spatiala intre zidurile portante ia actiunea forfelor orizontale, astiel incat fiecare din acestea conlucreaza independent si eventualele carente de capacitate portant ale unor pereli nu pot fi suplinite printr-o distributie spatiala a fortelor orizontale c&tre alti pereti cu capacitati portante mai mari {in acelagi timp, elementele portante (grinzi metalice sau grinzi delemn) find liniare, transmitincarcarile unidirectional. ‘in aceasta perioada, constructiile nu dispuneau inca de centuri de beton armat pe linile peretilor portant, iar grinzile de planseu eraude reguli simplu rezemate pe acestia fr legaturi de ancorare intre plansee sipereti. 2.1.2. Peretii structurali de zidarie si cei de rigidizare nu respect regullle privind coordonarea distributiei in plan a maselor cu ceaa rigiditatlor elementelor structurale. 2.1.3. Buiandrugii peste golurile de usi si ferestre au fost realizati de regula din bolti de caramida, grinzi metalice sau grinzi din lemn. 2.1.4. Eundatiile la clidirile cu pereti portanti din zidarie de c&ramida erau realizate tot din c&ramida gi mai rar din zidariide piatra. 2.2. Cladirile de locuit realizate in perioada 1920 - 1940 se caracterizeaza prin introducerea pe scara tot mai larga a betonului ca material de constructie sub forma betonului armat la structurile de rezistent si a betonului simplu sau armat la funda. Acest lucru a permis efectuarea unui salt calitativ decisiv prin dezvoltarea sistemelor structurale gi trecerea la cladiri cu inaltimi mai mari (pana la 10 - 12 niveluri). Se constata ins, c in profida acestui proces, a persistat in continuare lipsa - cu rare exceptii- a oricror preocupari a proiectantilor pentru luarea in considerare a cerintelor de buna comportare a cldirilor a actiuni seismice. Au existat 2 categorii de sisteme structurale la care sa apelat in mod curent: 114 2.2.1. Structuri cu pereti portanti din zidarie pentru cladiri de locuit cu putine niveluri (P +4 -5 E) beneficiind de avantajele introducerii betonului armat la plangee, centuri, buiandrugi, stalpi gi a betonului simply sauarmatla fundati 2.2.2. Structuri cu grinzi gi stalpi din beton armat pentru cladiri multietajate (P +5 - 10 E) proiectate s preia sarcini gravitajionale. Aceste structuri nu respect conditle de conformare $i armare ale structurilorin cadre, 2.2.3. Structurimixte in afara celor doua categorii s-au utlizat ¢i structuri combinate sianume: - zidairie portantd si schelet din beton armat - care conlucreaza latoate nivelele constructiei; -scheletdin beton armatla nivelele interioare si zidarie portanta lanivelele superioare. 3.CATEGORI| DE AVARII ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII 3.1. Principalii factori care au influentat comportarea cladirilor construite inainte de 1940, incadrate in clasa | de rise seismic gi efectele actiunii lor asupra cladirilor respective. 3.1.1, Din punct de vedere al gradului de afectare al imobilelo: analizate, se pot face urmatoarele aprecieri a) structurile din b.a. de calitate slaba (sub B 150) au suterit ‘degradari importante, urmare a actiunii celor§ cutremure puternice care au avutloc de la realizarea lor pana in prezent; 'b) marca inferioara a betoanelor a dus la scdderea protectiei anticorosive a armaturilor; ©) actiunile seismice au avut ca efect sc&derea durabilitat structurisio uzura semniticativaa acesteia; d) elementele nestructurale - de tipul zidariel interioare si partial cea exterioara - pot fi considerate ca avand un grad deosebit de avansat deuzura; e) elementele de finisaj, in special pardoselile si tamplaria prezint& un grad de uzura moderat: {) toate tipurile de instalatii au suferit procese de uzura in timp, accentuate atat de aojiunea seismelor cat si de lucrarile de consolidare executate in urma acestora, in general, retacerile post-seism si in special dupa seismul din 4.083.197 - nu au avut caracter de reabilitare structurala, ele nereusind 115