156 ‘ORASUL IN ISTORIA FUROPET atunci doar in domeniul ornamental ; disocierea dintre conceptia urbanistic3 gi constructie neag’ continuitatea arhitecturali Ia diferite setiri si-determind aparifia unuf contimmum urban nou, inaccesibil formelor traditionale de perceptie si de control. in efortul siu pentra.perfectionarea sistemului urban, cultura ‘european isi epuizeazil instrumentele tradifionale si pregateste schimbare radical% in structura optiunilor care, icipreun cu de2vol- tarea tehnici gi economic, vor transforma, in perioada urmitoare, cadrul mostenit din secolele anterioare. in ajumul acestei schimbiir, ea se opreste asupra peisajului urban si.rural existent, unde contr ‘utile unui trecut indelungat sint pentru ultima oar integrate armonizate: ea reproduce, raspindeste si dezbate particularititile olandez, gravurile, ghi interes foarte mare pentru fiziononsia Europei si marilor mutatii de Ja. sfirsitul secolului al XVILlea si incepurul secolului al XIX-lea, obiceiul de a privi in jur si de a Hirgi ctmpul vyimual, de,la eveniment Ia peisaj, serveste inte-un fel drept cadru senin sau evaziv conflictelor curente (cerul deasupra butaliei de 1a ‘Austerlitz. din narayiunea Ini Tolstoi). Pentru noi, in schimb, aceasti mast enorma de imagini side observatii atest un peisaj echilibrat, in mare parte distrus si, prin aceasta,. putin incurajator. Aspectul isqjulu european din ultima perioad’ preindustrial& este o refering siun stimulent fn sarcina pe care o avem : a remedia dezechilibrele transformirilor recente si a regisi, cel putin in parte, armonia pierduta. 6 Oragul industrial Revolutia in oras Peisajul european, produs Ja capital a zece secole de evolutie i i Iegat de aceasta printr-o'refea in erizi, Ia sfirsitul secolului institutionale, progresal dezyoltarea economica si jau schimbérii un caracter revolufionar. Evenimentele care influenteazi peisajul se pot impart in mai multe categorii: 4) Mecanismele revolufiei industriale ~ cresterea populatiei, cres- tefea productici industriale si mecanizarea sistemelor productive, care se profilea2i in Anglia incepind cu ecolului al XVIEI se rispindeste cu mai mare sau mai mic intirziere in celelal imb4, pentra prima oard dupa secolul al XI ititile existente in sistemul urban european. codu! populatiei active rurale spre orag accelereazt ierea populatiei urbane. Londra care depageste,, Ja ui al XVI-lea, un milion de locuitori, atinge, in dou milioane si jumitate de locuitori, mai mult decit ‘Un oras industris ajunge, spre mijlocul sccolului urmitor, la 400 000 de loc acelagi timp, toreml este cultivat dup nona metod% capi tritoriul este strkbatut de drumuri si de canale noi si, dupa anul 830, de calea-ferati. Industriile se concentreaz mai intii de-a mngull apelor, apoi in jurul minelor de c&rbune, transformtnd tnpaiturilor cultivate. Noul, acceptat sau repudiat, est in termeni extremi, pozitivi sau negativi. Aprecierea retrospect Tui Dickens de la inceputul operei A Tale of Two Cities (1859) reflecti, fri indoiala, un sentiment general ) Patrimoniul cultural european a fost trecut in revist’, incepind ‘cu inventarul Enciclopediet iui Diderot gia lui d'Alembert (1751-1765), sub lumina ratinnii, care recunoaste in intreaga realitate 0 ordine obiectivi proprie si repune in chestiune legaturile tradisionale de cauzalitate. ‘Aceastii metodi,, care a adus deja roade tn cercetarea stiintific’ s tehuologic’ intr acum pe terenul relafiilor personale si colective si ristoami vechile diviziuni dintre cimpurile de experienti. Adam ‘Smith propune, in Avutia nagiunilor, o ordine natural’ a relatiilor economice comparabili cu cea pe care 0 descoperi Lavoisi stiinfele fizice. ‘Sentimentele intime — descrise de Goethe cu o deplina participare emotiv In Suferinjele rindirului Werther, in aul. 1774, § ditionale. tn domeniul culturii vizuale, cele dou’ fundamente ale tra renascentiste ~ regularitatea perspectivei si respectarea model clasice ~ sint explorate pini Ia epuizare. ‘ORASUL INDUSTRIAL, 199 Progresele matemnaticii, ‘i tehologiei instrumentelor permit geodeziei si cartografiei si reprezinte in mod riguros suprafata pamifntului, Ja orice scara. in anul 1750 dinastia Cassini tncepe publicarea hirjii Franfei, care nu va fi terminati dec’ i exacte ale distantelor mari, fn acelasi an incep primele masu printr-o tebnologie pe care Lalande 1751 pentru a calcula paralaxa polare dintre anii propunerca unuia dintre submultiplii sXi drept noua unitate de misuri universal, metrul, care devine ot in Frania, incepind din anul 1801 si care se impune, trep' 1785, impisticea terenulut din noile teritorii americane se refer’, dup cum am vizut, Ia o grils orientatd in fanctie de meridiane si de paralele. ; ‘Aceste experiente rup vechiul raport dintre reprezentarea geome- trict si experienta sensibil%. Perspectiva, care priveste controlul formelor vizibile, este absorbiti in geometria descriptiva a lui Monge, care reprezint in douk dimensiuni orice spafiv tridimensional. Metrul, dedus dintr-o mirime astronomic, inlocuieste unititile traditionale legate de statura umani - cotul, pici misurarea spagiului pierzind astfel orice refering la miscarile omului, Diferitele scdri ale proiectiei se topesc intr-o dimensiune mental nelimitati, in care produsele diverselor tehnologii se concretizeazit separat, firl a trece prin acelagi filtra vizual. in acelasi spirit, faimoasele modele antice sint verificate cu inetodele exact heologiei gi istoriei artei. fn aceasti epock incep stpiturile sistematice de‘ la Herculanum (1711), de la villa Hadriani din Tivoli (1729), de 1a Pompei (1748). Se deschid primele muzee publice la (1732), 1a Vatican (1739), la Londra 1759), Se publick primele relevee exacte ale monumentelor grecesti (Le Roy, 17587; Stuart si Revett, 1762%)," iar Stuart realizeazi la Hagley, in anul 1758, prima reproducere exact a unui templu doric. Istoria artei antice de Wincketmann ay 164%. Clasi- cismul, fundamentul obligatoriu al gust seoole, “devise un program specific $i care se confrunti cu’ neogoticul si, curind, ‘eu toate stilurile din