Capiiotut 8 AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE 8-1, INDICII DE BAZA AI AMPLIFICA- TOARELOR DE JOASA PRECVENTA 1. Coeficientul de amplificare, Se pot distinge coc- ficien{t de amplifieare in tensiune, in curent si in putere Pentru schemale cu tuburi electronice cel mai folosit in praclici este eveficientul de ampliticare in tensiune, care repreaint& raportul dintre tensiunea de iesire a amplifica- torului, sau a unui etaj al acestuia, si tensiunea de intrare, Y tee K Vener Covficientul de* amplificare poate fi exprimat tn decibeli Kap=Dlgk. In cazul mai mulior olaje coofiefentil de amplifi care tolal va fi: Kop =KiKiKa Kg sau in decibeli Keotag= Kian Krap* Keay + -+0 + Kags 2. Puterea nominald de iegire este puterea maxima in sarcina’ amplificatorului_ pentru’ care distorsiunile nu de- pasesc valoarea admisa. Pulerea se delerminé cu ajutorul relatiel we eg P= [wh in care: Urge estetensiunea de iesire pe sarcina amplilica- forului, V5 Z — impedanja de sarcind, 0. 3. Puterea normalii de iesire reprezinta 0,1 din va- loatea’ puterii maxime de iesire 4: Tensiunea nominala de iegire este tensiunea efec- {iV8-pe-sarcina amplificalorului, corespunzitoare puterii no- minale ‘de iesire. 5. Tensiunea normal de iesire este tensiunea pe sarcina_amplificatorulu, corespunzitoare pulerii normale de’ iesire. Ea se determina’ cu formula Uporm= VOIP-Z. 6. Banda de trecere a frecvenfelor (banda de tre- core) este acel domeniu al frecvenfelor in limitele cérula variatille coeficientului de amplificare nu depasesc valorile stabilite. De obicei 1a frecvenfele limita Fax $t Fin S0-a- mite micyorarea coeficientului de amplifieare eu 34B fafé de valoarea acestuia Iw freevenfele modii 7. Gama dinamick a amplitudinilor este raportul dintre amplitudinile tensiunii (puterii) maxime si miaime a Semnalului. Nivelul inferior ai gamet dinamico este limi- tal de zgomotul propria al am) jx dw: dalorita neliniaritaii caracleristicilor tubului. O tvensmisi satislcdloare se ob- fine atunei cind sint repro" putaci al céror raport este de ordinul 10%, tensiunile tras.sise in acest caz diters intce ele de 10% or, iar gama dinamicé a ampliticatorului ‘este egala cu 60dB, : 8. Rezistenfa de intrare a amplificatorului este re- zistenfa dintre bornele de intrare pentru. curentel alt tiv; ea reprezinta sarcina pentru sursa de semnal de joasé Srecvena. Rezisteafa de intrare dopinde de freevenfa’ten- siunii de intrare. Valoarea acestei rezistente se alege in Suncfie de proprietafile sursei de semnal. in majornatea cazurilor, rezistenja de intrare-este bine sé fie cit mai mare pentru a mari tensiunea de semnal aplicalé de sursi la intrarea ampliticatorului, Rezistenfa de intrare a ampli- icalorulul ce urmeaza dupa detector in radioreceptor, in picup sau magnetofon trebuie s8 fie de cel pujin U5 MQ. 9. Caracteristica amplitudine-frecvenfa (citrba de rispuns) este reprezentata de variajia coetidentului de amplificare in funcfie de frecventa sau — cea ce este ace- lagi Incr — de variajia tensiunit- de iesire in funcfie de lrecvens, ia cazul tn care Valoarea tensiunii de joasa frec- Vena aplicata la bomele de intrare ale ampliticatorulul amine eonstant3, Procedeut de objinere a curbiei de raspwns. La bornele de Intrare ale ampliticatorului se aplicé de la generatorul Ge joasa frecven{a o tensiune de 0,25.V cu freevenja 1000 Hz. Cu’ ajutorul potentiometrului de volum se stabileste tensiuc fea normal pe-sarciaa amplifieatorului sau 0.25 din ten- siunea nominalé de iesire. Potenfiometrul de ton se agazi in positia corespunzitoare benzii de trecere cele mai larg! Apoi, varlind frecventa generatorului si mentintnd constantd fensiunea la borniele de intrare ale amplificatorului; se ridica curba. ce reprezinla variatia tensiunii de iegire in funcfie de freoventa. Pacind raportul dintre tensiunile de tesire obti- ute gi tensiunea de intrare consienta, se poate trasa curba142 AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE €e indica variatia coeficientului de amplificare ia functie de freeventé. Pe axa ordonatelor, de obicel, se noteazd va- Hlafia tensiunil de iesire U in-decibeli sau a coeficientului de amplificare K ta ireeventa data, in comparatie cu ten- siunea de iesire Useoo sau amplilicarea Kies, corespunztioare leeovenjel de 1000" Hz. Acsasta variate se caleuleaza ca formula 201g 0 Togo 7 Rios 10, Distorsiunile de freevenfi sint datorate modili- ‘clr coeficientului de amplificare la diferite irecvenfe. Gra- = Gul de deformare la diferite frecvente se exprima prin coc cientul de distorsiuni de freeven{d, care este egal cu raportul dintre coeficientul de amplificare la frecvenfamedie $1 coe ficiental de amplificare la Lreeventa dati. Coeficienlul de _ distorsiuni de ireeventi in gama freovenfelor audio infe- rioare este egal cu K, ‘med King Ming= iar in gama freeventelor audio superioare : K, M = Kmea leu KO Kup unde Kmegs King $1 Keay Sit cocficientii de amplificare la Sreevenfele medie, inferioard si superioara. Procedeu! de mdsurare. De la generatorul de joasd frecven{% se aplicd la bornele do intrare alo amplificatorulul 9 tonsiune de 0,25 V cu freeventa 1000 Hz si cu ajutorul potenfiometrului de volum se stabilesie o tensiune egal cu cea normal pe sarcina amplificatorulul. Apoi se acordeazai goneratorul, pe freevenja limita a gamel si, fard a varia fensiunea de intrare si pozifia potentiomelralui de volum, sermésoard din nou fensiunea po sarcine amplificatorulut Raportul celor dowd tensiuni, exprimat in unitati relative sau_in decibeli, va indica tocmai coeficientul de distorsiuni de frecvents. Coeficientul de distorsiuni se poate determina gi din curba de raspuns a amplificatorului. + a 1, Distorsiunile de neliniaritate sint datorate fentel in’ schema amplificatoarelor a clementelor nelintare (tuburi electronice, transformatoare sau bobine de soc ct tmiez de fier etc.). Distorsiunile de neliniaritate se mani- fest prin aceea c& la fesirea amplificatorului jaw nagtere freevenfe noi (armonice 91 batai) care nu existau in sem- Ralul de intrare, Cele mai importante in practicd sint ar- monica a doua si a treia, Cosficientul do distorsiuni de melt hiaritate este egal cu raportul dintre radicalul din suma, patratelor tensiunilor de iesire ale tuluror armonicelor superioare, aptrute ca regultat al distorsiunilor de nelinia- ritaie, 9i fensiunea de iesire de icecventa fuacamentala, in cazul’ aplicérii la intrarea amplificatorului a unui semnal sinusoidal : uae eee Procedeul de mésurare, Coeficientul de distorsiuni de “ neliniartate In’ banda. de trecere 2 amplificalorulul ‘se m soard la feeevenjele de 50, 100, 200, 400, 1000, 2000 si °5000 Hz. La bornele de intrare ale amplificatorului se aplicd de Ja generatorul de jpasii_troeven{d 0 tensiune de 0,25 'V cu una din frecventele indicate. Cu ajutorul poten jiometrului de volum se stabileste pe sarcina amplificatorului © tensiune egal cu cca nominalé, iar potentiometrul de ton se agaza in pezitia de amplificare maxima a irecven- felor limtli. Apoi cu ajutorul analizorulul de armonice se Inisoard lensiunile de iesire a freevenfel fundamentale si ale tuturor armonicelor existente. Coeficientul de distorsiuai de neliniarilate se calculeazd eu formula dat mal inainte, In caaul in care nu dispunem de un analizor de armoni coolicientul de distorsiuni dé neliniaritate poate fi determi nat cut ajutorul eparatului pentru masurarea dislorsiunilor de neliniaritate, care mascara direct valoarea 3 in pro- cente, inst nu permite masurarea tensiunilor de iesire ale diferitelor armonice. In cazul in care la intrarea amplificatorului se aplic& dou sau mai multe osctlayii sinusoidale cu freevenfe dife- rite, la fesirea amplificatorului apar, datorita distorsiunilor de neliniaritate, nut numai armonice ‘ale acestora, ef gi osci- Jafii cu irecven{e de combinatie egale cu suma si diferenja frecventelor fundamentale ‘ inmulfite cu umére intregi (1, 2 3). Acest fenomen se mai numeste si ,modulatie miltuala""(intermodulatie). Caracteristicile calitative spe- clale pentru cscilafille de combinafie sint intrebuinfate rar, deoarece aparifia lor este conditionata de neliniaritatea am: plificatorulti, ori aceasta esie caracterizatd suficient de bine Gu ajuiorul distorsiunilor de neliniaritate. 12, Reglajul manual al volumului se apreciaz’ dupa gama de variatie @ coelicientului de amplificare in cazul rotirii complele a cursorului potenjiometrulul de volum. Pentru majoritatea amplifieatoarelor aceasta trebuie 8 fie de cel putin 40.48. Procedeul de masurare. Avind potentiometrul de volum in ponitia de amplificare maxima, so aplicd la bomele de fesire ale amplificatorului tensiunea cu frecvenfa 400 sau 1000 Hz de ia generatorul de joasé freeven{a, In aga fel ineit pe sarcina amplilicatorului s& se obfind tensiunea de josire normal. Dupa aceesta, potenticmetrul de volum se aga2A pe porifia de ampliticare minima si se mérepte ten- siiinea de la generatorul de joasd freeventa pind cind pe sarcina amplificatorului se va obfine din nou tensiunea corespunzitoare puterii normale de iesire. Raportul dintve tensiunlle generatorulul de joasa free- vena, in ezzul amplfiedrii maxime gi minime, exprimat in deciveli, caracterizeaza gama ae reglaj a volumului. 13. Efectul reglajului de ton se determind dupa va- riafiile caracteristicii amplitudine-treevenfa a amplificatoru- lui pentru difesitele pozifti ale potenfiometrelor .de ton, Procedeul de determinare. La bornele de intrare ale amplificatorului se aplicd de 1a generatorul de joasd frec- Venja 0 tensiune de 0,25 V cu frecvenja 1000 Hz. Poten- fiometrele de ton se apaz& in poaijia In cere amplificarea recvenfelor superioare si inferioare este maxim’, iar cu ajulorul potenjiometrulut de volum se stabileste pe sarcina amplificatorului tensiunea normala, Variind apoi frecventa genteratorului in limitele gamei dale si menfimiad constant tensiunea la intrare se determina caracteristica de variatie @ lonsiunii la fepire.in’funetic de frecventa. Dupa aceasta, fairs a varia pozitia potenfiometrului de volum, s¢ asazi potentiometrele de ton in pozifia de ampliticare minima a frecvenjelor superioare gt Inferloare (banda de trecere cea mai ingustd) si din nou se determing caracieristica de variafie a tensiunii de iesire in functie de frecven{’. Dupa datele objinule so traseazi curbele care arata efectul reglajului de ton.Uneori se ridicd caracleristicile pentru, diferite pozitit limita ale potentiometrelor, Unul, in pozitie de amplificare maxima, celalalt, in pozijie de alenuare maxima 9i invers. 14, Limita de reglaj a tonului este valoarea care indica de cite ort putem sa marim sau s& micgordim cu ajue torul potentiometrului de ton amplilicares Ja Ireevenfa data. Gteodata amplificdrile maxima si minima la freevenja data objiaute pentru pozitile limita ale potenfiometrului de tom ‘Au se compara inire ele, ci se compara cu ampliticarea le recvenja mujlocie a bendii de trevere (de obicei 1000 Hz). Procedeul de mdsurare este analog cu ee) ardiat ante- rior, Insa dilera prif aceea cé masurarile se executd La {rei Trecveuje ; 1WU Hz gi trecventele limit ale benzit daie. Se ypoleaza vensiuiea de iesire normaia ia Irvevenfa 1000 HZ, Gi potenfiometrele de tou in pozijia ampliticarii maxime pentru irecventele maxime gi minime. Se niasearé apot teu Siunea de fiesire pe Irecvenfele limita ale benzil date, pentru dileritele poziji ale polenfiomelcetor de ton, jinind nesenim- bata pouitia potenfio:netruiay de volum. Raporiul diutee tensiunile obfinule cx polen{imetrele de ton in pozifile limita (pe trecvenja data), exprimat in Gecibeli, indica limita de reglaj @ tonului 36. Compensarea tonului in cazul reglajului de volum reprezinta variajia caracieristicii de trecvenji @ Ampiilicatoruiui in luncie de pozijta polenfiometrulu de Yolum, Compensarea are ca scop a realizeze 0 asuel de Vanaie a caracleristicii de {reeven{a a amnpliticatorulut in ncye de intonsitatea sunelulul, inet accasia sat corespunda Yaciapilor caracterisiciior de Ireevenfa ale auzulut omenese Ja semnale de intensitate dite Realizarea acestei vompensdti permite sa se pastreze constania porveperea de catse auditori a timbruiui sunetu- {ai atunci ‘cind potenfiometrul de volun se alla in dil rite poziii. Procedeul de determinare. De la generatorul de joasé irecventé se aplica la bornele de intrare ale ampiiticatoruli © teasiune cu irecvente de 10W) Ma, asllel ineit pe sarcina Gmphnicatorulul s4 se oblina tensiuea de iepire nowinala, polwijioiiettul de Volum hind sus pe pozifia de ampuneace Maxima, Astle) sc ridiea earacterisiiva de Wrecveuja a an pliicatorului, Kidicarea caracteristieli de trecvenja se repela Ge citeva ori, de liceare data micyorindu-se cu ajutorul po~ feijiometrului de volum tensiunea de fesire cu cite 10 av. Pe baza datelor ovjinute se construiesc caracteristicile am. pliicatorului pentru diteritele pozipi ale potenyiometrmui s Volum. Acestea trebuie sa corespuuidd aproxiinativ curbe- lor de volum egal, Aceasta se ovjine auunci cind pentru fiecare Yariajie cu 20 dB a tensiutii de trecventa 10U0 He fensiunea variazd cu 11¢24B 1a trecvenja de 10v Hz. 16. Nivelul electulut local este raportul dintre tene sivinea de fect local (brum) si lensiunea nominala 1a iopl- rea amplificatorulu Procedeu! de mdsurare. Tensiunea de brum se ma- soard ia iesirea amplificatorulul, Bornele de intrare trebuie 4 fie seurieireuitate, jar potenfiometrele de volum si ton 3° aaza pe pozifia de tensiune de brum maxima. ‘Tensiunoa tisuratd, raportald la tensiunea de iogire nominala si ex- primata in decibel, indica nivelul efectului local (do brum) Al amplificatorului. Daca amplificatorul ate'la iesire un dis- poaitiv antibrum (de exemplu bobina antibrum in difwzor), btunel masurarea fensiunit de brum se face inaintea acestu fispozitiv (pe infdjurarea secundard a transformatorulu de iesire) 17, Rezistenfa de fesire a ampliicatorului este re- aistenja in curent alternativ (de joasd freeven{a) masurata CONSTRUCTIA §T CALCULUL AMPLIFICATOARBLOR DE JOASA ¥RECVENTA 143 fiilre bomele de iesire ale amplificalorului, cu condifia ca Ssursa de semnal sa fie conectati ta intrarea ampliticato- Fului, 4ara ins a debita tensiune (deci la intrarea ampl Ticatorului este conectatii rezisten{a intern’ a sursei de somnal, tensiunca find egalé cu zero). Rezistenta de iesire a amplificatorului sunteaai difu- a sifel rezonanjele, cea ce produce finiiormizarea caracteristicii de freeventd a difuzorului, De ceca, rezistenja de iesire a ampiilicatorului trebule si Tie nied | fa amplificatoarele de bund calitale aceasta este de ordinul zecimilor sau chiar sutimilor de ohm. Daca etajul final lucreaza ct curenti de grild, etajul precedent trebuie si aia o rezistenté de iesire eit mal mi fecesara pentru a micgora distorsiunile de neliniaritate create de curentii de grild. 8.2, CONSTRUCTIA $I CALCULUL AMPLIFICATOARELOR DE JOASA FRECVENTA Amplificatoarele de joasé frecvenfé pentru _amatori, care urmonzd s4 lucreze in radioreceptoare, televizoare. sau €2 amplilicatoare separate, de exemplu pentru picupuri, se construiesc de obice! dupa schema-bloe indicata in fig. 8-1. o Fig. 02, Sehemarbloc a ampiitioatoruius de JoasA freeventi, [Anpiticetor |__| Cini deie- Pre if earl | wD outere || sre serena) Gireuitde calor ‘anirere Astiel de ampliticatoare au intotdeauna wn circuit de intrace Galeulat pentru 0 enumita valoare a tensiunil de intrare (sursa: microfon, cap de picup, etajul detector al recep- torului ele.), un preampliticator (amplilicator de. tensiune), Gestinat pentru a'mari tensiunea pina la 0 anurnlla valoare fhoeesaré tuncfionarii, normale a etajului final, un amplifi- ator de pulere (claj final), care transmile in cireuitul de fesire puterea necesard a Semnalului util, gf circullul de iesire Sau sarcina amplificatorului (difuzor, linie de radio Hieare, cap de magnetofon etc.) In functie de destiaafie, amplifieatorul poate avea unul say mai mulie otaje de prearmplificare, un etaj simplu sau dubluamplifieator de putere, precum si circuite de corecfic sau de reaclie negati La calculul amplifieatorului, de obicei, se cunoaste tensiunea sursei semnalului util, banda de frecvenfe nece- sard 2 ampiificatorului, coeficientul de distorsiuni de neli- Diaritate, impedanfa i’ pulerea (sau tensiunea) in sareind. in alard de aceasta, este necesara s& se cunoascl valoarea distorsiunilor de ireeven{’, care s& se distribuie eorect pe Gileritele elaje. Distorsiunile ce Irecven}i sint eonditionate fe existen|a elementelor reactive in schema. In eazul tn care distorsiunile de frecvenfa sint apreciabile, tonul poate vari aiit de mult incit cuvintolo transmise au mai sint inteligi- bile, far sunelul diferitelor instrumente muzicale este foarte fre de decsebit, Pentru reproducerea corecis, fara distor Siuni, a diferitelor programo este necesari o amplificare luniforma a tuturor frecventelor in limitele benzii de free venfe date. Tolusi in practic nu se poate indeplini tnlot, deauna aceasté condifie. Experionfa a aréiat of distorsiue nile de frecvenja nu sint sesizate de auz in cazul in care