Capitolul 1 CONCEPTE DE BAZA ALE MANAGEMENTULUL jermenul de management este utiliza in literatura de specialitate I coccidentala anglo-saxond, pentru a defini conceptul de conducere. de gestiune, ca teorie si/sau activitate practicd, cu semnificatia de a fine in mana", a conduce in mod eficace”. in dictionarul enciclopedic, managementul este explicat prin, stinfa organizarii si conducerit intreprinderii" sau prin .ansamblul activitatilor de organizare si conducere in scopul adoptarii deciziilor optime in proiectarea si reglarea proceselor microeconomic”. Explicatia data in dictionarul enciclopedic poate fi criticatd, deoarece, in prima variant, managementul ar consta fie in exereitarea unei singure furetii (organizarea), fie prin termenul conducere care nu surprinde toate valenjele conceptului de management, iar in a doua varianta se introduce in plus adoptarea deciziilor, dar, ce asemenea, numai in dowd functii de prevedere (proiectare) si control-reglate (reglare). 1,1, TRIPLA SEMNIFICATIE A MANAGEMENTULUL Managementul Pentru prima data, managementul a aparut ca activitate ca rezuliat practic, in forma ei empirica, avind la baci elemente al muncii intuitive ca: talentul, experienja, capacitatile personale ale constiente conducdtorului. La baza aparitiei_managementului ca sociale activitate practic’ a stat procesul de munca, sub dublul su aspect, ca proces constient si proces social. aCapitotui 1 CONCEPTE DE BAZA. Managementul ‘ca activitate practices ALE MANAGEMENTULUL Caracterul constient al muneii impune realizarea unor obiective, ceea ce reclam’ o activitate de prevedere, aceasta constituind una dintre finefiile managementului. Dac analizim corect comportamentul nostru, al oamenilor, realizim c& nu intreprindem nimie fi a avea in vedere realizarea unor obiective, mai apropiate sau mai indepartate, pe care le constientizim mai mult sau mai pufin. Ca urmare, irebuie s4 ne stabilim astfel de obiective, ceea ce inseamn’ si se desfisoare activitati de prevedere. Pe de alti parte, caracterul social al muncii, dat de desfigurarea unor activititi in grup, a impus si impune © organizare @ muneii membrilor grupului, 0 coordonare a e“orturilor depuse de componentii grupului, 0 antrenare @ componentilor grupului la realizarea obiectivelor pe care ‘grupul trebuie si le indeplineasca, un contro! al modului de desfisurare a activitagilor de catre membrii_grupului si a gradului de indeplinire a obiectivelor, Toate acestea reprezinta alte functii ale managementului. Pentru a explica din punct de vedere conceptual termenul de management, in contextul roménesc, considerim el este necesar s& surprindem tripla seranificajie a acestuia, anume de: activitate practica (proces), centru de decizie si diseiplina stingifia. Managementul ca activitate practic’ (proces) poate fi definit ca ,,un tip special de muned intelectuala, prin care 0 persoand (managerul, liderul, conduedtorul) determina alte ppersoane (subordonayii) sd desfésoare anumite activitayi in vederea reali Altfel spus, activitatea practied, sau procesul de management consti tot intr-un proces de muncd, prin care managerul influenfea74 activitatea si/sau comportamentul a cel putin unei alte persoane decat el insusi. Aveste procese de ‘nunca apar ined din momentul constituiii primelor grupuri organizate, care urmareau realizarea unor scopuri comune, ahsolut necesare existentei lor. Evident cB, la inceput, aceast “i unor obiective" 16conc DE BAZA. Capitolut 1 ALE MANAGEMENTULUL Managementul ca si centru de decizi ‘Managementul a disciplina ifica influenfé venea din partea unor persoane care se remarcau prin calitaji personale deosebite, cum ar fi forja fizica, inteligenfa, experienta ete. De aceea, la inceput se putea vorbi despre 0 activitate empiricd de management, bazati pe intuitie, fler, in cadrul careia stabilirea scopurilor, coordonarea eforturilor, organizarea muneii — practic toate activitatile specifice subiectului conduedtor — nu aveau la baza cunostinte stiintifice. © alta semnificafie a managementului, freevent intalnita in vorbirea curent’, este cea de centru de decizie situat la diferite niveluri ierarhice ale organizajiei, si chiar ale society Managementul ca si centru de decizie este reprezentat de .persoana sau grupul de persoane investite cu 0 autoritate formalé, in virtutea careia iau decizit prin care vor influenja ‘activitatea si/sau comportamentul altor persoane' in cadrul unei organizatii pot fi identificate mai multe centre de decizie cum sunt: Acunarea Generali a Actionarilor (AGA), Consiliul de Administratie (CA), Comitet de Direetic (CD), Manager General, Drector de productie, Sef de serviciu ete. Fiecare dintre aceste centre de decizie dispune, potrivit Regulamentului de Organizare si Functionare (ROF) sau a figelor de post, de o anumita competenté decizionala, Freevent, se utilizeaz nojiunea de management pentru a desemna teoria din acest domeniu, preocuparile specialistilor de a prezenta un ansamblu ce cunostine despre modul de acfiune practic’ a managerilor, care si devin’ un model pentru cei care fac primii pasi in aceasta profesie. Aceasti semnificajie vizeaza ccea ce rumim managementul ca obiect de studiu in instituyile de invayimaint. Managementul ca disciplina stiingifieareprezinta explicarea naturii yi a trasdturilor procesului de management, conturarea unui ansamblu organizat de cunostinge specifice forméirii managerilor yi orientarit actvitatié lor*. 17