Capitolul 6 PUNTI DENTARE Absenta de la 1 pana la 13—15 din{i fn cadrul unei arcade dentare se numeste edentatie partialéa. Tratamentul edentat par- fiale este efectuat cu ajutorul protezelor dentare care pot fi imparti- te in: punfi dentare; proteze partiale mobilizabile acrilice cu placa; proteze partiale mobilizabile scheletate. Alegerea unei sau altei constructii protetice depinde de diferiti factori: topografia zonei edentate, intinderea bresei, starea tesuturilor dure si a parodontu- lui dinfilor restanfi, tipul de ocluzie, relafiile interdentare, starea generala a organismului si unele momente legate de profesia pa- cientului, condifiile tehnico-materiale existente etc. Una dintre cele mai vechi constructii protetice si mai frecvent utilizata la tratamentul edentatiei_parfiale este puntea dentara (proteza conjuncta). Acest dispozitiv poate fi comparat cu o con- structie inginereasca in forma de pod si serveste la restabilirea integritafii arcadelor dentare si la inlaturarea dereglaritor func- fionale provocate de edentatia partiala in cazurile prezentei bre- selor intercalate, reduse, intinse si multiple. Caracteristica puntilor dentare. Dupa modul de agregare pe din- {ii-stalpi puntea dentara poate fi fixa si mobilizabila. Puntea den- tara fixa prezinta o constructie proteticd care se fixeaza pe dintii- stalpi prin cementare cu cement special sau incleiere cu materiale adezive si care poate fi inlaturata din cavitatea bucala numai de medic. Puntea mobilizabila se fixeazi pe dintii-stalpi cu ajutorul elementelor de agregare speciale datorita zonelor retentive ale dintilor si pot fi deplasate din cavitatea bucala si de pacient. Puntile dentare sunt constructii rigide nedeformabile rezistente la rupere, tocire si care restabilesc functia masticatoare pana la 85—100%. Ele transmit pe cale fiziologicd presiunile masticatoare ce revin de la dintii antagonisti asupra parodontului dintilor-stalpi. Ocup4nd in cavitatea bucala un spa{iu egal sau mai mic cu al din- tilor naturali, puntile dentare sunt bine tolerate de pacienti si ca regula nu provoaca dereglari de fonatie, de temperatura, sensibi- litate tactila, gustativa etc. Avand suprafeje morfofunctionale ase- manatoare cu ale dintilor naturali si fiind confectionate din mate- riale contemporane (acrilate, ceramicad), permit si restabilirea as- pectului fizionomic. 254Totodata puntile dentare pot prezenta si unele dezavantaje: ap- licarea lor necesita prepararea dinfilor-stalpi si redarea paralelis- mului intre ei; apare posibilitatea suprasolicitarii functionale a dintilor-stalpi si afectarii parodontului marginal, pot surveni ero- ziuni sub corpul puntii, manifestari alergice etc. Aceste dezavan- taje pot fi excluse, daca corect vor fi realizate procesele complexe clinico-tehnologice de confectionare. 6.1. Elementele componente ale puntilor dentare Puntile dentare sunt compuse din doud elemente: a) dispozitive de agregare; b) corpul de punte (fig. 161). Dispozitivele de agregare au rolul de a solidariza corpul de punte la extremitati cu scopul integrarii protezei conjuncte in ar- cada dentara afectata. Ca elemente de agregare pot fi utilizate toa- te varietatile de microproteze unidentare, cu ajutorul cérora puntea dentara se fixeaza de dintii-stalpi gi constituie toiodata un mijloc terapeutic, in caz de leziuni coronare. Microprotezele ca elemente de agregare sunt supuse unor forte suplimentare, preluate de la nivelul corpului de punte, transmifandu-se astfel presiunile mas- ticatoare ce revin de la dintii antagonisti dintilor-stalpi. Corpul de punte (sau dintii intermediari) este reprezentat de un bloc de dinti artificiali ce inlocuiesc din{ii absenti din spatiul edentat al arcadei dentare cu scopul restaurdrii integritatii si a functiilor dereglate ale sistemului stomatognat. Corpul de punte solidarizat la elementele de agregare formeazi o singura piesa protetica — puntea dentara. Dupa materialul din care este confectionat si aspectul fiziono- mic deosebim: a) corp de punte metalic (din aliaje nobile si inobile), care este socotit nefizionomic; b) corp de punte nemetalic (din acrilate sau ceramica), consi- derat fizionomic; c) corp de punte mixt (metaloacrilic, metaloceramic); in de- penden{a de modul cum materialul fizionomic acopera componenta Fig. 161. Elementele componente ale punfii dentare: a — elementele de agregare; 6 —corpul de punte 255metalicd, corpul de punte poate fi partial fizionomic si total fizio- nomic. Suprafata corpului de punte ce prezinta raport cu apofiza alveo- lara, cunoscuta si sub numele de suprafata mucozala, poate avea forme diverse, care in unele cazuri prezinta zone retentive pentru resturi alimentare. Prin urmare, forma corpului de punte trebuie sa favorizeze indepartarea resturilor alimentare prin mecanismul de autocuratare si curatare mecanicd, aducdnd la o igiend satis- facatoare a cavitatii bucale. Au fost concepute si imaginate mai multe posibilitati de.a reda corpului de punte diverse rapoarte fata de apofiza alveolara in de- pendenta de mai mulfi factori: topografia edentatiei, inaltimea, forma si latimea apofizei alveolare, morfologia coronara a dintilor- SS (dinfi cu dimensiuni mari, voluminosi sau dimensiuni reduse, mici). Astfel deosebim: a) corp de punte cu contact in sa; b) corp de punte cu contact in semisa; c) corp de punte tangent linear; d) corp de punte cu contact punctiform; e) corp de punte suspendat (fig. 162). Corpul.de punte in sa este indicat 1a puntile dentare mobili- zabile, ins4 individual poate fi modelat cu unele particularitati si la puntile fixe in zona frontala, cénd apofiza alveolara este lata. Unii autori (H. Kalamkarov, T. Varadian) de asemenea recoman- da aceasta forma de corp la puntile din metaloceramica, cand este afectat parodontul pentru realizarea suporturilor mixte dento-paro- dontal si muco-osos. Suprafata mucozal& a corpului de punte de acest tip red& in- tocmai forma spatiului edentat in sens mezio-distal si vestibulo-oral si prezinté contact intim cu mucoasa. Suprafetele vestibulara si orala se extind pe versantele respective ale apofizei alveolare pana la linia ce marcheaza coletul dintilor naturali. Avand dimensiuni si aspect morfofunctional identice cu ale dintilor naturali, este bi- ne tolerat de pacienti si ofera restaurarea aspectului fizionomic si a functiei fonetice fara modificdri. De mentionat ins& ea resturile alimentare ce nimeresc sub corpul de punte practic nu pot fi in- laturate fAcandu-l ineficient din punct de vedere igienic. In urma acestui fapt pot apdrea leziuni inflamatorii ale mucoasei gingivale, Y in 2 fix d fr Fig, 162, Raportul corpului de punte cu apofiza alveolar’: a—in sa; 6—in semisa; c— tangent linear; d — punctiform; e — suispendat 256