INVENTARUL MECANISMELOR ADAPTATIVE IN RASPUNSURILE LA T.A.C. MARY R. HAYWORTH, PhD. EDITURA PROFEX 2005 Copyright pentru editia in limba englezi — C.P.S., Inc. New York - 2002 Copyright pentru editia in limba romana ~ Editura PROFEX, Bucuresti ~ 2005Cote critice: TOTALURI (A+B=5) o @ oe @ -planga” MECANISME DE APARARE Formagiune reactionaia (0 singur& eonsemnare per poveste) 1. Bunatate sau curdfenie exagerate 2. Atitudini de opozitie, rizvrtire, inpainare 3. Tonul povestirii opus confinutului imaginit ‘Amulare si ambivalent (0 singura consermnare per poveste) 1. Anulare 2. Utilizarea de altemative;fraze echilibrate (adormit ~treaz; cald — rece, etc.) 3. Indecizie a subiectului sau a personajului din poveste 4. Clarificari (2g. ,adicd Monn Ef Bono kzolare 1. Atitudine detagata (asa ceva nu exist 2. Caracter literal (,nu'se vede aici, aga ca o si spun eu”) 3. Comentari asupra povestiri /imaginii (.Asta e grozava’’ .O sa spun una frumoasi 4, Amuzament pe seama plangei, exclamatii 5. Utilizarea de povesti standard, din reviste, sau de teme si personaje legendare 6 1. 8 9 doar un desen”) >. Descriere in detaliu, logic’: ,Sfarsit”; punerea de titluri povestrilor Detalii amiinungite, nume, citate (,patru ore”; si ea ina spus: w...”) Pierderea de personaje pe parcursul povestii Personajele renunt datorita supararit 10, Subiectul se aliazA cu parintii contra personajelor de copii , copilului Refulare si denegare I. Personajul copil e rabator, se controleazA, se conformeazi, este bun, tage invatfiminte 2. Accept soarta, desi mu-i convine 3. Pedepse prelungite sau indepartate 4. A fost doar un vis” 5. Vita sau pierde cova 6. Omite personaje sau obiecte din poveste (la #10° trebuie si omiti si mentioneze toaleta si cada sau prosopul) 7. Omite continutul obisnuit al povesti 8. Nu ofera o poveste sau o fantasma (doar deserie mecanie planga) 9. RefiwzA planga Preféicdtorie 1, Copil superior adultutui, ride pe seama adultului, este mai destept, pictleste adultul, se furigeazi, se preface, se ascunde de el, furd de la avesta, trage cu ochiul pe ascuns sau il spioncaza (0 singuré consemnare per poveste) 2. Adultul picsleste copilul, nu este eeea ce pretinde (o singurs consemnare per poveste) Simbotizare 1. Copilul se joaca in pat 2, Observa patinii in pat (5) 3. Deschide fereastra (#5, #9); sapil o groapli sau cade tn ea 4. Nasterea de copii 5. Fringhii rupte (#2); scaune sau bastoane rupfe (#3), baloane sparte (#4); tragerea de oad’ sau edlcarea pe ea (#4, #7); pat Piramat (#9) 6, Plosie, rau, apa, furtuna, frig 7. Foe, explozie, distrugeri 8. Befe, cutite, arme de fac 9. Taictur, intepatur, rniri, ucideri(altele decat prin inghitire) 10, Deprivare orala dezaprobs activnile cori 2, dacdi amandowa sunt rispunsuri E2@ @) @) «) (sau 2k) Introiectie si proiectie 1. Atacatorul este atacat, ,a manca gia fi mancat” 2. Cel nevinovat este maneat sau atacat 3. Copilul este agresor (mugca, loveste, arunca; nu include atacurile verbale sau ironiile) 4. Personajele se invinovajesc reciproc 5. Ceilalti au secrete sau rid pe seama cuiva 6. Subiectul adaugd detalii, obiecte, personaje, sau teme orale 7. Magie sau puteri magice FOBIC, IMATUR SAU DEZORGANIZAT Frici si anxietate 1. Copilul se ascunde de pericole, fisge din cauza frici 2. Se teme de pericole externe (vant, fantome, animale sAlbatice, monstri) 3. Vise despre pericole 4. Parinti morti, plecati, sau care nu dorese copilul 5. Lapsus linguae Regresii 1. Cantitate mare de afect in relatarea povestilor 2. Referinte personale 3. Mancare varsata 4, Patul sau pantalonii udati, apa varsata 5. Mizerie, dezordine, miros greu; persoane sau obiecte cazute in toaleté 6, Fantome, vrijitoare, case bantuite Control slab sau absert 1. Oase, singe 2. Otrava 3. Onomatopee sau cuvinte fra sens 4, Perseverarea unor continuturi neobignuite din povestri anterioare 5. Gandire tangentiala, pierderea asociatiilor 6. Conginut bizar IDENTIFICARE Adecvaté, de acelasi sex 1. Subiectul se identifica cu pairintele sau cu un personaj copil de acelasi sex. 2. Copil gelos pe piirintele de sex opus, certat sau pedepsit de acesta 3. Copilul iubeste parintele de sex opus, sau este ajutat de acesta Confuzie a sexului, sau idemtificare de sex opus 1. Subiectul se identifica cu parintele sau cu un copil de sex opus 2. Copilul se teme de parintele de sex opus, este certat sau pedepsit de acesta 3. Netecunoasterea de citre subiect a sexului sau a speciilor 4. Lapsus linguae referitor la sexul personajelor