Curs de Matematică - Rezerva

Doina Constanța Mihai – Matematică pentru învățământul școlar și preșcolar.
Cuprins
Introducere
I. Elemente de logică matematică, mulțimi, operații cu mulțimi……………………….5
I.1 Propoziții logice, operatori logici, tautologii………………………………………...5
I.2 Cuantificatorii logici existențial (∃) și universal (∀)………………………………..7

I.3 Mulțimi, incluziunea mulțimilor, egalitatea mulțimilor……………………………..1
I.4 Operații cu mulțimi…………………………………………………………………13
I.5 Proprietățile operațiilor cu mulțimi…………………………………………………15
I.6 Relații definite pe mulțimi………………………………………………….………17
I.7 Exerciții rezolvate……………………………………………………………..……19
I.8 Exerciții propuse……………………………………………………………………21
II. Mulțimea numerelor naturale………………………………………….……………23
II.1 Mulțimea numerelor naturale. Axiomele lui Peano………………………………..23
II.2 Operații cu numere naturale, proprietăți………………………………..………….23
II.3 Exerciții rezolvate………………………………………………………………….25
II.4 Puteri, operații cu puteri……………………………………………………………28
II.5 Metoda inducției matematice………………………………………………………29
II.6 Sisteme de numerație. Ordinea efectuării operațiilor…………………...…………31
II. 7 Exerciții rezolvate…………………………………………………………………33
II.8 Relația de inegalitate a numerelor naturale………………………………………...34
II.9 Teorema împărțirii cu rest………………………………………………………….35
II.10 Divizibilitate, criterii de divizibilitate…………………………………………….37
II.11 Exerciții rezolvate……………………………………………………...…………40
II.12 Exerciții propuse………………………………………………………………….43
III. Mulțimea numerelor întregi………………………………………….……………..50
III.1 Valoarea absolută (modulul) unui număr întreg………………………………….51
III.2 Adunarea și înmulțirea numerelor întregi, proprietăți…………………………….51
III.3 Puteri, operații cu puteri…………………………………………………………..55
III.4 Teorema împărțirii cu rest………………………………………………………...56
III.5 Ordinea efectuării operațiilor……………………………………………………...57
III.6 Relația de inegalitate a numerelor întregi…………………………………………58
III.7 Exerciții rezolvate…………………………………………………………………59
III.8 Exerciții propuse…………………………………………….…………………….60
IV. Mulțimea numerelor raționale……………….……………………………………..62
IV. 1 Operații cu numere raționale, proprietăți…………………………….………..…66
IV.2 Puteri cu exponent număr negativ……………………………………………..…68
IV.3 Operații cu puteri…………………………………………………………………69
IV.4 Exerciții propuse………………………………………………………………….70
IV. 5 Rapoarte și proporții……………………………………………………………..72
IV.6 Proporții, proprietatea fundamentală a unei proporții……………………………73
IV.7 Aflarea unui termen necunoscut al unei proporții………………………………..75
IV.8 Proporții derivate…………………………………………………………………76
IV.9 Șir de rapoarte egale………………………………………………………………77
IV.10 Proporționalitate directă și proporționalitate inversă……………………………78
IV.11 Regula de trei simplă…………………………………………………………….79
IV.12 Regula de trei compusă…………………………………………………………80
IV.13 Împărțirea unui număr în părți proporționale cu mai multe numere……………81
IV.14 Probleme propuse……………………………………………………………….82
IV.15 Procente, aflarea a p% dintr-un număr dat………………………………………82
IV.16 Creșteri și descreșteri cu p%................................................................................84
IV.17 Aflarea unui număr când se cunoaște p% din el……………………………...…84
IV.18 Aflarea raportului procentual……………………………………………………85
IV.19 Probleme propuse………………………………………………………………..86
V. Unități de măsură……………………………………………………………………..87
V.1 Unități de măsură pentru lungime………………………………………………….87
V.2 Unități de măsură pentru capacitatea corpurilor.....................................................87
V.3 Unități de măsură pentru masa corpurilor…………………………………………88
V.4 Unități de măsură pentru timp……………………………………………………..89
V.5 Unități de măsură pentru suprafață……………………………………………...…89
V.6 Unități de măsură pentru volum sau capacitate…...................................................90
V.7 Exerciții rezolvate………………………………………………………………….91
V.8 Exerciți propuse……………………………………………………………………92
VI. Elemente de geometrie……………………………………………………………….93
VI.1 Dreapta, semidreapta, segmentul de dreaptă, unghiul…………………………….93
VI.2 Triunghiul, clasificarea triunghiurilor…………………………………………….94
VI.3 Relații metrice în triunghiul dreptunghic…………………………………………96
2
VI.4 Patrulatere, dreptunghiul, pătratul, rombul, paralelogramul, trapezul dreptunghic,
trapezul isoscel…………………………………………………………………………………..98
VI.5 Exerciții rezolvate………………………………………………………………..102
VI. 6 Exerciții propuse………………………………………………………………...103
VII. Metode de rezolvare a problemelor de aritmetică………………………………106
VII.1 Metoda sintezei…………………………………………………………………106
VII.2 Probleme propuse……………………………………………………………….107
VII.3 Metoda reducerii la unitate……………………………………………………..108
VII.5 Metoda figurativă……………………………………………………………….109
VII.7 Metoda înlocuirii……………………………………………………………….114
VII.9 Metoda comparației……………………………………………………………..116
VII.10 Probleme propuse……………………………………………………………...119
VII.11 Metoda falsei ipoteze………………………………………………………….120
VII.13 Metoda mersului invers …………………………………………………….…123
Bibliografie……………………………………………………………………………128
3
Introducere
Într-un studiu introductiv Academicianul Nicolae Teodorescu afirmă: “Aptitudinile

pentru matematică și muzică se destăinuiesc cu precădere de timpuriu, ca ghioceii ce răsar din
zăpada începuturilor de primăvară. Ele trebuie puse în lumina unui soare cald și surâzător și
ferite de a fi înăbușite sau strivite de nepăsare sau miopie.”
În puținele cuvinte este redată esența necesității unei pregătiri temeinice a viitoarelor
cadre didactice ce au ca sarcină să descopere talente în matematică, încă din clasele primare.
Încerc prin acest curs de matematică pentru învățământul școlar și preșcolar să ofer
câteva cunoștințe de logică matematică și teoria mulțimilor, mulțimea numerelor naturale, a
numerelor întregi și raționale, dar și operații cu numere naturale întregi și raționale și proprietăți
ale acestora, unități de măsură și elemente de geometrie. În finalul fiecărui capitol sunt rezolvate
exemple, exerciții și probleme unele cu mai multe metode, astfel ca, fiecare cu talentul său să
utilizeze metoda care o consideră mai ușoară, considerând că, fiecare are percepția sa, chiar și
atunci când se caută soluția unei probleme. Cartea se adresează în primul rând studenților de la
profilul pedagogic dar poate fi utilizată de institutorii pentru învățământul școlar și preșcolar dar
și de elevi, de părinții care doresc să-și ajute copiii la teme.
Ultimul capitol este numit “Metode de rezolvare ale problemelor de aritmetică” și sunt
prezentate 7 metode specifice raționamentului aritmeticii cu rezolvări de probleme dar și
probleme propuse.
Închei mica introducere cu citatul lui Leonardo da Vinci “Cu cât cunoști mai mult, cu
atât iubești mai mult.”, încercați să iubiți matematică cunoscând-o din ce în ce mai mult. Acest
curs este un început.
4
I. Elemente de logică matematică. Mulțimi operații cu mulțimi
I.1 Propoziții logice, operatori logici, tautologii
Uneori, cuvintele și frazele utilizate în matematică au un sens care nu coincide cu sensul

uzual. Pentru a ne putea înțelege între noi, trebuie să vorbim aceeași limbă, deci sunt necesare în
studiul matematicii, câteva noțiuni de logică matematică.
Definiție: În logică, se numește propoziție un enunț despre care se poate decide dacă
este adevărat sau fals.
Dacă o propoziție este adevărată i se asociază valoarea de adevăr „1” sau 𝐴, iar dacă
este falsă i se asociază valoarea de adevăr „0” sau 𝐹.
Propozițiile imperative, exclamative și interogative nu sunt considerate propoziții din
punctul de vedere al logicii matematice.
Propozițiile se notează cu litere mici de tipar.
Exemple: 𝑝: „5 + 9 = 14”, 𝑣(𝑝) = 1 sau (𝐴);
𝑞: „ 9 < 5”, 𝑣(𝑞) = 0 sau (𝐹);
„Sofia, fi cuminte!”, „Vai, ce mult a nins!” , „Mario, când mergem la plajă?” nu sunt
propoziții logice.
Din propozițiile simple se obțin propoziții compuse cu ajutorul operatorilor logici:
negația, disjuncția, conjuncția, implicația și echivalența.
Definiție: Negația unei propoziții 𝑝 este o nouă propoziție, „𝑛𝑜𝑛 𝑝” care se notează: 𝑝
sau ┐𝑝 și este adevărată când 𝑝 este falsă și falsă când 𝑝 este adevărată. Această definiție este
redată succint cu ajutorul tabelei logice de adevăr:
𝑝 𝑝
1 0
0 1
Definiție: Dacă 𝑝 și 𝑞 sunt două propoziții, disjuncția lor, notată 𝑝˅𝑞 ( 𝑝 sau q) este o
propoziție adevărată când cel puțin una din cele două propoziții este adevărată și falsă când
ambele propoziții sunt false. Tabela de adevăr pentru 𝑝˅𝑞 este:
5
𝑝 𝑞 𝑝˅𝑞
1 1 1
1 0 1
0 1 1
0 0 0
Definiție: Se numește conjuncția propozițiilor 𝑝, 𝑞 propoziția notată 𝑝˄𝑞 ( 𝑝 și 𝑞 )
adevărată numai când ambele propoziții sunt adevărate, în alte situații este falsă. Tabela de
adevăr pentru 𝑝˄𝑞 este:
𝑝 𝑞 𝑝˄𝑞
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 0
Definiție: Se numește implicația propozițiilor 𝑝, 𝑞 propoziția notată 𝑝 → 𝑞 ( se citește
𝑝 implică 𝑞) falsă numai când 𝑝 este adevărată și 𝑞 falsă, în celelalte cazuri este adevărată.
Definiția implicației propozițiilor, 𝑝 → 𝑞 este redată în tabela logică de adevăr:
𝑝 𝑞 𝑝→𝑞
1 1 1
1 0 0
0 1 1
0 0 1
Observație: În matematică implicația propozițiilor, atunci când are o importanță
deosebită, se numește teoremă. Propoziția 𝑝 se numește ipoteza teoremei iar 𝑞 se numește
concluzia și se formulează astfel: „Dacă are loc 𝑝 atunci are loc 𝑞”.
Propoziția „Dacă are loc 𝑞 atunci are loc 𝑝” se numește reciproca teoremei.
Un exemplu celebru este Teorema lui Pitagora: dacă un triunghi este dreptunghic atunci
suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei. În acest caz, avem ipoteza 𝑝: „un
triunghi este dreptunghic” iar concluzia 𝑞: „suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul
ipotenuzei”.
6
Reciproca teoremei lui Pitagora se enunță astfel: „Dacă într-un triunghi suma pătratelor
catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei atunci triunghiul este dreptunghic.”
Observație: Nu toate teoremele admit reciproce adevărate.
Definiție: Echivalența propozițiilor 𝑝, 𝑞 este un operator logic care transformă

propozițiile date într-o propoziție adevărată numai când ambele propoziții au aceeași valoare de
adevăr. Se notează 𝑝 ↔ 𝑞 (𝑝 este echivalent cu 𝑞).
Definiția este redată mai jos în tabela de adevăr a echivalenței propozițiilor.
𝑝 𝑞 𝑝↔𝑞
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 1
Definiție: Propozițiile care conțin necunoscute, în logica matematică se numesc

predicate.
Sunt considerate predicate ecuațiile, inecuațiile cu una sau mai multe necunoscute, sau
orice alt enunț care conține necunoscute și care se transformă în propoziții adevărate sau false
atunci când necunoscutele iau diferite valori.
Exemplu: 𝑝(𝑥)„𝑥 + 5 = 11” este un predicat unar, conține o necunoscută,
𝑝(6)„6 + 5 = 11” este adevărată iar 𝑝(2)„2 + 5 = 11” este falsă.
Predicatele pot fi binare - conțin două necunoscute, trinare - trei necunoscute, multiple –
conțin mai multe necunoscute.
I.2 Cuantificatorii logici 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛ț𝑖𝑎𝑙 (∃) și 𝑢𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙 (∀).
Asupra predicatelor operează cuantificatorii logici 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛ț𝑖𝑎𝑙 (∃) și 𝑢𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙 (∀).
Definiție: Cuantificatorul 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛ț𝑖𝑎𝑙 (∃𝑥 ∈ 𝑀), 𝑝(𝑥), se citește există 𝑥 din mulțimea
𝑀 pentru care are loc 𝑝(𝑥), este o propoziție adevărată dacă există, cel puțin un element în
mulțimea 𝑀, care transformă predicatul 𝑝(𝑥) într-o propoziție adevărată.
Din punctul de vedere al logicii matematicii, definiția de mai sus se poate da astfel:
7
Fie 𝑀 o mulțime nevidă, 𝑀 = {𝑥1 , 𝑥2 , … , 𝑥𝑛 } ,
(∃𝑥 ∈ 𝑀, 𝑝(𝑥)) ≡ (𝑝(𝑥1 ) ∨ 𝑝(𝑥2 ) ∨ … ∨ 𝑝(𝑥𝑛 ))
Exemplu : (∃𝑥 ∈ 𝑀 = {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 = 9 , (𝐴) ; deoarece există valoarea 𝑥 = 5

pentru care propoziția este adevărată, 5 + 4 = 9 (𝐴).
(∃𝑥 ∈ 𝑀 = {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 = 21, (𝐹); pentru că nici o valoare din mulțimea 𝑀

adunată cu 4 nu dă 21.
Definiție: Cuantificatorul 𝑢𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙 (∀𝑥 ∈ 𝑀), 𝑝(𝑥) , se citește oricare ar fi 𝑥 din

mulțimea 𝑀 are loc 𝑝(𝑥) , este o propoziție adevărată dacă toate elementele mulțimii 𝑀
transformă predicatul 𝑝(𝑥) într-o propoziție adevărată.
Asemănător definiția poare fi enunțată și astfel:
Fie 𝑀 o mulțime nevidă, 𝑀 = {𝑥1 , 𝑥2 , … , 𝑥𝑛 } ,
(∀𝑥 ∈ 𝑀, 𝑝(𝑥)) ≡ (𝑝(𝑥1 ) ∧ 𝑝(𝑥2 ) ∧ … ∧ 𝑝(𝑥𝑛 ))
(∀𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 = 9, ( 𝐹); deoarece propoziția nu este adevărată pentru toate

valorile lui 𝑥 din mulțimea indicată.
(∀𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 > 4 , (𝐴) ; pentru că propoziția este adevărată pentru toate
valorile lui 𝑥 din mulțimea indicată.
Regulile negație: Negația propoziției ”Există 𝑥 ∈ 𝑀 pentru care are loc 𝑝(𝑥) ” este
echivalentă cu: ”Oricare ar fi 𝑥 ∈ 𝑀 are loc non 𝑝(𝑥)”. Scriem matematic:
(∃𝑥 ∈ 𝑀), 𝑝(𝑥) ↔ (∀𝑥 ∈ 𝑀), 𝑝(𝑥).
Și negația propoziției ”Oricare ar fi 𝑥 ∈ 𝑀 are loc 𝑝(𝑥)” este echivalentă cu ”Există

𝑥 ∈ 𝑀 pentru care are loc non 𝑝(𝑥)” scriem matematic:
(∀𝑥 ∈ 𝑀), 𝑝(𝑥) ↔ (∃𝑥 ∈ 𝑀), 𝑝(𝑥).
Exemplu: (∃𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 = 9, (𝐹) ↔ (∀𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 ≠ 9, ( 𝐹).
(∃𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 = 21, (𝐴) ↔ (∀𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 ≠ 21, (𝐴).
(∀𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 = 9, ( 𝐴) ↔ (∃𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 ≠ 9, (𝐴).
8
(∀𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 > 19, (𝐴) ↔ (∃𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 ≤ 19, (𝐴).
Definiție: Propozițiile compuse din propoziții simple cu ajutorul operatorilor logici care
sunt întotdeauna adevărate, indiferent de valoare de adevăr ale propozițiilor simple din care sunt
alcătuite, se numesc tautologii. Tautologiile sunt legi ale calculului propozițional și formează
baza raționamentelor matematice.
Cele mai cunoscute tautologii sunt:
1. Legea reflexivității: 𝑝 ↔ 𝑝.
2. Legile de idempotență: (𝑝˄𝑝) ↔ 𝑝; (𝑝˅𝑝) ↔ 𝑝.
3. Legile de comutativitate: (𝑝˅𝑞) ↔ (𝑞˅𝑝); (𝑝˄𝑞) ↔ (𝑞˅𝑝).
4. Legile de asociativitate: ((𝑝˅𝑞)˅𝑟) ↔ (𝑝˅(𝑞˅𝑟)); ((𝑝˄𝑞)˅𝑟) ↔ (𝑝˄(𝑞˅𝑟)).
5. Legile de distributivitate: (𝑝˄(𝑞˅𝑟)) ↔ ((𝑝˄𝑞)˅(𝑝˄𝑟));
(𝑝˅(𝑞˄𝑟)) ↔ ((𝑝˅𝑞)˄(𝑝˅𝑟)).
6. Legea silogismului: ((𝑝 → 𝑞)˄(𝑞 → 𝑟)) → (𝑝 → 𝑟).
7. Legile lui De Morgan: 𝑝˅𝑞 ↔ 𝑝˄𝑞; 𝑝˄𝑞 ↔ 𝑝˅𝑞.
8. Legea negării implicației: 𝑝 → 𝑞 ↔ 𝑝˄𝑞.
9. Legea dublei negații: 𝑝 ↔ 𝑝.

10. (𝑝 → 𝑞) ↔ (𝑞 → 𝑝). Teorema directă este echivalentă cu contrara reciprocei:
11. ((𝑝 → 𝑞 )˄(𝑞 → 𝑝 )) ↔ (𝑝 ↔ 𝑞) .
Dacă în cazul unei teoreme 𝑝 → 𝑞 este adevărată și reciproca sa 𝑞 → 𝑝 atunci cele două
propoziții sunt echivalente. Această tautologie se enunță cu sintagma: „Are loc p dacă și numai
dacă are loc q.”
Exemplu: Teorema lui Pitagora se enunță: „Un triunghi este dreptunghic dacă și numai
dacă suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei.”
12. Alte tautologii: 𝑝˅𝑝;
(𝑝 ↔ 𝑞) ↔ (𝑞 ↔ 𝑝);
(𝑝 ↔ 𝑞) ↔ (𝑝 ↔ 𝑞);
𝑝˄(𝑝 → 𝑞 ) → 𝑞;
((𝑝 ↔ 𝑞)˄(𝑞 ↔ 𝑟)) → (𝑝 ↔ 𝑟);
((𝑝 ↔ 𝑟)˄(𝑞 ↔ 𝑟)) → ((𝑝˅𝑞) ↔ 𝑟);
9
Tautologiile se demonstrează cu ajutorul tabelei de adevăr: 𝑝˅𝑝;
𝑝 𝑝 𝑝∨𝑝
1 0 1
0 1 1
Asemănător se demonstrează tautologia echivalențelor: (𝑝 ↔ 𝑞) ↔ (𝑝 ↔ 𝑞).
𝑝 𝑞 𝑝↔𝑞 𝑝 𝑞 𝑝↔𝑞 (𝑝 ↔ 𝑞) ↔ (𝑝 ↔ 𝑞)
1 1 1 0 0 1 1
1 0 0 0 1 0 1
0 1 0 1 0 0 1
0 0 1 1 1 1 1
Exemplu:7. Legile lui De Morgan: 𝑝˅𝑞 ↔ 𝑝˄𝑞; 𝑝˄𝑞 ↔ 𝑝˅𝑞.
𝑝 𝑞 𝑝˅𝑞 𝑝˅𝑞 𝑝 𝑞 𝑝˄𝑞 𝑝˅𝑞 ↔ 𝑝˄𝑞

1 1 1 0 0 0 0 1
1 0 1 0 0 1 0 1
0 1 1 0 1 0 0 1
0 0 0 1 1 1 1 1
𝑝 𝑞 𝑝˄𝑞 𝑝˄𝑞 𝑝 𝑞 𝑝˅𝑞 𝑝˄𝑞 ↔ 𝑝˅𝑞

1 1 1 0 0 0 0 1
1 0 0 1 0 1 1 1
0 1 0 1 1 0 1 1
0 0 0 1 1 1 1 1
8. Legea negării implicației: 𝑝 → 𝑞 ↔ 𝑝˄𝑞.
10
𝑝 𝑞 𝑝→𝑞 𝑝→𝑞 𝑞 𝑝˄𝑞 𝑝 → 𝑞 ↔ 𝑝˄𝑞.

1 1 1 0 0 0 1
1 0 0 1 1 1 1
0 1 1 0 0 0 1
0 0 1 0 1 0 1
.
9. Se dă următoarea propoziție, implicația “Dacă este soare atunci sunt vesel.” Negați
această implicație.
Soluție: Se folosește tautologia de la punctul 8. Astfel negația implicației “Dacă este
soare atunci sunt vesel.” se enunță astfel: “Este soare și nu sunt vesel.”
I.3 Mulțimi, incluziunea mulțimilor, egalitatea mulțimilor

Noțiunea de mulțime ca și relația de a fi elementul unei mulțimi fac parte din rândul
acelor obiecte matematice care nu se definesc, sunt noțiuni primare ale unei teorii matematice.
Mulțime este considerată o colecție de elemente care au sau nu o aceeași proprietate.
Mulțimile se notează cu litere mari de tipar. Elementele unei mulțimi sunt întotdeauna distincte
și nu contează ordinea în care sunt scrise. De obicei elementele unei mulțimi sunt scrise între
acolade.
O mulțime poate fi dată prin enumerarea elementelor sale, prin descrierea unei
proprietăți comune pe care o au toate elementele sau prin diagrame.
Exemple: Prin enumerarea elementelor fie mulțimile 𝐴 = {0, 1, 2, 3} și 𝐵 =

{0, 𝑎, 2, 𝑏, 𝑐} . Mulțimea 𝐴 mai poate fi dată și printr-o proprietate comună pe care o au
elementele sale. Astfel 𝐴 = {𝑥|𝑥 ∈ 𝑁, 𝑥 ≤ 3}, mulțimea elementelor 𝑥 cu proprietatea 𝑥 este un
număr natural mai mic sau egal decât 3. Alte exemple de mulțimi descrise printr-o proprietate
comună a elementelor sunt: mulțimea elevilor din clasa a III-a, mulțimea copacilor din curtea
școlii, mulțimea orașelor din județul nostru.
Pentru a arăta că un element se află într-o mulțime se utilizează semnul de apartenență

” ∈ ”, 𝑎 ∈ 𝐵, elementul 𝑎 aparține mulțimii 𝐵, 𝑎 ∉ 𝐴, elementul 𝑎 nu aparține mulțimii 𝐴.
În definirea unei mulțimi se folosesc și diagrame:
11
1
0 𝑎 2
2 3
𝑏 𝑐
Incluziunea mulțimilor: 𝐴 ⊂ 𝐵 . Mulțimea 𝐴 este inclusă în mulțimea 𝐵 dacă toate

elementele mulțimii 𝐴 se găsesc în mulțimea 𝐵 . 𝐴 ⊂ 𝐵 ↔ (∀𝑥 ∈ 𝐴 → 𝑥 ∈ 𝐵) . În acest caz
mulțimea 𝐴 se numește submulțime a lui 𝐵.
𝐴 ⊄ 𝐵. Mulțimea 𝐴 nu este inclusă în mulțimea 𝐵 dacă există cel puțin un element care
se găsește în 𝐴 și nu se găsește în 𝐵. (𝐴 ⊄ 𝐵 ↔ ∃𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∉ 𝐵).
𝐴 ⊆ 𝐵 . Mulțimea 𝐴 este inclusă sau egală cu mulțimea 𝐵 dacă toate elementele

mulțimii 𝐴 se găsesc în mulțimea 𝐵. 𝐴 ⊆ 𝐵 ↔ (∀𝑥 ∈ 𝐴 → 𝑥 ∈ 𝐵). În acest caz mulțimea 𝐴 se
numește o submulțime a lui 𝐵.
𝐴 ⊈ 𝐵. Mulțimea 𝐴 nu este inclusă sau egală cu mulțimea 𝐵 dacă există cel puțin un
element care se găsește în 𝐴 și nu se găsește în 𝐵. (𝐴 ⊈ 𝐵 ↔ ∃𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∉ 𝐵).
Egalitatea mulțimilor: 𝐴 = 𝐵. Mulțimea 𝐴 este egală cu mulțimea 𝐵 dacă 𝐴 ⊆ 𝐵 și 𝐵 ⊆

𝐴. (𝐴 = 𝐵 ↔ ( 𝐴 ⊆ 𝐵 ∧ 𝐵 ⊆ 𝐴)).
Propoziție: Relația de inclus sau egal (⊆) a mulțimilor este o relație de ordine, are
proprietățile de reflexivitate, antisimetrie și tranzitivitate.
Demonstrație: Reflexivitatea – orice mulțime este inclusă sau egală în ea însăși: 𝐴 ⊆

𝐴 ↔ (∀𝑥 ∈ 𝐴 → 𝑥 ∈ 𝐴)..
Antisimetria – dacă mulțimea 𝐴 este inclusă sau egală cu 𝐵 și 𝐵 este inclusă sau egală
cu 𝐴 atunci 𝐴 = 𝐵 : (𝐴 ⊆ 𝐵) ∧ (𝐵 ⊆ 𝐴) ↔ 𝐴 = 𝐵. S-a folosit definiția egalității mulțimilor.
Tranzitivitatea – dacă mulțimea 𝐴 este inclusă egală cu 𝐵 și 𝐵 este inclusă sau egală cu
𝐶 atunci 𝐴 este inclusă egală cu 𝐶 . (𝐴 ⊆ 𝐵 ↔ (∀𝑥 ∈ 𝐴 → 𝑥 ∈ 𝐵)) ∧ (𝐵 ⊆ C ↔ (∀𝑥 ∈ 𝐵 →
𝑥 ∈ 𝐶)) → (∀𝑥 ∈ 𝐴 → 𝑥 ∈ 𝐶) ↔ 𝐴 ⊆ 𝐶.
12
Propoziție: Relația de egalitate a mulțimilor este o relație de echivalență, are
proprietățile de reflexivitate, simetrie și tranzitivitate.
Demonstrație: Reflexivitatea – orice mulțime este egală cu ea însăși: 𝐴 = 𝐴 ↔

( 𝐴 ⊆ 𝐴 ∧ 𝐴 ⊆ 𝐴).
Simetria – dacă mulțimea 𝐴 este egală cu 𝐵 atunci și 𝐵 este egală cu 𝐴 : 𝐴 = 𝐵 ↔

( 𝐴 ⊆ 𝐵 ∧ 𝐵 ⊆ 𝐴) ↔ (𝐵 ⊆ 𝐴 ∧ 𝐴 ⊆ 𝐵) ↔ 𝐵 = 𝐴 . S-a folosit legea de comutativitate ale
operatorului conjuncție.
Tranzitivitatea – dacă mulțimea 𝐴 este egală cu 𝐵 și 𝐵 este egală cu 𝐶 atunci 𝐴 este

egală cu 𝐶 . (𝐴 = 𝐵 ↔ ( 𝐴 ⊆ 𝐵 ∧ 𝐵 ⊆ 𝐴)) ∧ (𝐵 = C ↔ ( 𝐵 ⊆ 𝐶 ∧ 𝐶 ⊆ 𝐵)) → (𝐴 ⊆ 𝐶 ∧ 𝐶 ⊆
𝐴) ↔ 𝐴 = 𝐶.
Dacă o mulțime are un număr finit de elemente atunci numărul elementelor sale se
numește cardinalul mulțimii și se notează cu 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴) sau |𝐴|.
Pentru exemplele 𝐴 = {0, 1, 2, 3} și 𝐵 = {0, 𝑎, 2, 𝑏, 𝑐}, 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴) = 4 și 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵) = 5.
O mulțime specială este mulțimea vidă care nu are nici un element, ∅, card(∅) = 0.
Mulțimea părților unei mulțimi
Definiție: Fie 𝑀 o mulțime nevidă, care are elemente. Se numește mulțimea parților lui
𝑀 mulțimea tuturor submulțimilor lui 𝑀. 𝒫(𝑀) = {𝐴│𝐴 ⊆ 𝑀}.
Dacă 𝑀 este o mulțime finită, 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝑀) = 𝑛, atunci și mulțimea părților lui 𝑀 este o
mulțime finită și 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝒫(𝑀)) = 2𝑛 .
Exemplu: Dacă 𝑀 = {1, 2, 3}, 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝑀) = 3 atunci
𝒫(𝑀) = {∅, {1}, {2}, {3}, {1, 2}, {1, 3}, {2, 3}, {1, 2, 3}} și 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝒫(𝑀) = 23 = 8.
I.4 Operații cu mulțimi
Reuniunea mulțimilor.
Definiție: Se numește reuniunea mulțimilor 𝐴, 𝐵 mulțimea notată 𝐴 ∪ 𝐵 ce conține

toate elementele lui 𝐴 sau lui 𝐵, luate o sigură dată.
𝐴 ∪ 𝐵 = {𝑥|𝑥 ∈ 𝐴 ∨ 𝑥 ∈ 𝐵}.
13
Propoziție: Oricare ar fi 𝐴 și 𝐵 două mulțimi 𝐴 ⊆ 𝐴 ∪ 𝐵 și 𝐵 ⊆ 𝐴 ∪ 𝐵.
Exemplu: Dacă 𝐴 = {0, 1, 2, 3} și 𝐵 = {0, 𝑎, 2, 𝑏, 𝑐} atunci 𝐴 ∪ 𝐵 = {0, 1, 2, 3, 𝑎, 𝑏, 𝑐}.
Intersecția mulțimilor.
Definiție: Se numește intersecția mulțimilor 𝐴, 𝐵 mulțimea notată 𝐴 ∩ 𝐵 ce conține

elementele comune lui 𝐴 și lui 𝐵, luate o sigură dată.
𝐴 ∩ 𝐵 = {𝑥|𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∈ 𝐵}.
Propoziție: Oricare ar fi 𝐴 și 𝐵 două mulțimi 𝐴 ∩ 𝐵 ⊆ 𝐴 și 𝐴 ∩ 𝐵 ⊆ 𝐵.
Exemplu: Dacă 𝐴 = {0, 1, 2, 3} și 𝐵 = {0, 𝑎, 2, 𝑏, 𝑐} atunci 𝐴 ∩ 𝐵 = {0, 2}.
Propoziție: Oricare ar fi 𝐴 și 𝐵 două mulțimi finite:
𝑐𝑎𝑑𝑟(𝐴 ∪ 𝐵) = 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴) + 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵) − 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴 ∩ 𝐵).
Exemplu: Dacă 𝐴 = {0, 1, 2, 3} și 𝐵 = {0, 𝑎, 2, 𝑏, 𝑐} atunci
𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴 ∪ 𝐵) = 7 = 4 + 5 − 2 = 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴) + 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵) − 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴 ∩ 𝐵).
Oricare ar fi 𝐴, 𝐵, 𝐶 trei mulțimi finite atunci:
𝑐𝑎𝑑𝑟(𝐴 ∪ 𝐵 ∪ 𝐶) = 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴) + 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵) + 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐶) −
−𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴 ∩ 𝐵) − 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴 ∩ 𝐶) − 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵 ∩ 𝐶) + 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴 ∩ 𝐵 ∩ 𝐶).
Diferența mulțimilor:
Definiție: Se numește diferența mulțimilor 𝐴, 𝐵 mulțimea, 𝐴 − 𝐵, a elementelor care se

găsesc în 𝐴 și nu se găsesc în 𝐵.
𝐴 − 𝐵 = {𝑥|𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∉ 𝐵}.
Exemplu: Dacă 𝐴 = {0, 1, 2, 3} și 𝐵 = {0, 𝑎, 2, 𝑏, 𝑐} atunci:
𝐴 − 𝐵 = {1, 3} și 𝐵 − 𝐴 = {𝑎, 𝑏, 𝑐}.
Diferența simetrică:
Definiție: Diferența simetrică a două mulțimi A și B, se notează 𝐴∆𝐵, este reuniunea

dintre mulțimile diferență 𝐴 − 𝐵 și 𝐵 − 𝐴,
14
𝐴∆𝐵 = (𝐴 − 𝐵) ∪ (𝐵 − 𝐴)
Exemplu: În cazul celor două mulțimi 𝐴 și 𝐵 de mai sus diferența lor simetrică este:
𝐴∆𝐵 = {1, 3} ∪ {𝑎, 𝑏, 𝑐} = {1, 3, 𝑎, 𝑏, 𝑐}.
Produsul cartezian a două mulțimi:
Definiție: Produsul cartezian a două mulțimi 𝐴 și 𝐵, se notează 𝐴 × 𝐵, este mulțimea

perechilor ordonate în care primul element este din prima mulțime și al doilea element este din a
doua mulțime:
𝐴 × 𝐵 = {(𝑥, 𝑦)|𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑦 ∈ 𝐵}
𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴 × 𝐵) = 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴) × 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵).
Exemplu: Dacă 𝐴 = {0, 1, 2, 3} și 𝐵 = {0, 𝑎, 2, 𝑏, 𝑐} atunci
𝐴 × 𝐵 = {(0,0), (0, 𝑎), (0,2), (0, 𝑏), (0, 𝑐), (1,0), … , (3,0), (3, 𝑎), (3,2), (3, 𝑏), (3, 𝑐)}.
𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴 × 𝐵) = 4 × 5 = 20
I.5 Proprietățile operațiilor cu mulțimi
Fie M o mulțime diferită de mulțimea vidă. Considerăm mulțimea părților lui M,

mulțimea tuturor submulțimilor mulțimii 𝑀:
𝒫(𝑀) = {𝐴│𝐴 ⊆ 𝑀}.
Reuniunea mulțimilor are următoarele proprietăți: ∀𝐴 ș𝑖 𝐵 ∈ 𝒫(𝑀) → 𝐴 ∪ 𝐵 ∈ 𝒫(𝑀),

reuniunea mulțimilor din 𝒫(𝑀) este tot o mulțime din 𝒫(𝑀).
Proprietățile reuniunii mulțimilor:
1. Asociativitatea reuniunii mulțimilor:

∀𝐴, 𝐵, 𝐶 ∈ 𝒫(𝑀) → (𝐴 ∪ 𝐵) ∪ 𝐶 = 𝐴 ∪ (𝐵 ∪ 𝐶).
2. Elementul neutru pentru reuniunea mulțimilor este mulțimea vidă ∅:
∀𝐴 ∈ 𝒫(𝑀) → 𝐴 ∪ ∅ = ∅ ∪ 𝐴 = 𝐴.
3. Pentru orice mulțime 𝐴 din 𝒫(𝑀) există complementara lui 𝐴, 𝐶𝐴 = 𝐶𝑀 𝐴 = 𝑀 − 𝐴.

𝐴 ∪ 𝐶𝐴 = 𝑀.
4. Comutativitatea reuniunii mulțimilor: ∀𝐴, 𝐵 ∈ 𝒫(𝑀) → 𝐴 ∪ 𝐵 = 𝐵 ∪ 𝐴.

15
Observați: Proprietățile de asociativitate și comutativitate sunt consecințele legilor de
asociativitate și comutativitate ale operatorului disjuncție și ale definiției reuniunii.
Intersecția mulțimilor are următoarele proprietăți: ∀𝐴 ș𝑖 𝐵 ∈ 𝒫(𝑀) → 𝐴 ∩ 𝐵 ∈ 𝒫(𝑀),

intersecția a două mulțimi din 𝒫(𝑀) este tot o mulțime din 𝒫(𝑀).
Proprietățile intersecției mulțimilor
1. Asociativitatea intersecției mulțimilor:

∀𝐴, 𝐵, 𝐶 ∈ 𝒫(𝑀) → (𝐴 ∩ 𝐵) ∩ 𝐶 = 𝐴 ∩ (𝐵 ∩ 𝐶).
2. Elementul neutru pentru intersecția mulțimilor este mulțimea 𝑀:
∀𝐴 ∈ 𝒫(𝑀) → 𝐴 ∩ 𝑀 = 𝑀 ∩ 𝐴 = 𝐴.
3. Pentru orice mulțime 𝐴 din 𝒫(𝑀) există complementara lui 𝐴, 𝐶𝐴 = 𝐶𝑀 𝐴 = 𝑀 − 𝐴.

𝐴 ∩ 𝐶𝐴 = ∅.
4. Comutativitatea intersecției mulțimilor: ∀𝐴, 𝐵 ∈ 𝒫(𝑀) → 𝐴 ∩ 𝐵 = 𝐵 ∩ 𝐴.
Observație: Proprietățile de asociativitate și comutativitate sunt consecințele legilor de

asociativitate și comutativitate ale operatorului conjuncție și ale definiției intersecției.
Propoziție: Ca urmare a proprietăților enunțate mai sus mulțimea părților unei mulțimi
𝑀 nevide împreună cu operațiile de reuniune și intersecție, (𝒫(𝑀), ∪), (𝑃(𝑀), ∩), formează o
structură algebrică de monoid comutativ sau abelian.
Reuniunea, intersecția și diferența mulțimilor mai au următoarele proprietăți:
1. 𝐴 ∪ 𝐴 = 𝐴, 𝐴 ∩ 𝐴 = 𝐴 (proprietatea de idempotență)
2. 𝐴 ∪ (𝐵 ∩ 𝐶) = (𝐴 ∪ 𝐵) ∩ (𝐴 ∪ 𝐵) și 𝐴 ∩ (𝐵 ∪ 𝐶) = (𝐴 ∩ 𝐵) ∪ (𝐴 ∩ 𝐵)
se numesc proprietățile de distributivitate ale reuniunii față de intersecția mulțimilor respectiv de
distributivitate ale intersecției față de reuniunii mulțimilor și sunt, de asemenea, consecința
legilor de distributivitate ale operatorilor logici disjuncția și conjuncția propozițiilor.
3. 𝐶(𝐴 ∪ 𝐵) = (𝐶𝐴) ∩ (𝐶𝐵) și 𝐶(𝐴 ∩ 𝐵) = (𝐶𝐴) ∪ (𝐶𝐵), sunt un rezultat al legilor lui
De Morgan.
4. 𝐴 − 𝐵 ≠ 𝐵 − 𝐴, diferența mulțimilor nu este o operație comutativă.
5. 𝐴 − 𝐵 = 𝐴 − (𝐴 ∩ 𝐵).
6. 𝐴∆𝐵 = 𝐵∆𝐴, diferența simetrică a mulțimilor este o operație comutativă.
7. A∪ (𝐴 ∩ 𝐵) = 𝐴, 𝐴 ∩ (𝐴 ∪ 𝐵) = 𝐴, legile de absorbíe.
16
8. ∅ ⊆ 𝐴 ⊆ 𝑀.
9. 𝐴 ∩ 𝐵 = 𝐴 − (𝐴 − 𝐵).
Demonstrație: 9. Pentru a demonstra egalitatea a două mulțimi se utilizează definiția

𝐴 ∩ 𝐵 = 𝐴 − (𝐴 − 𝐵) ↔ (𝐴 ∩ 𝐵 ⊆ 𝐴 − (𝐴 − 𝐵)) ∧ (𝐴 − (𝐴 − 𝐵) ⊆ 𝐴 ∩ 𝐵)
Fie 𝑥 ∈ 𝐴 ∩ 𝐵 ↔ 𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∈ 𝐵 ↔ (𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∉ 𝐴) ∨ (𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∈ 𝐵) ↔
↔ (𝑥 ∈ 𝐴) ∧ (𝑥 ∉ 𝐴 ∨ 𝑥 ∈ 𝐵) ↔ (𝑥 ∈ 𝐴) ∧ 𝑥 ∉ (𝐴 − 𝐵) ↔ 𝑥 ∈ 𝐴 − (𝐴 − 𝐵) ↔
𝐴 ∩ 𝐵 ⊆ 𝐴 − (𝐴 − 𝐵) (1).
Fie 𝑥 ∈ 𝐴 − (𝐴 − 𝐵) ↔ (𝑥 ∈ 𝐴) ∧ 𝑥 ∉ (𝐴 − 𝐵) ↔ (𝑥 ∈ 𝐴) ∧ (𝑥 ∉ 𝐴 ∨ 𝑥 ∈ 𝐵) ↔
↔ (𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∉ 𝐴) ∨ (𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∈ 𝐵) ↔ 𝑥 ∈ 𝐴 ∧ 𝑥 ∈ 𝐵 ↔ 𝑥 ∈ 𝐴 ∩ 𝐵 ↔.
𝐴 − (𝐴 − 𝐵) ⊆ 𝐴 ∩ 𝐵 (2).
Din (1) și (2) deducem 𝐴 ∩ 𝐵 = 𝐴 − (𝐴 − 𝐵).
I.6 Relații definite pe mulțimi
Definiţia: Fie 𝑀 o mulţime nevidă, se numeşte relaţie definită pe mulţimea 𝑀 orice

submulţime a produsului cartezian 𝑀 × 𝑀, o notăm cu 𝑅, 𝑅 ⊆ 𝑀 × 𝑀.
Dacă 𝑎 şi 𝑏 sunt două elemente din mulţimea 𝑀, spunem că 𝑎 se găseşte în relaţia 𝑅 cu

𝑏, 𝑎𝑅𝑏, dacă (𝑎, 𝑏) ∈ 𝑅.
Exemplul: Dacă mulţimea 𝑀 = {1, 4, 5, 6} atunci o relaţie definită pe 𝑀 poate fi:
𝑃 ⊂ 𝑀 × 𝑀, 𝑃 = {(1,1), (1,4), (4,1), (4,4)}, 1𝑅1, 1𝑅4, 4𝑅1, 4𝑅4, 1 este în relația 𝑅 cu
1, 1 este în relația 𝑅 cu 4 ș.a.m.d.
𝑄 ⊂ 𝑀 × 𝑀, 𝑄 = {(1,1), (1,5), (4,5), (4,4), (5,1)}, 1𝑄1, 1𝑄5, 4𝑄5, 4𝑄4, 5𝑄1.
Relații de echivalență
Definiţia: Fie 𝑀 ≠ ∅ și 𝑅 ⊆ 𝑀 × 𝑀 , o relație definită pe 𝑀 se numește relație de

echivalență dacă sunt adevărate următoarele proprietăți:
1) simetria, dacă 𝑥 este în relația 𝑅 cu 𝑦 atunci și 𝑦 este în relația 𝑅 cu 𝑥.
Din (𝑥, 𝑦) ∈ 𝑅 atunci (𝑦, 𝑥) ∈ 𝑅, ∀𝑥, 𝑦 ∈ 𝑀.
17
2) reflexivitatea, orice element este în relația 𝑅 cu el însuși, ∀𝑥, (𝑥, 𝑥) ∈ 𝑅.
3) tranzitivitatea, dacă 𝑥 este în relația 𝑅 cu 𝑦 și 𝑦 este în relația 𝑅 cu 𝑧 atunci 𝑥 este în

relația 𝑅 cu 𝑧; ∀𝑥, 𝑦, 𝑧, (𝑥, 𝑦) ∈ 𝑅 ∧ (𝑦, 𝑧) ∈ 𝑅 → (𝑥, 𝑧) ∈ 𝑅
Exemplul: Relația: 𝑃 = {(1,1), (1,4), (4,1), (4,4)} este o relație de echivalență deoarece
este simetrică: (1,4) ∈ 𝑃 → (4,1) ∈ 𝑃. Reflexivă: (1,1) ∈ 𝑃, (4,4) ∈ 𝑃. Tranzitivă:
(1,1) ∈ 𝑃, (1,4) ∈ 𝑃 → (1,4) ∈ 𝑃 sau (1,4) ∈ 𝑃, (4,1) ∈ 𝑃 → (1,1) ∈ 𝑃.
Relația 𝑄 = {(1,1), (1,5), (4,5), (4,4), (5,1)} nu este o relație de echivalență deoarece
nu este reflexivă (5,5) ∉ 𝑄, elementul 5 nu este în relația 𝑄 cu el însuși, chiar dacă apare în
relația 𝑄 cu alte elemente.
Relații de echivalență sunt: egalitatea mulțimilor, egalitatea numerelor naturale,

egalitatea numerelor întregi, egalitatea numerelor raționale, reale, complexe, congruența
triunghiurilor, a segmentelor, a unghiurilor, asemănarea triunghiurilor, relația de paralelism a
dreptelor în spațiu, sau a planelor în spațiu.
Relații de ordine
Definiţia: Fie 𝑀 ≠ ∅ și 𝑅 ⊆ 𝑀 × 𝑀, o relație definită pe 𝑀 se numește relație de ordine

dacă sunt adevărate următoarele proprietăți:
1) antisimetria, dacă 𝑥 este în relația 𝑅 cu 𝑦 și 𝑦 este în relația 𝑅 cu 𝑥 atunci 𝑥 = 𝑦.
Din (𝑥, 𝑦) ∈ 𝑅 ∧(𝑦, 𝑥) ∈ 𝑅 → 𝑥 = 𝑦, ∀𝑥, 𝑦 .
2) reflexivitatea, orice element este în relația 𝑅 cu el însuși, ∀𝑥, (𝑥, 𝑥) ∈ 𝑅.
3) tranzitivitatea, dacă 𝑥 este în relația 𝑅 cu 𝑦 și 𝑦 este în relația 𝑅 cu 𝑧 atunci 𝑥 este în

relația 𝑅 cu 𝑧; ∀𝑥, 𝑦, 𝑧, (𝑥, 𝑦) ∈ 𝑅 ∧ (𝑦, 𝑧) ∈ 𝑅 → (𝑥, 𝑧) ∈ 𝑅.
Exemplul: Relația: 𝑇 = {(1,1), (1,4), (4, 0), (1,0), (0,0), (4,4)} este o relație de ordine
deoarece relația nu este simetrică (este antisimetrică): (1,4) ∈ 𝑇 dar (4,1) ∉ 𝑇, (4,0) ∈
𝑇 dar (0,4) ∉ 𝑇 ; Relația este reflexivă: (1,1) ∈ 𝑇 , (0,0) ∈ 𝑇, (4,4) ∈ 𝑇 ; tranzitivitatea: din
(1,4) ∈ 𝑇 ș𝑖 (4, 0) ∈ 𝑇 → (1,0) ∈ 𝑇; (1,1) ∈ 𝑇 ș𝑖 (1,4) ∈ 𝑇 → (1,4) ∈ 𝑇.
Alte exemple de relații de ordine sunt: relația de incluziune a mulțimilor, relația de

inegalitate ”≤” a numerelor naturale, întregi, reale, relația de divizibilitate.
18
I.7 Exerciții rezolvate
1. La manifestările organizate de ziua copilului au participat 121 elevi la activități

culturale, 221 la jocuri sportive și 60 de elevi la ambele. Câți elevi au participat în total la aceste
manifestări?
Rezolvare: Notăm cu 𝐴 mulțimea elevilor care au participat la activitățile culturale și cu B

mulțimea elevilor care au participat la jocurile sportive, 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴) = 121 și 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵) = 221.
Mulțimea 𝐴 ∩ 𝐵 este reprezentată de elevii care au participat la ambele manifestări, culturale și
sportive, 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴 ∩ 𝐵) = 60. Mulțimea totală a elevilor participanți este reuniunea celor două
mulțimi.
𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴 ∩ 𝐵) = 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴) + 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵) − 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴 ∩ 𝐵) = 121 + 221 − 60 = 282.
La manifestare au participat 282 de elevi.
2. Cu ocazia festivităților organizate de ziua școlii, elevii clasei a IV-a au participat la:
activități de pictură 25 de elevi, activități sportive 30 de elevi, concursuri artistice 22 de elevi,
activități de pictură și activități sportive 16 elevi, activități sportive și artistice 19 elevi, 14 elevi
la concursuri artistice și de pictură, 4 elevi au participat la toate cele trei tipuri de activități. Toți
elevii au fost astfel implicați la sărbătoarea școlii lor. Câți elevi sunt în clasa a IV-a?
Rezolvare: Notăm cu 𝐴 mulțimea elevilor din clasa a IV-a, cu 𝐵 mulțimea elevilor care
au participat la activitățile de pictură, 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵) =25, cu 𝐶 mulțimea elevilor care au participat la
activitățile sportive, 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐶) = 30 , cu 𝐷 mulțimea elevilor care au participat la activități
artistice, 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐷) = 22. Cum toți elevii au fost implicați în activități dedicate sărbătorii școlii
lor 𝐴 = 𝐵 ∪ 𝐶 ∪ 𝐷 . Numărul elevilor din clasă este egal cu
𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴) = 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵 ∪ 𝐶 ∪ 𝐷) =
= 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵) + 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐶) + 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐷) − 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵 ∩ 𝐶) − 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵 ∩ 𝐷) − 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐶 ∩ 𝐷) +
+𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵 ∩ 𝐶 ∩ 𝐷)
𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴) = 25 + 30 + 22 − 16 − 19 − 14 + 4 = 32.
3. Fie mulțimile 𝐴 = {1, 2, 3, 4}, 𝐵 = {3, 4, 5, 6, 7, 8}. Care din următoarele afirmații
sunt adevărate și care sunt false?
a) (3 ∈ 𝐴) ∨ (3 ∈ 𝐵), (𝐴). f) (5 ∈ 𝐴) ∧ (2 ∈ 𝐵), (𝐹)
b) (1 ∈ 𝐴) ∨ (10 ∈ 𝐵), (𝐴). g) (4 ∉ 𝐴) ∨ (3 ∈ 𝐵), (𝐴).
19
c) (9 ∈ 𝐴) ∨ (9 ∈ 𝐵), (𝐹). h) (2 ∈ 𝐴) ∧ (2 ∉ 𝐵), (𝐴).
d) (4 ∈ 𝐴) ∧ (4 ∉ 𝐵), (𝐹). i) (6 ∉ 𝐴) ∧ (1 ∉ 𝐵), (𝐴).
e) (2 ∈ 𝐴) ∨ (1 ∈ 𝐵), (𝐴).
4. Identificați mulțimile: 𝑎)𝐴 ∩ 𝐵; 𝑏) 𝐴 ∪ 𝐵; 𝑐)𝐴 − 𝐵; 𝑑)𝐵 − 𝐴.
Rezolvare: A B
a)
𝐴∩𝐵
A B
b)
𝐴∪𝐵
A B
c)
𝐴−𝐵
𝐴 − 𝐵𝐴 − 𝐵
d) A B
𝐵−𝐴
𝐵−𝐴
5) Determinați mulțimile 𝐴 ș𝑖 𝐵 știind că:

a) 𝐴 − 𝐵 = {0, 1, 6}, 𝐵 − 𝐴 = {−1, 2, 5}, 𝐴 ∩ 𝐵 = {3}
b) 𝐴 ∩ 𝐵 = {0,1,5,9}, 𝐴 − 𝐵 = {3, 4}, 𝐵 − 𝐴 = {2, 7}
c) 𝐴 ∩ 𝐵 = {1, 2, 4, 8}, 𝐴 − 𝐵 = {3, 5}, 𝐴 ∪ 𝐵 = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 8}.
Rezolvare: a) 𝐴 = {0, 1, 6, 3} = {0, 1, 3, 6}, 𝐵 = {−1, 2, 5, 3} = {−1, 2, 3, 5}
20
b) 𝐴 = {0, 1, 5, 9, 3, 4} = {0, 1, 3, 4, 5, 9}, 𝐵 = {0,1,5,9, 2, 7} = {0, 1, 2, 5, 7, 9},
c) 𝐴 = {1, 2, 4, 8, 3, 5} = {1, 2, 3, 4, 5, 8}, 𝐵 = {1, 2, 4, 8, 6}.
6) Se dă exercițiul: 5 ∙ 4: 2 + 8 − 2. Așezați corespunzător parantezele pentru a obține o
propoziție adevărată:
a) 5 ∙ 4: 2 + 8 − 2 = 40; b) 5 ∙ 4: 2 + 8 − 2 = 16;
c) 5 ∙ 4: 2 + 8 − 2 = 48; d) 5 ∙ 4: 2 + 8 − 2 = 0.
(Etapa județeană, 1986, Gorj)
Rezolvare: a) 5 ∙ (4: 2 + 8 − 2) = 40; b) 5 ∙ 4: 2 + 8 − 2 = 16;
c)5 ∙ (4: 2 + 8) − 2 = 48 ∶d) 5 ∙ 4: (2 + 8) − 2 = 0.
I.8 Exerciții propuse

1. Se consideră două mulțimi formate cu numele următoarelor orașe:
𝐴 = {Brașov, Slatina, Alexandria, Sinaia} , 𝐵=
{Alexandria,Brașov, Sinaia, Slatina}.
Se poate scrie 𝐴 = 𝐵 ? De ce?
2. Determinați mulțimile 𝐴 ∪ 𝐵, 𝐴 ∩ 𝐵, 𝐴 − 𝐵, 𝐵 − 𝐴 pentru mulțimile
𝐴 = {𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑}, 𝐵 = {𝑑, 𝑒}.
3. Pentru mulțimile 𝐴 = {1, 2, 3}, 𝐵 = {2, 3, 5} determinați mulțimile 𝐴 ∪ 𝐵, 𝐴 ∩ 𝐵,
𝐴 − 𝐵, 𝐵 − 𝐴, 𝐴 × 𝐵, 𝐵 × 𝐴.
4. Să se reprezinte fiecare din mulțimile de mai jos scriind elementele acestora între
acolade:
𝐸 = {𝑥 ∈ 𝑁|𝑥 + 6 < 9}, 𝐹 = {𝑥 ∈ 𝑁|𝑥 + 6 ≤ 9},
𝐺 = {𝑥 ∈ 𝑁|2𝑥 ≤ 8}, 𝐻 = {𝑥 ∈ 𝑁|2𝑥 < 8}.
5. Să se afle valoarea de adevăr a următoarelor propoziții:
(𝑝): "3×6 < 5 + 7".
(𝑞): "6 ⊆ {6}".
(𝑟): "{1, 4, 5} ⊂ {1, 3, 4, 5, 6}".
(𝑠): "∅⊂{9}".
6. Pentru următoarele mulțimi 𝐴 scrieți: mulțimea părților lui 𝐴, 𝒫(𝐴), mulțimea
produs cartezian 𝐴 × 𝐴 și definiți o relație de echivalență, 𝑅 ⊆ 𝐴 × 𝐴 și una de ordine
Q⊆ 𝐴 × 𝐴:
a) 𝐴 = {1, 2, 4, 7 }; b) 𝐴 = {0, 2, 5, }; c) 𝐴 = {1, 3, 5 }; 𝑑) 𝐴 = {𝑎, 𝑏, 𝑛 }.
21
7. Se dau mulțimile 𝐴 = {1, 2, 𝑥 } și 𝐵 = {1, 𝑦, 3 }. Aflați numerele 𝑥 și 𝑦 astfel încât
𝐴 ∪ 𝐵 = 𝐴 ∩ 𝐵.
(Etapa locală, 1986, Cluj)
8. Găsiți elementele mulțimilor X și Y știind că sunt îndeplinite toate condițiile
următoare:
a) 𝑋 ∪ 𝑌 = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9};
b) 𝑋 ∩ 𝑌 = { 4, 6, 9};
c) 𝑋 ∪ {3, 4, 5} = {1, 3, 4, 5, 6, 8, 9};
d) 𝑌 ∪ {2, 4, 8} = {2, 4, 5, 6, 8, 9};
(Etapa județeană, 1985, Cluj)
9. În tabelul următor completați spațiile libere.
𝐴∩𝐵 𝐵∩𝐶 𝐶∩𝐴 𝐴 − (𝐵 ∩ 𝐶) 𝐵 − (𝐶 ∩ 𝐴) 𝐶 − (𝐴 ∪ 𝐵) 𝐴 𝑩 𝑪
{3, 4} {−1, 4 } {4, 5} {0, 2} {1} {7, 8}
{5} {−2,1} {−1, 2} {0} {3, 4} {6, 7}
{𝑎, 𝑑} {𝑏, 𝑒} {𝑐, 𝑓} ∅ {𝑔, ℎ} {𝑙}
10. Aflați 𝑋 și 𝑌 știind că îndeplinesc simultan următoarele condiții:

a) 𝑋 ∩ 𝑌 = { 3, 5, 7};
b) 𝑋 − 𝑌 = { 2, 6};
c) 𝑋 ∪ 𝑌 = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7};
(Etapa locală, 1986, Covasna, Iași)
11. a) Calculați: 3 ∙ 8: 4 + 6 ∙ 2 − 18;
b)Așezați în acest exercițiu o pereche de paranteze astfel încât să obțineți o propoziție
adevărată: 3 ∙ 8: 4 + 6 ∙ 2 − 18 = 24.
(Etapa locală, 1985, Sibiu)
12. Se dau numerele:
𝑎 = [(20 + 5: 5) ∙ 10 − 10]: 40; 𝑏 = [(20: 4) ∙ 5 − 20] ∙ 2 − 4.
Aflați valoarea de adevăr a următoarelor propoziții:
p: “𝑎 > 𝑏”; q: “𝑎 = 𝑏”; r: “𝑎 < 𝑏”.
13. Găsiți valorile lui 𝑎 și 𝑏 astfel încât propozițiile următoare să fie adevărate:
36 < 4 × 9 + 𝑎 < 42; 40 ≤ 6 × 8 − 𝑏 ≤ 46.
22
II. Mulțimea numerelor naturale
II.1 Mulțimea numerelor naturale, axiomele lui Peano
Cu numerele naturale lucrează copiii în clasele primare, chiar și la grădiniță. În primele

adunări pe care le efectuăm în viață sunt utilizate numerele naturale.
Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost nevoiți să afle câte capre conținea turma cu
care mergeau la păscut, câte oale de lut erau la soare, câte zile sunt ploioase, câte sunt însorite ș.
m. d.: În concluzi, numerele naturale au apărut ca o necesitate de a număra elementele unei
mulțimi.
Mulțimea numerelor naturale se notează cu 𝑁 = {0,1,2,3, … , 𝑛, 𝑛 + 1, … }.
Numerele naturale au fost definite riguros prin axiomele lui Peano (“Giuseppe Peano
(1858- 1932) matematician italian, fondator al logicii matematice și al teoriei mulțimilor. Axiomele lui
Peano au fost numite în onoare sa. Peano a fost profesor la Universitatea din Torino” ro.wikipedia):
Axiomele lui Peano sunt:
1. 0 este primul număr natural.
2. Dacă 𝑛 este număr natural atunci și 𝑛 + 1 este număr natural și se numește

succesorul lui 𝑛 .
3. Dacă două numere naturale 𝑛 și 𝑛′ au același succesor, 𝑛 + 1 = 𝑛′ + 1 atunci

numerele sunt egale, 𝑛 = 𝑛′.
4. Dacă o altă mulțime de numere îndeplinește axiomele 1, 2, 3 atunci ea este mulțimea

numerelor naturale.
II.2 Operații cu numere naturale, proprietăți
Cu numere naturale se efectuează operații de adunare și înmulțire.
Dacă adunăm două numere naturale rezultatul se numește sumă sau total și este tot un
număr natural:
∀ 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑁, (𝑛 + 𝑚) ∈ 𝑁 , 𝑛 și 𝑚 se numesc termenii sumei , 𝑛 + 𝑚 = 𝑠.
Fiecare termen al sumei se determină prin operația de scădere

23
𝑛 = 𝑠 − 𝑚 și 𝑚 = 𝑠 − 𝑛.
Scăderea numerelor naturale, 𝑑 = 𝐷 − 𝑠, se poate efectua doar dacă descăzutul 𝐷 este

mai mare sau egal decât scăzătorul 𝑠; 𝑑 se numește diferența și în acest fel este tot un număr
natural. Proba operație de scădere se efectuează prin adunare :𝐷 = 𝑑 + 𝑠, descăzutul este egal cu
diferența plus scăzătorul dar și prin scădere: 𝑠 = 𝐷 − 𝑑, scăzătorul este egal cu descăzutul
minus diferența,
Adunarea numerelor naturale are următoarele proprietăți:
1. Asociativitatea: oricare ar fi trei numere naturale 𝑛, 𝑛′ , 𝑛′′ are loc

(𝑛 + 𝑛′) + 𝑛′′ = 𝑛 + (𝑛′ + 𝑛′′)
2. Elementul neutru este 0: 𝑛 + 0 = 0 + 𝑛 = 𝑛, ∀𝑛 ∈ 𝑁.
3. Comutativitatea 𝑛 + 𝑛′ = 𝑛′ + 𝑛, ∀𝑛, 𝑛′ ∈ 𝑁.
Mulțimea numerelor naturale împreună cu operația de adunare a numerelor naturale
formează o structură de monoid comutativ sau abelian, (𝑁, + ) , monoidul aditiv al numerelor
naturale.
Dacă înmulțim două numere naturale rezultatul se numește produs și este tot un număr
natural: ∀ 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑁, (𝑛 × 𝑚) ∈ 𝑁, 𝑛 și 𝑚 se numesc factorii produsului , 𝑛 × 𝑚 = 𝑝. Fiecare
factor al produsului se determină prin operația de împărțire 𝑛 = 𝑝: 𝑚 și 𝑚 = 𝑝: 𝑛.
Produsul a două numere naturale este o adunare repetată a aceluiași termen:
𝑛 × 𝑚 = 𝑛 + 𝑛 + ⋯ + 𝑛 de 𝑚 ori sau
𝑛 × 𝑚 = 𝑚 + 𝑚 + ⋯ + 𝑚 de n ori.
Înmulțirea numerelor naturale are următoarele proprietăți:
1. Asociativitatea: oricare ar fi trei numere naturale 𝑛, 𝑛′ , 𝑛′′ are loc

(𝑛 × 𝑛′) × 𝑛′′ = 𝑛 × (𝑛′ × 𝑛′′)
2. Elementul neutru este 1: 𝑛 × 1 = 1 × 𝑛 = 𝑛, ∀𝑛 ∈ 𝑁.
3. Comutativitatea 𝑛 × 𝑛′ = 𝑛′ × 𝑛, ∀𝑛, 𝑛′ ∈ 𝑁.
Mulțimea numerelor naturale împreună cu operația de înmulțire a numerelor naturale
formează o structură de monoid comutativ sau abelian, (𝑁,× ) , monoidul multiplicativ al
numerelor naturale.
Între cele două operații de înmulțire și adunare ale numerelor naturale există
proprietatea de distributivitate a înmulțire față de adunarea sau proprietatea de factor comun:
24
𝑛 × (𝑛′ + 𝑛′′) = 𝑛 × 𝑛′ + 𝑛 × 𝑛′′.
Propoziție:
1. Dacă 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑁 și 𝑚 + 𝑛 = 0 atunci 𝑛 = 𝑚 = 0 .
2. Dacă 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑁 și 𝑚 × 𝑛 = 1 atunci 𝑛 = 𝑚 = 1.
3. Dacă 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑁 și 𝑚 × 𝑛 = 0 atunci 𝑛 = 0 sau 𝑚 = 0.
II.3 Exerciții rezolvate
1. Găsiți valorile numere naturale ale literelor 𝑎, 𝑏, 𝑐 și 𝑑 din egalitățile:
𝑎 = 19 + 𝑏; 𝑏 = 29 + 𝑐; 𝑐 = 49 + 𝑑; 𝑑 + 19 = 41.
Rezolvare: Din ultima egalitate îl aflăm pe
𝑑 = 41 − 19, 𝑑 = 22, 𝑐 = 49 + 22, 𝑐 = 71,
𝑏 = 29 + 71, 𝑏 = 100, 𝑎 = 19 + 100, 𝑎 = 119.
R: 𝑎 = 119, 𝑏 = 100, 𝑐 = 71, 𝑑 = 22.
2. La un magazin s-au adus 8 lăzi cu mere și 6 lăzi cu pere, având aceeași greutate, 10
kg fiecare ladă. S-au vândut 4 lăzi cu mere și 3 lăzi cu pere. Calculați câte kilograme de fructe
au rămas în magazin.
Soluție: Primul mod de rezolvare:
Câte lăzi cu fructe s-au adus în magazin: 8 + 6 = 14 lăzi cu fructe.
Câte lăzi cu fructe s-au vândut: 4 + 3 = 7 lăzi cu fructe.
Câte lăzi cu fructe au rămas în magazin: 14 − 7 = 7 lăzi cu fructe.
Câte kilograme de fructe au rămas în magazin: 7 × 10 = 70kg fructe.
Expresia matematică
[(8 + 6) − (4 + 3)] × 10 = 70
R:70kg fructe
Al doilea mod de rezolvare:

25
Câte kilograme de mere s-au adus: 8 × 10 = 80kg mere.
Câte kilograme de pere s-au adus: 6 × 10 = 60kg pere.
Câte kilograme de fructe s-au adus: 80+60=140kg fructe.
Câte kilograme de mere s-au vândut: 4 × 10 = 40kg mere.
Câte kilograme de pere s-au vândut:3× 10 = 30kg pere.
Câte kilograme de fructe s-au vândut:40+30=70kg fructe;
Câte kilograme de fructe au rămas în magazin:140-70=70kg fructe.
(8 × 10 + 6 × 10) − (4 × 10 + 3 × 10) = 104 − 70 = 70
R:70kg fructe.
Al treilea mod de rezolvare:
Câte kilograme de mere s-au adus: 8 × 10 = 80kg mere.
Câte kilograme de mere s-au vândut: 4 × 10 = 40kg mere.
Câte kilograme de mere au rămas în magazin: 80 − 40 = 40kg mere.
Câte kilograme de pere s-au adus: 6 × 10 = 60kg pere.
Câte kilograme de pere s-au vândut:3× 10 = 30kg pere.
Câte kilograme de pere au rămas în magazin: 60 − 30 = 30kg
Câte kilograme de fructe au rămas în magazin:40+30=70kg fructe.
(8 × 10 − 4 × 10) + (6 × 10 − 3 × 10) = 40 + 30 = 70.
R:70kg fructe.
3. Să se afle trei numere naturale 𝑎, 𝑏, 𝑐, dacă :
𝑎 + 𝑏 = 20, 𝑏 + 𝑐 = 23 și 𝑎 + 𝑐 = 17.
26
Soluție: Calculați totalul sumelor date în problemă:
(𝑎 + 𝑏) + ( 𝑏 + 𝑐) + (𝑎 + 𝑐)= 20+23+17
Folosind asociativitatea și comutativitatea adunării numerelor naturale determinați ce

reprezintă acest total:
(𝑎 + 𝑏 + 𝑐) + (𝑎 + 𝑏 + 𝑐) = 60 ;
Exprimați cu ajutorul unei înmulțiri această sumă repetată:
2 × (𝑎 + 𝑏 + 𝑐)=60.
Calculați factorul necunoscut al produsului:
(𝑎 + 𝑏 + 𝑐) = 60: 2 sau 𝑎 + 𝑏 + 𝑐 = 30.
Calculați termenii necunoscuți din sumele:
(𝑎 + 𝑏) + 𝑐 = 30 sau 20 + 𝑐 = 30 de unde 𝑐 = 30 − 20 = 10
𝑎 + (𝑏 + 𝑐) = 30 sau 𝑎 + 23 = 30 de unde 𝑎 = 30 − 23 = 7
𝑏 + (𝑎 + 𝑐) = 30 sau 𝑏 + 17 = 30 de unde 𝑏 = 30 − 17 = 13.
R: 𝑎 = 7, 𝑏 = 13, 𝑐 = 10.
4. Suma a trei numere naturale este 981. Primele două numere au suma 745. Al
doilea număr este mai mare decât al treilea cu 241. Aflați cele trei numere.
Rezolvare: Care este numărul al treilea dacă suma celor trei numere este 981 și suma
primelor două este 745:
981 − 745 = 236 (al treilea număr)
Cum aflăm al doilea număr dacă este cu 241 mai mare decât al treilea:
236 + 241 = 477 (al doilea număr)
Care este primul număr dacă suma primelor două numere este 745, iar al doilea număr
este 477:
745 − 477 = 268 (primul număr)
Verificați rezultatele găsite:

27
268 + 477 + 236 = 981.
R: 268, 477, 236
5. Găsiți perechile de numere naturale 𝑥, 𝑦 care fac adevărată egalitatea:
a) (𝑥 + 2) + (𝑦 + 4) = 10.
b) (2𝑥 − 11) × (3𝑦 − 11) = 1.
Rezolvare:a) (𝑥 + 2) + (𝑦 + 4) = 10 ⇔ 𝑥 + 𝑦 + 2 + 4 = 10 ⇔ 𝑥 + 𝑦 + 6 = 10 ⇔
𝑥 + 𝑦 = 10 − 6 ⇔ 𝑥 + 𝑦 = 4 ⇔ 𝑥 = 0, 𝑦 = 4 sau 𝑥 = 1, 𝑦 = 3 sau 𝑥 = 2, 𝑦 = 2 sau
𝑥 = 3, 𝑦 = 1 sau 𝑥 = 4, 𝑦 = 0.
R: (0, 4); (1, 3); (2, 2); (3, 1); (4, 0)
b) (2𝑥 − 11) × (3𝑦 − 11) = 1 , cum 𝑥 și 𝑦 sunt numere naturale 2𝑥 − 10 și 3𝑦 − 9

sunt numere întregi și va rezulta astfel: 2𝑥 − 11 = 1 și 3𝑦 − 11 = 1 ⇔ 2𝑥 = 11 + 1 și 3𝑦 =
11 + 1 ⇔ 2𝑥 = 12 și 3𝑦 = 12 ⇔ 𝑥 = 12: 2 și 𝑦 = 12: 3 ⇔ 𝑥 = 6 și 𝑦 = 4.
R: 𝑥 = 6 și 𝑦 = 4.
II.4 Puteri, operații cu puteri:
Definiție: Fie 𝑎 și 𝑛 două numere naturale. Spunem că ridicăm pe 𝑎 la puterea a 𝑛-a

dacă îl înmulțim pe 𝑎 cu el însuși de 𝑛 ori. Scriem 𝑎𝑛 = ⏟
a × a × … × a ; 𝑎 se numește baza
𝑑𝑒 𝑛 𝑜𝑟𝑖
puterii iar 𝑛 se numește exponentul puterii.(Înmulțim baza cu ea însăși de câte ori arată
exponentul).
Observații: Orice număr la puterea 0 este egal cu 1, ∀𝑎 ∈ 𝑁, 𝑎0 = 1.
Numărul natural 1 ridicat la orice putere este egal cu 1, ∀𝑛 ∈ 𝑁 , 1𝑛 = 1.
Exemple: 23 = 2 × 2 × 2 = 8; 32 = 3 × 3 = 9; 104 = 10 × 10 × 10 × 10 = 10000.
Operații cu puteri:
1. Înmulțirea a două puteri cu aceeași bază: pentru a înmulții două puteri cu aceeași bază
scriem baza și adunăm exponenții.
28
𝑎𝑛 × 𝑎𝑚 = 𝑎𝑛+𝑚 .
Exemple: 521 × 510 = 531 ; 1015 × 1022 = 1037 .
2.Împărțirea a două puteri cu aceeași bază: pentru a împărți două puteri cu aceeași bază
scriem baza și scădem exponenții.
𝑎𝑛 : 𝑎𝑚 = 𝑎𝑛−𝑚 .
Exemple: 521 : 510 = 511 ; 1025 : 1022 = 103 = 1000.
3. Puterea unei puteri: pentru a ridica o putere la altă putere scriem baza și înmulțim
exponenții.
(𝑎𝑛 )𝑚 = a𝑛×𝑚 .
Exemple: (23 )2 = 23×2 = 26 = 64 , (104 )2 = 108 = 100000000.
1. Puterea unui produs: pentru a ridica un produs la o putere ridicăm fiecare factor la
acea putere.
(𝑎 × 𝑏)𝑛 = 𝑎𝑛 × 𝑏 𝑛 .
Exemplu: (4 × 5)2 = 42 × 52 .
II.5 Metoda inducției matematice

Inducția matematică este o metodă de cercetare a unor propoziții cu numere naturale.
Principiul inducției matematice este fundamentat pe axiomele lui Peano.
O propoziție des întâlnită este suma Gauss.
Karl Friedrich Gauß (transcris în mod tradițional Gauss, n.30.04.1777-d. 23.02. 1955, a
fost un matematician, fizician și astronom celebru pentru lucrările despre integrale multiple,
teoria numerelor, magnetism, astronomie și sistemul de unități care îi poartă numele. Este
considerat unul dintre cei mai mari oameni de știință germani.)
𝑝(𝑛): „1 + 2 + 3 + ⋯ + 𝑛 = 𝑛 × (𝑛 + 1): 2”
Metoda inducției presupune două etape: etapa I – verificarea propoziției pentru una sau
mai multe valori ale lui 𝑛, etapa II – etapa prin care se presupune adevărată propoziția pentru
𝑛 = 𝑘 și, prin procedee matematice, se deduce veridicitatea propoziției și pentru 𝑛 = 𝑘 + 1.
După parcurgerea celor două etape se deduce că propoziția este adevărată pentru orice valoare a
lui 𝑛, număr natural. Astfel, pentru suma Gauss cele două etape sunt:
Etapa I: 𝑝(1): „1 = 1 × (1 + 1): 2”, (A)
𝑝(2): „1 + 2 = 2 × (2 + 1): 2”, (A).
Etapa a II-a: Se presupune adevărată 𝑝(𝑘):
29
𝑝(𝑘): „1 + 2 + 3 + ⋯ + 𝑘 = 𝑘 × (𝑘 + 1): 2”, (A)

Se deduce și 𝑝(𝑘 + 1) adevărată. Se scrie propoziția 𝑝(𝑘 + 1).
𝑝(𝑘 + 1): „1 + 2 + 3 + ⋯ + 𝑘 + (𝑘 + 1) = (𝑘 + 1) × ((𝑘 + 1) + 1): 2”.
Dacă 𝑝(𝑘) este adevărată se adună în această egalitate termenul 𝑘 + 1 , în ambii
membrii ai egalității. Se obține:
1 + 2 + 3 + ⋯ + 𝑘 + (𝑘 + 1) = 𝑘 × (𝑘 + 1): 2 + (𝑘 + 1)
1 + 2 + 3 + ⋯ + 𝑘 + (𝑘 + 1) = (𝑘 + 1) × (𝑘: 2 + 1)
1 + 2 + 3 + ⋯ + 𝑘 + (𝑘 + 1) = (𝑘 + 1) × (𝑘: 2 + 2: 2)
1 + 2 + 3 + ⋯ + 𝑘 + (𝑘 + 1) = (𝑘 + 1) × (𝑘 + 2): 2
S-a obținut 𝑝(𝑘 + 1) adevărată. Cum au fost parcurse cele două etape, propoziția 𝑝(𝑛)
este adevărată pentru orice valoare naturală a lui 𝑛.
Observație:
Această sumă, Gauss a calculat-o, fiind elev, la vârsta de 7 ani, învățătoarea le-a dat
copiilor să calculeze suma tuturor numerelor naturale de la 1 la 100. Gauss a observat că 1 +
100 = 101, 2 + 99 = 101, 3 + 98 = 101, ș.a.m.d. astfel a dedus formula
𝑆 = 1 + 2 + 3 + ⋯ + 100
𝑆 = 100 + 99 + 98 + ⋯ + 1
2 × 𝑆 = 101 + 101 + 101 + ⋯ + 101
𝑆 = 1 + 2 + 3 + ⋯ + 100 = 100 × 101: 2.
Alte sume cunoscute:
1. 12 + 22 + 31 + ⋯ + 𝑛2 = 𝑛 × (𝑛 + 1) × (2𝑛 + 1): 6.
2. 13 + 23 + 33 + ⋯ + 𝑛3 = [𝑛 × (𝑛 + 1): 2]2 .
3. 𝑞 + 𝑞 2 + 𝑞 3 + ⋯ + 𝑞 𝑛 = (𝑞 𝑛 − 1): (𝑞 − 1), 𝑞 ≠ 1.
Exerciții: Calculați sumele : a) 12 + 22 + 31 + ⋯ + 102 ; b) 13 + 23 + 33 + ⋯ + 103 ;
𝑐) 25 + 26 + 27 + ⋯ + 100; d) 2 + 22 + 23 + ⋯ + 210 .
Rezolvare:a) 12 + 22 + 31 + ⋯ + 102 = 10 × (10 + 1) × (2 × 10 + 1): 6
12 + 22 + 31 + ⋯ + 102 = 10 × 11 × 21: 6 = 385.
b) 13 + 23 + 33 + ⋯ + 103 = [10 × (10 + 1): 2]2 = 3025
c) 25 + 26 + 27 + ⋯ + 100 =
= (1 + 2 + 3 + ⋯ + 23 + 24 + 25 + ⋯ + 100) − (1 + 2 + 3 + ⋯ + 23 + 24) =
= 100 × 101: 2 − 24 × 25: 2 = 5050 − 300 = 4750.
𝑑) 2 + 22 + 23 + ⋯ + 210 = (210 − 1): (2 − 1) = 1024 − 1 = 1023.
30
II.6 Sisteme de numerație

În școala generală copii învață să efectueze adunări și înmulțiri cu numere naturale
scrise în baza zece cu ajutorul cifrelor 0,1, 2, …9. Sistemul de numerație cu baza zece se
numește zecimal și folosirea lui atât de largă, are legătură cu istoria omenirii care a început,
posibil, numărătoarea folosindu-se de degetele mâinilor.
Scrierea în sistemul zecimal de numerație se realizează cu ajutorul puterilor cu baza
zece. În scriere unui număr fiecare cifră se înmulțește cu o putere a lui zece, al cărui exponent
este egal cu numărul cifrelor care urmează după respectiva cifră, în sensul de la stânga la
dreapta.
Numerele de două cifre reprezintă zecile: 25, două zeci și cinci unități,
25 = 2 × 10 + 5.
Numerele de trei cifre sunt de ordinul sutelor: 453, patru sute cinci zeci și trei unități,
453 = 4 × 102 + 5 × 10 + 3.
Numerele care conțin patru cifre sunt de ordinul miilor: 1495, o mie patru sute nouă
zeci și cinci unități.
1495 = 1 × 103 + 4 × 102 + 9 × 10 + 5.
Urmează ordinul zecilor de mii, sutelor de mii, milioane, zeci de milioane, sute de
milioane, miliarde ș.a.m.d.
Exercițiu:
Să se determine un număr de forma 𝑎𝑏𝑐 ştiind că are loc relaţia:
a) aa  2b  ccc d ) abc  abc  c 2a 2
b) aa  3b  ccc e) abc  bca  cab  666
c) aa  4b  ccc f ) abc  3  bb7 .
Rezolvare: a) 𝑎𝑎
̅̅̅̅ + 2𝑏 = 𝑐𝑐𝑐 ↔ 𝑎 × 10 + 𝑎 + 2 × 𝑏 = 𝑐 × 100 + 𝑐 × 10 + 𝑐 ↔
11 × 𝑎 + 2 × 𝑏 = 111 × 𝑐.
Dacă 𝑐 = 1 se obține 11 × 𝑎 + 2 × 𝑏 = 111, cum 2 × 𝑏 este număr par este necesar
ca cifra 𝑎 să fie o cifră impară. Dacă 𝑎 ar fi o cifră pară ar rezulta că un număr par este egal cu
un număr impar.
Fie 𝑎 = 9 se obține 99 + 2 × 𝑏 = 111 , 2 × 𝑏 = 111 − 99 ; 2 × 𝑏 = 12 ; 𝑏 = 6
numărul căutat este 961.
Dacă 𝑎 = 7 se obține 77 + 2 × 𝑏 = 111, 2 × 𝑏 = 111 − 77; 2 × 𝑏 = 34, 𝑏 = 17; dar
17 nu este cifră, 𝑏 ∈ ∅.
31
Problema nu mai are alte soluții, 961 este singurul număr ale cărui cifre satisfac
condițiile date. Dacă 𝑐 = 2 se obține 11 × 𝑎 + 2 × 𝑏 = 222 , cum 𝑎 și 𝑏 sunt cifre cea mai mare
valoare a membrului stâng al egalității este 11 × 9 + 2 × 9 = 99 + 18 = 117 ≠ 22. Pentru
orice valoare a lui 𝑐 mai mare decât 2 se obțin rezultate asemănătore.
d) 𝑎𝑏𝑐 + 𝑎𝑏𝑐 = 𝑐2𝑎2 ↔
𝑎 × 100 + 𝑏 × 10 + 𝑐 + 𝑎 × 100 + 𝑏 × 10 + 𝑐 = 𝑐 × 1000 + 2 × 100 + 𝑎 × 10 + 2 ↔
200 × 𝑎 + 20 × 𝑏 + 2 × 𝑐 = 1000 × 𝑐 + 10 × 𝑎 + 202 ↔
190 × 𝑎 + 20 × 𝑏 = 998 × 𝑐 + 202.
Dacă 𝑐=1 se obține 190 × 𝑎 + 20 × 𝑏 = 998 + 202 ↔ 190 × 𝑎 + 20 × 𝑏 =
1300 ↔ 19 × 𝑎 + 2 × 𝑏 = 130.
Dacă a ar fi o cifră impară s-ar obține un număr impar egal cu un număr par, prin
urmare a este cifră pară.
Dacă 𝑎 = 8 se obține 152 + 2 × 𝑏 = 130, 𝑏 ∈ ∅.
Dacă 𝑎 = 6 se obține 114 + 2 × 𝑏 = 130, 2 × 𝑏 = 16, 𝑏 = 8.
Dacă 𝑎 = 4 se obține 76 + 2 × 𝑏 = 130, 2 × 𝑏 = 54, 𝑏 ∈ ∅.
Dacă 𝑐 = 2 se obține 190 × 𝑎 + 20 × 𝑏 = 1996 + 202 ↔
10 × (19 × 𝑎 + 2 × 𝑏) = 2198 ↔ 𝑎, 𝑏 ∈ ∅, 2198 nu este un multiplu de 10. Singurul
număr soluție a problemei este 681.
În informatică este folosit sistemul de numerație în baza 2. În acest sistem sunt utilizate
doar două cifre 0 și 1.
Pentru a transforma un număr scris în baza 2 într-un număr scris în baza zece procedăm
astfel:
11010(2) = 1 × 24 + 1 × 23 + 0 × 22 + 1 × 2 + 0 = 16 + 8 + 0 + 2 + 0 = 26(10) .
Pentru a transforma un număr din baza 10 în baza 2 procedăm astfel: împărțim numărul
la 2, câtul obținut îl împărțim la 2, și repetăm până obținem un cât mai mic decât 2. Scriem
rezultatul începând de la ultimul cât, resturile obținute la fiecare dintre împărțirile obținute, în
sens invers de la ultima împărțire la prima.
26: 2 = 13, restul = 𝟎
13: 2 = 6, restul= 𝟏
6: 2 = 3, restul= 𝟎,
3: 2 = 𝟏, restul= 𝟏.
32
Astfel s-a obținut 26(10) = 11010(2) .
Exercițiu: 2.Să se determine 𝑥, baza sistemului de numerație, astfel ca:
a) 42(𝑥) = 26(10) ; b) 51(𝑥) = 41(10) ; c) 107(𝑥) = 71(10) .
Rezolvare: a) 42(𝑥) = 26(10) ↔ 4 × 𝑥 + 2 = 26 ↔ 4 × 𝑥 = 24 ↔ 4 = 6.
b) 51(𝑥) = 41(10) ↔ 5 × 𝑥 + 1 = 41 ↔ 5 × 𝑥 = 40 ↔ 𝑥 = 8.
c) 107(𝑥) = 71(10) ↔ 1 × 𝑥 2 + 0 × 𝑥 + 7 = 71 ↔ 𝑥 2 + 7 = 71 ↔ 𝑥 2 = 64 ↔ 𝑥 = 8.
Ordinea efectuării operațiilor: În rezolvarea unui exercițiu cu mai multe operații cu

numere naturale se efectuează mai întâi operațiile de ordinul al III-lea –puteri și operațiile cu
puteri, operații de ordinul al II-lea – înmulțiri și împărțiri și apoi operațiile de ordinul I –
adunarea și scăderea. Dacă exercițiul conține paranteze se efectuează mai întâi operațiile, în
ordinea indicată mai sus, din paranteza rotundă, apoi se rezolvă paranteza pătrată și în final
acolada.
Exemplu: Să se efectueze:{4 + 5 × [2 + 315 : 313 − 10 + (4 + 55: 11)] − 21} × 2 + 1 =
={4 + 5 × [2 + 315 : 313 − 10 + (4 + 5)] − 21} × 2 + 1 =
={4 + 5 × [2 + 315 : 313 − 10 + 9] − 21} × 2 + 1 =
={4 + 5 × [2 + 315−13 − 10 + 9] − 21} × 2 + 1 =
={4 + 5 × [2 + 9 − 10 + 9] − 21} × 2 + 1 =
={4 + 5 × 10 − 21} × 2 + 1 =
={4 + 50 − 21} × 2 + 1 =
=33 × 2 + 1 = 67.
1. Dacă 𝑥 = 4, calculați:5 × 𝑥 + 5𝑥 + 55𝑥 + 5𝑥𝑥.
Rezolvare: 5 × 4 + 54 + 554 + 544 = 1172.
2. Folosiți parantezele pentru a obține cel mai mare (respectiv, cel mai mic) număr
posibil: 8 + 10 × 2 + 2 × 8: 4.
33
Rezolvare: cel mai mare număr posibil: (8 + 10) × [(2 + 2) × 8: 4] = 18 × 8 = 144.
Cel mai mic număr posibil: (8 + 10 × 2 + 2 × 8): 4 = (8 + 20 + 16): 4 = 11.
3. Determinați cifra 𝑥 astfel ca: 5 × 𝑥 + 𝑥𝑥 + 𝑥𝑥𝑥 + 𝑥𝑥𝑥𝑥 = 9904.
Rezolvare: Numerele 𝑥𝑥 = 10𝑥 + 𝑥 = 11𝑥, 𝑥𝑥𝑥 = 100𝑥 + 10𝑥 + 𝑥 = 111𝑥,
𝑥𝑥𝑥𝑥 = 1000x + 100x + 10x + x = 1111x,
5𝑥 + 11𝑥 + 111𝑥 + 1111𝑥 = 1238𝑥, 1238𝑥 = 9904, 𝑥 = 9904: 1238 = 8.
4. Calculați:𝑆 = 2016 − 2015 + 2014 − 2013 + ⋯ + 4 − 3 + 2 − 1.
Rezolvare: 2016 − 2015 = 1, 2014 − 2013 = 1, 4 − 3 = 1, 2 − 1 = 1, în total sunt

2016:2=1008 de 1. 𝑆 = 1008 × 1 = 1008.
5. Să se afle cifrele 𝑎, 𝑏, 𝑥, 𝑦 dacă: 3𝑎74 + 923𝑏 = 13𝑥𝑦2.

(G.M.B. Claudia-Theodora Truță, Balș, Olt)
Rezolvare: Se scriu numerele unele sub altele și se adună unități cu unități zeci cu zeci
ș.a.m.d. Astfel: 4 + 𝑏 = 12, 𝑏 = 8 , 7 + 3 + 1 = 11 , 𝑦 = 1,𝑎 + 2 + 1 = 1𝑥 ,3 + 9 + 1 = 13.
Din egalitatea 𝑎 + 3 = 1𝑥 se obțin mai multe soluții: 𝑎 = 7, 𝑥 = 0 sau 𝑎 = 8, 𝑥 = 1 sau 𝑎 =
9, 𝑥 = 2. Se verifică soluțiile găsite: 3774 + 9238 = 13012, 3874 + 9238 = 13112,
3974 + 9238 = 13212.
II.8 Relația de inegalitate a numerelor naturale
Definiție: Pe mulțimea numerelor naturale definim relația de inegalitate „≤”, mai mic
sau egal, astfel: 𝑛1 ≤ 𝑛2 , 𝑛1 , 𝑛2 ∈ 𝑁 , 𝑛1 este mai mic sau egal decât 𝑛2 dacă există un număr
natural 𝑛 astfel încât 𝑛2 = 𝑛1 + 𝑛 .
Relația de inegalitate strictă „<”, mai mic se definește asemănător 𝑛1 < 𝑛2 , 𝑛1 , 𝑛2 ∈ 𝑁

𝑛1 este mai mic decât 𝑛2 dacă există un număr natural 𝑛, diferit de zero, astfel încât 𝑛2 = 𝑛1 +
𝑛 .
Propoziție: Relația de inegalitate mai mic sau egal, definită mai sus, este o relație de
ordine.
34
Demonstrație: Oricare ar fi 𝑛 număr natural 𝑛 = 𝑛 + 0 , adică 𝑛 ≤ 𝑛 , relația de
inegalitate este reflexivă.
Dacă 𝑛1 ≤ 𝑛2 și 𝑛2 ≤ 𝑛1 atunci 𝑛1 = 𝑛2 .
Din 𝑛1 ≤ 𝑛2 și 𝑛2 ≤ 𝑛1 se obține conform definiției relației de inegalitate
𝑛2 = 𝑛1 + 𝑛 și 𝑛1 = 𝑛2 + 𝑚 unde 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑁.
Se deduce astfel că 𝑛2 = 𝑛1 + 𝑛 =(𝑛2 + 𝑚) + 𝑛 = 𝑛2 + ( 𝑚 + 𝑛), urmează 𝑚 + 𝑛 =

0 mai departe 𝑛 = 0 și 𝑚 = 0 în concluzie 𝑛1 = 𝑛2 , relația definită este antisimetrică. Ultima
proprietate a relației de ordine este tranzitivitatea : dacă 𝑛1 ≤ 𝑛2 și 𝑛2 ≤ 𝑛3 atunci 𝑛1 ≤ 𝑛3 .
Demonstrăm asemănător celor de mai sus 𝑛2 = 𝑛1 + 𝑛 și 𝑛3 = 𝑛2 + 𝑚 înlocuind 𝑛3 =
(𝑛1 + 𝑛) + 𝑚 = 𝑛1 + (𝑛 + 𝑚) ceea ce înseamnă 𝑛1 ≤ 𝑛3 .
Propoziție: Mulțimea numerelor naturale în raport cu relația de inegalitate „ ≤”, (𝑁, ≤)

este o mulțime total ordonată ( oricare ar fi două numere naturale 𝑛′ și 𝑛′′ se găsesc în una din
relațiile 𝑛′ ≤ 𝑛′′ sau 𝑛′′ ≤ 𝑛′ ).
Propoziție: Dacă 𝑛 și 𝑚 sunt două numere naturale astfel încât 𝑛 ≤ 𝑚 atunci oricare ar fi
𝑝 un număr natural rezultă:
𝑛+𝑝 ≤𝑚+𝑝
𝑛 × 𝑝 ≤ 𝑚 × 𝑝.
Implicația este adevărată și reciproc: dacă 𝑛, 𝑚, 𝑝 sunt numere naturale astfel încât 𝑛 +
𝑝 ≤ 𝑚 + 𝑝 atunci rezultă 𝑛 ≤ 𝑚. Dar și dacă 𝑛 × 𝑝 ≤ 𝑚 × 𝑝 atunci 𝑛 ≤ 𝑚.
Exemplu:
Găsiți valorile numărului natural 𝑛 astfel încât următoarea relație să fie adevărată:
𝑛 + 17 ≤ 25.
Rezolvare: 𝑛 + 17 ≤ 25 ⇔ 𝑛 + 17 ≤ 8 + 17 ⇔ 𝑛 ≤ 8 ⇔ 𝑛 ∈ {0, 1, 2, … ,8}.
II.9 Teorema împărțirii cu rest
35
Fie 𝑎 și 𝑏 două numere naturale atunci există 𝑐 și 𝑟 două numere naturale unice astfel
încât: 𝑎 = 𝑏 × 𝑐 + 𝑟, 𝑟 < 𝑏. Dacă 𝑏 = 0 atunci 𝑟 = 𝑎.
Relația 𝑎 = 𝑏 × 𝑐 + 𝑟 se mai numește și proba împărțirii, 𝑎 se numește deîmpărțit, 𝑏 se

numește împărțitor, 𝑐 se numește cât și 𝑟 se numește rest. Restul întotdeauna este strict mai mic
decât împărțitorul. Teorema împărțirii cu rest spune că pentru fiecare deîmpărțit și împărțitor
există un cât și un 𝑟𝑒𝑠𝑡 𝑢𝑛𝑖𝑐𝑒.
Exemplu:
Dacă deîmpărțitul este a=41, împărțitorul este 𝑏 = 7 atunci câtul 𝑐 = 5 și restul 𝑟 =

6 < 7; 41 = 7 × 5 + 6.
Exercițiu:
Aflaţi două numere naturale ştiind că împărţind un număr la celălalt obţinem câtul 3 şi
restul 2 iar suma lor este 18.
Rezolvare: Primul procedeu: Fie 𝑎 și 𝑏 cele două numere necunoscute, deîmpărțitul

respectiv împărțitorul. Dacă știm valoarea câtului 𝑐 = 3 și a restului 𝑟 = 2 scriem teorema
împărțirii cu rest:
𝑎 = 𝑏 × 𝑐 + 𝑟; 𝑎 = 𝑏 × 3 + 2.
Suma celor două numere este 18, 𝑎 + 𝑏 = 18 sau 𝑏 × 3 + 2 + 𝑏 = 18.
Mai putem scrie înmulțirea o adunare repetată 𝑏 + 𝑏 + 𝑏 + 𝑏 + 2 = 18.
𝑏 × 4 + 2 = 18, 𝑏 × 4 = 18 − 2; 𝑏 × 4 = 16; 𝑏 = 16: 4;
𝑏 = 4; 𝑎 = 4 × 3 + 2; 𝑎 = 12 + 2; 𝑎 = 14;
Verificare: 14 + 4 = 18.
Al doilea procedeu: Din câtul 𝑐 = 3 și restul 𝑟 = 2 se deduce că primul număr este de

trei ori mai mare decât al doilea plus numărul 2. Folosind metoda figurativă desenăm două
segmente în care al doilea segment fiind de trei ori mai mare decât primul la care se adaugă un
segment ce reprezintă numărul 2.
b b b 2 18
36
4 × 𝑏 + 2 = 18, 𝑏 × 4 = 18 − 2; 𝑏 × 4 = 16; 𝑏 = 16: 4;
𝑏 = 4; 𝑎 = 4 × 3 + 2; 𝑎 = 12 + 2; 𝑎 = 14;
II.10 Divizibilitate, criterii de divizibilitate
Dacă la o împărțire a lui 𝑎 la 𝑏 se obține câtul 𝑐 și restul egal cu 0 atunci spunem că 𝑎

este divizibil cu 𝑏. În această situație spunem că împărțirea este exactă.
Definiție: Fie 𝑎 și 𝑏 două numere naturale nenule spunem că 𝑎 este divizibil cu 𝑏 dacă
există 𝑐 număr natural astfel ca 𝑎 = 𝑏 × 𝑐 , 𝑎 se numește multiplul lui 𝑏 iar 𝑏 și 𝑐 se numesc
divizorii lui 𝑎. ”Numărul 𝑎 este divizibil cu 𝑏” se notează matematic prin 𝑎 ⋮ 𝑏; putem spune și
astfel: „ numărul 𝑏 divide pe 𝑎‟ și scriem 𝑏|𝑎.
Exemplu:
6 = 2 × 3, 2 și 3 sunt divizori ai lui 6, dar 6 = 1 × 6, 1 și 6 sunt de asemenea divizori

ai lui 6.
Observație:
Orice număr natural 𝑎 este divizibil cu 1 și cu el însuși, în concluzie fiecare număr

natural diferit de zero are cel puțin doi divizori: 1 și 𝑎. Acești divizori se numesc improprii.
Orice divizori diferiți de cei improprii se numesc proprii.
Numărul natural 6 are ca divizori proprii pe 2 și 3 și improprii pe 1 și 6.
Mulțimea divizorilor unui număr natural 𝑎 se notează cu 𝐷𝑎 . 𝐷6 = {1, 2, 3, 6}.
Definiție: Dacă un număr natural nenul are doar divizori pe 1 și pe el însuși atunci
numărul se numește prim. Numărul natural 1 nu este considerat număr prim.
Exemple de numere prime: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37, 41, 43, 47, 53, …
Criterii de divizibilitate: Criteriul de divizibilitate cu 2: Un număr natural est divizibil

cu 2 dacă ultima sa cifră este 0, 2, 4,6 sau 8.
Numerele divizibile cu 2 se numesc numere pare sau cu soț. Exemple de numere pare:
30, 52, 64, 76, 98. În general un număr par este de forma 2𝑘, 𝑘 ∈ 𝑁. Numerele naturale care nu
37
sunt divizibile cu 2 se numesc numere impare sau fără soț, sunt numerele pentru care ultima cifră
este 1, 3, 5, 7 sau 9. Exemple de numere impare: 33, 41, 57, 65, 49. În general un număr natural
impar este de forma 2𝑘 + 1, 𝑘 ∈ 𝑁.
Propoziție: Dintre două numere naturale consecutive unul este par și unul impar, 2𝑘,
2𝑘 + 1, astfel suma a două numere consecutive întotdeauna este un număr impar iar produsul a
două numere consecutive este par.
Propoziție: Suma a două numere pare este un număr par. Suma a două numere impare
este număr par. Suma unui număr par cu un număr impar este număr impar.
Criteriul de divizibilitate cu 3: Un număr natural este divizibil cu 3 dacă suma cifrelor

sale este un număr divizibil cu 3. Exemple de numere divizibile cu trei: 120 ⋮ 3 deoarece 1 +
2 + 0 = 3 ⋮ 3; 5124 ⋮ 3, pentru că 5 + 1 + 2 + 4 = 12 ⋮ 3.
Criteriul de divizibilitate cu 4: Un număr natural este divizibil cu 4 dacă ultimele două

cifre formează un număr divizibil cu 4. Exemple de numere divizibile cu 4: 324 ⋮ 4 deoarece
ultimele două cifre formează numărul 24 ⋮ 4¸512 ⋮ 4 pentru că ultimele cifre formează numărul
12 ⋮ 4.
Criteriul de divizibilitate cu 5: Un număr natural este divizibil cu 5 dacă ultima sa cifră

este:0 sau 5. Exemple de numere divizibile cu 5: 1230, 1185, 615, 790.
Criteriul de divizibilitate cu 9: Un număr natural este divizibil cu 9 dacă suma cifrelor

sale este un număr divizibil cu 9. Exemple de numere divizibile cu trei: 720 ⋮ 9 deoarece 7 +
2 + 0 = 9 ⋮ 9; 5724 ⋮ 9, pentru că 5 + 7 + 2 + 4 = 18 ⋮ 9.
Criteriul de divizibilitate cu 10, 100, 1000, …: Un număr natural este divizibil cu

10, 100, 1000,… dacă ultimele cifre sunt: un 0 sau doi de 0 sau, respectiv, trei de 0, ….
Exemple de numere divizibile cu 10: 1230, 790, 1470, numere divizibile cu 100: 5400, 6700,
numere divizibile cu 1000: 561000, 42000, 813000.
Criteriul de divizibilitate cu 25: Un număr natural este divizibil cu 25 dacă ultimele

două cifre formează un număr divizibil cu 25 și anume 00, 25, 50, 75. Exemple de numere
divizibile cu 25: 3125, 4150, 7875, 4500, 152000.
Relația de divizibilitate: Fie 𝑎 și 𝑏 două numere naturale, 𝑎 îl divide pe 𝑏, 𝑎|𝑏, dacă

există 𝑐 număr natural astfel ca 𝑏 = 𝑎 × 𝑐, între 𝑎 și 𝑏 s-a stabilit relația de divizibilitate.
38
Propoziție: Pe mulțimea numerelor naturale relația de divizibilitate este o relație de
ordine, are următoarele proprietăți: este reflexivă, antisimetrică și tranzitivă.
Reflexivitatea: Orice număr natural este divizibil cu el însuși. ∀ 𝑎 ∈ 𝑁, 𝑎|𝑎.
Antisimetria: Dacă 𝑎 îl divide pe 𝑏 și 𝑏 îl divide pe 𝑎 atunci 𝑎 = 𝑏. ∀ 𝑎, 𝑏 ∈ 𝑁,
𝑎|𝑏 ∧ 𝑏|𝑎 → 𝑎 = 𝑏.
Demonstrație: 𝑎|𝑏 ∧ 𝑏|𝑎 ↔ ∃𝑐, 𝑑 ∈ 𝑁 astfel încât 𝑏 = 𝑎×𝑐 ∧ 𝑎 =𝑏×𝑑 →

𝑏 = (𝑏 × 𝑑) × 𝑐 ↔ 𝑏 = 𝑏 × (𝑑 × 𝑐) ↔ 𝑑 × 𝑐=1↔ 𝑑 = 1 ∧ 𝑐 = 1 ↔ 𝑎 = 𝑏.
Tranzitivitatea: Dacă 𝑎 îl divide pe 𝑏 și 𝑏 îl divide pe 𝑐 atunci 𝑎 îl divide pe 𝑐.
𝑎|𝑏 ∧ 𝑏|𝑐 → 𝑎|𝑐.
Demonstrație: 𝑎|𝑏 ∧ 𝑏|𝑐 ↔ ∃ 𝑑, 𝑒 ∈ 𝑁 astfel încât 𝑏 = 𝑎 × 𝑑∧ 𝑐 = 𝑏 × 𝑒 →
𝑐 = (𝑎 × 𝑑) × 𝑒 ↔ 𝑐 = 𝑎 × (𝑑 × 𝑒) ↔ 𝑎|𝑐.
Observație:
Relația de divizibilitate definită pe mulțimea numerelor naturale nu este una de ordine

totală. Între orice două numere naturale nu se poate stabili, întotdeauna, o relație de divizibilitate.
Propoziție: Orice număr natural se poate descompune, în mod unic, într-un produs de
factori prim.
Definiție: Se numește cel mai mare divizor comun a două numere naturale 𝑎 și
𝑏 numărul 𝑑 cu proprietățile:
 𝑑|𝑎 și 𝑑|𝑏.
 Dacă există un alt divizor comun 𝑑1 cu proprietatea 𝑑1 |𝑎 și 𝑑1 |𝑏 atunci 𝑑1 |𝑑.
Propoziție: Pentru a calcula cel mai mare divizor comun a două sau mai multe numere
naturale descompunem numerele în produse de factori primi și alegem factorii comuni la puterea
cea mai mică.
Exemplu:
24 = 23 × 3; 20 = 22 × 5 → 𝑐. 𝑚. 𝑚. 𝑑. 𝑐(24; 40) = 22 = 4.
Definiție: Două numere naturale pentru care cel mai mare divizor comun este 1 se
numesc prime între ele.
39
Exemplu: Numerele 15 și 8 nu sunt numere prime dar sunt numere prime între ele:
𝑐. 𝑚. 𝑚. 𝑑. 𝑐(15; 8) = 1.
Definiție: Se numește cel mai mic multiplu comun a două numere naturale 𝑎 și
𝑏 numărul 𝑚 cu proprietățile:
 𝑎|𝑚 și 𝑏|𝑚.
 Dacă există un alt multiplu comun 𝑚1 cu proprietatea 𝑎|𝑚1 și 𝑏|𝑚1 atunci
𝑚|𝑚1.
Propoziție: Pentru a calcula cel mai mic multiplu comun a două sau mai multe numere
naturale descompunem numerele în produse de factori primi și alegem factorii comuni și
necomuni la puterea cea mai mare.
Exemplu:
24 = 23 × 3; 20 = 22 × 5 → 𝑐. 𝑚. 𝑚. 𝑚. 𝑐(24; 40) = 23 × 3 × 5 = 240.
Propoziții:
1. Dacă un număr natural 𝑛 este divizibil cu 𝑎 și cu 𝑏 și 𝑎 și 𝑏 sunt două numere

naturale prime între ele atunci numărul 𝑛 este divizibil cu produsul lor.
(𝑎|𝑛 ∧ 𝑏|𝑛) ∧ 𝑐. 𝑚. 𝑚. 𝑑. 𝑐. (𝑎, 𝑏) = 1 → (𝑎 × 𝑏)|𝑛
2. Dacă 𝑑 este un divizor comun pentru 𝑎 și 𝑏 atunci 𝑑 este divizor și pentru 𝑛 ×
𝑎 + 𝑚 × 𝑏 dar și pentru 𝑛 × 𝑎 − 𝑚 × 𝑏, oricare ar fi 𝑛, 𝑚 două numere naturale.
(𝑑|𝑎 ∧ 𝑎|𝑏) → 𝑑|(𝑛 × 𝑎 + 𝑚 × 𝑏) ∧ 𝑑|(𝑛 × 𝑎 − 𝑚 × 𝑏), ∀𝑛, 𝑚 ∈ 𝑁.
3. Oricare ar fi a și b două numere naturale atunci produsul lor este egal cu produsul
dintre cel mai mare divizor comun cu cel mai mic multiplu comun al celor două numere.
𝑎 × 𝑏 = (𝑐. 𝑚. 𝑚. 𝑑. 𝑐. (𝑎; 𝑏)) × (𝑐. 𝑚. 𝑚. 𝑚. 𝑐. (𝑎; 𝑏)).
Exemplu: 𝑐. 𝑚. 𝑚. 𝑚. 𝑐(24; 40) = 240; 𝑐. 𝑚. 𝑚. 𝑑. 𝑐(24; 40) = 4 ; 24 × 40 = 960 ;
240 × 4 = 960.
1. Determinați următoarele mulțimi de numere:
𝐴 = {𝑛|𝑛 ∈ 𝑁, 2𝑛 + 4 ≤ 12}
𝐵 = {𝑛|𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , 5𝑛 + 3 ≤ 2𝑛 + 15}
40
și calculați mulțimile: 𝐴 ∪ 𝐵, 𝐴 ∩ 𝐵, 𝐴 − 𝐵, 𝐵 − 𝐴, 𝐴 × 𝐵.
Rezolvare: 2𝑛 + 4 ≤ 12 ⇔ 2𝑛 + 4 ≤ 8 + 4 ⇔ 2𝑛 ≤ 8 ⇔ 2 × 𝑛 ≤ 2 × 4 ⇔ 𝑛 ≤ 4.
În concluzie 𝐴 = {0, 1, 2, 3, 4}.
Pentru mulțimea 𝐵 procedăm asemănător 5𝑛 + 3 ≤ 2𝑛 + 15 , 3𝑛 + 2𝑛 + 3 ≤ 2𝑛 +

3 + 12 ⇔ 3𝑛 ≤ 12 ⇔ 3 × 𝑛 ≤ 3 × 4 ⇔ 𝑛 ≤ 4, dar cum 𝑛 era un număr natural diferit de 0
mulțimea 𝐵 = {1, 2, 3, 4}
𝐴 ∪ 𝐵 = {0, 1, 2, 3, 4}, 𝐴 ∩ 𝐵 = {1, 2, 3, 4}, 𝐴 − 𝐵 = {0}, 𝐵 − 𝐴 = ∅,
𝐴 × 𝐵 = {(0,1), (0, 2), (0, 3), (0, 4), (1, 1), (1, 2), (1, 3), (1, 4)} ∪
∪ {(2, 1), (2, 2), (2, 3), (2, 4), (3, 1), (3, 2), (3, 3), (3, 4), (4, 1), (4, 2), (4, 3), (4, 4)}.
2. Ce valori numere naturale pot lua literele 𝑎 și 𝑏 astfel încât să fie adevărate relațiile:
𝑎 − 15 < 21 și 𝑏 + 15 < 21.
𝑅𝑒𝑧𝑜𝑙𝑣𝑎𝑟𝑒: Cum 𝑎 este descăzutul în operația de scădere de mai sus, va fi mai mare sau
egal decât scăzătorul, prin urmare: 15 − 15 < 21 (𝐴) , 16 − 15 < 21 (𝐴) , … , 35 − 15 <
21 (𝐴), 36 − 15 < 21, (𝐹). În concluzie 𝑎 ∈ {15, 16, … ,35}. Pentru cea dea doua literă găsim
analog celor de mai sus: 𝑏 + 15 < 21 ⇔ 𝑏 < 21 − 15 ⇔ 𝑏 < 6, 𝑏 ∈ {0, 1, … ,5}.
3. Determinați numerele naturale 𝑎 și 𝑏 care fac să fie adevărate relațiile:
27 ≤ 16 + 𝑎 ≤ 32 și 50 ≤ 39 + 𝑏 ≤ 61.
Rezolvare: Relațiile de inegalitate se mai pot scrie succesiv astfel: 27 ≤ 16 + 𝑎 ≤ 32

⇔
16 + 11 ≤ 16 + 𝑎 ≤ 16 + 16 ⇔ 11 ≤ 𝑎 ≤ 16 ⇔ 𝑎 ∈ {11, 12, 13, 14, 15, 16}.
50 ≤ 39 + 𝑏 ≤ 61 ⇔ 39 + 11 ≤ 39 + 𝑏 ≤ 39 + 22 ⇔ 𝑏 ∈ {11, 12, 13, … ,22}.
4. Determinați elementele următoarelor mulțimi de numere naturale:
3𝑏+15
𝐴 = {𝑎 ∈ 𝑁|2𝑎5 ⋮ 3}, 𝐵 = {𝑏 ∈ 𝑁| ∈ 𝑁} și calculați:
𝑏+2
41
𝐴 ∪ 𝐵, 𝐴 ∩ 𝐵, 𝐴 − 𝐵, 𝐵 − 𝐴.
Rezolvare:
2𝑎5 ⋮ 3 → (2 + 𝑎 + 5) ⋮ 3 → 𝑎 ∈ {2, 5, 8} → A = {2, 5, 8}.
3𝑏+15
∈ 𝑁 ↔ (𝑏 + 2)|(3𝑏 + 15) ∧ (𝑏 + 2)|(𝑏 + 2) →
𝑏+2
(𝑏 + 2)|(3𝑏 + 15) −3 (𝑏 + 2) ↔ (𝑏 + 2)|(3𝑏 + 15 − 3𝑏 − 6) ↔ (𝑏 + 2)|9 ↔
𝑏 + 2 ∈ 𝐷9 = {1, 3, 9} ↔ 𝑏 ∈ {1, 7} ↔ 𝐵 = {1, 7}.
Cum A = {2, 5, 8} și 𝐵 = {1, 7} atunci 𝐴 ∪ 𝐵 = {1, 2, 5, 7, 8}, 𝐴 ∩ 𝐵 = ∅,
𝐴 − 𝐵 = {2, 5, 8} și 𝐵 − 𝐴 = {1, 7}.
5. Să se determine cifra 𝑥 astfel ca numărul natural 214𝑥 ⋮ 36.
Rezolvare: Dacă (214𝑥 ⋮ 9) și ( 214𝑥 ⋮ 4) cum 3 și 4 sunt două numere naturale
prime între ele atunci : 214𝑥 ⋮ 9 × 4 ↔ : 214𝑥 ⋮ 36.
214𝑥 ⋮ 9 → (2 + 1 + 4 + 𝑥) ⋮ 9 → 𝑥 ∈ {2}, 2142 ⋮ 4 → 2142 ⋮ 36.
6. Pentru pomul de Crăciun, s-au cumpărat 1800 de pachete cu napolitane, 1080

ciocolate și 720 pachete cu biscuiți. Determinați numărul maxim de pachete cadou ce se pot
alcătui cu produsele respective, astfel ca fiecare pachet cadou să aibă același conținut. Ce conține
fiecare pachet?
Rezolvare: Numărul pachetelor cadou este un divizor comun al numerelor: 1800,
1080, 720, și anume cel mai mare divizor comun:
1800 = 23 ∙ 32 ∙ 52 ; 1080 = 23 ∙ 32 ∙ 5; 720 = 24 ∙ 32 ∙ 5
𝑐. 𝑚. 𝑚. 𝑑. 𝑐(1800,1080,720) = 23 ∙ 32 ∙ 5 = 360(numărul de pachete cadou).
Fiecare pachet conține: 1800: 360 = 5 pachete cu napolitane, 1080: 360 = 3 ciocolate
și 720: 360 = 2 pachete cu biscuiți.
7. Determinați cel mai mic număr natural care împărțit la 21, la 28 și la 33 se obține
același rest egal cu 10.
Rezolvare: Fie 𝑛 numărul necunoscut, 𝑛: 21 = 𝑐1 și restul10, 𝑛: 28 = 𝑐2 și restul10,

𝑛: 33 = 𝑐3 și restul10. Conform teoremei împărțirii cu rest se obține:
42
𝑛 = 21 ∙ 𝑐1 + 10, 𝑛 − 10 = 21 ∙ 𝑐1 , 𝑛 − 10 = 28 ∙ 𝑐2 , 𝑛 − 10 = 33 ∙ 𝑐3 . Prin urmare
numărul 𝑛 − 10 este un multiplu comun al numerelor 21, 28, 33. Cum 21 = 3 ∙ 7, 28 = 22 ∙ 7,
33 = 3 ∙ 11, 𝑐. 𝑚. 𝑚. 𝑚. 𝑐(21,28,33) = 3 ∙ 22 ∙ 7 ∙ 11 = 924.
𝑛 − 10 = 924, 𝑛 = 924 + 10, 𝑛 = 934.
II.12 Probleme propuse
1. Efectuați:
a) (3044 + 2056): 17 + 3075: 15 − 6992: 38: 23 =
(Etapa locală, 1985, Sibiu) R: 497
b) 25 ∙ (160 − 30 ∙ 5) − 8 − (24 + 6: 6) =
(Etapa locală, 1985, Bacău) R: 217
c) 400 + 480: 4 − [680: 20 + 4 ∙ (20 + 12 + 18)] =
(Etapa locală, 1986, Bihor) R: 286
d) 48000 − 6000: 2000 + (300 + 80: 40) ∙ 7 − 48125 =
(Etapa județeană, 1986, Cluj) R: 1986
e) 1 + 5 ∙ {32: 8 + 0 ∙ [40 + 8 ∙ (200: 5 − 72: 2)]} =

(Etapa locală, 1985, Neamț) R: 21
2. O şcoală are 6 săli de clasă. În fiecare sală sunt câte 17 bănci de câte două locuri.
Câţi elevi pot fi primiţi în această şcoală? Câte bănci mai sunt necesare dacă în prima zi de
şcoală au sosit 214 elevi?
3. În 3 cutii sunt 251 de bomboane. Aflaţi câte bomboane sunt în fiecare cutie dacă în
prima sunt cu 10 bomboane mai mult decât în a doua, iar în a treia sunt cu 15 bomboane mai
puţin decât în prima.
R: 77; 82; 92
4. Câte jucării s-au vândut într-un an într-un magazin dacă în fiecare lună s-au vândut
cu 200 mai multe jucării decât în luna precedentă şi în ultima lună s-au vândut 2500 de jucării.
5. Determinaţi cifra a dacă 4814𝑎 × 6 = 2𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 .
R: 𝑎 = 8
43
6. La o librărie se aflau 1230 de caiete de matematică şi dictando. După ce s-au vândut
78 caiete de matematică şi 42 de dictando, au rămas de 4 ori mai multe caiete de matematică
decât de dictando. Câte caiete din fiecare fel au fost la început în librărie?
7. Suma a două numere este 380, iar diferenţa lor este de trei ori mai mare decât
numărul mai mic. Care sunt numerele?
R: 76; 304.
8. Din 100 kg de grâu se obţin 90 kg de făină. Ce cantitate de grâu este necesară pentru
a obţine 675 kg de făină?
9. Pentru a hrăni într-o zi 5 iepuri Ionuţ cumpără 3 kg de morcovi. Ce cantitate de

morcovi ar trebui să cumpere Ionuţ dacă ar avea 9 iepuri?
10. Patru tractoare ară în 7 zile o suprafaţă de 160 ha. Alte 26 tractoare trebuie să are un
teren dreptunghiular cu dimensiunile de 5200 m şi 600 m. Să se afle în câte zile pot ara terenul
cele 26 de tractoare.
11.O gospodină a cumpărat 3 kg de mere şi 2 kg de pere şi a plătit 22 lei. Alta a

cumpărat 5 kg mere şi 3 kg pere şi a plătit 35 lei. Cât costă un kg de mere şi costă un kg pe pere?
12. Pentru 6 mese şi 25 de scaune s-au plătit 4165 lei. Cât s-a plătit pentru o masă şi
cât pentru un scaun dacă o masă costă cât 3 scaune?
13. Un pix şi un stilou costă împreună 30 lei. Cât costă fiecare dacă preţul pixului
reprezintă o pătrime din preţul stiloului?
14. La un raion de articole sportive se aflau biciclete cu 2 şi 3 roţi, în total 40 de bucăţi

ce aveau împreună 95 de roţi. Să se afle numărul bicicletelor cu 2 şi al celor cu 3 roţi care se
aflau în magazin.
15.Aflaţi trei numere a căror sumă este 36, primul este de două ori mai mic decât al
doilea şi de trei ori mai mic decât al treilea
16. Aflaţi două numere naturale ştiind că împărţind un număr la celălalt obţinem câtul 2
şi restul 3 iar diferenţa dintre numere este 7.
17. Într-o livadă sunt de două ori mai mulţi pruni decât meri şi 50 caişi. Dacă în livadă
sunt 460 pomi câţi meri şi câţi pruni sunt în livadă.
44
18. De Ziua Şcolii 150 de elevi au participat la activităţi de cultură generală, 160 au
participat la jocurile sportive, iar 90 au participat la ambele activităţi organizate. Câţi elevi au
participat la sărbătoarea organizată.
19. Pentru pomul de Crăciun s-au cumpărat 60 de globuleţe. Argintii de trei ori mai
puţine decât roşii iar aurii, de două ori mai multe decât argintii. Câte globuleţe roşii, câte argintii
şi câte aurii s-au cumpărat.
20. Diferenţa a două numere naturale este 92, ştiind că unul este de trei ori mai mare
decât celălalt, aflaţi numerele.
21. Suma a două numere naturale este 48, împărţind unul din numere la celălalt obţinem
câtul 3 şi restul 8. Aflaţi cele două numere.
22. Aflaţi trei numere a căror sumă este 102, primul este de două ori mai mic decât al
doilea şi de trei ori mai mic decât al treilea.
şi restul 2 iar suma lor este 22.
26. De Ziua Şcolii 120 de elevi au participat la activităţi de cultură generală, 220 au
participat la jocurile sportive, iar 60 au participat la ambele activităţi organizate. Câţi elevi au
participat la sărbătoarea organizată.
27. Pentru pomul Crăciun s-au cumpărat 72 de globuleţe. Argintii de trei ori mai puţine
decât roşii iar aurii, de două ori mai multe decât argintii. Câte globuleţe roşii, câte argintii şi câte
aurii s-au cumpărat.
45
34. De Ziua Şcolii 130 de elevi au participat la activităţi artistice, 210 au participat la
jocurile sportive, iar 90 au participat la ambele activităţi organizate. Câţi elevi au participat la
sărbătoarea organizată.
46
43. Pentru pomul de Crăciun s-au cumpărat 54 de globuleţe. Argintii de trei ori mai
puţine decât roşii iar aurii, de două ori mai multe decât argintii. Câte globuleţe roşii, câte argintii
şi câte aurii s-au cumpărat.
47. Aflaţi două numere naturale ştiind că împărţind un număr la celălalt obţinem câtul
3 şi restul 2 iar suma lor este 22.
R: 56; 115.
51 Pentru pomul Crăciun s-au cumpărat 78 de globuleţe. Argintii de trei ori mai puţine
53. Suma a două numere naturale este 108, împărţind unul din numere la celălalt
obţinem câtul 3 şi restul 8. Aflaţi cele două numere.
47
55. Aflaţi două numere naturale ştiind că împărţind un număr la celălalt obţinem câtul
3 şi restul 2 iar suma lor este 102.
61. Suma a două numere naturale este 208, împărţind unul din numere la celălalt
obţinem câtul 3 şi restul 8. Aflaţi cele două numere.
62. Calculați:a) 5 ∙ 15 − 3 ∙ [14: 2 − 4 ∙ (72: 9 − 56: 8)] − 3.
b) 2106 + (1 + 2 + 3 + ⋯ + 2016).
63. Aflați trei numere dacă suma primelor două numere este 159, suma ultimelor două
este 152 iar primul număr adunat cu ultimul este 143.
64. Suma a trei numere este 108. Primul număr este de două ori mai mic decât al doilea
și de trei ori mai mic decât al treilea. Care sunt numerele?
65. Aflați valoarea lui 𝑥 din următoarele egalități:
a) 634 − [(206 × 4 − 618: 3): 𝑥] × 2 = 222;
b) 201 + [(702 + 201): 3 − (125 + 𝑥) × 2]: 7 = 208;
c) 30 + 3 × [85 − (75 − 65) × 𝑥 + 80] = 519;
d) [40 × (𝑥: 8 − 32) × 450: 15 − 1990]: 2 = 11.
48
e) {14400 − [200 − 1146: (2200 − 𝑥)] × 900}: 450 = 14;
f) 60 × 90 − 50 × {84 − [45 − (7𝑥 − 9) × 2]} − 10 = 2240;
g) [(𝑥 + 1880: 2) × 4 + 4] × 2 = 4 × 1930;
h) (𝑥 − 2) × 6 + 2 × (7 − 5) × 6 − 30 = 0;
i) 1800 − [(205 − 103) × 2 + (705: 5) × 𝑥]: 3 = 1497.
66. Să se determine 𝑛 număr natural astfel ca următoarele propoziții să fie adevărate:
a) 𝑃(𝑛): 2 × 𝑛 + 7 ≤ 18. R: 𝑛 ∈ {0, 1, 2, 3, 4, 5}.
b) 𝑃(𝑛): 3 × 𝑛 + 9 ≤ 20. R: 𝑛 ∈ {0, 1, 2, 3}.
c) 𝑃(𝑛): 4 + 5 × 𝑛 ≤ 30. R: 𝑛 ∈ {0, 1, 2, 3, 4, 5}.
d) 𝑃(𝑛): 2 ≤ 3 × 𝑛 + 1 ≤ 25. R: 𝑛 ∈ {1, 2, 3, 4, 5, 6,7,8}.
e) 𝑃(𝑛): 2𝑛+1 ≤ 33. R: 𝑛 ∈ {0, 1, 2, 3, 4}.
f) 𝑃(𝑛): 103×𝑛+2 ≤ 1000001. R: 𝑛 ∈ {0, 1}.
g) 𝑃(𝑛): 50 ≤ 10 × 𝑛 + 2 ≤ 72. R: 𝑛 ∈ {5, 6, 7}.
67. Să se determine elementele mulțimilor 𝐴 și 𝐵 unde
a) 𝐴 = {𝑛 ∈ 𝑁|2 + 𝑛 ≤ 5}, 𝐵 = {𝑛 ∈ 𝑁|3𝑛 ≤ 82}
b) ̅̅̅̅̅ ⋮ 9} , 𝐵 = {𝑏| 2𝑏+7 ∈ 𝑁}

𝐴 = {𝑎|2𝑎0 𝑏+1
și calculați: 𝐴 ∪ 𝐵, 𝐴 ∩ 𝐵, 𝐴 − 𝐵, 𝐵 − 𝐴.
R: a) 𝐴 = {0, 1, 2, 3}, 𝐵 = {0, 1, 2, 3, 4}, 𝐴 ∪ 𝐵 = {0, 1, 2, 3, 4}, 𝐴 ∩ 𝐵 = {0, 1, 2, 3},
𝐴 − 𝐵 = ∅, 𝐵 − 𝐴 = {4}.
68. Să se calculeze următoarele sume de numere naturale:
a) 15 + 16 + 17 + ⋯ + 39 =. R: 675.
b) 152 + 162 + 172 + ⋯ + 392 = R: 19525
c) 153 + 163 + 173 + ⋯ + 393 =
49
69. Să se descompună în factori primi următoarele numere naturale: 243; 512; 521; 720;
452; 820; 1132; 1024;
70. Să se determine valoare 𝑥, bază de numerație, astfel ca:
1010(𝑥) = 10(10) ; 1000111(𝑥) = 71(10) ; 2122(𝑥) = 71(10) .
71. Să se calculeze cel mai mare divizor comun și cel mai mic multiplu comun pentru
următoarele numere naturale: a) 54; 72. b) 135; 75. c) 150; 90. d) 246; 216.
R:a)18;216. b)15;675. c) 30; 450. d) 6;1456
72. Determinați cifrele 𝑥, 𝑦 astfel încât: a) ̅̅̅̅̅

𝑥2𝑦 ⋮ 18. b) ̅̅̅̅̅
1𝑥𝑦 ⋮ 36. c) ̅̅̅̅̅̅̅
1𝑥1𝑦 ⋮ 45.
d) ̅̅̅̅̅̅̅
1𝑥0𝑦 ⋮ 12.e) ̅̅̅̅̅̅̅
2𝑥1𝑦 ⋮ 6.
R:a)720; 522; 324; 126; 828.b) 108; 144; 180.
̅̅̅̅̅̅⋮3},
73. Găsiți mulțimile de numere naturale: 𝐴 ={a∈N , 2𝑎0
2𝑏+11
𝐵 = {𝑏 ∈ 𝑁| ∈ 𝑁}, 𝐴 ∪ 𝐵, 𝐴 ∩ 𝐵, 𝐴 − 𝐵, 𝐵 − 𝐴, 𝐴 × 𝐵.
𝑏+3
III. Mulțimea numerelor întregi
Mulțimea numerelor întregi se notează cu 𝑍 și cuprinde numerele naturale, întregii

pozitivi, dar și numerele întregi negative:
𝑍 = {… , −3, −2, −1, 0, +1, +2, +3, … } = {0, ±1, ±2, ±3, … }.
Observație:
Mulțimea numerelor naturale este o submulțime a mulțimi numerelor întregi. 𝑁 ⊂

𝑍. Orice număr natural este număr întreg, invers nu este adevărat.
Mulțimea numerelor întregi diferite de zero se notează cu 𝑍 ∗ = {±1, ±2, ±3, … }.
Mulțimea numerelor întregi pozitive se mai notează și 𝑍+ = {+1, +2, +3, … } = 𝑁 ∗ iar
mulțimea numerelor întregi negative se notează 𝑍− = {−1, −2, −3, … }.
Mulțimea numerelor întregi se reprezintă, în mod unic, pe axa numerelor. Fiecărui

număr întreg îi corespunde un singur punct pe axa numerelor.
50
Definiție: Se numește axă a numerelor o dreaptă pe care este fixat un punct O, numit
originea axei și care corespunde numărului zero, un sens de parcurs, sensul spre dreapta,
(sensul pozitiv, spre + ∞) și o unitate de măsură.
−∞ -2 -1 0 1 2 +∞
Numerele întregi +𝑛 și − 𝑛 , unde 𝑛 este un număr natural, se numesc opuse. Pe axa

numerelor ele se reprezintă la aceeași distanță, de 𝑛 unități de măsură, față de origine, +𝑛 la
dreapta originii spre sensul pozitiv al axei iar – 𝑛 la stânga originii spre sensul negativ al axei
numerelor.
III.1 Valoarea absolută a unui număr întreg sau modulul unui număr întreg
Modulul lui 𝑥 este egal cu 𝑥 dacă 𝑥 este pozitiv și – 𝑥 dacă 𝑥 este negativ. Modulul lui 0
este 0. Modulul unui număr întreg reprezintă distanța față de origine a punctului corespunzător
numărului întreg, măsurată pe axa numerelor,
𝑥, dacă 𝑥 > 0
|𝑥| = { 0, dacă 𝑥 = 0 .
−𝑥, dacă 𝑥 < 0
Exemplu:
|+4| = 4, |−4| = −(−4) = 4, |0| = 0. Și 4 și -4 sunt reprezentate pe axa numerelor

la aceeași distanță de 4 unități față de originea axei, unul la dreapta spre sensul pozitiv al axei și
celălalt la stânga spre sensul negativ al axei.
Propoziție: 1. Modulul oricărui număr întreg este pozitiv, mai mare decât zero, dacă
numărul nu este egal cu zero. ∀𝑥 ∈ 𝑍 ∗ , |𝑥| > 0.
2. |𝑥 + 𝑦| ≤ |𝑥| + |𝑦|; inegalitatea triunghiului.

3. |𝑥 − 𝑦| ≤ |𝑥| + |𝑦|
4. Într-un triunghi, oricare dintre laturi este mai mare decât diferența celor două și
mai mică decât suma lor. 𝑎, 𝑏, 𝑐 > 0 A
|𝑏 − 𝑐| ≤ 𝑎 ≤ 𝑏 + 𝑐 c b
5. |𝑥 ∙ 𝑦| = |𝑥| ∙ |𝑦|
6. |𝑥: 𝑦| = |𝑥|: |𝑦| B a C
51
III.2 Adunarea și înmulțirea numerelor întregi, proprietăți
Dacă adunăm două numere întregi rezultatul este tot un număr întreg. Dacă înmulțim
două numere întregi rezultatul este tot un număr întreg. Cu numerele întregi se efectuează
operații de adunare și înmulțire după următoarele reguli:
 Pentru a aduna două numere întregi de același semn se adună valorile lor absolute
și se scrie la rezultat semnul lor comun.
Exemplu: În luna mai s-a înregistrat în timpul nopții, în medie, o temperatură de +20 de
grade Celsius. În timpul zilei temperatura medie înregistrată a fost cu 5 grade Celsius mai
ridicată. Care este temperatura medie înregistrată în timpul zilei, în luna mai?
(„Grade Celsius (simbol: °C) se referă la o temperatură exprimată pe scara Celsius.

Gradul Celsius este unitatea folosită pentru indicarea unui interval de temperatură. Valoarea de
0º Celsius se marchează pe termometru ca fiind nivelul la care se află mercurul în momentul în
care, apa îngheaţă (punctul de îngheţ al apei pure) la presiunea atmosferică normală. Valoarea de
100º Celsius (punctul de fierbere al apei pure), reprezintă nivelul la care se află mercurul atunci
când, apa în care este introdus termometrul începe să fiarbă, la presiunea atmosferică normală.
Denumirea „Celsius” vine de la numele astronomului suedez Anders Celsius (1701-1744) care a
propus primul această scară cu doi ani înainte de moartea sa.” Wikipedia)
Rezolvare: Temperatura medie din timpul zilei, în luna mai este:
+20° 𝐶 + 5° 𝐶 = +25° 𝐶.
Exemplu:
În luna februarie s-a înregistrat în timpul zilei, în medie, o temperatură de −2 grade

Celsius. În timpul nopții temperatura medie înregistrată a fost cu 5 grade Celsius mai coborâtă.
Care este temperatura medie înregistrată în timpul nopții, în luna februarie?
Rezolvare: Temperatura medie din timpul nopții, în luna februarie este:
−2° 𝐶 − 5° 𝐶 = −7° 𝐶.
 Pentru a aduna două numere întregi cu semne opuse se efectuează operația de

scădere între valorile lor absolute și la rezultat se scrie semnul numărului mai mare (în valoare
absolută):
52
Exemplu:
Dacă afară s-au înregistrat +3° C dar peste noapte temperatura a scăzut cu 7 grade
Celsius, care este temperatura din timpul nopții?
Rezolvare: Temperatura din timpul nopții este:
+3° 𝐶 − 7° 𝐶 = −4° 𝐶.
Exemplu:
Afară s-au înregistrat −3° 𝐶 dar peste zi temperatura a crescut cu 7 grade Celsius. Care
este temperatura din timpul zilei?
Rezolvare: Temperatura din timpul zilei este:
−3° 𝐶 + 7° 𝐶 = +4° 𝐶.
Pentru a înmulții două numere întregi se aplică regula semnelor:
(+) × (+) = +
(+) × (−) = −
(−) × (+) = −
(−) × (−) = +
Cu numere întregi efectuăm operații de adunare și înmulțire respectând regulile descris

anterior.
Dacă adunăm două numere întregi rezultatul se numește sumă sau total și este tot un
număr întreg: ∀ 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑍, (𝑛 + 𝑚) ∈ 𝑍 . 𝑛 și 𝑚 se numesc termenii sumei, 𝑛 + 𝑚 = 𝑠.
Fiecare termen al sumei se determină prin operația de scădere
𝑛 = 𝑠 − 𝑚 și 𝑚 = 𝑠 − 𝑛.
Adunarea numerelor întregi are următoarele proprietăți:
1.Asociativitatea: oricare ar fi trei numere întregi 𝑛, 𝑛′ , 𝑛′′ are loc
(𝑛 + 𝑛′) + 𝑛′′ = 𝑛 + (𝑛′ + 𝑛′′)
2.Elementul neutru este 0: 𝑛 + 0 = 0 + 𝑛 = 𝑛, ∀𝑛 ∈ 𝑍.

53
3. Orice număr întreg 𝑛 are un opus – 𝑛: 𝑛 + (−𝑛) = 0.
4.Comutativitatea 𝑛 + 𝑛′ = 𝑛′ + 𝑛, ∀𝑛, 𝑛′ ∈ 𝑍.
Mulțimea numerelor întregi împreună cu operația de adunare a numerelor întregi

formează o structură algebrică de grup comutativ sau abelian, (𝑍, + ) , grupul aditiv al numerelor
întregi.
Dacă înmulțim două numere întregi rezultatul se numește produs și este tot un număr
întreg: ∀ 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑍, (𝑛 × 𝑚) ∈ 𝑍, 𝑛 și 𝑚 se numesc factorii produsului , 𝑛 × 𝑚 = 𝑝 . Fiecare
factor al produsului se determină prin operația de împărțire 𝑛 = 𝑝: 𝑚 și 𝑚 = 𝑝: 𝑛.
Înmulțirea numerelor întregi are următoarele proprietăți:
1. Asociativitatea: oricare ar fi trei numere întregi 𝑛, 𝑛′ , 𝑛′′ are loc
(𝑛 × 𝑛′) × 𝑛′′ = 𝑛 × (𝑛′ × 𝑛′′)
2. Elementul neutru este 1: 𝑛 × 1 = 1 × 𝑛 = 𝑛, ∀𝑛 ∈ 𝑍.

3. Comutativitatea 𝑛 × 𝑛′ = 𝑛′ × 𝑛, ∀𝑛, 𝑛′ ∈ 𝑍.
Mulțimea numerelor întregi împreună cu operația de înmulțire a numerelor întregi

formează o structură de monoid comutativ sau abelian, (𝑍,× ) , monoidul multiplicativ al
numerelor întregi.
Între cele două operații de înmulțire și adunare ale numerelor întregi există proprietatea
de distributivitate a înmulțire față de adunarea sau proprietatea de factor comun:
𝑛 × (𝑛′ + 𝑛′′) = 𝑛 × 𝑛′ + 𝑛 × 𝑛′′.
Propoziție:
1. Dacă 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑍 și |𝑚| + |𝑛| = 0 atunci 𝑛 = 𝑚 = 0 .
2. Dacă 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑍 și 𝑚 × 𝑛 = 1 atunci 𝑛 = 𝑚 = 1 sau 𝑛 = 𝑚 = −1 .
3. Dacă 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑍 și 𝑚 × 𝑛 = 0 atunci 𝑛 = 0 sau 𝑚 = 0.
Exerciții: 1. Aflați numerele întregi 𝑥 și 𝑦 astfel încât: |𝑥 + 5| + |𝑦 + 4| = 0.
Rezolvare: |𝑥 + 5| + |𝑦 + 4| = 0 ↔
|𝑥 + 5| = 0 și |𝑦 + 4| = 0 ↔ 𝑥 + 5 = 0 și 𝑦 + 4 = 0 ↔ 𝑥 = −5 și 𝑦 = −4.
54
R: 𝑥 = −5 și 𝑦 = −4. .
2. Aflați două numere întregi 𝑥 și 𝑦 astfel încât: (𝑥 + 7) × (𝑦 − 8)=1.
Rezolvare: (𝑥 + 7) × (𝑦 − 8) = 1. ↔
𝑥 + 7 = 1 și 𝑦 − 8 = 1 ↔ 𝑥 = 1 − 7 și 𝑦 = 1 + 8 ↔ 𝑥 = −6 și 𝑦 = 9 sau
𝑥 + 7 = −1 și 𝑦 − 8 = −1 ↔ 𝑥 = −1 − 7 și 𝑦 = −1 + 8 ↔ 𝑥 = −8 și 𝑦 = 7.
R: 𝑥 = −6 și 𝑦 = 9 sau 𝑥 = −8 și 𝑦 = 7.
3. Aflați două numere întregi 𝑥 și 𝑦 astfel încât: 𝑥𝑦 + 3𝑥 − 𝑦 − 3 = 0.
Rezolvare: 𝑥𝑦 + 3𝑥 − 𝑦 − 3 = 0 ↔ 𝑥(𝑦 + 3) − (𝑦 + 3) = 0 ↔ (𝑦 + 3)(𝑥 − 1) = 0 ↔
𝑦 + 3 = 0 și 𝑥 − 1 = 0 ↔ 𝑦 = −3 și 𝑥 = 1.
R: 𝑥 = 1 și 𝑦 = −3.
4. Rezolvați ecuațiile: a) |𝑥 + 1| = 3, b) |𝑥 − 2| = 5,
𝑐) |2𝑥 + 1| = 7, d) |4𝑥 + 9| = 11.
Rezolvare: a) |𝑥 + 1| = 3 ↔ 𝑥 + 1 = 3 sau 𝑥 + 1 = −3 ↔ 𝑥 = 2 sau 𝑥 = −4

R: 𝑥 = 2 sau 𝑥 = −4.
III.3 Puteri, operații cu puteri
Definiție: Fie 𝑎 și 𝑛 două numere întregi.
Cazul I. Dacă 𝑛 ∈ 𝑍+ ridicăm pe 𝑎 la puterea a 𝑛 - a înmulțindu-l pe 𝑎 cu el însuși de 𝑛

ori. Scriem 𝑎𝑛 = ⏟
a × a × … × a ; 𝑎 se numește baza puterii iar 𝑛 se numește exponentul
𝑑𝑒 𝑛 𝑜𝑟𝑖
puterii.(Înmulțim baza cu ea însăși de câte ori arată exponentul).
1
Cazul II. Dacă −𝑛 ∈ 𝑍− atunci 𝑎−𝑛 = 𝑎𝑛 , care nu este un număr întreg.
Observații:
1.Orice număr la puterea cu exponentul 0 este egal cu 1, ∀𝑎 ∈ 𝑍, 𝑎0 = 1.
2.Numărul natural (−1) ridicat la o putere pară este egal cu 1, iar la putere impară este
egal cu −1.
55
∀𝑛 ∈ 𝑁 , (−1)2𝑛 = 1 și (−1)2𝑛+1 = −1
𝐸𝑥𝑒𝑚𝑝𝑙𝑒: (−2)3 = (−2) × (−2) × (−2) = −8; (−3)2 = (−3) × (−3) = 9;
(−10)5 = (−10) × (−10) × (−10) × (−10) × (−10) = −100000
(−1)248 = 1; (−1)241 = −1
Operații cu puteri
1. Înmulțirea a două puteri cu aceeași bază: pentru a înmulții două puteri cu aceeași
bază scriem baza și adunăm exponenții.
𝑎𝑛 × 𝑎𝑚 = 𝑎𝑛+𝑚
Exemple:
5−21 × 510 = 5−21+10 = 5−11 ; 10−15 × 10−22 = 10−37 .
2. Împărțirea a două puteri cu aceeași bază: pentru a împărți două puteri cu aceeași bază
𝑎𝑛 : 𝑎𝑚 = 𝑎𝑛−𝑚
Exemple:
5−21 : 510 = 5−21−10 = 5−31
10−25 : 10−22 = 10−25−(−22) = 10−25+22 = 10−3 .
exponenții.
(𝑎𝑛 )𝑚 = a𝑛×𝑚
Exemple:
1
(2−3 )−2 = 2(−3)×(−2) = 26 = 64 , (10−4 )2 = 10−8 = .
100000000
4. Puterea unui produs: pentru a ridica un produs la o putere ridicăm fiecare factor la
acea putere.
(𝑎 × 𝑏)𝑛 = 𝑎𝑛 × 𝑏 𝑛
Exemplu: (4 × 5)−2 = 4−2 × 5−2 .
III.4 Teorema împărțirii cu rest
56
Fie 𝑎 și 𝑏 două numere întregi nenule atunci există 𝑐 număr întreg și 𝑟 număr întreg
pozitiv, unice, astfel încât: 𝑎 = 𝑏 × 𝑐 + 𝑟, 0 ≤ 𝑟 < |𝑏|.
Relația 𝑎 = 𝑏 × 𝑐 + 𝑟 se mai numește și proba împărțirii, 𝑎 se numește deîmpărțit, 𝑏 se

numește împărțitor, 𝑐 se numește cât și 𝑟 se numește rest. Restul întotdeauna este strict mai mic
decât valoarea absolută a împărțitorului și mai mare sau egal decât zero..
Teorema împărțirii cu rest spune că pentru fiecare deîmpărțit și împărțitor există un cât
și un rest unice.
Împărțirea numerelor întregi respectă aceeași regulă a semnelor ca în cazul înmulțirii:
(+): (+) = +; (+): (−) = −
(−): (+) = −; (−): (−) = +.
Exemple:
Dacă deîmpărțitul este 𝑎 = −41, împărțitorul este 𝑏 = 7 atunci câtul 𝑐 = −6 și restul

𝑟 = 1 < 7; −41 = 7 × (−6) + 1.
Dacă deîmpărțitul este 𝑎 = 41, împărțitorul este 𝑏 = −7 atunci câtul 𝑐 = −5 și restul

𝑟 = 6 < 7 = |−7|; 41 = (−7) × (−5) + 6.
Dacă deîmpărțitul este 𝑎 = −41, împărțitorul este 𝑏 = −7 atunci câtul 𝑐 = 6 și restul

𝑟 = 1 < 7; −41 = (−7) × 6 + 1.
Dacă deîmpărțitul este 𝑎 = 41, împărțitorul este 𝑏 = 7 atunci câtul 𝑐 = 5 și restul 𝑟 =

6 < 7; 41 = 7 × 5 + 6.
III.5 Ordinea efectuării operațiilor:
În rezolvarea unui exercițiu cu mai multe operații cu numere întregi se efectuează mai
întâi operațiile de ordinul al III-lea –puteri și operațiile cu puteri, operații de ordinul al II-lea –
înmulțiri și împărțiri și apoi operațiile de ordinul I – adunarea și scăderea. Dacă exercițiul
conține paranteze se efectuează mai întâi operațiile, în ordinea indicată mai sus, din paranteza
rotundă, apoi se rezolvă paranteza pătrată și în final acolada.
Exemplu: Să se efectueze:
57
(−1)216 + 5 × {4 − 5 × [2 − 3−13 : 3−15 − 10 + (4 + (−55): 11)] − 21} × (−2)0 + (−1)17 .
Rezolvare:1 + 5 × {4 − 5 × [2 − 3−13+15 − 10 + (4 + (−5))] − 21} × 1 + (−1) =
1 + 5 × {4 − 5 × [2 − 32 − 10 + (−1)] − 21} × 1 + (−1)=
1 + 5 × {4 − 5 × [2 − 9 − 10 + (−1)] − 21} × 1 + (−1)=
1 + 5 × {4 − 5 × (−18) − 21} × 1 + (−1)=
1 + 5 × {4 + 90 − 21} × 1 + (−1)=
5 × 73 × 1 = 365.
III.6 Relația de inegalitate a numerelor întregi
Definiție: Pe mulțimea numerelor întregi definim relația de inegalitate „≤”, mai mic sau
egal, astfel: 𝑛1 ≤ 𝑛2 , 𝑛1 , 𝑛2 ∈ 𝑍 , 𝑛1 „este mai mic sau egal” decât 𝑛2 dacă există un număr
întreg pozitiv 𝑛 astfel încât 𝑛2 = 𝑛1 + 𝑛 .
Observație:
Dacă 𝑛1 ≤ 𝑛2 , 𝑛1 , 𝑛2 ∈ 𝑍 atunci 𝑛2 ≥ 𝑛1 , 𝑛2 „este mai mare sau egal” decât 𝑛1 .
Relația de inegalitate strictă „<”, mai mic, se definește asemănător 𝑛1 < 𝑛2 , 𝑛1 , 𝑛2 ∈ 𝑍

𝑛1 este mai mic decât 𝑛2 dacă există un număr întreg pozitiv 𝑛, diferit de zero, astfel încât
𝑛2 = 𝑛1 + 𝑛 .
Propoziție: Relația de inegalitate mai mic sau egal, definită pe mulțimea numerelor
întregi, este o relație de ordine.
Demonstrație: Oricare ar fi 𝑛 număr întreg 𝑛 = 𝑛 + 0 , adică 𝑛 ≤ 𝑛 , relația de

inegalitate este reflexivă.
Dacă 𝑛1 ≤ 𝑛2 și 𝑛2 ≤ 𝑛1 atunci 𝑛1 = 𝑛2 .
Din 𝑛1 ≤ 𝑛2 și 𝑛2 ≤ 𝑛1 → 𝑛2 = 𝑛1 + 𝑛 și 𝑛1 = 𝑛2 + 𝑚 unde 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑍+ . Se deduce

astfel că 𝑛2 = 𝑛1 + 𝑛 = (𝑛2 + 𝑚) + 𝑛 = 𝑛2 + ( 𝑚 + 𝑛) astfel urmează 𝑚 + 𝑛 = 0 mai
departe 𝑛 = 0 și 𝑚 = 0 în concluzie 𝑛1 = 𝑛2 , relația definită este antisimetrică.
58
Ultima proprietate a relației de ordine este tranzitivitatea : dacă 𝑛1 ≤ 𝑛2 și 𝑛2 ≤ 𝑛3
atunci 𝑛1 ≤ 𝑛3 .
Demonstrăm asemănător celor de mai sus 𝑛2 = 𝑛1 + 𝑛 și 𝑛3 = 𝑛2 + 𝑚 , 𝑛, 𝑚 ∈

𝑍+ . Înlocuind 𝑛3 = (𝑛1 + 𝑛) + 𝑚 = 𝑛1 + (𝑛 + 𝑚) ceea ce înseamnă 𝑛1 ≤ 𝑛3 .
Propoziție: Mulțimea numerelor întregi în raport cu relația de inegalitate „ ≤”, (𝑍, ≤)

este o mulțime total ordonată ( oricare ar fi două numere întregi 𝑛′ și 𝑛′′ se găsesc în una din
relațiile 𝑛′ ≤ 𝑛′′ sau 𝑛′′ ≤ 𝑛′ ).
Propoziție: Dacă 𝑛 și 𝑚 sunt două numere întregi astfel încât 𝑛 ≤ 𝑚 atunci oricare ar fi
𝑝 un număr întreg rezultă:
𝑛+𝑝 ≤ 𝑚+𝑝
Dacă 𝑝 ∈ 𝑍+ atunci 𝑛 × 𝑝 ≤ 𝑚 × 𝑝.
Dacă 𝑝 ∈ 𝑍− atunci 𝑛 × 𝑝 ≥ 𝑚 × 𝑝.
Implicația este adevărată și reciproc: dacă 𝑛, 𝑚, 𝑝 sunt numere întregi astfel încât 𝑛 +
𝑝 ≤ 𝑚 + 𝑝 atunci rezultă 𝑛 ≤ 𝑚.
Dar și dacă 𝑛 × 𝑝 ≤ 𝑚 × 𝑝 și 𝑝 ∈ 𝑍+ atunci 𝑛 ≤ 𝑚 în schimb dacă 𝑛 × 𝑝 ≤ 𝑚 × 𝑝 și

𝑝 ∈ 𝑍− atunci 𝑛 ≥ 𝑚.
III.7 Probleme rezolvate:
Exerciții: 1. Să se determine mulțimile:
a) 𝐴 = {𝑥 ∈ 𝑍||𝑥| ≤ 3} și 𝐵 = {𝑥 ∈ 𝑍||2𝑥 + 5| ≤ 7};

3𝑥−5
b) 𝐴 = {𝑥 ∈ 𝑍||𝑥 − 1| < 2} și 𝐵 = {𝑥 ∈ 𝑍| ∈ 𝑍}.
𝑥−1
c) 𝐴 = {𝑥 ∈ 𝑁 ∗ | − 3𝑥 + 2 ≥ −13} și 𝐵 = {𝑥 ∈ 𝑍|10|2𝑥−1| ≤ 100000}.

Calculați 𝐴 ∪ 𝐵, 𝐴 ∩ 𝐵, 𝐴 − 𝐵, 𝐵 − 𝐴.
a) |𝑥| ≤ 3 ↔ −3 ≤ 𝑥 ≤ 3 ↔ 𝐴 = {−3, −2, −1, 0, 1, 2, 3}
|2𝑥 + 5| ≤ 7 ↔ −7 ≤ 2𝑥 + 5 ≤ 7 ↔ −7 − 5 ≤ 2𝑥 ≤ 7 − 5 ↔ −12 ≤ 2𝑥 ≤ 2 ↔
−6 ≤ 𝑥 ≤ 1 ↔ 𝐵 = {−6, −5, −4, −3, −2, −1, 0, 1}.
Cum 𝐴 = {−3, −2, −1, 0, 1, 2, 3} și 𝐵 = {−6, −5, −4, −3, −2, −1, 0, 1} atunci
59
𝐴 ∪ 𝐵 = {−6, −5, −4, −3, −2, −1, 0, 1, 2, 3}, 𝐴 ∩ 𝐵 = {−3, −2, −1, 0, 1},
𝐴 − 𝐵 = {2, 3}, 𝐵 − 𝐴 = {−6, −5, −4}.
𝑏) |𝑥 − 1| < 2 ↔ −2 < 𝑥 − 1 < 1 ↔ −2 + 1 < 𝑥 < 2 + 1 ↔ −1 < 𝑥 < 3 ↔
𝐴 = {0, 1, 2}.
3𝑥−5
∈ 𝑍 ↔ (𝑥 − 1)|(3𝑥 − 5) dar (𝑥 − 1)|(𝑥 − 1) ↔ (𝑥 − 1)|(3𝑥 − 5) − 3(𝑥 − 1) ↔
𝑥−1
(𝑥 − 1)|(3𝑥 − 5 − 3𝑥 + 3) ↔ (𝑥 − 1)|(−2) ↔
(𝑥 − 1) ∈ 𝐷2 ↔ (𝑥 − 1) ∈ {−2, −1, 1, 2} ↔ 𝑥 ∈ {−2 + 1, −1 + 1, 1 + 1, 2 + 1} ↔
𝑥 ∈ {−1, 0, 2, 3} ↔ 𝐵 = {, −1, 0, 2, 3}.
Cum s-a obținut 𝐴 = {0, 1, 2} și 𝐵 = {, −1, 0, 2, 3} atunci
𝐴 ∪ 𝐵 = {−1, 0, 1, 2, 3}, 𝐴 ∩ 𝐵 = {0, 2}, 𝐴 − 𝐵 = {1}, 𝐵 − 𝐴 = {−1, 3}.
d) −3𝑥 + 2 ≥ −13 ↔ −3𝑥 ≥ −13 − 2 ↔ −3𝑥 ≥ −15|: (−3) ↔ 𝑥 ≤ 5, 𝑥 ∈ 𝑁 ∗ ↔
𝐴 = { 1, 2, 3, 4, 5}.
10|2𝑥−1| ≤ 100000 ↔ 10|2𝑥−1| ≤ 105 ↔ |2𝑥 − 1| ≤ 5 ↔ −5 ≤ 2𝑥 − 1 ≤ 5 ↔
−5 + 1 ≤ 2𝑥 ≤ 5 + 1 ↔ −4 ≤ 2𝑥 ≤ 6 ↔ −2 ≤ 𝑥 ≤ 3 ↔ 𝑥 ∈ {−2, −1, 0, 1, 2, 3} ↔
𝐵 = {−2, −1, 0, 1, 2, 3}.
𝐴 ∪ 𝐵 = {−2, −1, 0, 1, 2, 3, 4, 5},𝐴 ∩ 𝐵 = {1, 2, 3}, 𝐴 − 𝐵 = {4, 5},
𝐵 − 𝐴 = {−2, −1, 0}.
III.8 Exerciții propuse:
1. Determinați elementele mulțimilor:
2𝑥+1 3𝑥+7
a) 𝐴 = {𝑥 ∈ 𝑍 | 𝑥+2 ∈ 𝑍} , 𝐵 = {𝑥 ∈ 𝑍 | 𝑥+3 ∈ 𝑍},
𝐴 ∪ 𝐵, 𝐴 ∩ 𝐵, 𝐴 − 𝐵, 𝐴 × 𝐵, 𝐵 − 𝐴.
6𝑥+7 2𝑥 2 +6𝑥+11
b) 𝐴 = {𝑥 ∈ 𝑍 | ∈ 𝑍} , 𝐵 = {𝑥 ∈ 𝑍 | ∈ 𝑍},
𝑥 2𝑥+3
60
3𝑥 2 +2𝑥+10
𝐶 = {𝑥 ∈ 𝑍 | ∈ 𝑍}.
3𝑥+2
𝐴 ∪ 𝐵 ∪ 𝐶, (𝐴 ∩ 𝐶) ∪ (𝐴 ∩ 𝐵), 𝐴 − (𝐵 ∪ 𝐶), 𝐴 × 𝐵, 𝐵 − (𝐴 ∩ 𝐶).
2. Rezolvați în mulțimea numerelor întregi ecuațiile: a) 2𝑥 + 5 = 17;

b) |2𝑥 − 11| = 9; c) 4𝑥 − 12 = −44; d) 3𝑥 − 22 = 𝑥 + 42,e) 5 − 2𝑥 = 13,
f) 5 − 4𝑥 = 49.
3. Rezolvați în mulțimea numerelor întregi inecuațiile: a) |𝑥 + 1| ≥ 2; b) |2𝑥 − 3| ≥ 5;
c) |3𝑥 + 1| ≥ 7; d) |𝑥 − 1| ≤ 4; e) |2𝑥 − 17| ≤ 23; f) 4𝑥 − 7 ≤ 6𝑥 + 21;
g)|𝑥 + 2| ≤ 4;h) |𝑥 − 1| ≤ 5; i) |2𝑥 − 3| ≤ 17; j) |1 − 2𝑥| ≤ 15.
4. Efectuați:a) 2 − 2 ∙ 2 + 3 ∙ (12 + 16: (−8));
b) 64: (−4) + 2 ∙ (23 − 100: (−50)) − 2 ∙ (−25).
5. Se dau mulțimile:
𝐴 = {𝑥|𝑥 = 2𝑛 , 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≤ 4},
𝐵 = {𝑦|𝑦 ∈ 𝑁 ∗ , 𝑦 = 𝑥 − 2, 𝑥 ∈ 𝐴},
𝐶 = {𝑧|𝑧 ∈ 𝑁, 𝑧 = 𝑦 2 , 𝑦 ∈ 𝐵}. Calculați:
𝑎) (𝐴 ∪ 𝐵) ∩ 𝐶, 𝑏)(𝐴 − 𝐵) ∪ 𝐶; 𝑐)𝐴 − (𝐵 ∩ 𝐶).
(G.M. Nr.4/1985)
6. Găsiți elementele mulțimii 𝐴 și 𝐵 știind că sunt satisfăcute toate condițiile următoare:
a) 𝐴 ∪ 𝐵 = {𝑥 ∈ 𝑁|2 ≤ 𝑥 < 8}
b) 𝐴 ∩ 𝐵 = {4, 5}
c) 𝐴 − 𝐵 = {3, 7}.
(Etapa locală, 1986, Galați)
7. Câte elemente poate avea reuniunea a două mulțimi care are fiecare câte trei
elemente?
(Etapa județeană, 1986, Sălaj)
8. Fie mulțimea 𝑀 = {𝑥 ∈ 𝑍 ∗ |4𝑥 + 1 ≤ 17 }. Determinați elementele mulțimilor:
a) 𝐴 = {2𝑥|𝑥 ∈ 𝑀}, 𝐵 = {3𝑥|𝑥 ∈ 𝑀}, 𝐶 = {6𝑥|𝑥 ∈ 𝑀}, 𝐷 = {3𝑥 + 1|𝑥 ∈ 𝑀};
b) (𝐴 ∩ 𝐵) ∪ 𝐶;
c) (𝐴 ∪ 𝐵) ∩ 𝐶;
d) (𝐴 − 𝐶) ∩ 𝐷;
e) (𝐶 ∩ 𝐷) − 𝐵;
9. Găsiți mulțimile 𝐴 și 𝐵 știind că:
a) 𝐴 ∪ 𝐵 = {1, −2, 3, 4, −5};
61
b) 𝐴 ∩ 𝐵 = {1, −2};
c) 𝐴 − 𝐵 = ∅ ;
d) Suma elementelor lui 𝐵 este un număr impar.
10. Aflați valorile întregi ale variabilelor 𝑥 și 𝑦 știind că:
a) |2𝑥 + 6| + |3𝑦 − 9| = 0;
b)(𝑥 − 9)(𝑦 + 3) = 1;
c) (3𝑥 − 9)(𝑦 + 13) = 0;
d) |5𝑥 − 15| + |4𝑦 + 16| = 0;
e) (5𝑥 − 35)2 + (2𝑦 − 26)2 = 0;
f) 2𝑥𝑦 + 3𝑥 − 2𝑦 − 3 = 0.
11. Un grup de elevi au vizitat Observatorul Astronomic. Când au plecat spre acesta
afară erau −4 grade Celsius. La plecarea de la Observator temperatura a ajuns la +9 grade
Celsius. Cu câte grade a crescut temperatura?
IV. Mulțimea numerelor raționale, Q

𝑚
Mulțimea numerelor raționale cuprinde toate numerele de forma , unde 𝑚, 𝑛 sunt
𝑛
numere întregi, 𝑛 diferit de zero.
𝑚
Mulțimea numerelor raționale se notează cu 𝑄, 𝑄 = { |𝑚 ∈ 𝑍, 𝑛 ∈ 𝑍 ∗ }. Putem să ne
𝑛
imaginăm un tabel cu un număr infinit de linii și coloane în care să scriem toate numerele
raționale:
0 0 0
± ± ± …
1 2 3
1 1 1
± ± ± …
1 2 3
2 2 2
± ± ± …
1 2 3
⋮ ⋮ ⋮
𝑚
Numărul rațional este fracția „ 𝑛
”, se citește „𝑚 supra 𝑛 ”, linia de fracție semnifică
operația de împărțire; numărul întreg nenul 𝑛 se numește numitorul fracției și indică în câte
62
părți egale s-a împărțit întregul iar numărul întreg 𝑚 se numește numărătorul fracției și indică
câte astfel de părți sunt considerate.
Exemple:
2
Numărul rațional , două treimi, numărul 2 este numărătorul iar numărul 3 este
3
numitorul. Întregul s-a împărțit în 3 părți egale și sunt considerate 2 părți.
3 treimi=3/3
1 treime=1/3 2 treimi=2/3
63
7
Numărul rațional , șapte pătrimi; întregul s-a împărțit în 4 părți egale și sunt
4
considerate 7 părți.
Orice număr întreg este un număr rațional cu numitorul 1:
0 1 2 3
± , ± , ± , ± , ….
1 1 1 1
În concluzie, mulțimea numerelor întregi este o submulțime a mulțimii numerelor

raționale: 𝑍 ⊂ 𝑄.
𝑎 𝑐
Definiție: Două fracții 𝑏 = 𝑑, sunt echivalente sau egale dacă are loc egalitatea 𝑎 × 𝑑 =
𝑏 × 𝑐.
Prin operația de amplificare a unei fracții se înțelege operația de înmulțire a

numărătorului și a numitorului cu același număr diferit de zero.
2 4 10 14
= = =
3 6 15 21
Prin operația de simplificare a unei fracții se înțelege operația de împărțire a

numărătorului și a numitorului cu același număr diferit de zero.
42 6 3
= =
56 8 4
O fracție care nu se mai poate simplifica, numărătorul și numitorul sunt numere prime
3
între ele se numește ireductibilă. Fracția 4 este ireductibilă.
Prin amplificarea sau simplificarea unei fracții se obțin fracții echivalente.
Orice număr rațional este reprezentat print-o mulțime infinită de fracții echivalente între
ele.
1 2 −3 4
= = = =⋯
4 8 −12 16
Fracțiile echivalente reprezintă același număr rațional care se poate exprima printr-o
fracție zecimală dacă se efectuează împărțirea numărătorului la numitor:
64
1 5 4 51
= = 0,500 …, = 0, (4) = 0,444 …, = 6,3750 …
2 10 9 8
Scrierea zecimală a fracțiilor cu numitorul 10, 100, 1000, 10000,…
3
= 0,30 … trei zecimi,
10
7
= 0,070 … șapte sutimi,
100
2
= 0,0020 … două miimi,
1000
6
= 0,00060 … șase zeci de miimi.
10000
Astfel, în scrierea zecimală a unui număr rațional, prima cifră după virgulă indică
ordinul zecimilor, a doua cifră indică ordinul sutimilor, a treia cifră indică ordinul miimilor
ș.a.m.d. Orice număr rațional reprezentat de o fracție zecimală este compus din două părți: partea
întreagă - numărul din fața virgulei și partea zecimală numărul situat după virgulă. ∀𝑥 ∈ 𝑄, 𝑥 =
[𝑥] + {𝑥}, cu [𝑥] este notată partea întreagă iar cu {𝑥} este notată partea zecimală. Întotdeauna
partea zecimală este mai mare sau egală cu 0 și mai mică sau egală decât 1.
Exemplu:
251,1205 = 251 + 0,1205 iar partea întreagă este [ 251,1205] = 251 și partea
zecimală este { 251,1205}=0,1205.
Definiție: O fracție zecimală infinită (cu o infinitate de zecimale) 𝑎0 , 𝑎1 𝑎2 𝑎3 … 𝑎𝑛 … se

numește periodică dacă, începând cu un anumit rang „𝑘”, cifrele 𝑎𝑘 𝑎𝑘+1 … 𝑎𝑘+𝑝 se repetă.
Grupul de cifre care se repetă se numește perioada fracției.
Dacă 𝑘 = 1, fracția se numește periodică simplă.
Dacă 𝑘 > 1, fracția se numește periodică mixtă, conține și zecimale care nu se repetă.
275
Exemplu: 1. Să se scrie numărul rațional ca fracție zecimală.
33
Se efectuează împărțire lui 275 la 33 și se obține
277
= 8,39393939 … . = 8, (39)
33
(39) este perioada și s-a obținut o fracție zecimală periodică simplă.

65
Pentru a transforma fracția zecimală periodică simplă 8, (39) într-o fracție ordinară
(folosind linia de fracție) se procedează astfel:
839 − 8 831 277

8, (39) = = =
99 99 33
277
Numărul rațional se transformă astfel:
66
277
= 4,1969696969 … . = 4,19(69)
66
s-a obținut o fracție zecimală mixtă alcătuită din cifrele 19 care nu se repetă și partea periodică,
care se repetă, (69).
Pentru a transforma fracția zecimală periodică mixtă 4,19(695) într-o fracție ordinară
(folosind linia de fracție) se procedează astfel:
419695 − 419 419276

4,19(695) = =
99900 99900
Observații:
1. Orice număr rațional se reprezintă ca o fracție zecimală periodică:
5,1271 = 5,12710000 … = 5,1271(0)
2.Fracțiile zecimale care nu sunt periodice nu sunt numere raționale, au o infinitate de

zecimale care nu se repetă. Aceste numere se numesc iraționale: 𝜋, √2, √3, √5, ….
IV.1 Operații cu numere raționale, proprietăți
Cu numere raționale efectuăm operații de adunare, scădere înmulțire și împărțire și

rezultatul este tot un număr rațional.
 Pentru a aduna sau a scădea două fracții este necesar să le aducem la același
numitor, prin amplificări potrivite și adunăm sau scădem numărătorii.
Numitorul comun este cel mai mic multiplu comun al numitorilor.
1 5 3 10 13
+ = + =
2 3 6 6 6
66
1 5 3 10 7
− = − =−
2 3 6 6 6
 Pentru a înmulții două fracții, înmulțim numărătorii între ei și numitorii între ei.
Dacă este cazul mai întâi efectuăm simplificări.
1 5 1×5 5
× = =
2 3 2×3 6
18 5 6 1 6
× (− ) = − × =−
25 33 5 11 55
 Pentru a împărții două numere raționale, înmulțim prima fracție cu a doua

inversată. Dacă este cazul mai întâi efectuăm simplificări.
1 5 1 3 3
: = × =
2 3 2 5 10
18 24 18 7 3 7 21
: (− ) = − × =− × =−
25 7 25 24 25 4 100
 Adunarea numerelor raționale are următoarele proprietăți:

𝑎 𝑐 𝑚
1. Asociativitatea: oricare ar fi trei numere raționale 𝑏 , 𝑑 , 𝑛 are loc:
𝑎 𝑐 𝑚 𝑎 𝑐 𝑚
( + )+ = +( + )
𝑏 𝑑 𝑛 𝑏 𝑑 𝑛
2. Elementul neutru pentru adunarea numerelor raționale este 0:
𝑎 𝑎 𝑎 𝑎
+0= 0+ = , ∀ ∈ 𝑄.
𝑏 𝑏 𝑏 𝑏
𝑎 𝑎
3. Orice număr rațional are un opus – 𝑏 cu proprietatea:
𝑏
𝑎 𝑎
+ (− ) = 0.
𝑏 𝑏
4. Comutativitatea: adunarea numerelor raționale este comutativă
𝑎 𝑐 𝑐 𝑎 𝑎 𝑐
+ = + , ∀ , ∈𝑄
𝑏 𝑑 𝑑 𝑏 𝑏 𝑑
Propoziție: Mulțimea numerelor raționale împreună cu operația de adunare a numerelor
raționale formează o structură algebrică de grup comutativ sau abelian, (𝑄, + ) , grupul aditiv al
numerelor raționale.
67
 Înmulțirea numerelor raționale are următoarele proprietăți:
𝑎 𝑐 𝑚
1. Asociativitatea: oricare ar fi trei numere raționale 𝑏 , 𝑑 , 𝑛 are loc
𝑎 𝑐 𝑚 𝑎 𝑐 𝑚
(𝑏 × 𝑑 ) × = 𝑏 × (𝑑 × 𝑛 )
𝑛
𝑎 𝑎 𝑎 𝑎
2. Elementul neutru este 1: 𝑏 × 1 = 1 × 𝑏 = 𝑏 , ∀ 𝑏 ∈ 𝑄.
𝑎 𝑎 −1 𝑏
3. Pentru orice număr rațional diferit de zero 𝑏 există inversul său (𝑏) = 𝑎, tot
număr rațional cu proprietatea:
𝑎 𝑏 𝑏 𝑎
× = × =1
𝑏 𝑎 𝑎 𝑏
4. Comutativitatea înmulțirii numerelor raționale:

𝑎 𝑐 𝑐 𝑎 𝑎 𝑐
× = × , (∀) , ∈ 𝑄
𝑏 𝑑 𝑑 𝑏 𝑏 𝑑
Propoziție: Mulțimea numerelor raționale împreună cu operația de înmulțire a
numerelor raționale formează o structură de grup comutativ sau abelian, (𝑄,× ) , monoidul
multiplicativ al numerelor raționale.
 Între cele două operații de înmulțire și adunare ale numerelor raționale există
proprietatea de distributivitate a înmulțire față de adunarea sau proprietatea de
factor comun:
𝑎 𝑐 𝑚 𝑎 𝑐 𝑎 𝑚
×( + )= × + ×
𝑏 𝑑 𝑛 𝑏 𝑑 𝑏 𝑛
Cele două structuri algebrice, grupul aditiv și grupul multiplicativ al numerelor raționale
împreună cu proprietatea de distributivitate a numerelor raționale formează o structură de corp
comutativ, corpul comutativ al numerelor raționale.
Ridicarea unui număr rațional la o putere:
 Pentru a ridica un număr rațional la o putere ridicăm și numărătorul și numitorul

la acea putere.
𝑎 𝑛 𝑎𝑛
( ) = 𝑛
𝑏 𝑏
IV.2 Puteri cu exponent număr negativ, operații cu puteri

68
a b
Se numește inversul numărului rațional nenul numărul și se notează, așa cum am
b a
a −1 1
văzut mai sus, cu (b) . În general, dacă a este un număr diferit de zero atunci = a−1 , o putere
a
1
cu exponent negativ, exponentul −1. În concluzie: a−n = an cu condiția a ≠ 0.
Exemplu:
−1
1 1 1 2 −3 1 1 125
3 = , (−6)−2 = 2
= , ( ) = 3 = 8 =
3 (−6) 36 5 2 8
( ) 125
5
1. Înmulțirea a două puteri cu aceeași bază: pentru a înmulții două puteri cu aceeași
bază scriem baza și adunăm exponenții.
𝑎 𝑛 𝑎 𝑚 𝑎 𝑛+𝑚
( ) ×( ) =( )
𝑏 𝑏 𝑏
Exemple:
5 −21 5 19 5 −21+19 5 −2 2 2 4
( ) ×( ) =( ) =( ) =( ) =
2 2 2 2 5 25
10 −5 10 −2 10 −7 7 7
( ) ×( ) =( ) =( )
7 7 7 10
2.Împărțirea a două puteri cu aceeași bază: pentru a împărți două puteri cu aceeași bază
𝑎 𝑛 𝑎 𝑚 𝑎 𝑛−𝑚
( ) :( ) = ( )
𝑏 𝑏 𝑏
Exemple:
5 −21 5 19 5 −21−19 5 −40 2 40

( ) :( ) = ( ) =( ) =( )
2 2 2 2 5
10 −5 10 −2 10 −5+2 10 −3 7 3 343
( ) :( ) = ( ) =( ) =( ) =
7 7 7 7 10 1000
exponenții.
𝑎 𝑛 𝑚 a 𝑛×𝑚
(( ) ) = ( )
𝑏 𝑏
Exemple:
69
−2
2 −3 2 (−3)×(−2) 2 6 64
(( ) ) =( ) =( ) =
3 3 3 729
1
(10−4 )2 = 10−8 =
100000000
4.Puterea unui produs: pentru a ridica un produs la o putere ridicăm fiecare factor la
acea putere.
𝑎 𝑐 𝑛 𝑎 𝑛 𝑐 𝑛
( × ) =( ) ×( )
𝑏 𝑑 𝑏 𝑑
Exemplu:
4 5 −2 4 −2 5 −2 3 2 7 2 9 49 441
( × ) = ( ) ×( ) = ( ) ×( ) = × =
3 7 3 7 4 5 16 25 400
IV.3 Exerciții rezolvate

Exerciții: 1. Scrieți ca putere cu exponent negativ următoarele numere raționale:
1 1 1 1
4
= 10−4 ; 3 = 5−3 ; = 10−5 ; = 3−3 ;
10 5 100000 27
1 1 1 1
= 2−4 ; = 6−2 ; = 11−2 ; = 13−1 .
16 36 121 13
2.Scrieți ca puteri cu bazele numere prime:

1
32 = 25 , = 2−5
32
1 1 1 1 1
25, , 16, , 9, , 49, , 5,
25 16 9 49 5
3. Calculați cât mai rapid, efectuând cât mai puține înmulțiri:
8 2 8 2 4 2 4 2
(−0,8)4 = (−0,8)2 × (−0,8)2 = (− ) × (− ) = (− ) × (− ) =
10 10 5 5
16 16 256
= × = .
25 25 625
3 6 1 6 1 2 8 1
(− ) , (−1 − ) , ( − ) , [(−3)2 ]7 , [35 × 38 ]2 , (0,4)4 × 2
5 2 2 5 4
IV.4 Exerciții propuse:

1. Calculați:
3 8 6 18 2
+ −
5 5 5 + 8 − 8 + 4 =?
7 7 7
(Etapa locală, 1985, Bistrița-Năsăud)R: 1.
70
2. Calculați:
3 9 5 7 15 8 7
( + − +1− )×( +4− − 3 − ) =?
11 11 11 11 17 17 17
(Etapa locală, 1985, Sibiu)R: 1.
3. Aflați 𝑥, astfel încât:
a) 47,8 + 𝑥 = 800;
b) 𝑥 − 28,5 = 9,78.
(Etapa locală, 1985, Călărași)R: a) 752,2; b) 38,28.
4. Suma a trei numere este 16336,75. Dacă adunăm primul cu al doilea număr
obținem 10702,50, iar dacă adunăm al doilea cu al treilea număr obținem 6712,25.
Care sunt cele trei numere?
(Etapa locală, 1985, Neamț)R: 9624,50; 1078,00; 5634,25.
5. Dintr-o sumă de bani, un elev cheltuiește 1/3 pentru cărți, 2/8 din rest pentru o
cutie de creioane, iar 1 ⁄ 4 din noul rest pentru caiete. I-a mai rămas 45 𝑙𝑒𝑖. Câți lei a avut?
(Etapa locală, 1985, Prahova)R: 120 lei.
Indicație: Se consideră întreaga sumă de bani un întreg care se împarte în 24 de părți
egale. 24 = 𝑐. 𝑚. 𝑚. 𝑚. 𝑐(3, 8, 4). Cărțile reprezintă 1/3 din sumă adică 8 părți egale. Mai rămân
16 părți egale din suma inițială. 2/8 din 16 reprezintă 4 părți egale, prețul cutiei de creioane.
Mai rămân 12 părți egale din suma inițială. ¼ din 12 reprezintă 3 părți egale, prețul caietelor.
Au rămas acum 9 părți egale care reprezintă 45 𝑙𝑒𝑖.Sau se utilizează metoda mersului invers.
6. Ce sumă a avut un elev dacă după ce a cheltuit 3/7 din ea, a mai cheltuit 3/5 din
cât îi rămăsese, iar după ce a mai cheltuit încă 16 𝑙𝑒𝑖 a constatat că i-au mai rămas 24 𝑙𝑒𝑖?
(Etapa județeană, 1986, Brăila)R: 175 lei .
7. Pionierii unei școli au plantat 4800 pomi fructiferi. Din întregul număr de pomi,
2/5 au fost meri, 3/8 peri, 1/6 caiși iar restul pruni. Câți pruni s-au plantat?
8. Într-o fermă sunt 920 pui și găini. Diferența dintre numărul puilor și al găinilor
este 690. Câți lei se încasează dacă se vând 1/5 din numărul puilor și 3/5 din numărul găinilor,
cunoscând că o găină și un pui costă 90 𝑙𝑒𝑖 și o găină costă cu 30 𝑙𝑒𝑖 mai mult decât un pui?
(Etapa locală, 1985, Brăila, Bistrița-Năsăud)
9. Scrieți sub forma unei fracții zecimale suma:
1 2 5
a) 4 × 103 + 3 × 102 + 1 × 10 + 2 + 10 + 100 + 1000.
2 3
b) 5 × 104 + 7 × 102 + 10 + 1000.
71
c) 9 × 104 + 3 × 102 + 9 × 10 + 1 + 2 × 10−1 + 6 × 10−3

R: a) 4312,125; b) 5070,203; c) 90391,206.
10. Rezolvați în mulțimea numerelor raționale următoarele ecuații: a) 42,2 + 𝑥 = 60;
b) 24,52 − 𝑥 = 11,888; c) 𝑥: 2,5 = 1,41; d) 42,72: 𝑥 = 14,24; e) 𝑥 − 2,49 = 0,1;
5 7 7 3 6 2
f) 𝑥 + 5,42 = −4,498; g)2 × 𝑥 = 9; h) 𝑥: 3 = 7 ; i) 41 : 𝑥 = 27.
11. Calculați:
1 1 5 2016 3 5 11 2017
+ − + −
2 3 6 2 4 4
a) ( 4224 + 1) =; b)( − 1) =.
3113
IV.5 Rapoarte și proporții

Exemple:
1. Fie numerele naturale 15 și 3. Pentru a afla de câte ori este mai mare 15 decât 3,
15
facem împărțirea lui 15 la 3. Spunem că este raportul dintre numărul 15 și numărul 3.
3
Numerele 15 și 3 sunt termenii raportului.

15 15
Se scrie = 5. Numărul 5 este valoarea raportului .
3 3
−5
2. Raportul dintre numerele întregi -5 și -7 este −7. În concluzie valoarea raportului, în
5
acest caz este numărul rațional 7.
Raportul dintre numerele raționale 3/11 și 1/2 este
3
11 = 3 × 2 = 6
1 11 1 11
2
Deci 6/11 este valoarea raportului dintre numerele 3/11 și 1/2.
𝑎
Definiție: Raportul dintre numărul „a” și numărul „𝑏” diferit de zero este fracția .
𝑏
Numerele „a” și „𝑏” se numesc termenii raportului iar câtul dintre „a” și numărul „𝑏” se
numește valoarea raportului.
Raportul măsurilor a două mărimi exprimate cu aceeași unitate de măsură
Exemplu:
72
O bancă, dintr-o sală de clasă, are lungimea de 1,2 m iar lățimea de 80 cm. Pentru a
determina raportul dimensiunilor acestei bănci se transformă cele două mărimi, lungimea și
lățimea băncii, în aceeași unitate de măsură.
𝐿 = 1,2𝑚 = 120𝑐𝑚
𝑙 = 80𝑐𝑚
Raportul dimensiunilor este
𝐿 120𝑐𝑚 3
= =
𝑙 80𝑐𝑚 2
Definiție: Raportul măsurilor a două mărimi măsurate cu aceeași unitate de măsură este
raportul numerelor prin care se exprimă cele două măsuri.
Exemple:
1.O găleată conține 12 𝑙 de apă, iar un bidon conține 5 𝑙 de apă. De câte ori este mai
mare găleata decât bidonul?
Rezolvare: Se determină raportul celor două mărimi obținându-se
12𝑙 12
= = 2,4
5𝑙 5
2. Un teren de joacă are lungimea de 18 𝑚 și lățimea de 9 𝑚.

a) Cu câți centimetri este mai mare lungimea decât lățimea terenului?
b) Care este raportul dintre lungime și lățime?
c) Care este raportul dintre lățime și lungime?
Rezolvare: a) Pentru a afla cu cât este mai mare lungimea decât lățimea terenului
calculăm diferența dintre cele două mărimi, care sunt exprimate prin aceeași unitate de măsură:
𝐿 − 𝑙 = 18𝑚 − 9𝑚 = 9𝑚 = 900𝑐𝑚.
b) Raportul celor două mărimi este:
𝐿 18𝑚 18
= = =2
𝑙 9𝑚 9
Lungimea terenului de joacă este de două ori mai mare decât lățimea,
𝐿 = 2 • 𝑙 = 2 × 𝑙 = 2𝑙.
73
𝑙 9𝑚 1 1 1 1
d) Raportul dintre lățime și lungime este: 𝐿 = 18𝑚 = 2, 𝑙 = 2 • 𝐿 = 2 × 𝐿 = 2 𝐿.
IV.6 Proporții, proprietatea fundamentală a unei proporții
𝑎 𝑐
Definiție: Se numește proporție egalitatea a două rapoarte 𝑏 = 𝑑. Numerele „ 𝑎”, „𝑏”,
„𝑐”, „𝑑” se numesc termenii proporției. Numerele „𝑎” și „𝑑” se numesc extremi pe când „b” și
„c” se numesc mezi.
5 1 5 1
Exemple:1. Dacă simplificăm fracția se obține fracția 4 . Egalitatea = este o
20 20 4
proporție. Termenii 5 și 4 𝑠unt extremii iar 20 și 1 sunt mezii.
Egalitățile
9 5
3 9 6 1+9 3
= , = 2 , =
4 12 7 21 2 13
2+ 7
4
sunt proporții.
Egalitatea
10
=5
2
nu este o proporție. Dacă se scrie
10 5
=
2 1
se obține o proporție.
Proprietatea fundamentală a unei proporții: În orice proporție produsul mezilor este

𝑎 𝑐
egal cu produsul extremilor. Numerele „ 𝑎”, „𝑏”, „𝑐”, „𝑑” sunt termenii unei proporții: =𝑑
𝑏
dacă și numai dacă 𝑎 × 𝑑 = 𝑏 × 𝑐

𝑎 𝑐
Demonstrație: Se consideră proporția = 𝑑 cu 𝑏 ≠ 0 și 𝑑 ≠ 0 . Dacă se notează cu
𝑏
𝑚 valoarea rapoartelor se deduc relațiile:

𝑎 𝑐
= 𝑚; = 𝑚 prin urmare 𝑎 = 𝑚 × 𝑏 și 𝑐 = 𝑚 × 𝑑. Se calculează produsele
𝑏 𝑑
𝑎 = 𝑚 × 𝑏 |(× 𝑑) se obține 𝑎 × 𝑑 = 𝑚 × 𝑏 × 𝑑 = 𝑚𝑏𝑑

(𝑏 ×) |𝑐 = 𝑚 × 𝑑 se obține : 𝑏 × 𝑐 = 𝑏 × 𝑚 × 𝑑 = 𝑏𝑚𝑑 . Deoarece înmulțirea
numerelor raționale este comutativă egalitatea 𝑎 × 𝑑 = 𝑏 × 𝑐 este adevărată.
74
Reciproc: Fiind date patru numere „ 𝑎”, „𝑏”, „𝑐”, „𝑑” diferite de zero, pentru care este
adevărată egalitatea 𝑎 × 𝑑 = 𝑏 × 𝑐 se pot forma patru proporții astfel:
𝑎 𝑐 𝑑 𝑐 𝑎 𝑏 𝑏 𝑑
=𝑑, = 𝑎, = 𝑑, 𝑎 = 𝑐 ;
𝑏 𝑏 𝑐
Pentru fiecare dintre acestea este adevărată proprietatea fundamentală 𝑎 × 𝑑 = 𝑏 × 𝑐.
Exemple:
1.Să se cerceteze dacă numerele 2, 4, 5, 10 pot fi termenii unei proporții și formați

proporțiile care conțin acești termeni.
Deoarece 4 × 5 = 2 × 10 se pot forma următoarele proporții:
4 10 5 10 4 2 2 5
= ; = ; = 5; = 10 ;
2 5 2 4 10 4
𝑥
2.Știind că 4 × 𝑥 = 5 × 𝑦 să se afle valoarea raportului 𝑦.
𝑥 5
= 4.
𝑦
0,2 𝑏
3.Se știe că = 0,25. Să se calculeze produsul : 1000 × 𝑎 × 𝑏 = 1000𝑎𝑏.
𝑎
Cu proprietatea fundamentală a unei proporții se deduce: 𝑎𝑏 = 0,2 × 0,25 iar
1000𝑎𝑏 = 2 × 25 = 50.
IV.7 Aflarea unui termen necunoscut al unei proporții
𝑎 𝑐
Proprietatea fundamentală a unei proporții = 𝑑 arată că 𝑎 × 𝑑 = 𝑏 × 𝑐. Din această
𝑏
egalitate se pot determina oricare dintre termenii proporției, numerele 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 astfel:
𝑏×𝑐 𝑎×𝑑 𝑎×𝑑 𝑏×𝑐

𝑎= ; 𝑏= ; 𝑐= ; 𝑑= .
𝑑 𝑐 𝑏 𝑎
Exerciții:
𝑥 3
1. Să se afle 𝑥 din proporția: 8 = 4.
8×3 2×3
Rezolvare: Se calculează 𝑥 = = = 6.
4 1
75
5 12
2.Dacă = 36 cât este 𝑦?
𝑦
5×36 5×3
Rezolvare: Analog 𝑦= = = 15.
12 1
1
3. Raportul dintre prețul unui creion și prețul unei cărți este 10. Știind că prețul cărții
este 20 lei, să se afle prețul creionului.
Rezolvare: Se notează cu 𝑥 prețul creionului. Din enunțul problemei se scrie următoarea

proporție:
𝑥 1 20×1
= , din care 𝑥 = =2lei.
20 10 10
4
4. Raportul a două numere este iar cel mai mare dintre ele este 240. Să se afle
5
celălalt număr.
Rezolvare: Se notează cu 𝑥 numărul necunoscut. Deoarece numărul mai mare este 240
𝑥 4
se scrie proporția 240 = 5, din care se află termenul necunoscut
240×4 48×4
𝑥= = = 192.
5 1
4
5. Raportul a două numere este iar cel mai mic dintre ele este 240. Să se afle celălalt
5
număr.
Rezolvare: Se notează cu 𝑥 numărul necunoscut. Deoarece numărul mai mic este 240 se
240 4
scrie proporția următoare: = 5, din care se află termenul necunoscut
𝑥
240×5 60×5
𝑥= = = 300.
4 1
IV.8 Proporții derivate:
I. Proporții derivate cu aceeași termeni
𝑎 𝑐
Fie proporția = 𝑑 cu termenii numerele 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 nenule. Se obțin următoarele
𝑏
proporții derivate cu aceeași termeni astfel:
𝑎 𝑏
Se schimbă mezii între ei, se obține 𝑐 = 𝑑.
76
𝑑 𝑐
Se schimbă extremii între ei, se obține 𝑏 = 𝑎.
𝑏 𝑑
Se inversează rapoartele:𝑎 = 𝑐 .
II. Proporții derivate cu alți termeni:
𝑚𝑎 𝑐 𝑎 𝑚𝑐
Se amplifică unul dintre cele două rapoarte, se obțin proporțiile 𝑚𝑏 = 𝑑 sau 𝑏 = 𝑚𝑑 cu
𝑚 ≠ 0.
Se adună numărătorii între ei și numitorii între ei și se obține un raport egal cu fiecare

𝑎 𝑎+𝑐 𝑎+𝑐 𝑐
dintre rapoartele proporției inițiale: 𝑏 = 𝑏+𝑑 sau 𝑏+𝑑 = 𝑑, cu condiția 𝑏 + 𝑑 ≠ 0.
Se scad numărătorii între ei și numitorii între ei și se obține un raport egal cu fiecare

𝑎 𝑎−𝑐 𝑎−𝑐 𝑐
dintre rapoartele proporției inițiale: 𝑏 = 𝑏−𝑑 sau 𝑏−𝑑 = 𝑑, cu condiția 𝑏 − 𝑑 ≠ 0.
𝑎+𝑏 𝑐+𝑑
Se adună ( scade) la numărător numitorul și se obține tot o proporție: = sau
𝑏 𝑑
𝑎−𝑏 𝑐−𝑑
= .
𝑏 𝑑
𝑎 𝑐
Se adună ( scade) la numitor numărătorul și se obține tot o proporție: 𝑎+𝑏 = 𝑐+𝑑 sau
𝑎 𝑐
= , cu condiția 𝑎 + 𝑏 ≠ 0 și 𝑐 + 𝑑 ≠ 0 respectiv 𝑎 − 𝑏 ≠ 0 și 𝑐 − 𝑑 ≠ 0 .
𝑎−𝑏 𝑐−𝑑
3
Exemplu: Suma a două numere este 48 iar raportul lor este 5. Să se afle numerele.
Rezolvare: Se notează cu 𝑥 și 𝑦 cele nouă numere necunoscute, cum raportul lor este
𝑥 3
cunoscut se scrie proporția 𝑦 = 5 .
𝑥+𝑦 3+5
Dar suma numerelor este 48 și din proporția = se deduce prin înlocuirea sumei
𝑦 5
48 8 48×5 6×5
= 5 și 𝑦 = = = 30.
𝑦 8 1
Celălalt număr este 𝑥 = 48 − 30 = 18.
IV.9 Șir de rapoarte egale
Se numește șir de rapoarte egale egalitatea a mai multor fracții cu numitorul diferit de
zero. Într-un șir de rapoarte egale raportul dintre suma numărătorilor și suma numitorilor este
egal cu fiecare dintre rapoarte.
77
𝑎 𝑐 𝑒 𝑎+𝑐+𝑒
= = =
𝑏 𝑑 𝑓 𝑏+𝑑+𝑓
Exerciții:1. Să se determine trei numere care au suma 480 și formează un șir de rapoarte
egale cu numerele 3, 4, 5.
Rezolvare:
𝑎 𝑐 𝑒 𝑎 + 𝑐 + 𝑒 480
= = = = = 40
3 4 5 3+4+5 12
𝑎 𝑐 𝑒
= 40 se deduce 𝑎 = 120, 4 = 40 și 𝑐 = 160, 5 = 40 de unde 𝑒 = 200.
3
Verificare: 120 + 160 + 200 = 480.
𝑎 𝑐 𝑒
2.Dacă se dă șirul de rapoarte egale 𝑏 = 𝑑 = 𝑓 = 31 . Să se afle valoarea raportului:
2𝑎 + 7𝑐 − 3𝑒
2𝑏 + 7𝑑 − 3𝑓
Rezolvare: Din șirul de rapoarte se deduc următoarele egalități: 𝑎 = 31𝑏, 𝑐 = 31𝑑,
𝑒 = 31𝑓, înlocuindu-le, se obține
2𝑎 + 7𝑐 − 3𝑒 2 × 31𝑏 + 7 × 31𝑑 − 3 × 31𝑓 31(2𝑏 + 7𝑑 − 3𝑓)

= = = 31
2𝑏 + 7𝑑 − 3𝑓 2𝑏 + 7𝑑 − 3𝑓 2𝑏 + 7𝑑 − 3𝑓
IV.10 Proporționalitate directă și proporționalitate inversă

Două mărimi sunt direct proporționale dacă atunci când una dintre mărimi crește (sau
scade) și cea de-a doua mărime crește (sau scade) de același număr de ori.
Între două mulțimi finite de numere se stabilește o proporționalitate directă dacă se

poate forma un șir de rapoarte egale cu numitorii diferiți de zero, în care numărătorii sunt din
prima mulțime și numitorii sunt din a doua mulțime.
Definiție: Dacă două sau mai multe mărimi sunt direct proporționale atunci între
măsurile lor se poate stabili o proporționalitate directă exprimată printr-un un șir de rapoarte
egale.
Exemplu: 1. Pentru a vopsi un perete de 12 𝑚2 sunt necesari 3 𝑙 de vopsea lavabilă. Câți

litri de vopsea lavabilă sunt necesari pentru vopsirea întregii încăperi de 60 𝑚2 .
Rezolvare: Se notează cu 𝑥 numărul litrilor necesari pentru vopsirea întregii încăperi.

Mulțimile {12 𝑚2 , 60 𝑚2 } și {3 𝑙, 𝑥 𝑙} sunt direct proporționale.
78
12 60
=
3 𝑥
Din care
3 × 60
𝑥= = 15𝑙
12
Definiție: Două mărimi sunt invers proporționale dacă atunci când una dintre mărimi
crește (sau scade) și cea de-a doua mărime scade (sau crește) de același număr de ori.
Între două mulțimi finite de numere se stabilește o proporționalitate inversă dacă se

poate forma un șir de produse egale diferite de zero, în care primii factori ai produselor sunt din
prima mulțime și ceilalți sunt din a doua mulțime.
Dacă două sau mai multe mărimi sunt invers proporționale atunci între măsurile lor se
poate stabili o proporționalitate inversă exprimată printr-un un șir de produse egale.
Exemplu: 2. Un elev are 16 bancnote de 50 𝑙𝑒𝑖. Câte bancnote de 100 𝑙𝑒i poate primi în
schimbul sumei pe care o are?
Rezolvare: Se notează cu 𝑥 numărul bancnotelor de 100 𝑙𝑒𝑖 pe care urmează să le

primească. Mulțimile {50𝑙𝑒𝑖, 100𝑙𝑒𝑖}, {16, 𝑥} sunt invers proporționale. Atunci
50 × 16 = 100 × 𝑥
De unde
50 × 16 1 × 16
𝑥= = =8
100 2
Elevul va primi 8 bancnote de 100𝑙𝑒𝑖.
IV.11 Regula de trei simplă
Rezolvarea problemelor în care intervin mărimi direct sau invers proporționale mai este
cunoscută și sub denumirea de regula de trei simplă. Această metodă presupune organizarea
datelor problemei sub forma unui tabel. Problemele din exemplele de mai sus se rezolvă cu
această metodă astfel:
79
Exemplul 1. Pentru a vopsi un perete de 12 𝑚2 sunt necesari 3 𝑙 de vopsea lavabilă. Câți

litri de vopsea lavabilă sunt necesari pentru vopsirea întregii încăperi de 60 𝑚2 .
Rezolvare: Dacă 12 𝑚2 ……………….3 𝑙 vopsea
atunci 60 𝑚2……………….𝑥 𝑙 vopsea
Cum cele două mărimi sunt direct proporționale, dacă suprafața crește și cantitate de
vopsea necesară crește. Astfel:
3 × 60 3 × 5
𝑥= = = 15𝑙
12 1
Exemplu: 2. Un elev are 16 bancnote de 50 𝑙𝑒𝑖. Câte bancnote de 100 𝑙𝑒i poate primi în
schimbul sumei pe care o are?
Rezolvare: Dacă 50 𝑙𝑒𝑖………………….16 bancnote
atunci 100𝑙𝑒𝑖…………………𝑥 bancnote
Cele două mărimi sunt invers proporționale, dacă valoare unei bancnote crește atunci
numărul lor scade. De unde:
50 × 16 1 × 16
𝑥= = =8
100 2
Elevul va primi 8 bancnote de 100 𝑙𝑒𝑖.
IV.12 Regula de trei compusă
În practică, apar frecvent probleme cu mai multe variabile între care unele perechi de
elemente existând o proporționalitate directă, iar între altele o proporționalitate inversă. Sunt
foarte cunoscute problemele de forma:
Exemplul 3: Pe un șantier lucrează o echipă de 15 muncitori. Lucrând câte 8 𝑜𝑟𝑒 pe zi,

ei realizează în 45 de zile un pod. În câte zile ar realiza aceeași lucrare o echipă de 25 de
muncitori, lucrând câte 6𝑜𝑟𝑒 pe zi?
Rezolvare: Datele problemei se organizează sub forma următoare:
Dacă 15 muncitori…………8 ore/zi………….45 zile
80
atunci 25 muncitori……….6 ore/zi…………….𝑥 zile.
Se compară mărimile numărul de muncitori cu numărul de zile, dacă numărul de

muncitori crește, lucrând același număr de ore pe zi, atunci numărul de zile scade. Mulțimile
{15 muncitori, 25 muncitori}, {45 zile, 𝑥 zile} sunt invers proporționale.
De asemenea, se compară mărimile numărul de ore/zi cu numărul de zile, considerând

numărul de muncitori constant. Dacă același număr de muncitori lucrează mai puține ore pe zi
pentru a termina podul vor lucra mai multe zile, mărimile {8ore/zi, 6 ore/zi}, {45 zile, 𝑥 zile}
sunt invers proporționale.
15 × 8 × 45
𝑥= = 36
25 × 6
Lucrând 25 de muncitori câte 6ore/zi vor termina podul în 36 zile.
IV.13 Împărțirea unui număr în părți proporționale cu mai multe numere
În viața curentă se ivesc frecvent situații în care se pune problema să împărțim un

număr, o sumă de bani, de exemplu, în părți proporționale cu numărul de zile lucrate, cu cantități
de produse,cu numărul de persoane dintr-un grup.
Exemplul: 1. Bugetul educației dintr-o comună este de 25500 mii lei anual și trebuie
împărțit la cele trei unități de învățământ din localitate proporțional cu numărul elevilor din
fiecare unitate de învățământ. Dacă prima școală are 150 de elevi, a doua are 205 elevi iar a trei
155 de elevi, ce sume anuale vor primi fiecare unitate de învățământ.
Rezolvare: Se notează cu 𝑎, 𝑏, 𝑐 bugetul anual primit de fiecare unitate de învățământ.
𝑎 𝑏 𝑐 255000
𝑎 + 𝑏 + 𝑐 = 255000, = 205 = 155 = 150+205+155 = 500
150
𝑎
= 500, 𝑎 = 150 × 500 = 75000mii lei primește prima unitate de învățământ
150
𝑏
= 500, 𝑏 = 205 × 500 = 102500miilei primește a doua unitate de învățământ
205
𝑐
= 500, 𝑐 = 155 × 500 = 77500mii lei primește a treia unitate de învățământ
155
81
Exemplul: 2. Cantitatea de îngrășământ natural de 5 𝑡 trebuie împărțită proporțional cu
suprafața pe trei terenuri agricole. Primul teren este de 2 ℎ𝑎, al doilea de 3 ℎ𝑎 iar al treilea de
5 ℎ𝑎. Ce cantitate de îngrășământ va fi repartizată pe fiecare teren?
Rezolvare: Se notează cu 𝑎, 𝑏, 𝑐 cantitățile de îngrășământ natural ce vor fi împrăștiate

pe cele trei terenuri.
𝑎 + 𝑏 + 𝑐 = 5𝑡
𝑎 𝑏 𝑐 5
= = = = 0,5
2 3 5 10
Din egalitatea fiecărui raport cu valoarea sa se deduce:
𝑎 = 2 × 0,5 = 1𝑡, 𝑏 = 3 × 0,5 = 1,5𝑡, 𝑐 = 5 × 0,5 = 2,5𝑡.
IV.14 Probleme propuse
1. Distanța dintre două orașe este reprezentată pe o hartă cu scara de 1⁄500000 printr-
un segment de 10 𝑐𝑚. Să se afle distanța dintre orașe în 𝑘𝑚?
R: 50Km.
2. Pe un plan întocmit la scara de 1⁄5000, o suprafață a unui teren este reprezentată

printr-un pătrat cu aria de 15 𝑐𝑚2 . Să se afle aria terenului în 𝑚2 .
R: 7,5𝑚2 .
3. Lucrând câte 8ℎ/𝑧𝑖, 6 muncitori pot realiza o lucrare de finisare a unei locuințe în 30
zile. În câte zile vor termina lucrarea 4 muncitori care vor lucra câte 9 ore/zi.
R: 40 zile.
4. Pentru a umple un bazin cu 500𝑙 apă, 5 robinete curg timp de 2ore. Dacă ar fi
2 bazine cu aceeași capacitate și s-ar folosi 6 robinete în cât timp s-ar umple cele două bazine
(presupunem că toate robinetele au același debit).
R:3h și 20 min.
5. O suprafață de 400ha este discuită de 2 tractoare în 10 zile. Un fermier dispune de
1200ha și dorește să realizeze discuirea suprafeței în 20 de zile. De câte tractoare are nevoie
fermierul pentru a realiza ceea ce își dorește?
82
R: 3 tractoare.
6. Pentru a transporta 6𝑡 marfă, un angrosist folosește trei camioane cu capacitatea de
1,5𝑡 , 2𝑡 și 2,5𝑡 achitând în total suma de 12000𝑙𝑒𝑖 , celor trei transportatori. Fiecare
transportator a primit o sumă de bani proporțională cu cantitatea de marfă transportată. Ce sume
de bani au primit cei trei transportatori privați.
R: 3000 lei; 4000 lei; 5000 lei.
7. O echipă formată din 12 muncitori, lucrând 8 ore/zi sapă un șanț lung de 40 m, lat de
1,20 m și adânc de 80 cm în 4 zile. În câte zile vor săpa 15 muncitori lucrând 5 ore/zi, un șanț
lung de 25 cm, lat de 1,5 m și adânc de 1,8 m.
R: 9zile
8. Un pod este construit de 12 muncitori, în 5 zile. În câte zile ar fi efectuat aceeași
lucrare 15 muncitori, dacă toți muncitorii lucrează la fel?
9. Pentru transportul unei cantități de porumb, s-a convenit să fie utilizate 12 camioane,
calculându-se că acestea ar transporta întreaga cantitate de porumb în 15 ore. În câte ore s-ar
transporta aceeași cantitate de porumb dacă se mai aduc încă opt camioane?
R: 9 ore.
IV.15 Procente, aflarea a p% dintr-un număr dat.
Definiție: Prin procent se înțelege a 100-a parte dintr-un întreg.

1
Numărul rațional 100
se notează cu 1%. Se citește “1 la sută” sau “un procent”.
10 25 1
Exemple: 10% = 100 = 0,1 sau 25% = 100 = 4 = 0,25.
În viața curentă noțiunea de procent este foarte răspândită

1. Într-o cantitate de 95𝑔 apă se dizolvă 5 𝑔 sare. Se obține astfel o soluție de 100 𝑔.
Care este concentrația acestei soluții?
𝑚
Rezolvare: Concentrația unei soluții este dată de formula 𝑐 = 𝑀 , unde m este masa
dizolvantului, adică sarea, 𝑀 este masa soluției.
5
𝑐= = 5%
100
Soluția are o concentrație de 5% sare în apă.
83
2. O sumă de bani de 2000𝑙𝑒𝑖 este plasată la o bancă, cu o rată anuală a dobânzii de
6%.
Care este dobânda primită după un an de zile?
Rezolvare: Dobânda cuvenită depunătorului este direct proporțională cu suma depusă

cu rata dobânzii și cu durata plasamentului.
𝑑 = 𝑆 × 𝑝% × 𝑡
𝑆 este suma depusă, 𝑝% este rata dobânzii, 𝑡 este timpul măsurat în ani.
6
𝑑 = 2000 × 100 × 1 = 120𝑙𝑒𝑖.
Aflarea a 𝑝% dintr-un număr dat
Exemplu: Dintre cei 1200 de vizitatori ai unui Moll 70% sunt tineri, cu vârsta mai mică
de 40 ani. Câți vizitatori tineri sunt în Moll?
Rezolvare: Pentru a determina numărul vizitatorilor tineri se calculează cât reprezintă

70% din 1200.
70
70% din 1200 = × 1200 = 70 × 12 = 840
100
Din totalul de 1200 de vizitatori 840 sunt tineri cu vârsta mai mică de 40 ani.
 Pentru a determina cât reprezintă 𝑝% dintr-un număr dat 𝑛, se înmulțește fracția

𝑝
cu numărul 𝑛.
100
𝑝
𝑝% din 𝑛 = 100 × 𝑛.
IV.16 Creșteri și descreșteri cu p%
Exemple:
1. Prețul unui computer scade, în medie, cu 10% la un an după achiziționare. Care este
prețul computerului după un an, dacă a fost cumpărat cu 2200 𝑙𝑒i?
Rezolvare: După un an prețul computerului este
84
10
2200 − 100 × 2200 = 2200 − 220 = 1980𝑙𝑒𝑖.
2.În anul acesta producția de grâu a crescut cu 25% față de anul precedent. Dacă
producția agricolă din anul precedent a fost 4𝑡 grâu/ha, care este producția de grâu din acest an?
Rezolvare: Producția de grâu din acest an este de
25
4𝑡 + × 4𝑡 = 4𝑡 + 1𝑡 = 5𝑡/ℎ𝑎
100
IV.17 Aflarea unui număr când se cunoaște p% din el
Exemplu: 20% din producția realizată într-o zi, într-o fabrică de automobile, este de
400 automobile de același fel, clasa standard. Care este producția zilnică de automobile
standard?
Rezolvare: Producția zilnică de automobile standard se notează cu 𝑥.
20% din 𝑥 = 400 automobile
20
× 𝑥 = 400
100
30 100
𝑥 = 400: = 400 × = 2000
100 20
 Pentru a determina un număr necunoscut 𝑥 când se cunoaște un procent 𝑝% din el

de valoare “𝑎” se scrie relația
𝑝 𝑝 𝑎 × 100
× 𝑥 = 𝑎 ⇒ 𝑥 = 𝑎: =
100 100 𝑝
IV.18 Aflarea raportului procentual
Exemplu: La Conferința anuală de matematică participă 420 de invitați din țară și din
străinătate, după cum arată date prezentate în tabelul următor:
Nr. bărbați Nr. femei Nr. tineri cu vârsta mai Nr. total
mică de 40 ani(bărbați și participanți
femei)
300 120 250 420
85
a) Cât la sută dintre participanți sunt bărbați?

b) Cât la sută dintre participanți sunt femei?
c) Cât la sută dintre participanți sunt tineri?
Rezolvare: a) În rezolvarea problemei se poate utiliza regula de trei simplă
Dacă 420 participanți…….………..300 bărbați
atunci 100 participanți……..……….𝑝 bărbați
100 × 300
𝑝= = 71,42%
420
La Conferință, 71,42% dintre participanți au fost bărbați.
b) Dacă 420 participanți……...……..120 femei

atunci 100 participanți………….….𝑝 femei
100 × 120
𝑝= = 28,58%
420
𝑝 = 28,58% dintre participanți au fost femei.
c)Dacă 420 participanți……...……..250 tineri

atunci 100 participanți………….….𝑝 tineri
100×250
𝑝= = 59,52%.
420
IV.19 Probleme propuse
1. Dintr-un grup de elevi, 40% sunt fete. Cât la sută din numărul elevilor sunt băieți?
2. La o societate multinațională lucrează 1400 de muncitori. 65% dintre ei sunt
tineri sub 35 de ani. Câți muncitori tineri cu vârsta mai mică de 35 de ani lucrează în
multinațională?
3. În clasă sunt 18 fete, ceea ce reprezintă 60% din toți elevii clasei. Câți elevi sunt
în clasă?
86
4. Pentru a se obține făina din grâu, 15% din cantitatea de grâu sunt pierderi. Din Ce
cantitate de grâu se poate obține 200 𝑘𝑔 făină?
5. La o primă sortare a legumelor, pierderile au fost de 5%. La a doua sortare,
pierderile au fost de 3% din cantitatea de legume rezultată din prima sortare. După a doua sortare
au rămas 110,58 𝑡. Care a fost cantitatea de legume inițială?
R: 120t.
6. Din 31 de elevi ai clasei a III-a, 14 elevi participă la concursul de desen. Cât la
sută din numărul elevilor participă la concursul de desen?
R: 45,1%.
7. În trei zile, un grup de bicicliști a parcurs 240 𝑘𝑚. În prima zi a parcurs 45% din
drum, în a doua zi 20% din rest, iar în a treia zi, restul. Câți kilometri au parcurs în fiecare din
cele trei zile?
R: 108km; 26,4km; 105,6km.
8. 3% din cantitatea de marfă este egală cu 600 𝑘𝑔. Care este cantitatea de marfă în
tone?
𝑅: 20𝑡.
9. Într-un parc s-au plantat un număr de tei și 140 de brazi. La fiecare 20 de brazi s-
au plantat 9 tei. Aflați numărul copacilor plantați.
G.M.B.Nr. 5-6/2008. R: 203 copaci
10. Dacă valoarea unui raport este:
𝑎 3 2𝑎+5𝑏
a) = 7 calculați valoarea raportului: 5𝑎−2𝑏 =
𝑏
𝑎 2 3𝑎+2𝑏
b) 𝑏 = 5 calculați valoarea raportului: 5𝑎+9𝑏 =.
16
R: a) 41; b) 55.
11. Completați pentru a obține propoziții adevărate:
a) 5% din 400 =
b) 45% din 1900 =
c) numărul cu 20% mai mare decât 160 este egal cu…..
d) numărul cu 35% mai mic decât 250 este egal cu….
e) 5% din 10% din 800 =
87
12. Calculați și completați: 1% din 4500 cu 10% din 450 cu 100% din 45 cu 0,5% din
9000.
13. Completați cu < sau > sau = după ce efectuați calculele:
a) 35 % din 144 … 144 % din 35.
b) 80% din 20 … 20% din 80.
14. Aflați un număr 𝑥 știind că 10% din el este 40.
15. Completați pentru a obține o propoziție adevărată: dacă 𝑝% din 480 este egal cu
360 atunci 𝑝 =….
16. Stabiliți cât la sută reprezintă 𝑥 din 𝑦 în fiecare din situațiile următoare:
a) 𝑥 = 60 și 𝑦 = 90. b) 𝑥 = 120 și 𝑦 = 600. c) 𝑥 = 75 și 𝑦 = 300. d) 𝑥 = 42 și 𝑦 = 294.
V.Unități de măsură
V.1 Unități de măsură pentru lungime

Unitatea de măsură pentru lungimi, distanțe este metrul liniar, 𝑚 . Multiplii și
submultiplii metrului cresc și descresc din 10 în 10.
Multiplii metrului sunt: decametrul 1 𝑑𝑎𝑚 = 10 𝑚 sau 1 𝑚 = 0,1 𝑑𝑎𝑚
hectometrul 1 ℎ𝑚 = 10 𝑑𝑎𝑚 = 100 𝑚 sau 1 𝑚 = 0,01 ℎ𝑚
kilometrul 1 𝑘𝑚 = 10 ℎ𝑚 = 100 𝑑𝑎𝑚 = 1000 𝑚 sau 1 𝑚 = 0,001 𝑘𝑚
Submultiplii metrului sunt: decimetrul 1 𝑑𝑚 = 0,1 𝑚 sau 1 𝑚 = 10 𝑑𝑚
centimetrul 1 𝑐𝑚 = 0,01 𝑚 sau 1 𝑚 = 100 𝑐𝑚
milimetrul 1 𝑚𝑚 = 0,001 𝑚 sau 1 𝑚 = 1000 𝑚𝑚.
Submultiplii mai mici decât milimetrul cresc și descresc din 1000 în 1000:
1 milimetru = 1000 micrometri, 1𝑚𝑚 = 1000µ𝑚 = 103 µ𝑚 sau
1𝑚 = 1000000µ𝑚 = 106 µ𝑚.
88
1micrometru = 1000nanometri, 1µ𝑛 = 1000𝑛𝑚 sau 1𝑚𝑚 = 1000000𝑛𝑚 ,
sau 1𝑚 = 1000000000𝑛𝑚 = 109 𝑛𝑚.
Exerciții: 1) Efectuați următoarele transformări:
a) 3 𝑘𝑚 = ⋯ ? 𝑚; 3 𝑘𝑚 = 3000 𝑚,
b) 0,22 ℎ𝑚 = ⋯ ? 𝑚; 0,22 ℎ𝑚 = 22 𝑚,
c) 0,4 𝑘𝑚 = ⋯ ? 𝑚; 0,4 𝑘𝑚 = 400 𝑚,
d) 4,1 𝑑𝑎𝑚 = ⋯ ? 𝑚; 4,1 𝑑𝑎𝑚 = 41 𝑚,
e) 93 𝑑𝑚 = ⋯ ? 𝑚; 93 𝑑𝑚 = 9,3 𝑚,
f) 74 𝑐𝑚 = ⋯ ? 𝑚, 74 𝑐𝑚 = 0,74 𝑚,
g) 52 𝑚𝑚 = ⋯ ? 𝑚, 52 𝑚𝑚 = 0,052 𝑚.
2) O frânghie lungă de 45,2 𝑚 este folosită pentru ambalarea unor colete. Știind că
pentru un colet este necesară o lungime de 20,25 𝑑𝑚, aflați câte colete se pot lega cu această
frânghie?
Rezolvare: Pentru a putea efectua operații cu dimensiunile care apar în problemă, este
necesar ca, mărimile de același fel, să fie exprimate prin aceeași unitate de măsură:
45,2 𝑚 = 45200 𝑚𝑚; 20,25 𝑑𝑚 = 2025 𝑚𝑚.
Dacă 2025 𝑚𝑚 ……………. 1 colet
atunci 45200 𝑚𝑚 ……………𝑥 colete
45200 × 1
𝑥= = 22,32
2025
Frânghia se poate utiliza la 22 de colete.
V.2 Unități de măsură pentru capacitatea corpurilor

Unitatea de măsură pentru capacitatea corpurilor este litrul, 𝑙. Multiplii și submultiplii
litrului cresc și descresc din 10 în 10.
Multiplii litrului sunt: decalitrul 1 𝑑𝑎𝑙 = 10 𝑙 sau 1 𝑙 = 0,1 𝑑𝑎𝑙
hectolitrul 1 ℎ𝑙 = 10 𝑑𝑎𝑙 = 100 𝑙 sau 1 𝑙 = 0,01 ℎ𝑙
kilolitrul 1 𝑘𝑙 = 10 ℎ𝑙 = 100𝑑𝑎𝑙 = 1000 𝑙 sau 1 𝑙 = 0,001 𝑘𝑙
Submultiplii litrului sunt: decilitrul 1 𝑑𝑙 = 0,1 𝑙 sau 1 𝑙 = 10 𝑑𝑙
centilitrul 1 𝑐𝑙 = 0,01 𝑙 sau 1 𝑙 = 100 𝑐𝑙
mililitrul 1 𝑚𝑙 = 0,001 𝑙 sau 1 𝑙 = 1000 𝑚𝑙.
89
Submultiplii mai mici decât mililitrul cresc și descresc din 1000 în 1000:
1 mililitru = 1000 microlitri, 1𝑚𝑙 = 1000µ𝑙 = 103 µ𝑙 sau
1𝑙 = 1000000µ𝑙 = 106 µ𝑙.
1microlitru = 1000nanolitri, 1µ𝑙 = 1000𝑛𝑙 sau
1𝑚𝑙 = 1000000𝑛𝑙 = 106 𝑛𝑙, sau 1𝑙 = 1000000000𝑛𝑙 = 109 𝑛𝑙.
Exerciții: Efectuați următoarele transformări:
a) 255 𝑐𝑙 = ⋯ ? 𝑙, 255 𝑐𝑙 = 2,55 𝑙,

b) 3,42 ℎ𝑙 = ⋯ ? 𝑙, 3,42 ℎ𝑙 = 342 𝑙,
c) 43,6 𝑑𝑎𝑙 = ⋯ ? 𝑙, 43,6 𝑑𝑎𝑙 = 436 𝑙,
d) 5,2 𝑑𝑙 = ⋯ ? 𝑙, 5,2 𝑑𝑙 = 0,52 𝑙.
V.3 Unități de măsură pentru masa corpurilor

Unitatea de măsură pentru masa corpurilor este gramul, g. Multiplii și submultiplii
gramului cresc și descresc din 10 în 10.
Multiplii gramului sunt: decagramul 1 𝑑𝑎𝑔 = 10 𝑔 sau 1 𝑔 = 0,1 𝑑𝑎𝑔
hectogramul 1 ℎ𝑔 = 10 𝑑𝑎𝑔 = 100 𝑔 sau 1 𝑔 = 0,01 ℎ𝑔
kilogramul 1 𝑘𝑔 = 10 ℎ𝑔 = 100 𝑑𝑎𝑔 = 1000 𝑔 sau 1 𝑔 = 0,001 𝑘𝑔
Submultiplii gramului sunt: decigramul 1 𝑑𝑔 = 0,1 𝑔 sau 1 𝑔 = 10 𝑑𝑔
centigramul 1 𝑐𝑔 = 0,01 𝑔 sau 1 𝑔 = 100 𝑐𝑔
miligramul 1 𝑚𝑔 = 0,001 𝑔 sau 1 𝑔 = 1000 𝑚𝑔.
Submultiplii mai mici decât miligramul cresc și descresc din 1000 în 1000:
1 miligram = 1000 micrograme, 1𝑚𝑔 = 1000µ𝑔 = 103 µ𝑔 sau
1𝑔 = 1000000µ𝑔.
1microgram = 1000nanograme, 1µ𝑔 = 1000𝑛𝑔 sau
1𝑚𝑔 = 1000000𝑛𝑔 = 106 𝑛𝑔, sau 1𝑔 = 1000000000𝑛𝑔 = 109 𝑛𝑔.
Exerciții: Să se efectueze următoarele transformări:
90
a) 2341 𝑔 = ⋯ ? 𝑘𝑔, 2341 𝑔 = 2,341 𝑘𝑔,

b) 0,233 ℎ𝑔 = ⋯ ? 𝑘𝑔, 0,233 ℎ𝑔 = 0,0233 𝑘𝑔,
c) 0,43 𝑔 = ⋯ ? 𝑘𝑔, 0,43 𝑔 = 0,00043 𝑘𝑔.
V.4 Unități de măsură pentru timp

Timpul se măsoară în: secunde, minute, ore, zile, săptămâni, luni, ani, decenii, secole,
milenii, ere.
1minut = 1 min = 60 secunde= 60 𝑠, 1 oră = 1 h = 60 min= 3600 𝑠,
1 zi = 24 h, 1 săptămână = 7 zile, 1an = 12 luni.
Lunile anului sunt: ianuarie (gerar) = 31zile, februarie (făurar) = 28 zile sau 29 de zile
(în anii bisecți 2000, 2004, 2008, …divizibili cu 4, luna februarie are 29 de zile), martie
(mărțișor) = 31 zile, aprilie (prier) = 30 zile, mai (florar) = 31 zile, iunie (cireșar) = 30 zile,
iulie (cuptor)= 31 zile, august (gustar) = 31 zile, septembrie (răpciune) = 30 zile, octombrie
(brumărel)= 31 zile, noiembrie (brumar) = 30 zile, decembrie ( undrea) = 31 zile.
1 deceniu = 10 ani; 1 secol = 100 ani; 1 mileniu = 1000 ani.
Cifrele romane se folosesc astfel: I = 1 an, V = 5 ani, X = 10 ani, L = 50 ani, C =

100 ani, D = 500 ani, M = 1000 ani.
Exemplu: 1 an = I, anul 2 = II, anul 3 = III, anul 4 = IV, anul 9 = IX, anul 821 =
DCCCXXI, anul 953 = CMLII, anul 954 = CMLIV, anul 1248 = MCCXLVIII, anul
1961 = MCMLXI, anul 2017 = MMXVII.
În era după Hristos, secolul I este între anul 1 și anul 100, secolul al II-lea este cuprins
între anii 101 și 200, secolul al III-lea între anii 201 și 300, secolul al IV-lea între anii 301 și
400, secolul al V-lea între anii 401 și 500, secolul al VI-lea între anii 501 și 600, secolul al VII-
lea între anii 601 și 700, secolul al VIII-lea între anii 701 și 800, secolul al IX-lea între anii 901
și 1000, secolul al XI-lea între anii 1001 și 1100, secolul al XII-lea între anii 1101 și 1200,
secolul al XIII-lea între anii 1201 și 1300, secolul al XIV-lea între anii 1301 și 1400, secolul al
XV-lea între anii 1401 și 1500, secolul al XVI-lea între anii 1501 și 1600, secolul al XVII-lea
între anii 1601 și 1700, secolul al XVIII-lea între anii 1701 și 1800, secolul al XIX-lea între anii
1801 și 1900, secolul al XX-lea între anii 1901 și 2000, secolul al XXI-lea între anii 2001 și
2100.
91
În era înainte de Hristos secolul I este cuprins de la anul 100 la anul 1, secolul al II-lea
este cuprins între anii 200 și 101, secolul al III-lea între anii 300 și 201, secolul al IV-lea între
anii 400 și 301, secolul al V-lea între anii 500 și 401, secolul al VI-lea între anii 600 și 501,
secolul al VII-lea între anii 700 și 601, secolul al VIII-lea între anii 800 și 701, secolul al IX-lea
între anii 1000 și 901, secolul al XI-lea între anii 1100 și 1001, secolul al XII-lea între anii
1200 și 1101, secolul al XIII-lea între anii 1300 și 1201, secolul al XIV-lea între anii 1400 și
1301, secolul al XV-lea între anii 1500 și 1401, secolul al XVI-lea între anii 1600 și 1501,
secolul al XVII-lea între anii 1700 și 1601, secolul al XVIII-lea între anii 1800 și 1701, secolul al
XIX-lea între anii 1900 și 1801, secolul al XX-lea între anii 2000 și 1901, secolul al XXI-lea
între anii 2100 și 2001 ș. a. m.d.
Efectuați următoarele transformări:
1 1 1
a) ℎ = ⋯ ? 𝑚𝑖𝑛, din 60 𝑚𝑖𝑛 = 5 × 60 𝑚𝑖𝑛 = 12 𝑚𝑖𝑛.
5 5
1
b) 180 𝑠 = ⋯ ? 𝑚𝑖𝑛, 180 𝑠 = 180 × 60 𝑚𝑖𝑛 = 3 𝑚𝑖𝑛.
c) 0,75 𝑚𝑖𝑛=…?s , 0,75 𝑚𝑖𝑛 = 0,75 × 60 𝑠 = 45 𝑠.
V.5 Unități de măsură pentru suprafață
Unitatea de măsură pentru suprafață este metrul pătrat, 𝑚2 . Un metru pătrat este
suprafața unui pătrat cu latura de un metru. Multiplii și submultiplii metrului pătrat cresc și
descresc din 100 în 100.
Multiplii metrului pătrat sunt:
Un decametru pătrat este suprafața unui pătrat cu latura de un decametru.
1 𝑑𝑎𝑚2 = 100 𝑚2 sau 1 𝑚2 = 0,01 𝑑𝑎𝑚2 .
Un hectometru pătrat este suprafața unui pătrat cu latura de un hectometru. În cotidian

se utilizează noțiunea de hectar. 1 hectometru pătrat= 1 hectar, 1 ℎ𝑚2 = 1 ℎ𝑎.
1 ℎ𝑚2 = 100 𝑑𝑎𝑚2 = 10000 𝑚2 sau 1 𝑚2 = 0,0001 ℎ𝑚2 .
Asemănător, 1 kilometru pătrat reprezintă suprafața unui pătrat cu latura de un

kilometru.
92
1 𝑘𝑚2 = 100 ℎ𝑚2 = 10000 𝑑𝑎𝑚2 = 1000000 𝑚2 sau
1 𝑚2 = 0,000001 𝑘𝑚2 .
Submultiplii metrului pătrat sunt:
decimetrul pătrat, 1 𝑑𝑚2 = 0,01 𝑚2 sau 1 𝑚2 = 100 𝑑𝑚2,
centimetrul pătrat,1 𝑐𝑚2 = 0,0001 𝑚2 sau 1 𝑚2 = 10000 𝑐𝑚2,
milimetrul pătrat, 1 𝑚𝑚2 = 0,000001 𝑚2 sau 1 𝑚2 = 1000000 𝑚𝑚2 = 106 𝑚𝑚2 .
Submultiplii mai mici decât milimetrul pătrat cresc și descresc din 1000000 în 1000000:
1 milimetru2 = 1000000 micrometri2, sau 1𝑚𝑚2 = 1000000µ𝑚2 = 106 µ𝑚2,
1𝑚2 = 1012 µ𝑚2.
1 micrometru2 = 1000000 nanometri2 = 106 𝑛𝑚2 , sau 1µ𝑛2 = 1000000𝑛𝑚2 =

106 𝑛𝑚2 , 1𝑚𝑚2 = 1012 𝑛𝑚2 , 1𝑚2 = 1018 𝑛𝑚2 .
Exemple: Suprafața României este de 238391 𝑘𝑚2 . Transformați această suprafață în

hectare.
238391 𝑘𝑚2 = 23839100 ℎ𝑚2 = 23839100 ℎ𝑎.
V.6 Unități de măsură pentru volum sau capacitatea corpurilor
Unitatea de măsură pentru volum, sau capacitate este metrul cub, 𝑚3 . Un metru cub
este volumul unui cub cu latura de un metru. Multiplii și submultiplii metrului cub cresc și
descresc din 1000 în 1000.
Multiplii metrului cub sunt:
Un decametru cub este volumul unui cub cu latura de un decametru.
1 𝑑𝑎𝑚3 = 1000 𝑚3 sau 1 𝑚3 = 0,001 𝑑𝑎𝑚3,
Un hectometru cub este volumul unui cub cu latura de un hectometru.
1 ℎ𝑚3 = 1000 𝑑𝑎𝑚3 = 1000000 𝑚3 sau 1 𝑚3 = 0,000001 ℎ𝑚2 ,
93
Asemănător, 1 kilometru cub reprezintă volumul unui cub cu latura de un kilometru.
1 𝑘𝑚3 = 1000 ℎ𝑚3 = 1000000 𝑑𝑎𝑚3 = 1000000000 𝑚3 sau
1 𝑚3 = 0,000000001 𝑘𝑚3 .
Submultiplii metrului cub sunt:
decimetrul cub, 1 𝑑𝑚3 = 0,001 𝑚3 sau 1 𝑚3 = 1000 𝑑𝑚3
1 𝑑𝑚3 = 1 𝑙, 1 𝑚3 = 1000 𝑙
Într-un bazin de forma unui cub cu latura de un metru încap 1000𝑙 de apă.
centimetrul cub,1 𝑐𝑚3 = 0,000001 𝑚3 sau 1 𝑚3 = 1000000 𝑐𝑚3 ,
milimetrul cub, 1 𝑚𝑚3 = 0,000000001 𝑚3 sau
1𝑚3 = 1000000000 𝑚𝑚3 = 109 𝑚𝑚2 .
V.7 Exerciții rezolvate
1. Efectuați următoarele transformări:

a) 12,3 𝑚3 = 12300 𝑙,
b) 0,434 𝑑𝑚3 = 0,434 𝑙 = 434 𝑚𝑙,
c) 366,45 𝑑𝑎𝑚3 = 366450 𝑚3 = 366450000 𝑑𝑚3 = 36645000 𝑙 = 36645 𝑘𝑙,
d) 40 𝑐𝑚3 = 0,040 𝑑𝑚3 = 0,04 𝑙 = 40 𝑚𝑙.
e) 58,556 ℎ𝑚3 = 58556 𝑑𝑎𝑚3 .
2. La 15 septembrie, un elev de clasa a IV-a începe să numere, din unu în unu, până la
un miliard. Să presupunem că în fiecare secundă spune un număr. Reușește să termine de
numărat până la sfârșitul clasei a IV-a?
G.M.B.nr.11/2008
Rezolvare: Se presupune că elevul spune un număr în fiecare secundă. Ar avea nevoie
de 1000000000 de secunde. Transformate în ore,
3600𝑠…………….……1ℎ
1000000000𝑠………….𝑥ℎ
𝑥 = 1000000000: 3600 ≅ 277777ℎ.
Acest număr de ore se transformă în zile
24ℎ …………………1𝑧𝑖
94
277777ℎ ……………..𝑥𝑧𝑖𝑙𝑒
𝑥 = 277777: 24 = 11574zile.
Transformând acum zilele în ani
365zile……………………..1𝑎𝑛
11574𝑧𝑖𝑙𝑒………………….𝑥𝑎𝑛𝑖.
𝑥 = 11574: 24 ≅ 31𝑎𝑛𝑖.
În concluzie elevul nu poate număra până la sfârșitul clasei a IV-a până la un miliard.
V.8 Exerciții propuse
1. Dați răspunsurile în 𝑚2 pentru următoarele exerciții:

a) 87 𝑚2 + 2 𝑑𝑚2 =?
b) 4 𝑚2 + 88 𝑐𝑚2 =?
c) 74,53 𝑑𝑎𝑚2 − 400 𝑚2 =?
d) 425 𝑑𝑚2 − 4000 𝑐𝑚2 =?
2. Într-un butoi sunt 350 𝑙 de vin, iar în al doilea 420 𝑙 de vin. Care dintre butoaie
are capacitatea mai mare și cu câți litri?
3. Într-o damigeană sunt 50 𝑙 de vin, iar în alta 30𝑙. Întreaga cantitate de vin este
pusă în bidoane a 10 𝑙 fiecare. Câte bidoane sunt necesare?
4. În 5 bidoane se găsesc 50 𝑙 de lapte. Câți litri de lapte se află în 7 bidoane de
aceeași capacitate?
5. Diana are 10 ani. Peste câți ani va avea o vârstă de 5 ori mai mare decât cea pe
care o are acum?
6. Suma vârstelor pe care le au doi frați este de 22 ani. Diferența dintre vârstele lor
este de 6 ani. Ce vârstă are fiecare dintre cei doi frați?
7. Irina are acum 1 an. Peste 5 ani ea va avea o vârstă de 6 ori mai mică decât vârsta
tatălui ei, iar bunicul ei o vârstă de 2 ori mai mare decât vârsta fiului său. Ce vârstă are tatăl,
acum? Dar bunicul?
95
8. O persoană face următoarele cumpărături: 6 pungi de făină a 2 𝑘𝑔 fiecare, 5 pungi
de mălai a 2 𝑘𝑔 fiecare, 4 pungi de zahăr de câte 2 𝑘𝑔 fiecare și 2 pungi de orez, cântărind
fiecare câte 1 𝑘𝑔. Câte kilograme de produse a cumpărat acea persoană?
9. Radu are 1000 𝑙𝑒𝑖 și îi dă lui Andrei 300 𝑙𝑒i, iar lui Mihai 250 𝑙𝑒𝑖. Câți lei îi mai
rămân?
10. Cantitatea de 48 𝑘𝑔 de bomboane s-a ambalat în 5 cutii. În trei din ele s-au
ambalat cantități egale. În cea de-a patra cu 2 𝑘𝑔 mai mult decât în fiecare din celelalte 3 cutii,
iar în cea de-a cincea de două ori mai multe decât în cea de-a patra. Câte kilograme de bomboane
s-au pus în fiecare cutie?
11. Pentru 56 𝑘𝑔 de cireșe s-au folosit 8 lădițe. Câte kilograme de cireșe vor fi în 15
lădițe de același fel?
12. Administratorul unei grădinițe cu program prelungit a cumpărat 26 𝑘𝑔 de ceapă,
47 𝑘𝑔 de morcovi, cartofi, cât ceapă și morcovi la un loc, iar fructe de sezon cu 17𝑘𝑔 mai multe
decât morcovi. Câte kilograme de alimente a cumpărat administratorul?
13. Un meci de fotbal a început la 19:30 și s-a terminat la 21:15. Câte minute a durat
meciul de fotbal?
14. Lavinia și Mirela au împreună 600 de euro. Ele își cumpără echipament sportiv în
valoare de 450 euro. Ce valoare au banii care le-au rămas dacă 10 euro reprezintă contravaloarea
a 46 lei?
15. Pe o pistă de antrenament pentru cicliști se pot face 6 curse pe oră. Câte curse se
pot face în 3 săptămâni, știind că pista este deschisă zilnic între orele 10 − 18?
16. Badmintonul, care își are originile în India colonială, a devenit sport olimpic abia
în anul 1992. Cum se scrie acest număr cu cifre romane?
17. Primul om care a zburat în spațiul extraterestru a fost cosmonautul Iuri Gagarin.
Acesta, urcat la bordul rachetei Vostok 1, a făcut un înconjur complet al Pământului în anul
1961. Cum se scrie acest an cu cifre romane ?
18. Primul (și deocamdată singurul) cosmonaut român care a zburat în spațiul cosmic
este Dumitru Prunariu. Află în ce an a avut loc evenimentul, știind că acesta este născut în anul
1952 și la data zborului împlinise 29 de ani.
19. Pe Lună, masa oricărui corp este de 6 ori mai mică decât pe Pământ, datorită
forței de gravitație. Cât va cântări pe Lună un cosmonaut care cântărește pe Pământ 78𝑘𝑔?
20. Câte zile a petrecut în spațiu o echipă de astronauți care a fost trimisă pe stația
orbitală, de la 3 februarie până la 5 iunie a aceluiași an (bisect).
96
21. Cristian are 24 ani, adică, dublul vârstei pe care o va avea Georgeta, când el va
avea vârsta ce o are acum Georgeta. Câți are Georgeta?
VI. Elemente de geometrie
VI.1 Dreapta, semidreapta, segmentul de dreaptă, unghiul
Dreapta ne-o imaginăm ca pe un fir foarte bine întins, fără grosime, nemărginit.
Pe dreaptă se află o mulțime infinită de puncte. Dreptele se notează cu litere mici de

tipar. Punctele se notează cu litere mari de tipar.
a A B
𝐴 ∈ 𝑎, 𝐵 ∈ 𝑎, punctele A și B se află pe dreapta a.
Semidreapta este o porțiune de dreaptă mărginită la un capăt. Semidreapta (AB are

originea în punctul 𝐴 și direcția spre 𝐵. Semidreapta (𝐵𝐴 are originea în 𝐵 și direcția spre 𝐴.
Segmentul de dreaptă este o porțiune de dreaptă mărginită la ambele capete, (𝐴𝐵).
Segmentul de dreaptă conține o infinitate de puncte. Două puncte pe o dreaptă

determină un segment și mai multe semidrepte.
Segmentele și semidreptele sunt submulțimi ale dreptei.
(𝐴𝐵) ⊂ 𝑎, (𝐴𝐵 ⊂ 𝑎, (𝐵𝐴 ⊂ 𝑎.
Se numește unghi reuniunea a două semidrepte cu aceeași origine, se citește unghiul

AOB, ≮ (𝐴𝑂𝐵). Cele două semidrepte se numesc laturile unghiului iar originea comună se
numește vârful unghiului.
După mărimea lor unghiurile sunt:
ascuțite, au măsura mai mică de 90𝑜 , unghiul desenat mai sus este unul ascuțit.
drepte, au măsura egală cu 90𝑜 , ≮(𝑀𝑂𝑁) .
97
O N
obtuze, au măsura mai mare decât 90𝑜 , mai mare decât a unui unghi drept, ≮(𝑋𝑂𝑌)
O Y
Trei puncte sau mai multe care se găsesc pe o dreaptă se numesc coliniare.
a A B C
𝐴𝜖𝑎, 𝐵𝜖𝑎, 𝐶𝜖𝑎. B D
Linia frântă C F
deschisă A E
Linia F D
frântă închisă E C
A B
VI.2 Triunghiul, clasificarea triunghiurilor
Trei puncte care nu se găsesc pe o dreaptă sunt necoliniare.
Trei puncte care sunt necoliniare determină un triunghi.
ΔABC, un triunghi are trei vârfuri, unghiurile ≮A, ≮B, ≮C și trei laturi segmentele
(𝐴𝐵), (𝐵𝐶), (𝐴𝐶)
A
98
B C
Clasificarea triunghiurilor după unghiuri
triunghiuri ascuțitunghice, au toate unghiurile ascuțite, ΔABC
triunghiuri dreptunghice, au un unghi drept, ΔAOC A
O C
triunghiuri obtuzunghice, au un unghi obtuz, ΔMON M
O N
 Într-un triunghi suma măsurilor unghiurilor este egală cu 180𝑜 .
Exemplu: Într-un triunghi două unghiuri au măsurile 35𝑜 , 55𝑜 . Aflați măsura celui de-l
treilea unghi al triunghiului.
Rezolvare: 𝑚(≮ 𝐴) + 𝑚( ≮ 𝐵) + 𝑚( ≮ 𝐶) = 180𝑜 , 35𝑜 + 55𝑜 + 𝑚( ≮ 𝐶) = 180𝑜
𝑚( ≮ 𝐶) = 180𝑜 − 90𝑜 = 90𝑜 . Triunghiul este dreptunghic.
 Perimetrul unui triunghi este egal cu suma laturilor sale: 𝑃ΔABC = 𝐴𝐵 + 𝐵𝐶 + 𝐴𝐶.
Exemplu: Aflați perimetrul unui triunghi cu laturile de 12 𝑐𝑚, 1,4 𝑑𝑚 și 0,19 𝑚.
Rezolvare: Pentru a calcula perimetrul, mai întâi exprimăm măsurile laturilor în aceeași
unitate de măsură.
𝐴𝐵 = 12 𝑐𝑚, 𝐵𝐶 = 1,4 𝑑𝑚 = 14 𝑐𝑚, 𝐴𝐶 = 0,19 𝑚 = 19 𝑐𝑚.
𝑃ΔABC = 𝐴𝐵 + 𝐵𝐶 + 𝐴𝐶 = 12 𝑐𝑚 + 14 𝑐𝑚 + 19 𝑐𝑚 = 45 𝑐𝑚.
 Aria unui triunghi este egală cu baza înmulțită cu înălțimea împărțit la doi.
𝑏×ℎ
𝐴𝛥𝐴𝐵𝐶 = 2
99
B b C
Exemplu: Determinați suprafața unui parc de forma unui triunghi cu baza da 110 𝑚 și
înălțimea de 5,8 𝑑𝑎𝑚. Parcul este însămânțat cu gazon. Determinați ce cantitate de sămânță este
necesară dacă la un metru pătrat se utilizează 0,25 𝑘𝑔.
Rezolvare: Transformăm dimensiunile parcului în aceeași unitate de măsură.
𝑏 = 110 𝑚, ℎ = 5,8 𝑑𝑎𝑚 = 58 𝑚
𝑏 × ℎ 110 × 58
𝐴𝛥𝐴𝐵𝐶 = = = 3190 𝑚2
2 2
Dacă la 1𝑚2 …………………………………….0,25 𝑘𝑔
atunci 3190 𝑚2 ……..……………………………..𝑥 𝑘𝑔
𝑥 = 3190 × 0,25 = 797,5 𝑘𝑔.
Clasificarea triunghiurilor după laturi
Triunghiul cu toate laturile egale se numește echilateral.
Perimetrul unui triunghi echilateral care are latura 𝑙 este egal cu 3𝑙. 𝑃𝛥𝐴𝐵𝐶 = 3𝑙.
Aria triunghiului echilateral în funcție de lungimea laturii este :
3𝑙 2 √3
𝐴𝛥𝐴𝐵𝐶 =
4
Triunghiul cu două laturi egale se numește isoscel, dacă nu are laturi egale triunghiul
este oarecare.
VI.3 Relații metrice în triunghiul dreptunghic
Teorema lui Pitagora
Într-un triunghi dreptunghic suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei.
Catetele sunt laturile unghiului drept, ipotenuza este latura opusă unghiului drept.
100
B
𝑐1 D 𝑖𝑝
A 𝑐2 C
2
(𝑐1 )2 + (𝑐2 )2 = ( 𝑖𝑝 ) , 𝐴𝐵 2 + 𝐴𝐶 2 = 𝐵𝐶 2
Teorema înălțimii
Într-un triunghi dreptunghic pătratul înălțimii, dusă din vârful drept, este egal cu
produsul segmentelor formate de înălțime pe ipotenuză.
𝐴𝐷2 = 𝐵𝐷 × 𝐷𝐶
Într-un triunghi dreptunghic înălțimea dusă din vârful drept este egală cu produsul
catetelor împărțit la ipotenuză.
𝑐1 × 𝑐2 𝐴𝐵 × 𝐴𝐶
ℎ= , 𝐴𝐷 =
𝑖𝑝 𝐵𝐶
Exemplu: Un loc de joacă, din curtea unei grădinițe, are forma unui triunghi dreptunghic
𝛥𝐴𝐵𝐶, 𝑚(≮ 𝐴) = 90𝑜 , cu dimensiunile catetelor 𝐴𝐵 = 6 𝑑𝑎𝑚, 𝐴𝐶 = 0,8 ℎ𝑚. Locul trebuie
împrejmuit cu un gărduleț, iar pe direcția înălțimii dusă din vârful drept se va monta un tobogan.
Toată suprafața locului de joacă va fi acoperită cu nisip, pentru fiecare metru pătrat sunt necesare
20𝑘𝑔 de nisip.
Determinați lungimea gărdulețului, lungimea înălțimii triunghiului și cantitatea de nisip

necesară pentru acoperirea întregii suprafețe.
𝑐1 D 𝑖𝑝
A 𝑐2 C
Rezolvare: Mai întâi se efectuează transformările 𝐴𝐵 = 6 𝑑𝑎𝑚 = 60 𝑚,
𝐴𝐶 = 0,8 ℎ𝑚 = 80𝑚. Se aplică teorema lui Pitagora și se calculează ipotenuza 𝐵𝐶.
101
𝐵𝐶 2 = 𝐴𝐵 2 + 𝐴𝐶 2 = 602 + 802 = 3600 + 6400 = 10000
𝐵𝐶 = 100 𝑚
𝑃𝛥𝐴𝐵𝐶 = 𝐴𝐵 + 𝐵𝐶 + 𝐴𝐶 = 60 + 100 + 80 = 240 𝑚
Lungimea gărdulețului este 240𝑚.
𝐴𝐵×𝐴𝐶 60×80
Se află înălțimea triunghiului 𝐴𝐷 = = = 48 𝑚.
𝐵𝐶 100
𝐵𝐶×𝐴𝐷 100×48
Aria triunghiului 𝐴𝛥𝐴𝐵𝐶 = = = 2400 𝑚2 .
2 2
Cantitatea de nisip se determină cu regula de trei simplă.
Dacă 1 𝑚2……………………….20 𝑘𝑔
atunci 2400 𝑚2………………..…….𝑥 𝑘𝑔
𝑥 = 2400 × 20 = 48000 𝑘𝑔
Pentru acoperirea locului de joacă sunt necesare 48 𝑡 de nisip.
VI.4 Patrulatere: dreptunghiul, pătratul, rombul, paralelogramul, trapezul, trapezul

dreptunghic, trapezul isoscel
Cele mai des întâlnite patrulatere sunt: dreptunghiul, pătratul, rombul, paralelogramul și
trapezul.
Propoziție: Suma unghiurilor într-un patrulater este egală cu 3600 .
Patrulaterul cu toate unghiurile drepte se numește dreptunghi.
Într-un dreptunghi laturile opuse sunt egale: 𝐴𝐵 = 𝐶𝐷 = 𝑙, lățimea; 𝐵𝐶 = 𝐴𝐷 = 𝐿 ,

lungimea Dreptunghiul are două lățimi și două lungimi.
𝐴 𝐿 𝐷
𝑙 O 𝑙
B 𝐿 C
𝑃𝐴𝐵𝐶𝐷 = 2 × 𝐿 + 2 × 𝑙 = 2 × (𝐿 + 𝑙), 𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝐿 × 𝑙.
102
Teoremă: Un patrulater este dreptunghi dacă și numai dacă diagonalele sunt egale și
intersectează în mijlocul lor: 𝐴𝑂 = 𝐵𝑂 = 𝐶𝑂 = 𝐷𝑂 . Punctul O se numește centrul
dreptunghiului. Matematic această teoremă o scriem astfel:
𝐴𝐵𝐶𝐷, ≮ 𝐴 =≮ 𝐵 =≮ 𝐶 =≮ 𝐷 = 90𝑜 ⟺ 𝐴𝐶 = 𝐵𝐷, 𝐴𝑂 = 𝐵𝑂 = 𝐶𝑂 = 𝐷𝑂.
Exemplu: Curtea unei grădinițe are forma unui dreptunghi cu lungimea de 7 𝑑𝑎𝑚 și
lățimea de 40 𝑚. Curtea trebuie împrejmuită cu un gard, iar suprafața amenajată cu bitum. La un
metru pătrat sunt necesari 1,5 𝑚3 de bitum.
Să se determine lungimea gardului care împrejmuiește curtea și cantitatea de bitum

necesară pentru asfaltarea întregii suprafețe.
Rezolvare: Efectuăm transformarea 𝐿 = 7 𝑑𝑎𝑚 = 70 𝑚, 𝑙 = 40 𝑚,
𝑃 = 2 × 70 + 2 × 40=140 + 80 = 220 𝑚
Lungimea gardului este de 220 𝑚.
𝐴 = 𝐿 × 𝑙 = 70 × 40 = 2800 𝑚2 .
Pentru a calcula cantitatea necesară de bitum folosim regula de trei simplă
Dacă 1 𝑚2 …………….…….1,5 𝑚3
atunci 2800 𝑚2 …………………𝑥 𝑚3
𝑥 = 2800 × 1,5 = 4200 𝑚3 bitum.
Pătratul este patrulaterul cu toate unghiurile drepte și toate laturile egale.
Pătratul este un dreptunghi cu lungimea egală cu lățimea.𝐴𝐵 = 𝐵𝐶 = 𝐶𝐷 = 𝐷𝐴 = 𝑙 ,

Diagonalele sunt egale și se înjumătățesc: 𝐴𝑂 = 𝐵𝑂 = 𝐶𝑂 = 𝐷𝑂 . Punctul O este centrul
pătratului.
A 𝑙 D
𝑙 O 𝑙
B 𝑙 C
𝑃𝐴𝐵𝐶𝐷 = 4 × 𝑙 , 𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝑙 2 .
103
Exemplu: Covorul din sufrageria unei locuințe are forma unui pătrat cu latura de 3,5m.
Aflați perimetrul și suprafața covorului.
Rezolvare: 𝑃𝐴𝐵𝐶𝐷 = 4 × 𝑙 = 4 × 3,5 𝑚 = 14 𝑚 , 𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝑙 2 = 3,52 = 12,25 𝑚2 .
Rombul este patrulaterul cu laturile egale.
Într-un romb diagonalele sunt perpendiculare (formează patru unghiuri drepte) și se

intersectează în segmente egale: 𝐴𝑂 = 𝑂𝐶, 𝐵𝑂 = 𝑂𝐷
𝑙 ℎ 𝑙
B O D
𝑙 𝑙
𝑃𝐴𝐵𝐶𝐷 = 4 × 𝑙 , 𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝑙 × ℎ.
Exemplu: O față de masă are forma unui romb cu latura de 60 𝑐𝑚 și înălțimea de

50 𝑐𝑚. Aflați perimetrul și aria feței de masă..
Rezolvare: 𝑃𝐴𝐵𝐶𝐷 = 4 × 𝑙 = 4 × 60 𝑐𝑚 = 240 𝑐𝑚 = 2,4 𝑚 ,
𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝑙 × ℎ = 60 𝑐𝑚 × 50 𝑐𝑚 = 3000 𝑐𝑚2 = 0,3 𝑚2.
Paralelogramul
Paralelogramul este patrulaterul cu laturile opuse paralele.
Într-un paralelogram laturile opuse și unghiurile opuse sunt congruente, diagonalele se

intersectează în segmente congruente.
D C
ℎ O
A B
104
𝐴𝐵 = 𝐶𝐷, 𝐵𝐶 = 𝐴𝐷, ≮ (𝐷𝐴𝐵) =≮ (𝐵𝐶𝐷), ≮ (𝐴𝐵𝐶) =≮ (𝐶𝐷𝐴)
𝐴𝑂 = 𝑂𝐶, 𝐵𝑂 = 𝑂𝐷
𝑃𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝐴𝐵 + 𝐵𝐶 + 𝐶𝐷 + 𝐷𝐴, 𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝑏 × ℎ
Trapezul
Definiție: Se numește trapez, patrulaterul cu două laturi paralele și două neparalele.

Laturile paralele se numesc bazele trapezului.
D 𝑏 C
A E 𝐵 B
(𝐵 + 𝑏) × ℎ
𝑃𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝐴𝐵 + 𝐵𝐶 + 𝐶𝐷 + 𝐷𝐴, 𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 =
2
Exemplu: O curte interioară are forma unui trapez cu baza mare de 80dm, baza mică de
6m și înălțimea de 50dm. Laturile neparalele au 55dm și 65dm. Aflați perimetrul și aria curții
interioare.
Rezolvare: Din datele problemei reținem: 𝐵 = 𝐴𝐵 = 80 𝑑𝑚 = 8 𝑚, 𝑏 = 𝐷𝐶 = 6 𝑚,
ℎ = 𝐴𝐸 = 50 𝑑𝑚 = 5 𝑚, 𝐴𝐷 = 55 𝑑𝑚 = 5,5 𝑚, 𝐵𝐶 = 65 𝑑𝑚 = 6,5 𝑚. Atunci
𝑃𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝐴𝐵 + 𝐵𝐶 + 𝐶𝐷 + 𝐷𝐴 = 8 + 6,5 + 6 + 5,5 = 26 𝑚,
(𝐵 + 𝑏) × ℎ (8 + 6) × 5
𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = = = 35 𝑚2
2 2
Trapezul cu un unghi drept se numește trapez dreptunghic. Pentru trapezul dreptunghic

latura neparalelă, alăturată unghiurilor drepte, este înălțimea trapezului.
D 𝑏 C
A 𝐵 B
105
(𝐵 + 𝑏) × ℎ
𝑃𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝐴𝐵 + 𝐵𝐶 + 𝐶𝐷 + 𝐷𝐴, 𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 =
2
Trapezul cu laturile neparalele egale se numește trapez isoscel.
D 𝑏 C
A 𝐵 B
VI.5 Exerciții rezolvate
1. Aflați aria unui dreptunghi cu perimetrul 16 𝑐𝑚 și lățimea 3 𝑐𝑚.
Rezolvare: Din formula de calcul a perimetrului unui dreptunghi se scrie relația:
𝑃𝐴𝐵𝐶𝐷 = 2 × 𝐿 + 2 × 𝑙 = 2 × (𝐿 + 𝑙),
16 = 2(𝐿 + 3) ⇒ 𝐿 + 3 = 16: 2, 𝐿 + 3 = 8, 𝐿 = 8 − 3, 𝐿 = 5 𝑐𝑚
𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝐿 × 𝑙, 𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = 5 × 3 = 15 𝑐𝑚2 .
2. Aflați aria unui dreptunghi cu perimetrul 24𝑐𝑚 și lungimea de două ori mai mare
decât lățimea.
Rezolvare: Din formula de calcul a perimetrului unui dreptunghi se scrie relația:
𝑃𝐴𝐵𝐶𝐷 = 2 × (𝐿 + 𝑙), 𝐿 = 2 × 𝑙 = 2𝑙
24 = 2(2𝑙 + 𝑙) ⇒ 24 = 2 × 3𝑙 ⇒ 24 = 6𝑙 ⇒ 𝑙 = 4 𝑐𝑚, 𝐿 = 2 × 4 = 8 𝑐𝑚
𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝐿 × 𝑙, 𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = 4 × 8 = 32 𝑐𝑚2 .
Al doilea procedeu, folosind metoda figurativă
𝑙 𝑙 3𝑙 , 𝐿 + 𝑙 = 𝑃: 2 = 12, 3𝑙 = 12, 𝑙 = 4, 𝐿 = 8.
3. Perimetrul unei plăci dreptunghiulare este de 1120 𝑚. Diferența dintre lungimea

sa și lățime este de 140 𝑚. Care sunt dimensiunile acestei plăci?
106
Rezolvare: Dacă se notează cu 𝑙 lățimea dreptunghiului atunci lungimea sa este 𝐿 =
𝑙 + 140 𝑚. Deoarece 𝑃 = 2 × (𝐿 + 𝑙) se obține 1120 𝑚 = 2 × (𝑙 + 140 + 𝑙)
Din care 2𝑙 + 140 = 1120: 2 și urmează 2𝑙 + 140 = 560, 2𝑙 = 560 − 140,
2𝑙 = 420, 𝑙 = 420: 2, 𝑙 = 210 𝑚, 𝐿 = 210 + 140 = 350 𝑚.
Al doilea procedeu, metoda figurativă
𝑙 140 2𝑙 + 140 = 𝑙 + 𝐿
𝑙 + 𝐿 = 𝑃: 2, 2𝑙 + 140 = 1120: 2 se continuă asemănător.
4. Un pătrat are aria de 10 𝑐𝑚2. Aflați aria pătratului cu latura de trei ori mai mare.
G.M.B 11/2008
Rezolvare: Dacă latura pătratului se mărește de trei ori, atunci aria se mărește de nouă
ori. Deci aria va fi 90 𝑐𝑚2.
5. Un dreptunghi ar aria de 30 𝑐𝑚2 . Mărind lățimea cu 2 𝑐𝑚 aria dreptunghiului
devine 40 𝑐𝑚2 . Aflați perimetrul dreptunghiului inițial.
G.M.B 11/2008
Rezolvare: Mărind lățimea cu 2 𝑐𝑚 la dreptunghiul dat se adaugă un dreptunghi cu aria
de 10 𝑐𝑚2 în care una dintre laturi este lungimea dreptunghiului, iar cealaltă latură este lățimea
de 2 𝑐𝑚. Rezultă că lungimea este de 5 𝑐𝑚. Cum aria dreptunghiului inițial este 30𝑐𝑚2 și una
dintre laturi este 5 𝑐𝑚 obținem cealaltă latură de 6 𝑐𝑚. Atunci perimetrul este de 22 𝑐𝑚.
VI.6 Exerciții propuse:
1. Câte pătrate cu latura de 20 𝑐𝑚 se pot confecționa dint-o placă dreptunghiulară de

dimensiunile 4,6 𝑚 și 3,8 𝑚.
2. Perimetrul unui dreptunghi este de 432𝑚 iar lungimea sa este de 120𝑚. Care este
lățimea?
Se dorește să fie plantați pomi la distanța de 12 𝑚 unul de altul. Să se determine
numărul de pomi necesari.
107
3. Podeaua unei băi are lungimea de 5,6 𝑚 și lățimea de 4,2 𝑚. Se dorește faianțarea
cu plăci pătrate de ceramică cu latura de 20 𝑐𝑚. Câte plăci sunt necesare?
4. Un teren de joacă este format din două pătrate (fig.de mai jos), cu latura de 40 𝑚
și respectiv de 30 𝑚 . Se dorește confecționarea unui grilaj pentru a-l închide, lăsând o
deschizătură de 3 𝑚 pentru intrare. Se cere lungimea grilajului necesar.
Dacă prețul unui metru liniar de grilaj este de 10,5 𝑙𝑒𝑖, se cere costul total al grilajului.
D C
B A
E F G
5. Pentru a amenaja o grădină publică, municipalitatea a cumpărat un teren

dreptunghiular cu lungimea de 92,5 𝑚 și lățimea de 60,6 𝑚, la un preț de 15 𝑒𝑢𝑟𝑜 pe metrul
pătrat. Ce preț are terenul?
6. Pe un teren dreptunghiular cu lungimea de 48 𝑚 și lățimea de 56 𝑚 , se
construiește o casă în formă de pătrat cu latura de 12 𝑚. Care este suprafața lăsată liberă pentru
curte?
7. Un câmp în formă de trapez are aria de 2800 𝑚2. Cele două baze măsoară 40𝑚 și
70𝑚. Calculați înălțimea trapezului.
8. O bucată de material avea forma pătrată, ABCD. S-a tăiat de-a lungul dreptei EF
și s-a înlăturat o bandă lată de 6 𝑐𝑚 și de arie 168 𝑚2 . Care era aria inițială materialului?
D E C
A F B
9. Un teren dreptunghiular are dimensiunile 280 𝑚 și 150 𝑚. Proprietarul vinde o

parcelă triunghiulară. Calculați, în hectare, aria ternului rămas.
D C
80𝑚
40𝑚
A B
108
10. Două terenuri au aceeași arie. Primul este dreptunghiular și dimensiunile sale sunt
de 65 𝑚 și 84 𝑚. Al doilea este triunghi dreptunghic cu catetele AB și AC. Presupunând că
𝐴𝐵 = 42 𝑚, aflați pe 𝐴𝐶.
11. O construcție de formă dreptunghiulară are perimetrul de 114 𝑚 . Lungimea
construcției este de două ori mai mare decât lățimea. La 14 𝑚 de pereții casei se construiește un
gard care înconjoară construcția. Calculați lungimea gardului.
12. Care dintre următoarele propoziții este adevărată și care este falsă?
a) Dreptunghiul este un patrulater.
b) Dreptunghiul are cel mult cinci laturi.
c) Dreptunghiul are toate unghiurile drepte.
d) Dreptunghiul este un paralelogram cu un unghi drept.
e) Dreptunghiul are toate laturile egale.
f) Pătratul are toate laturile egale.
g) Pătrarul este un dreptunghi cu laturile egale.
h) Pătratul este un paralelogram.
i) Pătratul are cinci laturi.
j) Rombul are cinci laturi.
k) Rombul este un paralelogram.
l) Paralelogramul are unghiurile opuse egale.
m) Paralelogramul are toate laturile egale.
n) Paralelogramul are laturile opuse egale.
o) Dreptunghiul are diagonalele egale.
p) Paralelogramul are diagonalele egale.
13. Calculați perimetrul unui pătrat cu latura de 13 𝑚.
14. Calculați latura unui pătrat al cărui perimetru este 78 𝑚.
15. Lungimea totală a gardului a două grădini în formă de pătrat măsoară
288 𝑚. Știind că perimetrul primei grădini reprezintă jumătate din perimetrul celei de-a doua, să
se afle latura fiecărui pătrat.
16. Desenați 7 segmente având fiecare lungimea de 4 𝑐𝑚. Construiți: Triunghiuri,
pătrate, paralelograme, romburi, trapeze și dreptunghiuri cu ajutorul acestor segmente. Aflați
perimetrul corespunzător fiecărei figuri construite.
17. Perimetrul unui triunghi 𝐴𝐵𝐶 este egal cu 342 𝑐𝑚 . Lungimea laturii AB este
84𝑐𝑚, iar cea a laturii BC este cu 20 𝑐𝑚 mai mare. Să se afle lungimea laturii 𝐴𝐶.
18. Un pieton are de străbătut un traseu în formă de triunghi. Se știe că distanța de la
109
A la B este egală cu distanța de la A la C, iar distanța BC este cu 200 𝑚 mai mică decât AB.
Distanța ABCA este egală cu 1000 𝑚. Desenați traseul și aflați distanța AB.
19. Un pieton are de străbătut un traseu în formă de triunghi. Se știe că distanța de la

A la B este egală cu distanța de la A la C, iar distanța BC este cu 200 𝑚 mai mică decât AB.
Distanța ABCA este egală cu 1000 𝑚. Desenați traseul și aflați distanța AB.
20. Un biciclist are de parcurs drumul 𝐴𝐹. Câți kilometrii are lungimea acestui drum,
dacă: 𝐴𝐵 = 7 𝑘𝑚, 𝐵𝐶 = 3 𝑘𝑚, 𝐶𝐷 = 9 𝑘𝑚, 𝐷𝐸 = 5 𝑘𝑚, 𝐸𝐹 = 6 𝑘𝑚.
B D
C E
F
A
21. Pentru a împrejmui o livadă cu un gard format din 7 rânduri de sârmă, bunicul a
cumpărat 11200 𝑚. Livada are formă dreptunghiulară, lungimea livezii este cu 24 𝑚 mai mare
decât triplul lățimii. Aflați lungimea și lățimea livezii.
G.M.B.Nr. 5-6/2008
22. Un dreptunghi are lungimea de 18 m și lățimea de 9 m. Aflați cât este latura unui
pătrat care are același perimetru egal cu cel al dreptunghiului.
VII. Metode de rezolvare a problemelor de aritmetică
VII.1 Metoda sintezei
Metoda sintezei sau sintetică constă în a examina și, în final, a rezolva o problemă
pornind de la datele problemei spre întrebare, spre necunoscute sau concluzia problemei, prin
formulări și rezolvări simple, adică se pornește de la cunoscut spre necunoscut.
1. Un fermier, la sfârșitul sezonului de recoltare a cartofului, din prima parcelă,

recoltează 12𝑡, și cu 5𝑡 mai puțin din a doua parcelă. O parte din cantitatea recoltată o vinde
angro, cu 1𝑙𝑒𝑢/ 𝑘𝑔, obținând 6400𝑙𝑒𝑖. O treime din cartofii rămași o împarte unui spital, unei
mânăstiri și unui azil de bătrâni. Cantitatea rămasă o depozitează pentru iarnă în vederea
valorificării en detail. Ce cantitate de cartofi a primit fiecare din instituțiile amintite, știind că au
primit cantități egale, și care este cantitatea depozitată pentru iarnă?
Datele problemei se scriu prescurtat astfel:
12 𝑡 prima parcelă……….cu 5 𝑡 mai puțin a doua parcelă…….……1 𝑙𝑒𝑢 /𝑘𝑔……
110
………… 6400 𝑙𝑒𝑖 încasați…….…o treime o distribuie gratuit…….?cantitatea
depozitată pt. iarnă
Problema are multe informații care se vor folosii în rezolvarea ei cu ajutorul unui plan
de rezolvare, după cum urmează:
1) Ce cantitate de cartofi a recoltat din a doua parcelă?
12 𝑡 − 5 𝑡 = 7 𝑡 (din a doua parcela)
2) Ce cantitate de cartofi a recoltat în total?( din ambele parcele)
12 𝑡 + 7 𝑡 = 19 𝑡(în total)
3) Câte 𝑘𝑔 reprezintă întreaga cantitate?
19 𝑡 = 19000 𝑘𝑔(în total)
4) Câte kg de cartofi a vândut?
1𝑙𝑒𝑢
6400 𝑙𝑒𝑖: = 6400 𝑘𝑔 (cantitatea vândută)
𝑘𝑔
5) Câte kg de cartofi au rămas nevândute?

19000 𝑘𝑔 − 6400 𝑘𝑔 = 12600 𝑘𝑔.
6) Care este cantitatea distribuită gratuit celor trei instituții: spital, mânăstire și azil
de bătrâni?
12600 𝑘𝑔: 3 = 4200 𝑘𝑔(cantitatea care o distribuie gratuit)
7) Ce cantitate de cartofi primește fiecare dintre cele trei instituții?
4200 𝑘𝑔: 3 = 1400 𝑘𝑔 (pentru fiecare instituție)
8) Ce cantitate a rămas pentru iarnă?
12600 𝑘𝑔 − 4200 𝑘𝑔 = 8400 𝑘𝑔(cantitatea pt. iarnă).
VII.2 Probleme propuse
1. Un morar a venit la moară. În fiecare din cele patru colțuri ale încăperii el a văzut
trei saci de făină. Pe fiecare sac s-au așezat trei mâțe, iar fiecare mâță a avut pe lângă ea trei
motănași. Câte picioare sunt la moară?
2. Făt-Frumos omoară pe rând cei 3 balauri cu câte 3 capete și fiecare cap cu câte
3 limbi. Apoi taie limbile balaurilor, le bagă în traistă, încalecă pe cal și pleacă spre palatul
împăratului. Cu câte limbi pleacă Făt-Frumos în traistă?
3. Într-o fermă agricolă s-a recoltat, dintr-o grădină de zarzavat, 520 𝑞 de varză, din
a doua grădina cu 160 q mai puțin decât în prima. O parte din recolta de varză, ferma o
valorifică cu 1750 𝑙𝑒𝑖/𝑞 , obținându-se suma de 385000 𝑙𝑒𝑖 . O treime din recolta de varză
111
rămasă, o împarte celor 110 familii de fermieri în mod egal. Câte qintale de varză revine fiecărei
familii?
4. La un magazin alimentar s-au adus într-o zi 967 de pâini. Știind că dimineața s-au
vândut cu 121 mai multe decât la prânz, iar la prânz s-au vândut 205 pâini, aflați câte pâini au
rămas nevândute în acea zi?
VII.3 Metoda reducerii la unitate

Metoda reducerii la unitate presupune raportarea informațiilor date în problemă la o
unitate de măsură. Se utilizează în probleme cu mai multe mărimi care depind într-un raport
direct, sunt direct proporționale sau sunt invers proporționale.
1. Din 24 𝑘𝑔 de petale de trandafiri se pot obține 6 𝑘𝑔 de dulceață. Câte kilograme
de petale de trandafiri sunt necesare pentru a obține 10 𝑘𝑔 de dulceață?
Soluție:dacă 6 𝑘𝑔 dulceață………….24 𝑘𝑔 petale de trandafiri
atunci 1 𝑘𝑔 dulceață…………24: 6 = 4𝑘𝑔 petale de trandafiri
pentru 10 𝑘𝑔 dulceață………….10 × 4 = 40𝑘𝑔 petale de trandafiri.
2. La finalizarea unei clădiri, 4 muncitori au lucrat 32 𝑚2 de faianță într-o zi. De
câți muncitori este nevoie, lucrând în același ritm, știind că mai sunt 40 𝑚2 de pus faianță, în
acea clădire și constructorul dorește să termine lucrarea în ziua următoare.
Soluție: dacă 4 muncitori……..………32 𝑚2 ………..1 zi
atunci 1 muncitor……………32: 4 = 8𝑚2 ……1 zi
dacă 8𝑚2 …….………..1muncitor
atunci 40𝑚2………………40: 8 = 5 muncitori.
3. La o firmă de construcții, 12 muncitori termină o anumită lucrare în 15 zile. În
câte zile vor termina lucrarea 18 muncitori.
Soluție: dacă 12 muncitori………………..15 zile
atunci 1 muncitor…………………12 × 15 = 180 zile
astfel 18 muncitori………………..180: 18 = 10 zile.
4. Pentru prelucrarea a 360 de produse finite pot fi utilizate trei mașini automate cu
productivități diferite. Cu prima mașină cele 360 de produse ar putea fi finalizate în 36 de ore,
cu a doua mașină în 18 ore, iar cu a treia mașină în 12 ore. Pentru urgentarea lucrării se
utilizează toate cele trei mașini automate. În câte ore vor finaliza cele 360 de produse?
Soluție: Se calculează câte produse finalizează fiecare din cele trei mașini într-o singură
oră.
I mașină 36 ore……………………360 produse
112
1 oră…………………….360: 36 = 10 produse
a II-a mașină 18 ore……………………360 produse
1 oră……………………360: 18 = 20 produse
a III-a mașină 12 ore……………………360 produse

1 oră……………………360: 12 = 30 produse
În concluzie, dacă toate cele trei mașini lucrează, într-o oră se vor produce
1 oră……………………10+20+30=60 produse
Dacă într-o oră se vor realizează 60 de produse atunci cele 360 de produse se vor
realiza în 360: 60 = 6ore.

1. Dacă angajăm 4 zugravi, școala poate fi zugrăvită în 9 zile. Câți zugravi sunt
necesari pentru a termina lucrarea în 6 zile?
2. Dacă un buchet cu 15 trandafiri costă 90 𝑙𝑒𝑖, aflați cât ar costa un buchet din
25 de trandafiri, de aceeași calitate?
3. O mașină de teren consumă 9𝑙 de benzină la o sută de kilometrii. Aflați cât
consumă mașina pe distanța București –Brașov de 250 𝑘𝑚.
4. Mario a cumpărat 10 𝑘𝑔 de struguri plătind 60 𝑙𝑒𝑖. Câți lei costă un kilogram de
prune și câți lei costă un kilogram de struguri, dacă prețul unui kilogram de pune este de trei ori
mai mic decât al unui kilogram de struguri?
5. Pentru 6 𝑐earșafuri de pat și 12 fețe de pernă s-au folosit 54 𝑚 de pânză. Câți
metri de pânză sunt necesari pentru 128 cearșafuri și 38 fețe de pernă, dacă pentru fiecare
cearșaf au fost necesari 5 𝑚?
6. Pentru ziua de 8 Martie, la o florărie s-au adus 600 de frezii și 300 de trandafiri,
și florăreasa a achitat suma de 2400 lei. Prețul unei frezii a fost de 2 lei. Dacă le va vinde cu
4 𝑙𝑒𝑖 frezia și 8 𝑙𝑒𝑖 trandafirul ce profit a încasat florăreasa?
7. La o brutărie se vinde pâine albă și pâine graham. Într-o zi s-au vândut 200 de
pâini alde și de 2 ori mai puține graham, și s-au încasat 700 lei. Dacă prețul unei pâini graham
este de 3 lei, aflați prețul unei pâini albe.
8. Pentru conservele de toamnă bunica a cumpărat 5 kg de gogoșari și 10 kg de
vinete plătind în total 75 lei. Cât costă 7 kg de vinete dacă 1 kg de gogoșari costă 5 lei?
VII.5 Metoda figurativă
113
Rezolvarea problemelor prin metoda figurativă presupune reprezentarea datelor prin
segmente egale dar și altfel de figuri sugestive. Se apelează astfel, la gândirea concretă, logica
bazată pe imagini, comparații între mărimi de un număr de ori mai mare sau mai mic, sau cu un
număr mai mare sau mai mic. Numerele necunoscute sunt reprezentate, de obicei, prin segmente.
Este indicat să se asocieze segmentelor și o literă, astfel se familiarizează copilul cu calculul
algebric pe care îl studiază mai târziu în clasele superioare.
Exemple:
1. Să se afle cinci numere naturale 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 și 𝑒 știind că suma lor este 2005 și că
dacă din fiecare număr considerat se scade același număr natural 𝑛 obținem 5, 7, 13, 17 și 23.
G.M.B. Elena Roșu, Slatina:
Rezolvare: Dacă din fiecare număr se scade același număr 𝑛 și se obține 5, 7, 13, 17 și
23 atunci fiecare număr se poate reprezenta astfel:
a 𝑛 5
b 𝑛 7
c 𝑛 13 2005
d 𝑛 17
e 𝑛 23
Din figura de mai sus se deduce: 5𝑛 + 5 + 7 + 13 + 17 + 23 = 2005,
5𝑛 + 65 = 2005, 5𝑛 = 2005 − 6, 5𝑛 = 1940, 𝑛 = 1940: 5, 𝑛 = 388. Se determină,

cu ajutorul figurii: 𝑎 = 388 + 5 = 393, 𝑏 = 388 + 7 = 395, 𝑐 = 388 + 13 = 401,
𝑑 = 388 + 17 = 405, 𝑒 = 388 + 23 = 411.
Verificare 393 + 395 + 401 + 405 + 411 = 2005.
2. Doi prieteni, Alex și Radu, au colecționat împreună 120 de timbre. Câte timbre a
colecționat fiecare dintre ei, dacă a treia parte din numărul timbrelor colecționate de Alex, este
cu 22 mai mare decât a treia parte din numărul timbrelor colecționate de Radu?
G.M.B. Miorica Bîțu
Rezolvare: Se reprezintă numărul timbrelor colecționate de fiecare copil ca un întreg
format de trei treimi, astfel:
Radu 𝑎 𝑎 𝑎
120
Alex 𝑎 22 𝑎 22 𝑎 22
114
Se scrie egalitatea 6𝑎 + 22 + 22 + 22 = 120 , 6𝑎 = 120 − 66, 6𝑎 = 54, 𝑎 = 54: 6,
𝑎 = 9. Radu are 3 × 𝑎 = 3 × 9 = 27 timbre, Alex are 3 × (𝑎 + 22) = 3 × 31 = 93 timbre.
Verificare 27 + 93 = 120.
3. Pregătindu-se pentru concursul de matematică ”Speranța”, 4 elevi au rezolvat

împreună 48 de problem astfel: primul a rezolvat de 2 ori mai puține decât al doilea, aceștia
împreună au rezolvat de 2 ori mai multe decât al treilea, iar toți trei, împreună, au rezolvat de trei
ori mai multe decât al patrulea. Câte probleme a rezolvat fiecare și ce punctaj a obținut , dacă
pentru fiecare problemă rezolvată corect primește câte 7 puncte? Realizați un clasament!
G.M.B. Monica Balaș
Rezolvare: Dacă primul a rezolvat de 2 ori mai puține decât al doilea înseamnă că al
doilea a rezolvat de 2 ori mai multe decât primul:
I elev 𝑥 𝑥
al II-lea elev 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥
I+II elevi 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 48 probleme
al III-lea elev 𝑥 𝑥 𝑥
I+II+III elevi 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥
al IV-lea 𝑥 𝑥 𝑥
𝐼 + 𝐼𝐼 + 𝐼𝐼 + 𝐼𝑉 = 48, 2𝑥 + 4𝑥 + 3𝑥 + 3𝑥 = 48, 12𝑥 = 48, 𝑥 = 48: 12, 𝑥 = 4
I elev:2 × 4 = 8 probleme, al II-lea elev:4 × 4 = 16,
al III-lea elev: 3 × 4 = 12 probleme, al IV-lea elev: 3 × 4 = 12 probleme.
Verificare:8 + 16 + 12 + 12 = 48.
Clasamentul este: al II-lea elev: 16 × 7 = 112puncte, al II-lea și al IV-lea au obținut
fiecare câte 12 × 7 = 84puncte, I elev:8 × 7 = 56puncte.
4. Dacă la jumătatea unui număr adăugăm sfertul său și apoi încă 102 obținem 177.
Aflați numărul inițial.
G.M.B.nr9/2008, Iuliana Drăgan, București
Rezolvare:Se reprezintă numărul ca un întreg format din patru pătrimi. Jumătatea lui
este egală cu două pătrimi. Se notează cu 𝑥 o pătrime.
Numărul 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥
Jumătatea 𝑥 𝑥
Jumătatea + o pătrime +177 𝑥 𝑥 𝑥 102 177
Se scrie egalitatea 3𝑥 + 102 = 177, 3𝑥 = 177 − 102, 3𝑥 = 75, 𝑥 = 75: 3 = 25.
115
Numărul inițial este 4 × 25 = 100. Verificarea rezultatului: Jumătatea este 100: 2 =
50. Pătrimea 100: 4 = 25 și 50 + 25 + 102 = 177.
5. O grădină de formă dreptunghiulară este împrejmuită cu un gard format din 8 rânduri
de sârmă. Știind că lungimea totală a sârmei este de 22400 metri, iar lungimea grădinii este cu 16
metri mai mare decât triplul lățimii, aflați:
a) perimetrul grădinii; b) suprafața grădinii.
G.M.B.nr.12/2008, Monica Sas, Năsăud
Rezolvare: Dacă lungimea totală a sârmei este de 22400m, atunci când au fost utilizate 8
rânduri de sârmă la împrejmuirea grădinii, atunci pentru un singur rând de sârmă s-au utilizat de
8 ori mai puțini metrii de sârmă. Se determină astfel perimetrul dreptunghiului.
𝑃 = 22400: 8 = 2800𝑚, 𝑃 = 2 × (𝐿 + 𝑙), 𝐿 + 𝑙 = 2800: 2 = 1400𝑚
Lungimea este cu 16 mai mare decât triplul lățimii, configurăm astfel:
𝑙ăț𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑙 1400m
lungimea 𝑙 𝑙 𝑙 16
Scriem egalitatea: 4𝑙 + 16 = 1400, 4𝑙 = 1400 − 16, 4𝑙 = 1384, 𝑙 = 1384: 4 = 346
Lățimea grădinii este 346m, lungimea grădinii este 3 ∙ 346 + 16 = 1054.
Verificare: 𝑃 = 2 × (𝐿 + 𝑙) = 2 × (1054 + 346) = 2800m,
lungimea sârmei 2800 ∙ 8 = 22400𝑚 .

1. Aflați două numere știind că al doilea este de 7 ori mai mare decât primul, iar
suma dintre de două ori primul număr și de trei ori cel de-al doilea este 690.
Etapa județeană, 1985, Vlasui
2. În două cutii sunt la un loc 820 creioane. Dacă din prima cutie s-ar lua 41 de
creioane și s-ar pune în a doua cutie, atunci în prima ar fi de trei ori mai multe creioane decât în a
doua. Câte creioane sunt în fiecare cutie?
Etapa locală,1986, Sibiu
3. În două depozite sunt 3560𝑡 de fructe. Dacă se transportă 920𝑡 de fructe de la
depozitul mare la cel mic, atunci mai rămân, în cel mare, cu 60𝑡 fructe mai mult decât în cel mic.
Aflați cantitățile de fructe din cele două depozite.
Etapa locală, 1986, Argeș
4. Suma a trei numere naturale 𝑎, 𝑏, 𝑐, este 900. Aflați numerele știind că 𝑏 este de
trei ori mai mare decât 𝑎 și cu 25 mai mic decât 𝑐.
116
5. Aflați trei numere naturale știind că suma lor este 609, primul este de două ori
mai mare decât al doilea, iar al treilea este cu 4 mai mare ca primul.
Etapa locală, 1985, Suceava. R: 242; 121; 246
6. Se consideră trei numere naturale. Diferența dintre al doilea și primul este un
număr egal cu diferența dintre al treilea și al doilea. Se știe că al doilea este numărul 245. Aflați
suma celor trei numere.
Etapa locală, 1986, Maramureș
7. Suma a trei numere este 270. Dacă din fiecare se scade același număr, se obțin
numerele 24, 81, 132. Aflați cele trei numere.
Etapa județeană, 1986, Mureș
8. Într-o cutie sunt numai bile de trei culori: roșii, galbene și negre. Numai 27 din ele
nu sunt negre și numai 39 din ele nu sunt roșii. Numărul bilelor roșii este de două ori mai mic
decât numărul de bile negre. Aflați numărul de bile din fiecare culoare.
Etapa locală, 1986, Teleorman, județeană, Sibiu.
9. Dacă într-o sală de clasă se așează câte trei elevi într-o bancă, rămân 5 bănci
libere, iar dacă se așează câte doi, rămân 5 elevi în picioare. Câți elevi și câte bănci sunt în clasă?
G.M.Nr. 11/1985; etapa județeană, 1986, Olt
10. Suma a două numere naturale este 52. Aflați cele două numere știind că împărțind
pe unul la celălalt obținem câtul 3 și restul 4.
Etapa locală, 1986, Dolj
11. Un număr este cu 36 mai mare decât altul. Împărțind suma celor două numere la
diferența lor, obținem câtul 35 și restul 34. Aflați cele două numere.
Etapa locală, 1986, Brăila
12. Aflați cinci numere naturale știind că suma lor este 2008 și dacă, din fiecare
scădem același număr natural obținem 7, 8, 13, 17 respectiv 23.
G.M. B.Nr.9/2008, Eugen Spaciu, Corbu, Harghita
13. Aflați suma a cinci numere naturale consecutive, ordonate crescător, știind că suma
ultimelor două este 133.
G.M. B.Nr.9/2008,
14. Suma a trei numere naturale este egală cu 179. Al doilea număr este cu 5 mai mare
decât dublul primului număr și cu 4 mai mic decât cel de-al treilea număr. Să se afle cele trei
numere.
G.M. B.Nr.9/2008.
117
15. Se consideră două numere naturale, al doilea fiind mai mare decât primul. Câtul
împărțirii lor este 7, iar restul 4. Dacă s-ar scădea din al doilea număr 152 și s-ar împărți
numărul rămas la primul, am obține câtul 3. Aflați numerele.
G.M. B.Nr.4/2008.
16. Gabriela avea cu 35𝑙𝑒𝑖 mai mult decât Mariana. După ce Gabriela face cumpărături
în valoare de 170 𝑙𝑒i constată că suma rămasă este de patru ori mai mică decât suma pe care o
avea Mariana. Câți lei avea fiecare fetiță?
17. Trei copii au fiecare câte o sumă de bani. După ce primul cheltuiește 90lei, al doilea
de trei ori mai mult , iar al treilea cu 15lei mai puțin decât al doilea, fiecare rămâne cu o sumă de
bani egală cu suma cheltuită în total de cei trei copii. Câți lei a avut fiecare?
18. Într-o pădure sunt 3250 brazi și molizi. Numărul molizilor este de trei ori mai mare
decât al brazilor. Câți brazi și câți molizi sunt în pădure?
19. Suma a patru numere naturale consecutive este egală cu 618 lei. Să se afle
numerele.
R: 153; 154; 155; 156.
20. Într-o școală se sunt 675 de elevi. Dacă mai vin 25 de băieți și pleacă 20 de fete
atunci numărul fetelor este egal cu numărul băieților. Aflați câte fete și câți băieți erau în școală.
R: 360 fete, 315 băieți.
22. La o grădiniță s-au comandat 3 dulapuri, 16 mese și 32 de scaune. Pentru un
scaun, o masă și un dulap s-a plătit suma de 722 lei. Un dulapul este cu 95 lei mai ieftin decât o
masa, iar un scaun este cu 18 lei mai ieftin decât un dulap. Aflați cât costă o masă, un dulap și
un scaun și cât s-a plătit pentru întreaga comandă.
R:310 lei masa, 215 lei dulapul și 197 lei scaunul.
VII.7 Metoda înlocuirii

Metoda înlocuirii se utilizează atunci când într-o problemă sunt mai multe mărimi și
relații de echivalență între ele. Se înlocuiește una dintre mărimi în funcție de cealaltă și se
rezolvă problema, după aceea se revine și se determină mărimea înlocuită.
1. Într-o cramă sunt 2 butoaie cu vin alb și roșu. Pentru 3𝑙 vin roșu și 4𝑙 vin alb s-au
plătit 60 𝑙𝑒𝑖. Un litru de vin roșu costă de 2 ori mai mult decât 1 𝑙 de vin alb. Cât costă 1 𝑙 de vin
alb și cât costă 1 𝑙 de vin roșu?
118
Soluție: Scrierea prescurtată a enunțului problemei ajută la observarea relației dintre
mărimi și rezolvarea mai cu ușurință a problemei.
3 𝑙 vin roșu……................4𝑙 vin alb………..…..60𝑙𝑒𝑖
1 𝑙 vin roșu …=….2𝑙 vin alb (prețul în lei)
3 𝑙 vin roșu…=….3 × 2𝑙 = 6𝑙 vin alb
6 𝑙 vin alb……................4𝑙 vin alb………..…..60𝑙𝑒𝑖
10 𝑙 vin alb……….60 𝑙𝑒i
1 𝑙 vin alb…………60: 10 = 6 𝑙𝑒𝑖
1𝑙 vin roșu……...2 × 6 = 12𝑙𝑒𝑖
Verificare: : 3 𝑙 vin roșu…….........3 × 12𝑙𝑒𝑖 = 36𝑙𝑒𝑖
4𝑙 vin alb………...….4× 6𝑙𝑒𝑖 = 24𝑙𝑒𝑖
3 𝑙 vin roșu……....4𝑙 vin alb………..…..60𝑙𝑒𝑖 = 36 𝑙𝑒𝑖 + 24 𝑙𝑒𝑖.
2. Ovidiu a cumpărat 3 pixuri și 2 creioane, plătind în total 22 lei. Un pix costă de
3 ori mai mult decât un creion. Află cât costă un creion și cât costă un pix?
Soluție: 3 pixuri…….2 creioane……..22 lei
1 pix…=….3 creioane (prețul în lei)
3 pixuri …=…. 9 creioane
9 creioane.…2 creioane…….. .22 lei
11 creioane…………………….22 lei
1 creion………………………..22: 11 = 2 lei
1 pix……………………………3× 2 = 6 lei
Verificare: : 3 pixuri…......2 creioan…..…..?lei
3 × 6 + 2 × 2 = 18 + 4 = 22 𝑙𝑒𝑖.
3. Luca a observat că, la ferma bunicului lui, 3 oi și 2 capre consumă zilnic 35 kg
de nutreț. Dacă consumul de nutreț al unei capre este de două ori mai mare decât al unei oi, cât
nutreț consumă zilnic o oaie și cât consumă o capră?
Soluție: 3 oi……………2 capre……………...35 kg nutreț
1 capră….=….2 oi (consumul zilnic de hrană)
2 capre …=….4 oi
3 oi……………4 oi……………...35 kg nutreț
7 oi………………………………35 kg
1 oaie ……………………………35: 7 = 5 kg nutreț
1 capră………….2 × 5 = 10 kg nutreț
Verificare: 3 oi……………2 capre……………...? kg nutreț
119
3 oi……………………...3 × 5 = 15 kg nutreț
2 capre……….2 × 10 = 20 kg nutreț
3 oi……………2 capre………15 + 20 = 35 kg nutreț.

4. Pentru 5 𝑚 de stofă și 3 𝑚 de mătase s-au plătit 360 lei. Cât costă 1 m de stofă și
cât costă 1m de mătase, dacă 1 m de mătase este de trei ori mai ieftin decât 1m de stofă?
Soluție: 5 m stofă…………….3 m mătase…………….360 lei
Dacă 1 m mătase este de trei ori mai ieftin decât 1 m stofă atunci 3 m mătase costă cât
1 𝑚 stofă, se pot înlocui 3 m de mătase cu 1 m de stofă, astfel se obține:
5 m stofă…………….1m stofă…………….360 lei
6 m stofă……………………...…………….360 lei
1 m stofă……………………………….360 lei: 6 = 60 lei
1 𝑚 mătase…………………………… 60 lei: 3 = 20 lei
Verificare: 5 m stofă…………….3 m mătase…………….? 𝑙𝑒𝑖
5 m stofă…………….. …………….5 × 60 = 300 lei
3 m mătase……3 × 20 = 60 lei
5 m stofă…………….3 m mătase…………….360 lei
VII.8 Probleme propuse:

1. Din 50 m de mătase s-au confecționat 4 rochii și 10 fuste. Pentru 3 rochii s-a
folosit atâta material cât pentru 5 fuste. Câți metri de mătase s-au întrebuințat pentru o rochie și
câți metri pentru o fustă?
2. Într-o pădurice sunt 2478 de stejari și fagi. Numărul fagilor este de 5 ori mai mare
decât al stejarilor. Câți fagi și câți stejari sunt în pădure?
3. Pentru a sărbătorii ziua sa de naștere, Ioana cumpără de la cofetărie 8 prăjituri cu
vișine și 4 prăjituri cu frișcă, plătind în total 48 𝑙𝑒𝑖. O prăjitură cu vișine costă de 2 ori mai mult
decât una cu frișcă. Cât a costat o prăjitură cu vișine și cât a costat o prăjitură cu frișcă?
4. Într-un depozit se găsesc 52 𝑚 de cablu și 17 𝑚 de sârmă care împreună costă
484 𝑙𝑒𝑖. Cât costă 1 𝑚 de cablu și cât costă 1 𝑚 de sârmă dacă 1 𝑚 de cablu este de 2 ori mai
scump decât 1 𝑚 de sârmă?
5. Pentru 3 𝑘𝑔 de roșii și 4 𝑘𝑔 de castraveți Ionel a plătit 20 𝑙𝑒𝑖. Știind că 1 𝑘𝑔 de
roșii costă de 2 ori mai mult decât 1 𝑘𝑔 de castraveți să se afle cât costă 1 𝑘𝑔 de roșii și cât costă
1 𝑘𝑔 de castraveți?
120
6. Pentru 3 prăjituri și 3 ciocolate s-a plătit suma de 48 𝑙𝑒𝑖. Câți lei costă o prăjitură
și cât o ciocolată dacă o prăjitură este de 3 ori mai ieftină decât o ciocolată?
7. Un bazin de înot se umple cu apă prin două robinete. Dacă se lasă deschis primul
robinet 2 ore și al doilea 6 ore, în bazin vor curge 136 ℎ𝑙 de apă. Se știe că în 4 ore prin primul
robinet curge tot atâta apă cât curge în 5 ore pin al doilea robinet. Câți litri de apă curg prin
fiecare robinet într-o oră?
VII.9 Metoda comparației

Rezolvarea problemelor prin metoda comparației presupune compararea unor valori
corespunzătoare cantităților diferitelor mărimi. Se așează mărimile de același fel unele sub altele
și comparăm valorile lor. Uneori înmulțim cantitățile indicate în problemă pentru a ajunge la
același termen de comparație. În cele mai multe situații, în rezolvarea unei probleme se aplică
metoda comparației dar și metoda reducerii la unitate.
1. Un elev a cumpărat 5 caiete și 1 pixuri, cheltuind 40 𝑙𝑒i. Cât costă un caiet și cât
costă un pix, știind că 10 caiete și 5 pixuri costă 95 𝑙𝑒𝑖? Caietele sunt la același preț; la fel și
pixurile.
Etapa județeană, 1986, Alba
Soluție: Se așează datele problemei unele sub altele, astfel:
5 caiete……………. 1 pixuri………….40 𝑙𝑒𝑖 |× 2
10 caiete……………5 pixuri……..…..95𝑙𝑒𝑖
Pentru a putea compara prețul total plătit pe caiete și pixuri se înmulțește primele
cantități cu 2. Pe o cantitate dublă se va obține un preț dublu. Va rezulta aceeași cantitate de
caiete, ceea ce va însemna același termen de comparație:
10 caiete……………. 2 pixuri………….80 𝑙𝑒𝑖
10 caiete……….……5 pixuri…………..95𝑙𝑒𝑖
3 pixuri……..……15 𝑙𝑒𝑖
Diferența de preț provine de la diferența numărului de pixuri, numărul caietelor fiind
același. 95 𝑙𝑒𝑖 − 80 𝑙𝑒𝑖 = 15 𝑙𝑒𝑖 dar 5 − 2 = 3 pixuri.
3 pixuri……………15 𝑙𝑒𝑖
1 pix…………… 15: 3 = 5 lei.
Dacă 1 pix costă 5 lei atunci 5 caiete costă 40 𝑙𝑒𝑖 − 5 𝑙𝑒𝑖 = 35 𝑙𝑒𝑖
5 caiete…………...35 lei
1 caiet…………….35: 5 = 7 lei.
Prețul unui caiet este 7lei și prețul unui pix este 5 lei.
121
2. Dacă 2 cărți și 3 stilouri costă 29 lei, iar 3 cărți și 2 stilouri costă 31 lei, cât costă
7 cărți și un stilou?
G.M.B.Nr.4/2008
Soluție: Așezarea cantităților unele sub altele:
2 cărți…………….3 stilouri…………. 29 lei|∙ 3
3 cărți……………. 2 stilouri…………..31 lei|∙ 2
Primele cantități le triplăm, următoarele cantități le dublăm pentru a obține același
termen de comparație:
6 cărți…………….9 stilouri…………..87 𝑙𝑒𝑖
6 cărți…………….4 stilouri…………..62 𝑙𝑒𝑖
5 stilouri ………….25 𝑙𝑒𝑖
1 stilou……………25: 5 = 5 𝑙𝑒𝑖
3 stilouri…………3 ∙ 5 = 15 𝑙𝑒𝑖
2 cărți………………………………….29 − 15 = 14 𝑙𝑒𝑖
1 carte………………………………….14: 2 = 7 𝑙𝑒𝑖
7 cărți……………………………………7 ∙ 7 = 49lei
7 cărți……………1 stilou………………49 𝑙𝑒𝑖 + 5 𝑙𝑒𝑖 = 54 𝑙𝑒𝑖.
Prețul pentru 7 cărți și un stilou este de 54 lei.
3. Cosmin dorește să-i cumpere mamei un buchet de flori și află că: trei trandafiri și
6 garoafe costă 27 lei, iar 5 trandafiri și 4 garoafe costă 33 lei. Aflați cât a plătit Cosmin pe
buchetul său cu 4 trandafiri și 7 garoafe.
Soluție: Se aranjează datele problemei astfel:
3 trandafiri………………6 garoafe………………..27 lei|∙ 5
5 trandafiri………………4 garoafe………………...33 lei|∙ 3 se obțin cantități de 5 ori
mai mari și respectiv de 3 ori mai mari:
15 trandafiri………………30 garoafe………………..135 lei
15 trandafiri………………12 garoafe………………...99 lei
18 garoafe…………………36 lei
1 garoafă…………………..36: 18 = 2 lei
6 garoafe………………….6 ∙ 2 = 12 lei
3 trandafiri…………………………………………….27 − 12 = 15 lei
1 trandafir……………………………………………….15: 3 = 5 lei
4 trandafiri………………………………………………………20 lei
7 garoafe………………….7 ∙ 2 = 14 lei
122
4 trandafiri………………….. 7 garoafe…………….20 + 14 = 34 lei.
4. Dacă 2 stilouri costă cât 3 caiete sau 5 pixuri, iar 6 stilouri și 5 caiete costă 140
lei, aflați cât costă fiecare obiect.
G.M.B.Nr. 10/2008
Soluție:
6 stilouri………….5 caiete………..140 lei
2 stilouri… =…3 caiet… = …5 pixuri
6 stilouri… = …9 caiete
9 caiete …………. 5 caiete ………..140 lei
14 caiete ……………………………140 lei
1 caiet ………………………………140: 14 = 10 lei
3 caiete……………………………….3 ∙ 10 = 30 lei
2 stilouri………………………………30 lei
1 stilou………………………………..30: 2 = 15𝑙𝑒𝑖
5 pixuri………………………………..30 lei
1 pix…………………………………..30: 5 = 6 lei.
Prețul unui pix este 6 𝑙𝑒𝑖, prețul unui caiet este 10 𝑙𝑒𝑖 și prețul unui stilou este 15 𝑙𝑒𝑖.

1. La o grădiniță se schimbă mobilierul și directoare primește următoarele
informații: 7 scaune și 2 mese costă 220 𝑙𝑒𝑖, 8 scaune și 6 mese costă 400 𝑙𝑒𝑖. Aflați prețul unei
mese și prețul unui scaun.
2. 18 băieți și 12 fete culeg într-o zi 1140 𝑘𝑔 căpșuni, iar a doua zi 16 băieți și 12
fete culeg 1060 𝑘𝑔. Câte kilograme de căpșuni a cules o fată și câte un băiat?
3. Un elev a cumpărat într-o zi 6 caiete și 2 radiere plătind 22 𝑙𝑒𝑖 . A doua zi a
cumpărat 8 caiete și 3 radiere de același fel, plătind 30 𝑙𝑒𝑖. Cât costă un caiet și cât costă o
radieră?
4. La un supermarket Răzvan cumpărat 4 𝑘𝑔 de zahăr și 3 𝑘𝑔 de făină cu 25 lei.
Viorel pentru 5 𝑘𝑔 de zahăr și 4 𝑘𝑔 de făină a plătit 32 𝑙𝑒𝑖, la același supermarket. Cât costă un
kilogram de zahăr și cât costă un kilogram de făină?
5. La un magazin de legume un vânzător vinde ceapă verde, pătrunjel și varză. Într-o
discuție cu un client îi cere pe 3 legături de ceapă verde, 6 legături de pătrunjel și 2 𝑘𝑔 de varză
24 lei. Alt client, care cumpără 5 legături de ceapă verde, 2 legături de pătrunjel și 4 𝑘𝑔 de
123
varză, plătește 26 lei. O legătură de ceapă verde costă cât o legătură de pătrunjel. Aflați cât costă
o legătură de ceapă verde, o legătură de pătrunjel și un kilogram de varză.
6. Pentru 3 pixuri și 2 caiete un copil a plătit 14 lei. Prietenul său a plătit 20 lei
pentru 2 pixuri și 5 caiet de același fel. Cât costă un pix și cât costă un caiet?
7. Într-un depozit sunt 2 𝑡 grâu și 3 𝑡 porumb în valoare de 8100 lei. În alt depozit
sunt 2 t de grâu și 7 t de porumb în valoare de 14900 𝑙𝑒𝑖. Cât costă o tonă de grâu și cât costă o
tonă de porumb?
8. Într-un depozit sunt 15 saci cu grâu și 38 saci cu porumb, cântărind împreună
3936 kg, iar în altul 25 saci de grâu și 38 saci de porumb care cântăresc 4436 kg. Cât cântărește
un sac de grâu și cât cântărește un sac de porumb?
9. La un magazin de legume, 9 saci cu cartofi și 6 saci cu morcovi cântăresc 825 𝑘𝑔,
iar 3 saci cu cartofi și 3 saci cu morcovi cântăresc 315 kg. Câte kilograme cântărește un sac cu
cartofi și câte un sac cu morcovi?
10. 64 m de satin și 24 m de stofă costă 5728 lei, iar 78 m satin și 24 m stofă costă
6036 lei. Care este prețul unitar al fiecărui tip de material?
11. Pentru 3 creioane, 2 radiere și 4 caiete un elev plătește 10,70 lei. Dacă ar fi
cumpărat 1 creion, 4 radiere și 2 caiete, ar fi plătit 6,90 lei. Știind că 3 creioane, 2 radiere și
2 caiete costă 7,70 lei, să se afle prețul fiecăruia dintre cele trei obiecte.
12. Andrei a cumpărat 6 creioane și 5 caiete și a plătit 16 lei. Lavinia a cumpărat
7 creioane și 5 caiete și a plătit 17 lei. Câți lei costă un creion și câți lei costă un caiet?
R:2 lei un caiet , 1 leu un creion.
VII.11 Metoda falsei ipoteze

Metoda falsei ipoteze constă în interpretarea rezultatelor problemei pornind de la o
ipoteză falsă. Rezultatul obținut, astfel, este unul contradictoriu cu datele problemei. Din
diferențele datelor obținute prin falsa ipoteză și datele reale ale problemei se deduce rezultatul
corect. Este o metodă amuzantă, care utilizată cu dibăcie, poate atrage elevii spre frumusețea
raționamentului matematic.
1. La ferma bunicilor de la țară se găsesc purcei și păsări de curte, găini și cocoși, în
total 32 de capete și 68 de picioare. Aflați câte găini are bunicul dacă în fermă se află 3 cocoși.
Soluție: Dacă, s-ar presupune, că bunicul are la fermă numai păsări de curte atunci cum
sunt 32 de capete at rezulta 32 × 2 = 64 de picioare. Dar la fermă sunt 68 de picioare, diferența
124
de 4 = 68 − 64 picioare rezultă din faptul că la fermă sunt și purcei care au 4 picioare, cu
2 picioare mai multe decât găinile. 4: 2 = 2 purcei. Păsări de curte sunt 32 − 2 = 30. Cum
3 sunt cocoși, 27 sunt găini.
2. Ștefan îngrijește pisici, canari și peruși. În total sunt 22 de capete și 68 de
picioare. Știind că numărul perușilor este cu 2 mai mic decât numărul canarilor, să se afle de câte
colivii are nevoie dacă în fiecare pune câte o pereche de păsări?
G.M.B.nr 7-8/2008, Maria-Laura Sișca
Soluție: Problema are trei părți. În prima parte se utilizează metoda falsei ipoteze pentru
a determina numărul de pisici și numărul de păsări de colivie, canari și peruși la un loc. În partea
a doua se determină cu metoda figurativă numărul de canari și numărul de peruși. În final se va
afla numărul de colivii necesare, în a treia parte.
Câte pisici și câți canari și peruși are Ștefan? Dacă s-ar presupune că Ștefan îngrijește
numai pisici atunci, cum sunt 22 de capete, ar rezulta un număr de 22 × 4 = 88 picioare. Dar
problema spune că sunt 68 de picioare, diferența 88 − 68 = 20 picioare se datorează falsei
ipoteze, în realitate sunt și păsări de colivie. Diferența 4 − 2 = 2 picioare. 20: 2 = 10 păsări de
colivie canari și peruși. 22 − 10 = 12 pisici.
Câți canari și câți peruși are Ștefan dacă în total sunt 10 păsări și numărul perușilor
este cu 2 mai mare decât al canarilor?
canarii 𝑥
perușii 𝑥 2 10
2𝑥 + 2 = 10, 2𝑥 = 8, 𝑥 = 4. Ștefan are 4 canari și 6 peruși.
Dacă într-o colivie pune o câte două păsări și sunt 10 păsări, 10: 2 = 5 colivii.
3. Într-un bloc sunt 44 de apartamente cu două și cu trei camere. În total sunt
108 camere. Câte apartamente cu două și câte apartamente cu trei camere sunt în bloc?
Soluție: Se folosește metoda falsei ipoteze prin care se presupune că în bloc sunt
toate apartamentele cu trei camere. Cum blocul are 44 de apartamente se obțin:
44 × 3 = 132 de camere
Diferența 132 − 108 = 24 camere provine de la numărul apartamentelor cu două
camere. 3 − 2 = 1 cameră, 24: 1 = 24 apartamente cu două camere. 44 − 24 = 20
apartamente cu trei camere.
Verificare 20 × 3 + 24 × 2 = 60 + 48 = 108 camere.
4. La o serbare școlară s-au vândut 415 bilete la prețul de 4 lei și respectiv, de
6 lei biletul, încasându-se în total 2160 lei. Câte bilete din fiecare categorie au fost vândute?
125
Soluție: Dacă se presupune că toate biletele vândute au fost de 6 lei atunci s-ar fi
încasat suma de 415 × 6 = 2490 lei, Diferența provine de la numărul biletelor de 4 lei.
2490 − 2160 = 330, diferența dintre costul unui bilet de 6 și 4 lei este de 2 lei.
330: 2 = 165 bilete de 4 lei. 415 − 165 = 250 bilete de 6 lei.
Verificare 165 × 4 + 250 × 6 = 2106 lei.
5. Cinci cărți și trei caiete costă 64 𝑙𝑒𝑖, iar trei cărți și 5 caiete costă 48 lei. Câte cărți
și câte caiete s-au cumpărat cu 103 lei dacă au fost plătite 13 bucăți?
Etapa județeană, 1986, Argeș
Soluție: În prima parte, se utilizează metoda comparației pentru a determina prețul unui
caiet și prețul unei cărți
5 cărți……………3 caiete………….64lei|× 3
3 cărți…………….5 caiete………….48lei|× 5
Pentru a obține un același termen de comparație se înmulțesc ambele cantități
convenabil, astfel:
15 cărți……………9 caiete………….192lei
15 cărți…………..25 caiete………...240 lei
16 caiete…………48 lei
1caiet……………48: 16 = 3 lei
3 caiete………….3 × 3 = 9 lei
5 cărți…………………………………….64 lei−9lei= 55lei
1 carte……………………………………..55lei: 5 = 11lei
Prețul unui caiet este 3 lei și prețul unei cărți este 11 lei. Se utilizează, acum, metoda
falsei ipoteze. Se presupune că s-au cumpărat numai caiete, în total 13 bucăți:
1 caiet……….3 lei
13 caiete…….13 ∙ 3 lei= 39 lei
S-a plătit însă 103 lei, diferența, 103 − 39 = 64 lei provine din faptul că nu s-au
cumpărat numai caiete ci s-au cumpărat și cărți. Diferența dintre prețul unei cărți și prețul unui
caiet este:
11lei−3 lei= 8 lei, 64lei: 8 = 8 numărul cărților. 13 − 8 = 5 numărul caietelor.
Cu 103 lei s-au cumpărat 8 cărți și 5 caiete.

1. Într-o curte sunt curci și căței, în total 10 viețuitoare și 24 de picioare. Câte curci
și câți căței sunt?
126
2. Într-un apartament sunt 4 camere și în fiecare cameră este o lustră. Lustrele au
două sau cinci becuri. Știind că în cele patru camere sunt 14 becuri, să se afle câte lustre au câte
două becuri și câte lustre au câte trei becuri.
3. Bunicul are iepuri și găini, în total 38 de capete și 106 picioare. Câți iepuri și câte
găini are bunicul?
4. Să se afle câte rațe și câți iepuri are un fermier, știind că sunt în total 120 de
picioare, iar numărul iepurilor reprezintă un sfert din numărul rațelor.
5. După recoltarea grâului, un fermier se întoarce acasă cu 28 de saci cu grâu: unii
cu câte 50 kg fiecare, iar alții cu câte 40 kg fiecare. Câți saci au fost din fiecare fel, știind că în
total ei au cântărit 1220 kg?
6. Pe cele 30 de rafturi ale unei biblioteci s-au așezat 1250 de cărți. Pe unele rafturi
sunt câte 50 de cărți, iar pe altele de două ori mai puține. Câte rafturi sunt cu câte 50 de cărți?
7. La un ponton sunt legate un număr de bărci. Un grup de tineri veniți la plimbare,
doresc să închirieze mai multe bărci pentru o plimbare pe lac. Dacă se urcă câte 2 într-o barcă
rămân 6 tineri pe mal, dacă se urcă câte 3 într-o barcă atunci intr-o barcă vor fi 2 tineri. Câte
bărci erau disponibile la ponton și câți tineri pe mal?
8. Într-un laborator sunt scaune cu trei picioare și scaune cu patru picioare, în total
40 de scaune și 145 de picioare. Câte scaune erau din fiecare fel?
9. O trusă de figuri geometrice conține pătrate și triunghiuri. Câte figuri geometrice
sunt din fiecare, dacă numărul laturilor este 57, iar al figurilor este de 16?
10. Într-un bloc de locuințe sunt 96 de apartamente: garsoniere (apartamente cu o
cameră), apartamente cu 2 camere și apartamente cu 4 camere. Numărul apartamentelor cu
2 camere este egal cu numărul apartamentelor cu 4 camere. Numărul total al camerelor este 19.
Să se afle câte apartamente sunt din fiecare fel?
R: 48 gars, 24 ap cu 2 cam., 24 ap cu 4 cam.
11. Pentru o carte s-au plătit 9 bancnote de 5 lei și 10 lei. Știind că suma achitată
ete 75 de lei, să se afle câte bancnote de fiecare fel s-au folosit.
12. Pentru umplerea cu apă a unei piscine, sunt necesare 4 robinete de 2 tipuri. Printr-
un robinet de primul tip curg 250 l/oră, iar printr-un robinet de al doilea tip curg 270 l/oră. Într-o
oră, prin cele 4 robinete, curg 1060 l de apă. Câte robinete sunt de fiecare tip?
13. Într-un bloc sunt apartamente cu 3 și 4 camere. În total sunt 113 camere și 32 de
apartamente. Aflați câte apartamente cu 3 camere și câte apartamente cu 4 camere sunt în bloc.
R: 17 apartamente cu 4 camere și 15 apartamente cu 3 camere.
127
14. La o piesă de teatru s-au vândut 150 de bilete, cu 30 lei sau cu 45 lei biletul, în
total s-a încasat suma de 6000 lei. Aflați câte bilete de 30 lei și câte bilete de 45 lei au fost
vândute.
𝑅:100 bilete a 45 lei și 50 bilete a 30 lei.
15. Luca a numărat în parcarea unui Moll 200 de mașini cu 2, iar altele cu 4 uși, în
total 674 de uși. Aflați câte mași cu 4 și câte mași cu 2 uși a numărat Luca în parcare.
R: 137 mașini cu 4 uși și 63 mași 2 uși.
16. În grădina bunicii se găsesc 40 de animale, găini și oi, în total 126 de picioare.
Aflați câte oi și câte găini are bunica în grădina sa.
R:23 oi ; 17 găini.
17. Pe raftul unei librării se găsesc 200 de cutii, unele cu 4 carioci, altele cu 12
carioci, în total 1304 de carioci. Determinați numărul cutiilor cu 4 carioci și numărul cutiilor cu
12 carioci de pe raftul librăriei.
R:63 cutii cu 12 carioci; 137 cutii cu 4 carioci.
VII.13 Metoda drumului invers (mersului invers, retrogradă)
Rezolvarea unei probleme prin metoda mersului invers constă în faptul că soluționarea
ei pornește de la ultima dată a problemei, de la sfârșitul enunțului, prin efectuarea operațiilor
matematice specifice.
Exerciții rezolvate
1. Dacă la un număr se adaugă 5, apoi 8 și se scade 3 se obține 20. Care este numărul?
Soluție: Metoda I:
Dacă nu s-ar fi scăzut 3, atunci s-ar fi obținut 20 + 3 = 23.
Dacă nu s-ar fi adăugat 8, atunci s-ar fi obținut 23 − 8 = 15.
Dacă nu s-ar fi adăugat 5, atunci numărul a fost 15 − 5 = 10.
Metoda II: Se alcătuiește schema de calcul:
10 +5 15
15 +8 23 -3
128
-5 -8 +3
10 15 23 20
2. Aflați valoarea lui 𝑥 din egalitatea:

(2728 − 3 × 𝑥): 17 = 125;
Soluție: Se notează 𝐴 = 2728 − 3 × 𝑥 și se obține:
𝐴: 17 = 125. Deîmpărțitul A se obține, mai departe, prin operație de înmulțire. 𝐴 =
17 × 125, 𝐴 = 2125, Dar A era expresia 2728 − 3 × 𝑥 = 2125. Se notează cu 𝐵 = 3 × 𝑥 și
se scrie egalitatea 2728 − 𝐵 = 2125. Scăzătorul 𝐵 se determină tot printr-o scădere: 𝐵 =
2728 − 2125, 𝐵 = 603. Dar 𝐵 era 3 × 𝑥 = 603.
Numărul necunoscut 𝑥 este un factor al unui produs și se obține prin împărțire 𝑥 =
603: 3, 𝑥 = 201.
Se verifică rezultatul prin înlocuirea valorii obținute pentru 𝑥 în expresia inițială:
(2728 − 3 × 201): 17 = 125 ⟺ (2728 − 603): 17 = 125 ⟺ 2125: 17 = 125 (A)
3. Dacă micșorăm un număr natural 𝑛 cu 25, apoi diferența o mărim de 2 ori, iar
produsul obținut îl mărim cu 100, obținem numărul 452. Care este numărul 𝑛?
Soluție: Enunțul problemei îl transformăm într-un exercițiu asemănător celui de mai sus,
necunoscuta fiind 𝑛, numărul necunoscut.
(𝑛 − 25) × 2 + 100 = 452, (𝑛 − 25) × 2 = 452 − 100, (𝑛 − 25) × 2 = 352,
𝑛 − 25 = 352: 2, 𝑛 − 25 = 176, 𝑛 = 176 + 25, 𝑛 = 201.
4. Radu a plecat în excursie cu o anume sumă de bani. Cu un sfert din această sumă
își cumpără ilustrate cu imagini din zonele vizitate, iar cu jumătate din suma rămasă cumpără
mici suveniruri pentru cei dragi. Din cei 15 lei care i-au rămas își cumpără dulciuri, apă și fructe.
Câți lei a avut la el Radu?
Soluție: În rezolvarea problemei se utilizează metoda mersului invers dar și metoda
figurativă și numărul necunoscut se reprezintă prin patru segmente egale. O pătrime, (un sfert),
reprezentată de un segment din cele 4 segmente egale, este cheltuită cu ilustrate. Au rămas trei
segmente egale, reprezentând suma rămasă. Jumătate din această sumă, un segment și jumătate,
este cheltuită pe suveniruri. Îi rămân 15 lei care reprezintă jumătatea rămasă, ce va fi egală cu
jumătatea cheltuită pe suveniruri. Astfel trei segmente egale reprezintă suma de 30 lei. Prin
urmare un segment reprezintă 10 lei, 30: 3 = 10 lei.
Și suma inițială este 40 lei= 10 lei+15 lei+15 lei.
Suma inițială 10 lei 15 lei 15lei

129
Un sfert din sumă 10lei
Jumătate din suma rămasă 15lei (suveniruri)
Cealaltă jumătate rămasă 15lei
reprezintă 15 lei (apa și dulciuri)
Schema sugestivă a cheltuielilor a fost completată de la sfârșitul enunțului spre început.
Verificare: suma inițială a fost de 40 lei. Un sfert, 10 = 40: 4, a fost cheltuit pe ilustrate, iau
rămas 30 lei. Jumătate din ei 30: 2 = 15 au fost cheltuiți pe suveniruri, iar suma rămasă este de
15 lei.
5. Împărțind produsul numerelor 128 și 6 la diferența dintre numărul 282 și un
număr necunoscut 𝑥 se obține câtul 109 și restul 5. Să se afle numărul 𝑥.
Soluție: Se utilizează teorema împărțirii cu rest:
128 × 6 = (282 − 𝑥) × 109 + 5 ⟺ 768 = (282 − 𝑥) × 109 + 5,
768 − 5 = (282 − 𝑥) × 109 ⟺ 763 = (282 − 𝑥) × 109,
282 − 𝑥 = 763: 109 ⟺ 282 − 𝑥 = 7 ⟺ 𝑥 = 282 − 7 = 275.
Verificarea rezultatului: 128 × 6 = (282 − 275) × 109 + 5 ⟺
768 = 7 × 109 + 5(𝐴).
6. Jumătatea unui număr mărită cu 4 a fost înmulțită cu 6. Produsul obținut micșorat
cu 4 a fost împărțit la 8 și s-a obținut 10. Aflați numărul?
Soluție: Metoda I. În rezolvarea problemei va fi utilizată metoda mersului invers dar și
metoda figurativă.
Numărul: a a
Jumătatea: a
Jumătatea mărită cu 4: a 4
Jumătatea mărită cu 4 și înmulțită cu 6:
a 4 a 4 a 4 a 4 a 4 a 4
Produsul obținut este 6𝑎 + 6 × 4 = 6𝑎 + 24, se poate scrie de aici egalitatea:
(6𝑎 + 24 − 4): 8 = 10 ⟺ 6𝑎 + 20 = 8 × 10 ⟺ 6𝑎 + 20 = 80 ⟺
6𝑎 = 80 − 20 ⟺ 6𝑎 = 60 ⟺ 𝑎 = 60: 6 ⟺ 𝑎 = 10.
Numărul căutat este 2 × 10 = 20.
Metoda II. Se notează cu 𝑥 numărul necunoscut și se scrie enunțul problemei astfel:
[(𝑥: 2 + 4) × 6 − 4]: 8 = 10 ⟺ (𝑥: 2 + 4) × 6 − 4 = 8 × 10⟺
(𝑥: 2 + 4) × 6 = 80 + 4 ⟺ (𝑥: 2 + 4) = 84: 6 ⟺ 𝑥: 2 + 4 = 14
130
⟺ 𝑥: 2 = 14 − 4 ⟺ 𝑥: 2 = 10, ⟺ 𝑥 = 10 × 2 ⟺ 𝑥 = 20
Verificare: [(20: 2 + 4) × 6 − 4]: 8 = 10⟺[(10 + 4) × 6 − 4]: 8 = 10⟺
[14 × 6 − 4]: 8 = 10⟺[84 − 4]: 8 = 10 (A).
7. Pregătindu-se pentru concursul de matematică, Sorin își propune să rezolve un

număr de probleme și exerciții în 4 zile, astfel: în prima zi rezolvă jumătate din numărul total de
exerciții și probleme, a doua zi o pătrime din numărul problemelor rămase, a treia zi jumătate din
ce i-a mai rămas de rezolvat după a doua zi. În ultima zi rezolvă restul temei, adică 30 de
exerciții și probleme. Ce temă a rezolvat Sorin pentru pregătirea lui suplimentară?
Soluție: suma inițială 80 80
I zi, jumătate 80
a II a zi, o pătrime din rest 20
a III-a zi, jumătate din rest 30
a IV-a zi, restul de 30 30
1) Câte probleme mai are de rezolvat după a II-a zi?
2 × 30 = 60
2) Câte probleme a rezolvat în a II-a zi?
60: 3 = 20( a rezolvat în a II-a zi)
3) Câte probleme îi rămân nerezolvate, din temă, după prima zi?
20 × 4 = 80 sau 30 + 30 + 20 = 80
4) Care a fost tema pe care o rezolvat-o Sorin?

2 × 80 = 160 de probleme
Verificare: Nr. probleme rezolvate nr. probleme nerezolvate
Ziua I 160: 2 = 80 160 − 80 =80
Ziua a II-a 80: 4 = 20 80 − 20 = 60
Ziua a III-a 60: 2 = 30 60 − 30 = 30
Ziua a IV-a 30.
1. Mă gândesc la un număr 𝑥. După ce dublez acest număr, îl micșorez cu 200.

Dublez apoi numărul astfel obținut și îl micșorez cu 600. După ce dublez din nou numărul
131
obținut și îl micșorez cu 200 constat că am obținut numărul 1000. Care este numărul inițial la
care m-am gândit?
R: 400.
2. Dacă mărim de trei ori sfertul unui număr, produsul îl micșorăm cu 20 , iar
diferența o micșorăm de 7 ori, obținem 10. Care a fost numărul?
R: 120.
3. Cu un sfert din banii pe care îi are, un elev își cumpără un CD cu jocuri, iar cu un
sfert din banii care i-au mai rămas o carte cu povești. Câți lei a avut dacă după ce și-a cumpărat
cartea i-au mai rămas 90 lei?
R:160 lei
4. Aflați numărul 𝑥, știind că dacă se adună un sfert din numărul 1640 cu o jumătate
din numărul 20, iar suma obținută se înmulțește cu 𝑥 se obține 840.
R: 2.
5. O echipă de tractoriști ară în prima zi a treia parte din suprafața unei parcele, a
doua zi trei sferturi din ce a mai rămas, iar a treia zi restul de 20 ℎ𝑎. Care este suprafața parcelei?
R: 120 ha.
6. Ionel are cu 150 𝑙𝑒𝑖 mai mult decât Vasile, iar Nicușor de două ori mai mulți lei
decât Vasile. Cornel cu 400 𝑙𝑒𝑖 mai puțin decât Nicușor, adică 300 𝑙𝑒𝑖. Câți lei are Ionel?
R: Ionel 500 𝑙𝑒𝑖; Vasile 300 𝑙𝑒𝑖; Nicușor 700 𝑙𝑒𝑖; Cornel 300 𝑙𝑒𝑖.
7. Andrei vrea să aranjeze prăjiturile pe farfurii. Dacă pune câte 4 prăjituri pe o
farfurie rămân 2 prăjituri. Dacă așează câte 6 prăjituri pe câte o farfurie rămân 2 farfurii goale.
Câte farfurii și câte prăjituri are Andrei?
R: 7 farfurii și 30 de prăjituri
VIII. Teste recapitulative
Testul 1:
1. Suma a patru numere este egală cu rezultatul calculului: 8 × 9 + 10. Dacă din
fiecare număr se scade același număr, se obțin numerele 10, 20, 15 și 5. Care sunt cele patru
numere?
2. Află necunoscuta a, număr natural, din:
𝑖) 456 − (190 × 28 − 263 × 19) − 7 × 𝑎 = 9 × 10 + 1.
132
ii) 𝑎 × 5 + 3 < 39.
3. Perimetrul unui triunghi este 90 cm. Află laturile, știind că acestea sunt exprimate
în numere naturale consecutive.
4. Transformați:
12,15 kg=….g
42000 dam=…km
73,41 m2 =…dm2.
5. Un pepene este de 6 ori mai scump decât o varză, adică, mai mult cu 15 lei. Află
prețul fiecărui produs.
6. Jumătate din banii Ofeliei reprezintă cât treimea sumei pe care o deține Bianca,
adică, 23 lei. Câți lei au fetele în total?
1 3 5
7. Efectuați: 2 × 10000 + 3 × 1000 + 7 × 100 + 1 × 10 + 2 + 10 + 100 + 1000 =.
8. Mulțimea numerelor naturale: Axiomele lui Peano, operații, proprietăți.
Testul 2:
1. Un sfert din numărul rațelor sălbatice care au poposit pe lacul din aproprierea
casei bunicilor se odihnesc pe malul lacului, o treime din celelalte înoată, o jumătate din cele
rămase își construiesc cuibul, restul, în număr de 3, își curăță penele. Câte rațe au poposit pe lac?
2. Află valoarea numărului natural a din:
i)324 × 27 − 40: 5 + (𝑎 × 7 − 12) = 8784.
ii) 8 × 𝑎 + 6 < 71.
3. Două pătrate cu latura de 302 cm sunt așezate unul lângă altul. Află perimetrul
dreptunghiului obținut.
4. Efectuați următoarele transformări:
17,31 kl =…l,
23, 45 dam3 = …m3,
0, 475 kg = … g.
5. Un săculeț cu cartofi costă 6 lei iar altul cu 4 lei mai mult. Care este prețul unui
kilogram de cartofi, dacă în cei doi saci sunt, în total, 8 kg de cartofi?
2 3 2
6. Efectuați: 3 × 10000 + 7 × 1000 + 7 × 100 + 5 × 10 + 5 + 10 + 100 + 1000 =.
133
7. 450 reprezintă o doime dintr-o sumă de bani. Cât reprezintă încincitul sumei?
8. Mulțimea numerelor întregi: operații cu numere întregi, proprietăți.
Testul 3:
1. Suma a trei numere naturale este 748. Suma primelor două numere este 402, iar
suma ultimelor două este 546. Care sunt cele trei numere?
2. Știind că lungimea unui dreptunghi este de 48 cm, iar lățimea șesimea ei, află
suma tuturor laturilor.
3. Într-o livadă erau 2130 de pomi fructiferi. Nuci și peri erau 1040, iar meri cu 590
mai mulți decât nuci. Câți pomi fructiferi de fiecare fel sunt?
4. Calculați:
1 2 3
a) 2 × 10000 + 4 × 1000 + 4 × 100 + 4 × 10 + 1 + 10 + 100 + 1000 =
b) 63 + 3 × 5 − (24 : 8 + 5 × 6) =.
c) (100 − 60 − 30) × 5 + (10 − 6: 3): 8 =.
d) 22,31 dl +702,3 cl +4 l =.
5) Mulțimea numerelor raționale: operații cu numere raționale, proprietăți.
Testul 4:
1) Suma a trei numere naturale este 887. Suma primilor 2 termeni este 754. Al
doilea termen este cu 311 mai mare decât al treilea. Aflați numerele.
2) Care este lățimea unui dreptunghi dacă lungimea acestuia măsoară 23 m, iar
perimetrul dreptunghiului este de 56 m?
3) Un laptop și o tabletă costă 1700 lei, iar 3 laptopuri și 4 tablete costă 5300 lei.
Care este prețul fiecărui obiect?
4) Calculați:
3 1 2
a) 4 × 10000 + 2 × 1000 + 2 × 100 + 4 × 10 + 9 + 10 + 100 + 10000 =?.
b) 99 − (13 + 6 × 5 − 8: 4) + 5 × 5 =?.
c) (45: 5 + 45: 9): 7 + 2 × 10: 10 =?.
d) 2,51 dm+30,4 cm +7 m =?.
5) Axiomele lui Peano. Operații cu numere naturale, proprietăți.
134
Bibliografie
1. D. Bușneag, F. Boboc, D. Piciu, Aritmetica și teoria numerelor, Editura

Universitaria, Craiova, 1999.
2. A. Călugărița, Exerciții și probleme de matematică pentru elevii claselor I-IV,
Editura Universal Pan, București, 1998.
3. C. Cărbunaru, M. Trifu, I. Ceașcă, L., Gaiu, M. Singer, Culegere de probleme de
Matematică, Oficiul Economic Central ”Carpați”, Întreprinderea Poligrafică
“Bucureștii Noi”, București, 1987.
4. I. Cucurezeanu, Probleme de aritmetică și teoria numerelor, Editura tehnică,
București, 1976.
5. V. Cherata, J. Voicila, L. Mîmdruleanu, Metode și tehnici de rezolvare a
problemelor de aritmetică, clasele I-VI, Editura Sibila, Craiova 1994.
6. M. Dinescu, Evaluare Națională 2018 la finalul clasei a IV-a: Limba Română,
Matematică, Editura Paralela 45, Pitești, 2017.
7. C. Dimidof, D. Săvulescu, Matematică, clasa a II-a. Culegere de exerciții și
probleme, Editura Paralela 45, Pitești, 1998.
8. G.-V. Dumitru, A. Galbură, Matematică divizibilitate, S.C. Lumina Tipo S.R.L.,
București, 1997.
9. M. Enache, Gh. Tutulan, 999 de exerciții și probleme clasele I-IV, Editura Porto-
Franco, Galați, 1990.
10. C. Mortici, Bazele matematicii, Teorie și probleme, Editura Minus, Târgoviște, 2009
135
11. C. Mortici, 600 de probleme, Editura Gil, Zalău, 2000.
12. C. Mortici, Sfaturi matematice, Editura Minus, Târgoviște, 2007
11. R. Miron, D. Brânzei, Fundamentele aritmeticii și geometriei, Editura Academiei,
București, 1983.
12.C. Năstăsescu, C. Niță, C. Vraciu, Aritmetică și algebra, Editura Didactică și

Pedagogică, R.A., București, 1993.
13.P. Radovici-Mărculescu, Probleme de teoria elementară a numerelor, Editura

Tehnică, București, 1986.
14.E. Rusu, Aritmetica și teoria numerelor, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.,
București, 1964.
15.E. Rusu, Bazele teoriei numerelor, Editura Tehnică, București, 1964.
16.Colecția Gazeta Matematică, seria B, Revistă de cultură matematică pentru tineret,
Fondată în anul 1895, Nr. 3, 4, 5-6, 9, 10, 11, 12/2008
136

Curs de Matematică - Rezerva

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curs de Matematică - Rezerva

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Doina Constanța Mihai – Matematică pentru învățământul școlar și preșcolar.

I. Elemente de logică matematică, mulțimi, operații cu mulțimi……………………….5

I.1 Propoziții logice, operatori logici, tautologii………………………………………...5

I.2 Cuantificatorii logici existențial (∃) și universal (∀)………………………………..7

Într-un studiu introductiv Academicianul Nicolae Teodorescu afirmă: “Aptitudinile

I. Elemente de logică matematică. Mulțimi operații cu mulțimi

I.1 Propoziții logice, operatori logici, tautologii

Uneori, cuvintele și frazele utilizate în matematică au un sens care nu coincide cu sensul

Definiția implicației propozițiilor, 𝑝 → 𝑞 este redată în tabela logică de adevăr:

Observație: Nu toate teoremele admit reciproce adevărate.

Definiție: Echivalența propozițiilor 𝑝, 𝑞 este un operator logic care transformă

Definiția este redată mai jos în tabela de adevăr a echivalenței propozițiilor.

Definiție: Propozițiile care conțin necunoscute, în logica matematică se numesc

Exemplu: 𝑝(𝑥)„𝑥 + 5 = 11” este un predicat unar, conține o necunoscută,

𝑝(6)„6 + 5 = 11” este adevărată iar 𝑝(2)„2 + 5 = 11” este falsă.

I.2 Cuantificatorii logici 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛ț𝑖𝑎𝑙 (∃) și 𝑢𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙 (∀).

Asupra predicatelor operează cuantificatorii logici 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛ț𝑖𝑎𝑙 (∃) și 𝑢𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙 (∀).

Fie 𝑀 o mulțime nevidă, 𝑀 = {𝑥1 , 𝑥2 , … , 𝑥𝑛 } ,

(∃𝑥 ∈ 𝑀, 𝑝(𝑥)) ≡ (𝑝(𝑥1 ) ∨ 𝑝(𝑥2 ) ∨ … ∨ 𝑝(𝑥𝑛 ))

Exemplu : (∃𝑥 ∈ 𝑀 = {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 = 9 , (𝐴) ; deoarece există valoarea 𝑥 = 5

(∃𝑥 ∈ 𝑀 = {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 = 21, (𝐹); pentru că nici o valoare din mulțimea 𝑀

Definiție: Cuantificatorul 𝑢𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙 (∀𝑥 ∈ 𝑀), 𝑝(𝑥) , se citește oricare ar fi 𝑥 din

Asemănător definiția poare fi enunțată și astfel:

Fie 𝑀 o mulțime nevidă, 𝑀 = {𝑥1 , 𝑥2 , … , 𝑥𝑛 } ,

(∀𝑥 ∈ 𝑀, 𝑝(𝑥)) ≡ (𝑝(𝑥1 ) ∧ 𝑝(𝑥2 ) ∧ … ∧ 𝑝(𝑥𝑛 ))

(∀𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 = 9, ( 𝐹); deoarece propoziția nu este adevărată pentru toate

(∃𝑥 ∈ 𝑀), 𝑝(𝑥) ↔ (∀𝑥 ∈ 𝑀), 𝑝(𝑥).

Și negația propoziției ”Oricare ar fi 𝑥 ∈ 𝑀 are loc 𝑝(𝑥)” este echivalentă cu ”Există

(∀𝑥 ∈ 𝑀), 𝑝(𝑥) ↔ (∃𝑥 ∈ 𝑀), 𝑝(𝑥).

Exemplu: (∃𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 = 9, (𝐹) ↔ (∀𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 ≠ 9, ( 𝐹).

(∃𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 = 21, (𝐴) ↔ (∀𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 ≠ 21, (𝐴).

(∀𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 = 9, ( 𝐴) ↔ (∃𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 ≠ 9, (𝐴).

(∀𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 > 19, (𝐴) ↔ (∃𝑥 ∈ {1,5,7,13}), 4 + 𝑥 ≤ 19, (𝐴).

Cele mai cunoscute tautologii sunt:

9. Legea dublei negații: 𝑝 ↔ 𝑝.

((𝑝 ↔ 𝑞)˄(𝑞 ↔ 𝑟)) → (𝑝 ↔ 𝑟);

((𝑝 ↔ 𝑟)˄(𝑞 ↔ 𝑟)) → ((𝑝˅𝑞) ↔ 𝑟);

Tautologiile se demonstrează cu ajutorul tabelei de adevăr: 𝑝˅𝑝;

Asemănător se demonstrează tautologia echivalențelor: (𝑝 ↔ 𝑞) ↔ (𝑝 ↔ 𝑞).

Exemplu:7. Legile lui De Morgan: 𝑝˅𝑞 ↔ 𝑝˄𝑞; 𝑝˄𝑞 ↔ 𝑝˅𝑞.

𝑝 𝑞 𝑝˅𝑞 𝑝˅𝑞 𝑝 𝑞 𝑝˄𝑞 𝑝˅𝑞 ↔ 𝑝˄𝑞

𝑝 𝑞 𝑝˄𝑞 𝑝˄𝑞 𝑝 𝑞 𝑝˅𝑞 𝑝˄𝑞 ↔ 𝑝˅𝑞

8. Legea negării implicației: 𝑝 → 𝑞 ↔ 𝑝˄𝑞.

𝑝 𝑞 𝑝→𝑞 𝑝→𝑞 𝑞 𝑝˄𝑞 𝑝 → 𝑞 ↔ 𝑝˄𝑞.

I.3 Mulțimi, incluziunea mulțimilor, egalitatea mulțimilor

Exemple: Prin enumerarea elementelor fie mulțimile 𝐴 = {0, 1, 2, 3} și 𝐵 =

Pentru a arăta că un element se află într-o mulțime se utilizează semnul de apartenență

În definirea unei mulțimi se folosesc și diagrame:

Incluziunea mulțimilor: 𝐴 ⊂ 𝐵 . Mulțimea 𝐴 este inclusă în mulțimea 𝐵 dacă toate

𝐴 ⊆ 𝐵 . Mulțimea 𝐴 este inclusă sau egală cu mulțimea 𝐵 dacă toate elementele

Egalitatea mulțimilor: 𝐴 = 𝐵. Mulțimea 𝐴 este egală cu mulțimea 𝐵 dacă 𝐴 ⊆ 𝐵 și 𝐵 ⊆

Demonstrație: Reflexivitatea – orice mulțime este inclusă sau egală în ea însăși: 𝐴 ⊆

Demonstrație: Reflexivitatea – orice mulțime este egală cu ea însăși: 𝐴 = 𝐴 ↔

Simetria – dacă mulțimea 𝐴 este egală cu 𝐵 atunci și 𝐵 este egală cu 𝐴 : 𝐴 = 𝐵 ↔

Tranzitivitatea – dacă mulțimea 𝐴 este egală cu 𝐵 și 𝐵 este egală cu 𝐶 atunci 𝐴 este

Pentru exemplele 𝐴 = {0, 1, 2, 3} și 𝐵 = {0, 𝑎, 2, 𝑏, 𝑐}, 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴) = 4 și 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵) = 5.

Mulțimea părților unei mulțimi

𝑀 mulțimea tuturor submulțimilor lui 𝑀. 𝒫(𝑀) = {𝐴│𝐴 ⊆ 𝑀}.

Exemplu: Dacă 𝑀 = {1, 2, 3}, 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝑀) = 3 atunci

I.4 Operații cu mulțimi

Definiție: Se numește reuniunea mulțimilor 𝐴, 𝐵 mulțimea notată 𝐴 ∪ 𝐵 ce conține

Propoziție: Oricare ar fi 𝐴 și 𝐵 două mulțimi 𝐴 ⊆ 𝐴 ∪ 𝐵 și 𝐵 ⊆ 𝐴 ∪ 𝐵.

Exemplu: Dacă 𝐴 = {0, 1, 2, 3} și 𝐵 = {0, 𝑎, 2, 𝑏, 𝑐} atunci 𝐴 ∪ 𝐵 = {0, 1, 2, 3, 𝑎, 𝑏, 𝑐}.

Definiție: Se numește intersecția mulțimilor 𝐴, 𝐵 mulțimea notată 𝐴 ∩ 𝐵 ce conține