You are on page 1of 228
tie’ A CAP, LIWtt DE TRANSNISAE 1.Introducere 1.1 Clasificerea antenelor Alegerea unui criteriu de sistematizere a materi- alului informativ privind antenele este o problemi interesant# .C&rtile de vopulerizare referitoare 1a antene s-eu ocupet in general de prezentaree diferi- telor tipuri de antene gi mai putin de clasificarea lor.Astfel constetim adoptarea succesivd a unor cri- terii diferite tn aceeasi carte.Exemple: ~dups destinatierantene de receptie gi emisie ~dups lungimea de und&:antene de UL,UK,US,UUS etc. -dup% lucrul pe armonici:antene monoband gi multiband ~dup% 1irgimea de bend%:antene de bend’ ingusti ,de band’ largd si foarte larg¥ ~dup% regimul undelor:antene cu unde stationare (acom date). gi antene cu unde progresive (aperiadice) ~dupi simetrie:antene simetrice si nesimetrice -dup% directivitate:antene directive gi nedirective rdupd pozi fie :orizontale, verticale, inélinate ~dupi formd:liniere,in V,in V intors,in L,in ?,triughi pitrat, romb,cefc,fluture,piranid,dublu con,dis¢ gi con, in crucé,cruce de Kielta, trifol, spirald,etc. dig numiril de elementi activi $i pesivi -dup% dimensiuni:nomale, scuttate,elungite ~dup% tipul liniei de alimentare:monofilaré,bifilaré, coaxiela -dupi sistemil de adeptere a liniei cu antena:in T, in Gama,in Delta,cu linie de adaptare,cu trunchi de linie,cu constante concentrate,cu transfornator,ete. Dupi pirerea noastri,criteriul de clasificare al —— antenelor este linia de’ transmisie din care provin, Antenele se-impart in dow& clase:bucle si dipoli. Antenele bucld provin din linii de transmisi capitul in scurtcircuit.Dipolii provin di transmisie cu capatul in gol. Antenele bucli sunt de dou% tipuri:bucle complete poli gi semibucle.Antenele dipol sunt de dowd tipuri: Himetried (complet) gi semiaipoli. (monopoli)« Combinand antene bucld si dipoli se objin antene complexe cu anumiti parametri inbunitatiti. Deoarece entenele provin din linii de transmisie, pentru a intelege functionaree lor trebuic studiata functionarea liniilor de transmisie. -2- 1.2. LIVIA DE TRANSHISTS 0 linie de transmisie a energiei de radiofrecventé consti din dou conductoare paralele,izolete,aflate la. distanya mick gonperetiv cu lungimea de und& {,cel malt 0,01A (Figeld SS SS ee FigelA . Curentii fn portiunile ou lungimi de 4/2 ale linied, notati cu s&geti, sunt egali gi de sens contrar.Campu~ rile creeate de ei fiind de sens contrar,se anuleaza reciproc,astfel ci linia nu rediaz& unde electromagne~ tice.Indepartand conductoarele liniei,campurile nu se mai amuleaz%iar linia ‘inncepe si redieze unde elec- tromagnetice,deci devine o antend. Antena transformé energia curentului alternativ de radiofrecventi in energia undelor electromegnetice. Liniile de transmisie eu lungimi fizice comparabi- le cu lungimea de und%.Functionarea lor este analoeg%, pani la un punct,cu functionarea circuitelor oscilante. Un circuit oscilent are inductanja i gi capacitatea © concentrate tn bobind-respectiv condensator.Linia de transmisie are “constantele" I si C distribuite de-a Tungul conductoarelor,fiecare portiune de conductor ar€o inducten}i iar intre conductoare exist o ca- pacitate.la un circuit oscilent cémpul magnetic este localizat in bobin’ iar cémpul electric in condensator. Pe linia de transmisie exist’ o uncd de curent gi o undi de tensiune ,care creeazd cAmpuri magnetice si electrice in jurul conductoarelor. Circuitul oscilant rezoneazi pe o singuri frecvent’, _in timp ce peo linie pot exista unde de curent gi ten~ sine de orice frecvente. 1.2.1.Paranetrii liniilor de transmisie Impedanta caracteristicy In fiecare portiune a liniei de transmisie conductoare— le au o mick inductantd L iar intre ele existd o capa~ citate mick C (Fig!2) ~~ mesedncne> 4, Figt2 Energia se transmite de la intrarea spre iegirea li- slei transforsGnducse succesiv gin enengie de camp mas~ netic,exprimata prin formulg 1 ,in energie de camp slecthicsexprinets prin Ceve/3. vtzehefornarea ae Toe -3- ierderj neglijabile,deci energijle sunt egale: /2=C+U'/2,De aici rezultk: U/I=VL/C .Se gtie e reportul U/I reprezint& impedanja,in curent al- ternativ.Deci intre oricare dou% puncte vecine ale liniei exist% o impedant#.Ea se numegte "impedant’ isti -Tmpedan~ te caracteristicd a unei linii depinde numai de distanja dintre conductoare,diametrul lor gi de con- stanta dielectricd a izolatiei dintre conductoare. Inpedanta caracteristicl are aceeasi valoare in- diferent de lungimea liniei seu frecvente de lucru. Impedante caracteristick a liniei paralele cu aer se calouleazdé cu formile: 2,=276+log2D/a junde D este distanta dintre conducfoare iar d este diane- trul_lor.In locul formulei se poate folosi diagrama din Figh3 00/— 70 SHO soa} i? 32 = ae i na Bow “f EE 3 100 Se so : <= 4 é op 30 % , 10 200 dou Ts 67 10 1% 20 30 ovstene deia'es'e atom’ msn fen at stutinm igh3 Fight Liniile paralele cu aer,numite gi Ysciriti" dato~ rité distentierilor,eu impedente de ordinul sutelor de obmi. In apropierea liniilor parelele exist& cémpuri mag- netice gi electrice,care interactioneazd cu obiectele vecine,mai ales cu cele conductoare.Pentru a evite in- fluenta mediului inconjur&tor,s-e inventat linia coa~ xiald,la care unul dintre conductoare are form’ de tub gi il’ inconjoar& pe celdlelt.Campurile existd numai intre conductorul central si tub (care este deobicei o tres& din conductoare),care functioneaz’ ca un ecran. Inpedanta caracteristicd a liniei coaxiele se de~ termina cu formula: 2,=138logD/d ,in cazul izolatiei ou aerysau cu ajutoruf diagramei din fig.4.in timp ce liniilé peralele sunt simetrice (ambelé conductoare eu tensiuni egale gi opuse ca semn fata de pimant),1i- niile coaxiale sunt nesimetrice,tresa fiind la pkmAnt. Coeficientul de scurtare Undele electromagnetice se propagé in spatiu cu

You might also like