You are on page 1of 274
pvomg *4zes oar "189 VTOA HIDOT0uLVa NVHOD ‘D NVOI “30 ‘SO%ef 1092 Coperte : M. POPESCU CUVINT INAINTE Manualul de fald incearcd st réspundd nevoilor de inslruire ale ‘studenjilor teologi de azi, cum si dragostef de activilate misionaré « Biserieii noastre la nivelu) exigenfelor acluale, Acest nivel cere pre~ zenlare mai dezvoltatd, mai adincité integraté a vielii, operelor ei Slinfilor Paringi $1 Scrilorilor bisericesti, decit in manualele Jolosite anterior in scolile noastre teclogice, Volumul considerabil de astizi al malerialelor paltistice si enotma lor varietate, indeosebi in ultimit 40 de ani ; noi colecfii de texte, monogralii, studi, articale, Mlo- legit, traduceri, dieffonare, enciclopedil, apoi intemeierea de Institute Patristice, jinerea de congrese $1 simpozloane internationale de specia- fale cu Acte $i colecjii de comunicdt (Studia Patristica etc.), biblio- graiii bogate (Bibliograph “) ele, Toate acestea impun o Kargire si a Imbogilire remarcobild a manuale- fo potrologie, care tel 1 in citeulatie o mare. cantitate de ‘cunostinfe despre viala si gindirea reprezentanjiior Stintet Tradifit $i ‘a mediulut istorico-cultural in care a apazut si a evoluat aceasta Injormatiile patristice sint, astdzi, de o bogatie, varletate si uti late deosebite in domeniul circwlafiet textului biblic, al istoriei erestine si universale, af doctrine! dogmatice si morale, al filosotiel, aunt numide de stiinfe, al iormdrii spiritualitajii europene, et al artei, al mentalitétii pégine in perfoada de declin a imperiului roman, Prin sludierea Stinjilor Parin{i de Ia Dundrea de Jos, in perioada daco- romand, patrologi romani si nu numal ei au contribuit Ja identiticarea genezei poporulul roman, prin documente narative de valoare, corobo- rale cu elemente epigrafice si arheologice din spafiul carpato-di iano Aproiundarea studiilor patr cari istorice si crea{ii spirituale actuale en: 1. Adopiarea erei acluale {crestine), respectata de toat planeta, eré elaboralé de daco-romanul Dionisie cel Mic. 2. O nou vielune In istoria fumii, intruchipald in spe- ranfd, mung, rugdciune, creajie si progres (epectasis). 3, Stinfit Parin}s prejuiese popoarele, tise barbare, ciirora Je creoaaa culturd prin inv de alfabete si literaturt najfonale (Uitila, Mezrob, Pahomle et). 4. Lte~ ratura patristicd cultivé un ecumenisin real, promovind apropietea si unirea Bisericilor prin Sinoade ecumenice, schimburi de vizite, circalatie “iawouny odo nrauoussod yofomous v ‘osaqopod UND sade UIp ‘NOISE “d alifopiog “pt 09 aaUeLy ep 5 sop WoHDaTieD UIP “(woAT DY ap) 14D) soaunos usp ns *(alj20g UIP “soyosuty ‘] 02 ayepEmy “omxar #8 somodopndog. song oo wn 20 ap (sono "1 omadoPHeDg 7S Hd ‘uuowy “gy 'yoand °y 'o1f0NqUT ap “e * ° a’ ‘uouDyy '@ ‘remaquazog “O yereunqly °S ‘uaqsony “p soUDqTy “eT 4 ‘fysaoroty 'D ‘somrodopodng "1g "etpadoyoue pyni94ep® 0} no ‘souppog g ‘osadog “i “ Jnsayonpze7 20:81 “Ry "MaS2914F# ‘nuopaqug atpoueyp ‘wr4ey’ no epopunsozdd mpnys 18 axoruoUl

You might also like