Catton aia Art. 1465-1470 ‘Art. 1465. Arendasul ce ise trebuie s& dea celui ce vine dupa dénsul ‘ncaperilé cuvincioase si alte inlesniti pentru muncile anu urmeétor, siviceversa, arendasul ce vine trebuie sa lase celui ce ieee incdperils Cuviincioase i alte Tlesnisi pentru consumarea furaielor si pentru stréngerea recotelor co ar fi mai rimas a se face. fiunea IT Arendare pe fructe ‘Art. 1466. Dispozitile In genere pentru locatiunea lucruilor si in Particular pentru arendarea pe bani se aplici sila arendarea pe fruct, ‘cu modificarle urmatoate. Art. 1467. Daed arendéndu-be mosia s-a stipulat ca arenda sa se plateasca in 6 parte din fucte, orice subarendare esto opritd, dacd fhu s-a permis anume (C. av. 1418). Art. 1468. Urtnand subarendare nepermisd, proprietarul are drept de 4-81 lua Ind folosinta mosiei sale si de afi salisfacut de daune Interese ce ar proveni de la neindeplinivea contractull Art. 1469, Pierderea recoltei, prin cazur fortuite, In tot or in parte, cade in sarcina ambelor part, fara a da drept nici uneia din ele a ‘rage la raepundero pe cealalt. ‘Nu va frivi ins pe proprietar pierderea recoltel dupa strangerea 1, daca arendasul s-a fost pus In Intérziere cu trédarea’ cavenite acell Capitolul V Despre locatfinea lucrrilor Art. 1470. Exist tei felur de tocatiuni a luca 1. aceea prin care persoanele se obligi a pune lucracie lor in senviciul altora; 2, aceed a cirausior sia capitailor de cord care se insdrcineaza ‘eu tranpontd persoanelor ¢au a lucrurior, 3. aceea a intreprinzdtorilo de lucrari(C. civ. 1412, 1413, 1471, 1479 si umm, 1478 si umm.) +. Cu piv la locaiunea la care se refer pct din a, 1470, a se odo Cod munci~Legea nr. 10, 8.01 mv. 140/1 decembrie 1872, Predera‘Art 1471-1475 Cartea a wha 2. Cu piv a ocaiunea ta care se tetera pet. 2 cin art. 1470, vedes ~Codul comercial —Decietur, 1236/1887, publcatin MOF. 31/10 ‘mai 1887, cu modiae uterioae (an 418-441), ~ 0. U. G. nr, 12/1888 pinvnd trangponul pe eae farate romaine 3 ‘eorganizarea Societal Nationale a Calor Fatate Romane, publica in Mot. rs. 254/3iule 1898, aprobata si modal pin Lages mr. 8919 ubica in MOL er. 2477 uni 1999, Cod aetian publeatain MOF rr 208/28 august 1997, aprobald si mociscata prin Lega ne. 190/2000, publica in MO 985181 sale 2000 ‘Art. 1471, Nimeni nu poate pune In serviil alti luerarile sale decat pentru o intreprindore determinata sau pe un timp marginit(C. civ. 5, 1411, 147291 urm), Pinta 70 in Coc munci~Legea my. 10,8.0F.ne. 140 dacembrie contract de munca poate finchoiat spe duraténedelormial. Ih i a2, contrac poate f decticut Tn conde prevlzute prin at. 128 in Cee mune ‘Art. 1472,Patronul se crede pe cuvantul eu Pontru cétimea salarulu Pentru plata salariuiui anului exprat si pentru aconturile date pe nul curgator. Teatul at 1472 a fost imp abrogat prin art 43 al Le Contatetr de muncé ~ promulgata cu Decteul nr. 990, M.O% nr. 74/5 prio 1923 ‘Art. 1473. Dispozitile din capul despre depozit si sechestru relative la stapani de hotelui se vor aplica sila earaugi si capitan de corabi, intrucat priveste paza si conservarea lucruriorincredintate lor (C. iv. 1080, 1474 si umm, 1522 sium, 1623 si um). Art. 1474, Cardusi si cpitani de corabil sunt rsspunzitori nu numai Pentru lucurile ce au incarcat n bastimentul sau carullo, dar si pentru ‘acelea cel sau remis in port sau in magazinale de depozit, spre a fi Incacate in tastimentu sau carl lor ‘Art. 1478, sunt réspunzitori de plerderea si stricdciunea lucrurlor Incredintate lor, c&nd ei nu probeazd ci s-au pierdut or sau stricat «in cauz& de forta majora sau cazuri fortuite(C. civ. 1089, 1156). {Ase vedea i Codulaerian ~ 0, . rs, 28/1997, pubheata in MOI. ne. 208/28 august 1997, aprobald $1 modineata pr Legea nr. 1302000, publica in MLO nr, 95531 tulle 2000 ‘Art. 1476: Intrepri trobvie ting unr Insdircineaza (0. oi ‘Ao vedes de ‘Art. 1477 jtreprin si patronii bastim particuare'®, cara ‘Ase vodea 9 romne sreorga MOL ne. 2540614 publcatan Mot Ant. 1478. Cand ‘ca el si puna num materia (C. civ, 144 Ait, 1978. Cand lu chip, Inainte insad ‘numa daca comite sium, 1156, 1335 ‘Art. 1480. Cand me daca lucrlpiore, urmat din culpa sa. ‘Art. 1481. in cazul culpa lucratorul, sf intarziat de ai Pretinde salariul sai Viciu al materiel. ‘An. 1482.Cande multe bucal, verti Pentru toate parti ‘proporta lucrulu ‘Art. 1483. Daca, it ispravit cladirea nt ‘unul fi altul se ot + Dapoa romatve| 1 Contaceazs cu 1 oat pus in nr‘hse vedea de asemana nota 2 de a ar. 1470 ‘Art. 1477 lntreprinzatorl de transportur side tr si patronii bastim: int supusi si la regulamentel particulare'™®, care au putere ntre dangit ¢ cllalti cet svi transportl pe cil ferate eat prin Legea n, 89/1989, Art. 1478. Cind se comite civ pun numai Iu [Ant 1479. Cand lucratoru chip, inainte ined de a se tridat, dauna ramane in sarc fhummai daca comitentele aint a primi (C. civ ‘art. 1480. Cand meseriagul pune numa lucrul siu, sau industria sa, daca lverul piere, dauna nu cade in sarcina lui decdt mumai daca va fi desi tara culpa luc nai at tradat $8 f intarziat de a4 veriica, meseriasul nu are pretinde salarul u, afar nummal cand lucrul a pierit din cauza unul Art, 1482, Cand e vorba de un lucru -au care are mal multe pate face in iprezuma fcuta pentru toate parte leratrulu in propor Iucrull facut ‘Art. 1489. Daca, In curs do 1 clidirea unui edifelu sau facerea unui alt lueru inser unul of alt se drdma In tot orn parte, sau ameninta Inv