ARTA DE A REUSIIN VIATA ccsssssscssssssssssssnssssssssssssssaisensisenssncssoesssnssssssssssssaaaiasasisnasaccsnsssssaise®, ARTA DE A INFLUENTA OAMENII....cssssssssssssssssssssssssessesestsssssscsseseeseetissssssssssssssssssssssissssse a 'LUEN EN 2 CAPITOLUL L- Daci vreti si adunati micrea nu risturnatistupy 2 CAPITOLUL Il- Marele secret, CA JL I = Sti nin CAPITOLUL Ii - Daca nu veti urma acest principiu.,.. cu atét mai rau pentru dv. 24 CAPITOLUL IV ~ Vreti st : Hout? Este f 25 ‘CAPITOLUL V - Cum si-i cointeresim pe oameni ? 30 CAPITOLUL V1- Cum si plicem imediat? 31 CAPITOLUL Il Un mijloc fara gres de a-ti eaeaaie Cae eect 31 CAPITOLUL IIL, Cand CAPITOLUL V_ Secretul lui Socrate. 44 Ba V1- Supapa de sigurant . 45 pecleaeritctaertal pein wee agin 2 48 CAPITOLUL VIII - Tati o formuli SAU A-LIRITA, 55 CAPITOLUL I Davi eine i 35 CAPITOLUL Il Cum si criticati fir a va crea anti atii SO “APITOLUL Ill - Vorbiti mai inti v4 a7 CAPITOLUL IV -Ninanui mi DT aiceaaah 1 CAPITOLUL V - Crutati amorul propriu al interlocutorului vost 58 CAPITOLUL VII - Aritati omului cd aveti incredere in el si se va strdui s-o merite 59 CAPITOLUL Tl Luati-i pe oameni aga cum sint 62 CAPITOLUL Ill - Faceti aceasta si in curind veti pomni spre Ren 2 CAPITOLUL IV _- Vie usor si facet fericiti pe cei din jurul Dv. 3 CAPITOLUL V Ce impresioneazi o fem eie as OFDALE CARNEGIE Arta de a reusi in viata 6 _ mijloace pentru a castiga simpatia oamenilor 9 mijloace pentru a-i aduce pe altii si gandeascé la fel cu dv. 12 mijloace de a-i indrepta pe oameni fara a-i ofensa si a-i supra. ARTA DE A INFLUENTA OAMENII PARTEA | ARTA DE A INFLUENTA OAMENII CAPITOLUL I - Daca vreti sd adunati mierea nu rasturnati stupul in primAvara aceea, orasul New-York asisté la cea mai senzationala vanatoare ele oameni ce s-a vazut vreodata. Dupa saptamani de cercetari, "Two Gim" Crowley, omul cu doua revolvere, asasinul, gangsterul care nu fuma si nu bea, fu prins in cursa in apartamentul iubitei sale din West End Avenue. O suta cincizeci de politisti il asediaré in ascunzatoarea lui de la ultimul etaj al imobilului! Facand gauri in acoperis ei incercara sA-1 oblige s& ias& cu ajutorul gazelor lacrimogene. Apoi, asezaré mitralierele pe cladirile invecinate si, timp de mai bine de un ceas, unul din cartierele cele mai elegante ale New- Yorkului rasund de suierul gloantelor si de paraitul mitralierelor. Ascuns dupa un fotoliu, Crowley tragea fara incetare asupra politiei. Zece mii de spectatori surescitati urmareau batdlia. Nu se mai vazuse nimic asemanator pe strazile New-Yorkului. Dupa ce |-a prins, seful politiei, Mullrooney, a declarat: “Omul acesta este unul dintre cei mai periculosi criminali pe care i-am cunoscut. Ucide pentru nimic". Ce gandea Crowley despre asta ? De pildd, s-a aflat ca, in timp ce impuscaturile se inteteau in juru-i, el scria o scrisoare destinatd acelora ce-i vor gasi cadavrul. Sangele scurs din ranile ce le avea pdtau in rogu hartia. In scrisoare el afirma urmdtoarele: "Sub vesta mea bate o inima obosita, dar buna si care n-ar face rau nimanui". Cu putin inainte de acest eveniment, Crowley se gasea la tara, aproape de Long Island. Un politist s-a apropiat de masina lui si i-a zis:_,,Arata-mi permisul dumitale". Fara a spune o vorba, Crowley si-a scos pistoalele si I-a ciuruit pe nenorocit cu o grindina de gloante. in timp ce politistul se prabusea, banditul a sarit de la volanul masinii sale si, luand arma acestuia, a mai tras un glonteasupra corpului deja inert. Acesta era asasinul care declara senin cd: "Sub vesta mea bate o inima obosit&, dar bund si care n-ar face rau nim&nui" Srowley a fost condamnat la scaunul electric. Cand a sosit ziua osandei, la Sing-Sing, poate ganditi ca a zis spasit "lata-mi pedeapsa pentru a fi ucis". Nu, el a exclamat: “lata, sant pedepsit fiindcd am vrut s8 ma apr’. Morala acestei povestiri este cd "Two Gun" Crowley nu se socotea defel vinovat. Este aceasta o atitudine extraordinaré la un criminal ? Dac& asa ganditi, atunci ce spuneti de urmatoarea marturisire: "Mi-am irosit cei mai buni ani ca s& daruiesc placeri si distractii oamenilor si care mi-a fost rasplata ? Insulte si viata unui caine haituit!" Cine spune asta? Nimeni altul decat Al Capone, fostul inamic public nr. 1, cel mai sinistru sef de banda care a ingrozit vreodata Chicago-ul. Capone nu se condamna singur. El se socotea un adevarat binefacdtor public, un binefaic&tor neinteles, tratat cu nerecunostinta. Acelasi lucru il spunea si Dutch Schultz inainte de a c&dea sub gloantele gangsterilor din New-York. Dutch Schultz, una din bestiile cele mai inrdite, cele mai notorii din New-York, a declarat, in cursul unei intrevederi cu un ziarist, c& este un binefacdtor public. Si o credea. Am cAteva scrisori foarte interesante ale d-lui Lawes, directorul faimosului penitenciar Sing-Sing. El ne asigura c& "putini criminali de la Sing-Sing se considera raufactori. Ei se cred la fel de normali ca si alti oameni. Ei rationeaz’, explica, va vor spune de ce au fost obligati sa sparg’ o cas& de bani sau sd apese pe trdgaci. Printr-un rationament logic sau amagitor, cea mai mare parte a lor se stréduieste sa justifice in proprii ochi actele antisociale comise si declard dezinvolt c& intemnitarea lor este absolut nedreapta. Daca Al Capone, "Two Gun" Crowley, Dulci" Schultz si toti ticdlosii inchisi se considera nevinovati, ce gandesc despre ei insisi oamenii pe care-i int&lnim in fiecare zi? Regretatul John Wanamaker, proprietarul marelui magazin ce-i poarté numele, mArturisea odata "De treizeci de ani am inteles c& a critica pe cineva este inutil Mi-e greu s&-mi indrept propriile defecte, dar sé m8 mai chinuiesc pentru faptul c& oamenii sint imperfecti si ca Dumnezeu nu a socotit ca trebuie sa imparta tuturor la fel darul inteligentei". Wanamaker deprinsese de timpuriu aceasta invataturd. Eu am luptat timp do 0 treime de secol inainte de a observa prima licarire a acestui adevar: in 99 la sut& din situatii omul se socoteste nevinovat, oricare ar fi enormitatea greselii sale. Critica este desart pentru c& ea pune individul in defensiva si-l impinge s& se justifice. Critica este primejdioasa fiindcd ea raneste amorul propriu si starneste ranchiuna. in armata german, un soldat nu avea dreptul de a depune o plangere imediat ce a fost ofensat. El trebuia intai s8-si indbuse furia si sd se calmeze Daca isi formula reclamatia imediat, era pedepsit, in numele a tot ce este sfant, de ce nu avem si noi o astfel de lege pentru parintii mustratori, pentru femeile pl4ngarete, pentru patronii irascibili si pentru intreaga hoard’ odioasé de nemultumiti lat&, de exemplu, scandalul petrolului de la Tenpot Dome. Timp de mai multi ani jurnalele au frematat de indignare. Nimeni nu-si amintea sa fi vazut vreodat& asa ceva in America. lat& faptele: Albert Fall, ministru de interne sub guvernul Harding, a fost insarcinat s& arendeze terenurile petrolifere ale