«et ® RADIOPROTECTIA IN ODONTO-STOMATOLOGIE NOTIUNI DE RADIOBIOLOGIE Razele roentgen sunt radiafii ionizante, adict transferd energie materiei vii pe care o strfibat, avind energie suficient pentru a smulge un electron al unui atom dintr-o struc- tur molecular (fenomen de ionizare). Alte radiatii sunt neionizante, ca de exemplu: undele radioelectrice, razele ultra- violete, razele infrarosii, lumina vizibilA ete. Actiunea RX asupra materici vii constituie efectele biologice. Primele efecte biologice ale RX, relativ minore, constatate dup expuneri repetate de cAteva minute fiecare, au fost depilarea si.dermatita, iar 1a Congresul international de _medicind de la Moscova, din’ 1897, s-a prezentat un prim studiu sistematic al primelor 50 de accidente survenite in lume dup 1886 (nu se stia despre actiunea RX asupra organelor profunde si hematopoietice). Primele yictime ale RX au fost fizicieni, medici si tebnicieni, astfel c& in 1936 erau catalogati 377 de morti. inc din 1898, Societatea Roentgen Britanici formeaz& un comitet care sé se ocupe de studiul efectelor nocive ale razelor X. in 1921, se formeazi British X-Ray si Radium Protection Committee, iar in 1925, 1a primul Congres international de radiologie, este constituiti o Comisie internafionala de protectie impotriva radiafiilor, structurat’ definitiv la al doilea Congres de la Stockholm (1928). Aceasti comisie (C.I.P.R.) are ca scop principal protectia impotriva riscului profesional. 7 Bombardamentele nucleare de a Hiroshima si Nagasaki (1945) si apoi accidentul nuclear de la Cernobil (aprilie 1986) au determinat studii ; si s-au facut rapoarte stiintifice de citre C.LPR., cu noi recomandari privind evitarea efectelor biologice ale RX. La actiunile acestei comisii internationale s-a alaturat si Comitetul BEIR (Biological Effects of Ionizing Radiations) din Statele Unite. Pentru prezentarea unor aspecte de radioprotectie sunt necesare unele precizari: ~ Roentgen-ul (R) a fost prima unitate de masur& utilizaté, care reprezinté o unitate de expunere in aer, intr-un punct dat la suprafata pielii. in Sistemul International (SI), din 1985, roentgenul este inlocuit ca unitate de masura cu coulomb/Kg (C/Kg), astfel & 1R=2,58 x 10* C/Kg. ~ Doza absorbiti reprezinti energia radiatiilor ionizante absorbite de unitatea de masa de substanfi iradiaté. Mai este denumiti doza de iradiere si se mAsoaré in rad. ~ Rad-ul (Rad - radiation absorbed dose), ca unitate de efect biologic, corespunde (aproximativ) unui roentgen (unitate de expunere), dar a fost inlocuit in 1975 de citree RADIOLOGIE PENTRU STUDENTI $I MEDICI STOMATOLOGI Comisia International de Unititi de Misura Radiologic’ - CIUMR, cu Gray-ul (Gy), care reprezint’ doza corespunzitoare absorbtiei energiei de 1 Joule de c&tre Lkg de materie. Astfel, exist relatia: 1Gy = 1J/Kg = 100 rad. Unitatea de m&suri a dozei biologice este rem-ul (roentgen equivalent man), care reprezinti cantitatea de exiergie ionizant&, de orice tip, care produce acelasi efect biologic ca 1 rad de radiatie standard (RX de 250 kV). tn prezent, Sistemul International (SI) foloseste ca unitate de misurd a dozei biologice - Sievert-ul (Si, Sv), care reprezinti doza de radiatie ionizanti care determing acelasi efect biologic ca un Gray (100 rad) de radiatie standard. Deci, actiunea radiatiilor ionizante (cu referire la RX) concretizaté in ionizarea mediu- Tui strabatut se materializeaz’ prin producerea unor efecte biologice. V. Grancea (1996), in monografia Bazele radiologiei si imagisticii medicale, lucrare de referint’ in radiodiagnosticul actual in tara noastri, sistematizeaz astfel efectele biologice ale radiatiei roentgen: ~ Ia nivel subcelular se produc modificari ireversibile ale ADN, care, afectind genele, pot determina anomalii si malformatii congenitale la descendenti ; ~ Ia nivel celular, moartea mitoticd.a celulei se datoreaza alterdrii materialului ei genetic (ADN, cromozomi) si aceasta se produce dupa iradiere cu raze cuprinse intre 90-200 rad (irad = icGy); ~ la nivelul fesuturilor, efectul iradierii este dependent de ritmul de diviziune (indice mitotic”); cu cat acesta este mai mare (fesuturi hematopoietice,-fesutul tumoral malign), se produce o depopulare mai rapida (dar se pot popula la fel de rapid). Tesuturile cu indice mitotic sc&zut nu vor suferi modificéri morfologice aparente ; ~ la nivelul organelor Toleranta organelor fat de iradiere este direct dependenta de toleranta fesutului vasculo-conjunctiv pe care il posed’. Astfel, doza maximd toleratit, care nu produce modificéri ireversibile, este cuprins’ intre 1600-1800 oGy, in administrare unic3 (sau fractionatd). G Cand aceastt doz este depasita, se produce degenerarea fibroasi a fesuturilor con- junctive si alterarea (ireyersibil’) a tesuturilor vasculare ; = la nivelul organismului Efectele biologice ale iradierii depind de marimea dozei administrate si de volumul expus, din organism. Aceste efecte biologice produse de iradiere (prin raze roentgen) sunt incadrate in wboala de iradiere”. Se consider’ ci: ~ Iradierea acuti 2 tatregului organism uman cu o dozd de céteva mii de cGy produce moartea acestuia in cdteva zile, iar cu o doz de 1000 cGy moartea survine in cdteva ca rezultat al efectelor biologice ale iradierii, foloseste pentru ive - ,,doza letalA maximA” (doza letala 50%). duce moartea [a jum&tate din populatia expusé iradierii, in 30 de la 350 cGy (existand o mare variabilitate individuald).| | | RADIOPROTECTIA IN ODONTO-STOMATOLOGIE @ ~ Iradierea repetatt, cu doze mici, va produce efecte biologice dupi un interval de timp mai lung (perioada de latenj%) si acestea constau in: scurtarea nespecifica a vietii, carcinogenez si anomalii genetice la descendenti. NIVELELE ACTUALE DE IRADIERE A POPULATIEI UMANE Colectivitatea umani este supus’ unei iradieri determinate de fondul natural si de diferite surse artificiale, reprezentate de procedurile radiologice medicale (radiodiagnostic si radioterapie), surse industriale si militare din cercetare, radiatii gamma si radioelemente artficiale. Fondul natural de iradiere a populatiei include ca surse principale radiatia cosmic si radioactivitatea solului (teluricd) si variazi in functie de regiunea geografic’. Asfel, in Roménia, acest fond natural de iradiere este de 1,25 mSi (125 mrem) pe an si pe locuitor (in Franta este de 2,4 mSi). Iradierea populatiei prin surse artificiale nu trebuie s% depiseasc% iradierea deter- minaté de fondul natural (in fArile dezvoltate iradierea medicald este de 0,4-1 mSv/an/ locuitor). Pentru evaluarea nivelului global de iradiere, se foloseste parametrul ,,doza cu semni- ficatie genetic” (D.S.G.), care se raporteaz& pe an si pe locuitor (in f&rile dezvoltate doza medie de iradiere este cuprins’ intre 2,8 si 3,4 mSv). in legislatia tari noastre sunt admise urmitoarele doze maxime : ~ 5 rem/an (0,05 Sv) ca iradiere general pentru cei expusi profesional ; ~ 1,5 rem/an (0,015 Sv) pentru persoanele expuse ocazional ; = 0,5 rem/an ( 0,005 ‘Sv )-pentru restul populatiei ; in Roménia, este admis& aceeasi doz ca in toate tfrile europene, iar in Statele Unite doza admisi este de 0,075 Sv, Ca gi in alte specialitati, si in odonto-stomatologie, aparatura medical este sub controlul C.N.C.A.N. care autorizeazi amplasarea, montarea, functionarea si legifereaz’ norme precise de radioprotectie (pentru pacienti; medici, tehnicieni si mediu eee 1 produse de curentul electric, leaz& aparatura roentgen in doze mici, dar repetate (iradiere corul dozimetrelor, este obligatorie, de sinitate a 4500/mme si/sau a trombocitelor sub fnitiy, activitatea in mediu ionizant a persoanei 985) considera c& se primesc urmtoarele doze de afiilor dentare si pentru masivul facial (pentru 0 . canini, premolari, 3 rem peritru molari inferiori, 4-6 rem A.TM., 2,3 rem pentru o radiografie a sinusurilor anterioare ale fefei. Acestea sunt valori orientative, deoarece dozele primite sunt in functie de: parametrii aparatului, calitatea filmelor, calitatea substantelor de developare etc. —s—