Obiectul contabilitatii 2.1. Conceptii cu privire la obiectul contabilitatii Natura gi societatea, fenomenele si procesele din cadrul acestora sunt cercetate de diferite sciinge, pentru a le cunoaste gia le ingelege. Fiecare sting’ studiaza un anumit domeniu de cercetare, domeniu ce se coneretizea~ 2X intr-un obiect de studi. Definirea obiectului unei stiinge prezinti o important deosebit3, prin aceasta se indica in mod precis sfera preocuparilor sale si ise fixeaz locul pe care-I ocupi in procesul cunoasterii umane. Obiectul contabilitagit rispunde la intrebarea ce studivz contabilitatea sau care este ,materi care se fnegistreaza in contabilitate. Obiectivul contabilitagi se referi a scopal urmarit de actorii de pe piata informatiei contabile: producitorii utilizaro- rii, normalizatorii si auditorii de informagii contabile, In esenja, obiectivul contabi- Tiviti este de a furniza informagi utile’, Obiectul contabilitatii s-a conturat pe parcursul secolelor, ca produs al unei acti- vitii practice si teoretice indelungate gi perseverente. Definigia obiectului con- tabilitaqii im partida dubla a evoluat lent, sinuos, discret dar sigur? 1 Mati. gicolectiv, Aspect teoretice practice, Editura Alma Mater, Cluj Napoca, 2005, pag. 2 Matis, Baciu A, Bazelecontobiltai Edita Risopent, Cluj-Napoca, 2001, pag.27.42 Bazele Contabilitaii Prima definitie a obiectului contabilitatii in partida dubla apartine ealugirului franciscan Luca Paciolo, formulata la Venetia, in anul 1494, in lucrarea sa ySini- ma di Arithmetica, Geometria, Proportion et Proportionalita’, in care include »Trac- tatus particularis de computis et scripturs’. Bl consider ca obiect al contabilitiii tot ceea ce dupi pirerea negustorului fi apartine pe lume, precum si toate afacerile mari si mirunte in ordinea in care au avut loc.” Pornind de Ia aceasta definigie a lui Luca Paciolo, in evolufia istoried s-au purtat numeroase discuti si controverse gi s-au emis diferite concept sau teorii cu privire la obiectul contabilitigi in partida dubla, fick insi ca vreuna dintre ele s& se bucure de adeziunea unanima. in general, exist’ un consens asupra faptului c& in contabilitate se ,inregistreaz’, claseaz’ si regrupeaz’ informatie referitoare la migcirile de valori avand ca origine activititile ensititi” cu scopul furnizisii de informatii care si reflecte situatia enti- iii gi rezultatele acesteia Controversele care persist in literatura de specialitate gi care influenteaz practica din domeniul contabilitafi, se refer la clarificarea notiunii ,situatie” gi la precizarea Hispunsului la intrebarea Care situate, situafia juridied situatia economica sau sitafia financiara?. ‘Contabilitatea a aparut din nevoia de a raspunde in plan informational si decizional 1a problematica gestiunii misearilor de valori economice autonomizate pe persoane fizice sau juridice. Structurile caitative folosite pentru a personifica aceasta separare au fost, dupa caz, cele de avere, fonduri, patrimoni si mai recent cele de resurse economice? controlate de entitate. Conceptiajuridica cu privire la obiectul contabilitati Concepfia juridici este dominati de scoala germana de contabilitate si pomeste de Ia ipoteza ci nu faptele administrative sunt reflectate si controlate prin contabilitate, i patrimoniul unei entitifi. Patrimoniul este definit prin prisma drepturilor si obli- gatiilor pecuniare impreuni cu bunurile economice corespunzitoare. Aceastl conceptie se bazeaza pe ideea de schimb susjinand ci in contabilitate se inregistreaza egalitatea de schimb din patrimoniul unei persoanes Susfinatorii conceptiei juridico-patsimoniale prezinti realitatea economic prin prisma raporturilor juridice, subordondnd economicul fafa de juridic’, desi faptele economice determing relatile juridice Potrivit conceptiei juridice contabilitatea elaboreaza si aplici postulate, principii, norme si procedee cu ajutorul cirora se asiguri evidenta, calculul, analiza si con- trolul in expresic valoricé a existentei si starii, precum si a migcarii si transformarii patrimoniulu. Elementele patrimoniale sunt reflectate in contabilitate: + in expresic valorici (cuantificarea monetari); ‘Capron M. Contabiltorea in perspectivd, Edtura Humanitas, Bucuresti, 1994, pag. 53. Coase 8, Contabilitate genera, Edtura Moldova, lag, 1995, pag. 94 Calin 0. Ristea M. Bazele contabti, altura Didactcas Pedagogies, Bucuresti 2004, pag. 6-7. lacobescul, Sorescu Al, Curs de contebilitate comerciola, Bucuresti, 1923, pag. 12 Classe 8, Opt, pag. 101CAPTOLUL 2 Obiectul contabilitati 43 «+ pe titulari de patrimoniu (principiul entitati); + pe perioade de gestiune (independenta exercitiilor, continuitatea actvititi); + pe bazii de documente justificative (justficarea faptelor). Diviziunea muncii $i autonomia gestionari a agenfilor participanti la circuitul eco- nomic impun separarea patrimoniala a resurselor economice ale entititi si a re~ zultatelor obsinute. Apare astfel patrimoniul ca structurl economici gi juridiet de apropriere si gestiune a valorilor materiale si binesti entra ca un patrimoniu sf existe sunt necesare dow elemente interdependente: - 0 persoani fizici sau juridicd ca subiect de drepturi si obligatis - bunurile economice, ca obiecte de drepturi si obligati in plan contabil, patrimoniul reprezinti totalitatea drepturilor si obligatiilor cu va- loare economici, apartindnd unei persoane fizice sau juridice, precum gi bunurile la care se referi, PATRIMONIUL ‘JURIDIC Bunurl economice ‘ca obiecte de drepturi si obligati Drepturile si obligatiile evaluabile in bani evaluabile in bani (Titular de (cauzele stpaniri (realtatea petrimoniu) realitSti economice) economicd) 2: Strucurapatrimoniulu defnitin sens juridic, Ecuatia patrimoniului are urmitoarea forma: BUNURT, ECONOMICE =] prepturr | +| oBticatir Bunurile economice in calitatea lor de obiecte de drepturi si obligatii formeaza sub- stanfa materiald a patrimoniului. Ele se identificd cu mijloacele de actiune ale unei entititi si se prezinti sub forma de terenuri, cladiri, construcfii, masini, utilaje gi instalafii, mijloace de transport, mobilier, stocuri de materi prime si materiale con- sumabile, stocuri de mifuri, ambalaje, disponibilita Bunurile economice au o laturi existential gi o laturi economica. Din punet de vedere existential se deosebesc: «+ bunuri corporale (bunuri materiale); + bunuri necorporale (creante, brevete,licente, concesiuni, marci ete); 8 Glin Ristea M, Op cit, pag. 7.