Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Irina Holdevici - Atacuri de Panica PDF

    Uploaded by

    Didona Theodorescu
    38 views26 pages

    Original Title

    irina holdevici - atacuri de panica.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    38 views26 pages

    Irina Holdevici - Atacuri de Panica PDF

    Uploaded by

    Didona Theodorescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 26
    Vv Psihoterapia cognitiv-comportamentala a agorafobiei si a atacurilor de panicd Atacurile de panicd sunt definite ca reprezentand aparitii bruste sau intensificiri bruste ale amietafii, acompaniate de cel pufin 4 pana la 13 simptome somatice si/sau psihice (Manualul Diagnostic si Sta- tistic DSM IV, APA, 1994). Simptomele somatice mai frecvent intdlnite sunt: palpitatii, ame feli, transpirafii abundente, senzafie de sufocare, dificult’ in respi- rafie, tremor si senzatie de derealizare, iar simptomele psihice se re- fer mai ales la teama subiectului ci va muri, ci va face un atac de cord sau un atac cerebral, c& se va sufoca, va lesina sau va muri. Exis- {4 gi situafii in care se manifest mai pufin de 4 simptome, gi in acest caz avem de-a face cu atacuri cu simptome limitate (Wells, 1999). Observatiile clinice au evidenfiat atacuri care apar in anumite sid tuafii, in timp ce altele au tun caracter spontan, declangandu-se p din senin. Pentru a putea diagnostica tulburarea de tip atac de pani- cd in conformitate cu criteriile DSM IV (APA 1994) este necesar ca st biectul si fi suferit cel pusin doua atacuri de panic recurente gi asteptate, urmate de o perioada de aproximativ o lund in care acest si-gi fi facut griji permanent in legaturd cu posibilitatea aparifiei w nou atac sau in care s-au produs modificiri evidente in sfera compo) tamentali legate de aparifia atacurilor respective. in terapia atacurilor de panica este necesar sa se aiba in vedere 4 excluderea unor factori organici, care se refer la consumul de cof ni sau amfetamine, stiri de intoxicafie sau hipertiroidie. Subliniem, de asemenea, faptul ca fenomene asemanatoare cu ati cul de panica pot aparea gi in cursul altor tulburari anxioase, cum 4 fi fobia social sau claustrofobia, atunci cind pacientul se conf cu situafiile anxiogene. in uncle cazuri, atacurile de panica se manifeg noaptea, ca ostare dea Exista i anulfi agora cuatacuri d tand situas fapt ce cont Agorafo tic (DSM cand se afla sau in care 1 atac de pan ~~ Acum 1( primul atac picioarele, senzafie de fiind mereu $h,,Ce pots ortamentala a » panicd ezentand aparifii bruste niate de cel pufin 4 pani nualul Diagnostic si Sta- ite sunt: palpitafii, ame- care, dificultafi tn res imptomele psihice se re- ri, c& va face un atac de legina sau va muri, Exis- je 4 simptome, limitate (Wells, 1999). care apar in anumite si le panici recurente gi ativ o hind tn care a osibilitatea aparifiei active. sar si se aiba in vede hipertiroidie. ene asemanatoare Cu :iburari anxioase, 1d pacientul se cor rile de panicd se PCC a agorafobiei gi a atacurilor de panica 2 noaptea, cand subiectul se trezeste brusc din somn si este cuprins de o stare de anxietate intens’. Exist gi o strénsa relafie intre agorafobie si atacurile de panic’: multi agorafobici prezinta si atacuri de panic’, dup& cum unii subiecfi cuatacuri de panic’ dezvolti un comportament de tip agorafobic evi- ‘and situafiile in care cred & s-ar putea produce un atac de panic’, fapt ce contribuie la o limitare serioas’ a stilului lor de viafé. Agorafobia este definit’, conform Manualului Diagnostic si Statis tic (DSM IV), ca repreventand anxietatea resimfit de subiect atunc cand se aflé in locuri sau situafii din care ar fi dificil sau jenant s& iast sau in care nu dispune de un ajutor din afara in cazul producerii unui atac de panic situational sau neasteptat. js Acum 10 ani, Lena, 0 profesoar’ in varsta de 26 de ani, a suferit primul atac de panic’. Ea stitea la coad& si dintr-odatd i s-au muiat cioarele, inima a inceput si-i bata cu putere gi a avut o puternick enzafie de ameeal. Din acel moment viafa Lenei s-a schimbat, ea find mereu frimantata de dou’ intrebari: ,Oare mi se va face ru?” Ce pot si fac pentru a evita ca situatia si se mai repete?” Ea a in- Peput si evite toate situafiile din care nu putea iesi foarte repede: s& toreasc cu mijloace de transport aglomerate, cu metroul, cu avio- Bul, sx mearga la spectacole si, in cele din urma, chiar si mearga sin- pe strada. Din cauza problemelor sale ea a trebuit si renunte la

    You might also like