INTERV; TUL PSIHOLOGiC - CADRU GENERAL, m1 curitate. Cand, in anumite 5 . Sorat, oamenii apeleazd automa sec ~An i, met a privirii celuilal nat la gesturi de Stele. ~, acest spatiu i evitare 4 P ilalt, mimica neutra. ; Maximizare a distany intim este Mérimea spatiului intim — » IMObI et Stantet psihologice jpvadarea lui are efecte psihotg Beneral sub 1m — coon di { Frailitate psibologic prefera savgi cine creme. Persoanel Je 1a un individ ta altul si geoit altele intruziunile in spagi ie {ind interlocutory! la lat imide sau cu o anume sreanizeazi pe mai multe zone, fiesq ni Hall (1966) Nhecare < lera ca s) ]. Distanga intima © co functie psihosociala ae ae b) modul indepartat: 15-40 em — exprima inti a fiectiruia ~ se simte parfumul celuilalt Se angetclimiteazA niga” psihologica , se vorbeste i 2. Distanja personal ste in soapta. a) modul apropiat: 45-74 cm - este distant: tnacee de un bi ; = b) modul indepartat : 75-125 em — limite ral, ,spatiul familiar » 5S cm - limit i fiz a jare se desfisoard multe eonvort ita contactului fizic cu celalalt; este zona in ; iri neutre intre persoane relativ apropiate. 3. Distanja sociala a : 5 a) Pig 1,25 m-2,10 m — distanta relatiilor profesionale; de obicei fori sunt separati intre ei de obiecte care marcheazA clar teritoriul social al indivizilor: birou, masa, ghiseu etc. b) ey indepartat : 2,10 m-3,60 m —~ distanta care semnalizeazi ierarhie, nevoie de iniste etc. 4. Distanta publica a) modul apropiat: 3,60 m-7,50 m - semnificd prezenta colectivitajii; locutorul joac& un rol social (de exemplu: profesor - elev). b) modul indep&rtat; 7,50 m si mai mult. Este distanta la care se joaca spectacolele de teatru sau se {in discursuri politice. Discursul este foarte formalizat, inter- locutorii sunt pasivi. a,) Pozitia spagialé. Despre 0 situatie fata in fayi”. Totusi, ‘opozitie, de aprare-atac. Situatia in ¢ -45°-90° acord o mai mare libertate si rivirii celuilalt devine oarecum optionala. qos eon in mod spontan, in cursul unei discufii, jnterlocutorii isi schimb4 pozitia si distanta i iecti i rc&tura afectiva a mesajelor transmise. 7 . ee faniera in care corpurile se ating, se intalnesc, se inde- e er i de stirile emotive side habitudinile eee in ati i transmit i stiri emotive (neliniste, prictenie, sigurant’, ee Ee dintre formele primare ale comunicarii. ee ermie conta — sit ping de informal Ese hovirat,ezitanth, . esi ie Wee ,scuturari” usoarey sacadate? Este r ae a ae cel care intervieveazi nu ofera decat doud degete 2M it cu intreaga sau cel care Inter convorbirea psihologica se vorbeste deseori ca despre pozitia de fay in fata indica, mai degraba, o relatie de are interlocutorii sunt asezati intr-un unghi de un confort sporit fiecdruia, deoarece intalnireaE ABORDARE E rODE CALITATIVE DE A RSONALITATEA. METOL 10 PERSONA\ 3, Comunicarea nonverbala cuvintelor, modulafiilor vocii, corpului, posturilor, gestirily, Comunicam cu ajutorul comunicdm. Chiar cand mu spunem nimi ¢ presiilor mimice. Nu putem si nu esaj transite eloral(i depageste continutul semantic al cuvinteloy care le uilizim. Cercetirile au evidentiat cf in timpul unui ciscurs prec eniat fn fag, % actul acestuia se datoreaza limbajului corporal (postura, gestyy; ee He Se tomului vocii si doar 7% continutului verbal al mesajului trans, (Mehrabian si Ferris, 1967). Aceste procente diferd de la 0 sta Ia alta li corpuluj si tonul vocii schimb’ enorm impactul gi semnificatia ie ae n foarte one situafii este mai important cum spunem decat ceea ce spunem' “'e cate ori un Da” ny inseamna Nu” sau invers, in functie de felul in care aceste cuvinte sunt spuse? Cand cuvintele sunt continutul ,,digital” al mesajului, posturile, gesturile, expresiile mimice formeaz contextul; iar acestea impreun& - continut gi context ~ asigura semnificajia comunicarii. , In continuare, vom prezenta cAteva din elementele cele mai importante ale contextului (A. Guitiet, 1990). a) Teritoriul, Biroul este un spatiu privat, personalizat. Modul in cate cineva strain are acces in acest spatiu este incrcat de semnificatii psihologice: usa este mereu deschis& sau nu? ; pentru a intra este nevoie sA se stabileasca o intalnire cu cAteva zile inainte ? Spajiul in care se desfasoara interviul psihologic sau consultatia nu este un loc neutru, Interviul se poate realiza in biroul psihologului sau la domiciliul clientului siu, Cele dou’ situasii pot fi interpretate diferit. Spatiul induce semnificagii particulare. Mai intai, este evident c& cel care se afld ,in deplasare” se afl& intr-o pozitie psihologici inferioara. Apoi, biroul ne informeaza despre statutul indivizilor; el poate fi amenajat Pentru a facilita atingerea unor scopuri implicite sau explicite : vehiculeaza ideea puterii, isi propune si impresioneze, si seducd, s& faciliteze comunicarea etc. In functie de contextul psihologic pe care il creeaza, pentru descrierea unui birou se pot utiliza diverse adjective precum ; calduros, agreabil, impersonal, rece, trist, morbid etc. 4,) Deplasarrile. Deplasarile in spatiul biroului creeazi un anume context psihologic, In primul rand ne referim Ia intrarea intr-un birou : esti intampinat la usa, esti condus intr-un loc anume unde te poi aseza sau pur si simplu ti se face semn si inaintezi, din spatele unui birou impozant? Modul in care cineva se deplaseaza intr- de securitate, de tipul de relatii pe care le st absen{a unor frontiere precise sunt indicatori si ex ramanem imobili, ; Mesajul pe care il wansmitem celor! un anume spatiu depinde de sentimentul stv tabileste cu ceilalti, Libertatea de migcare $i i h i ai increderii care exist intre dou’ persoane. De pilda, dact in cursul convorbirii unul dintre interlocutori este agezat, in timp oF celilalt se deplaseaza - este Posibil ca aceasta situatic si traducti raporturi de dominare. ns a,) Spariul intim, Distanja fizicd existenta intre doug, Persoane care comunicd traduce stil de bine distanja psihologic& dintre interlocutori: spunem un secret unei persoale de inctedere apropiindu-ne de urechea ei ; ‘a ei, dat ks ey Ki iva Plasindu-ne lao distanpd social, adic 1-1,5 m). In gener hee fotos u-ne Ia +Sm). In general, menjinem in jurul nost™ un spajiu intim care ne permite libertatea migc&rilor si ne cae un sentiment aee de li se este esi 4 yom compara ace: pact vom compara aceste propo7; r qrebuie sa citesc zilnic 10 pagini 1» “rrebuie sa ma scol in fiecare dimineara 4 {om ingelege mai bine limitele pe care Je wo 61", em in vedey re, nefericire, educatia frec pin? e (ia este frecvent un teren mi La varsta ta un copil trebuie sé...) pyr % astfel de operatori dk Sa... atori de ee : ai este in general consi . Utilizare: ca) eapacitll an considerata un repros; ar eb 4 lui ,trebuie” ou referire ta sera, dar nu pureti ~fapt ce determing sentimental ecu fi capabil sé faceti cutare ecului 5 Mt acest Context, ,,trebuie™ astie artificial’ intre asteptiri (nejusti- dace un sentiment de culpabilitate, creand 0 praj f ealitate. e Ps fate) si Te E e es Proclama freevent c& oamenii su i piat cand se afirmé cA» fiecare trebuie si..", proporitie oh nici, acest adevir este gi reguli care au ca scop uniformizarea lot, Operatorii modall dc none are li de necesitate - Nu rebuie/trebuie s4...” — sunt clarificati prin intrebarea Ce s-ar intampla daca afi face/nu ati face anterioare _ Ce s-ar indmpla dactt nu v-aji gandi mai tdi ta ceilalyi?” Ce s-ar intémpla daca nu afi citi zitnic 10 pagini ? etc...). ? (avand in vedere exemplele Judeciyile de valoare (afirmayiile) fara origine specificatd. in aceastt categorie int afimatile a ctror origine este ignoratd, pierduta, Tn literatura americana se utiizeaza, pentru a desemna acest tip de generalizare, expresia lost performatives si ea evidentiaza disparitia (lost) agentului responsabil al afirmatiei ; unii autori francezi utilizeaz& expresia ‘afirmatii peremptorii” (M, Dovero, E. Grébot, 1993 ; Cudicio, 1992 etc.), desi sunt de fcord ci nu intotdeauna ea acopera sensurile acestui gen de generalizare. Afirmatia ,.Nu este bine sci nu fii cont de ceilalsi” poate fi considerat& o afirmatie peremptorie, deoarece te propune ceva drept adevar incontestabil, fér4 a ne informa in nici un fel despre autorul ci. ins& dac& cineva spune: ,,Eu cred ca nu este bine s& nu tii cont de ceilalti”, atunci aceast afirmatie ne informeaza clar despre opinia cuiva care nu se ascunde in spatele unor enunguri generale, impersonale. Unele dintre aceste afirmatii ar putea avea un confinut moral gi nu este necesar sd fie contestate, ins& identificarea lor, in discursul cuiva, este utila si interesanta, deoarece ne informeaza despre natura credintelor partenerului nostru. ‘ Multe alte afirmagii sunt ins& enuntate intr-o manier4 impersonal, care permit Jocutorului s& se foloseasc& de ele ca de un paravan: nu shim daca el aderé sau nu le opinia exprimatd si nici care este autorul ei, De enh ae ee fier nu se face!”, este import re d scformate a fost elaborata. Precizarea sursei informatiei, @ contextului in care aceast > Exemplu: Ce anume nu se face?” »Cine spune asia ?” etc. Sau, daca un eley spune: »Bac-ul nu serveste la mimic”.