Recenaii ginote de lectus 709, Florin Curta, Aparifia stavilor, traducere dle Eugen S. Teodor, Targoviste, Editura Cetatea de Seaun, 2006, XXI1+414 p. Volumul este o traducere a lucratii The Making of the Slavs. History and Archeology of the Lower Danube Region, c. 500-700, publicaté sub egida Cambridge University Press in 2001 La origine 0 tezi de doctorat sustinuta in 1998 la Western Michigan University din Kalamazoo (S.U.A.) cu tila The making of a medieval ethrie: the case of the earty Slavs (sixth to seventh AD), luerarea tinérului si prolificului istoric gi arheolog (ndscut in 1965), profesor asociat la Universitatea din Florida, comport o anumita doz de nesigurangi in privinga tracucerilor posibile ale tithuhui sub care a fost publicata in limba englezi: The Making of the Slavs. Toate variantele viabile: “nasterea slavilor”, “inventarea slavilor” sau chiar “facerea slavilor” nu ating decdt tangential continutul potisemantic al cuvdntului englezesc. ‘Traduedtorul, prin alegerea facuta ~ “aparitia slavilor” a rezolvat doar partial,710 Recenzil si note de lectus dar int-un mod acceptabil si oarecumn superior termenului englez, ambiguitatea expresivi a sintagmei Cu o finuta graficd de except, in format BS, cu un numer mare de plange, desene, gratice, hiti si tabele explicative integrate in text, volumul debuteazi cu © biografie a autorului, semnata de profesorul universitar Victor Spinei, urmatit deo Introducere la edifia romaneaseé, citeva Precizdri ale traducdvoralai, Lista Jfiguritor $i un index al tabelelor. Lucrarea confine opt capitole, dows anexe cuprinzaind asezirile cercetate arheologic si tipurile de ceramica folosita pentru analiza de forms, apoi abrevierile, lista i2voarelor literare si bibliografia si un indice general. Subiectele celor opt capitole sunt: enicitatea slava — in capitolul 1; iavoarele istoriei slavlor timpurii (eva 500-700) si iavoarele medievale — parcwrse in capitolele 2 si 3; Balcanii si imes-ul danubian — detaliate in capitolul 4: perspectiva arheologica asupra barbarilor secoluui al TV-lea ocupi capitolul iar elitelor slave le sunt deticate capitolele 6 gi 7; concluziile formeaz3 capitolul & Subiectul principal al lucrarii nu sunt slavi, in infelesul etnie al cuvantulu, i procesul care a dus la coagularea unor populafi in jurul a ceea ce se infelege prin “slavi”, proces ce se leagi puternic de etnogeneza slavilor si mai ales de idemtitatea lor etnica Parcurgerea capitolelor crit ofera cittorului o serie de perspective asupra istoriei i arheologiei in zona Dundrii de Jos in decursul a dowi secole deosebit de frimantate, VI si VIL p. Chr, reusind si surprind aspecte esentiale ale deplasirilor si deveniri slave Ideea principalé extrasa din capitolul 1 este c& etnictatea evului wnediu timpuriu este consubstantialé relatiilor socio-politice, fiind constituita social si cultural pin la nivelul unei solidatiziti sociale in perspectiva atingerii unor scopuri. Altfel spus, slavii sunt o “giselniq’” a istoriografiei bizantine din secolul al Vi-lea, etnonim utilizat pentru etichetarea tuturor celor care ata presat frontiera nordicd a Imperiulul in momentul sosirii grupului de baz format din sclavin anti gi vene{i. Ulterior, aceste populati cu origini diverse au suferit un proces de autoindentificare etnica in jurul notiunii Lansate de bizantini Analiza critied a izvoarelor privitoare la istoria timpurie a slavitor, facut {n capitolul 2, releva faptul cX multe din relatirile contemporane folosesc, cu lunele exceptii, informatii perimate sau de mana a doua, avind origini variate, Izvoarele istorice studiate se suprapun uneori cronologic, fapt ce denota interest aleatoriu al cronicarilor fags de slavi. Fenomenul stabilirii slavilor in Balcani rimdne obscur pentru istoriografia contemporani, conchide autorul la sfarsitul capitolului 3. Judecand dupa evidenta izvoarelor, Florin Curta nu crediteaza termenul “migratie” decat pe termen scurt, iar termenul “sclavin’” i se pare un construct bizantin creat cu scopul de a face ordine én complicatul conglomerat etnic de la frontiera nordic’ a Imperiului ‘Acest amalgam etnic face obiectul capitolului 4 alaturi de studiul sistemului7 dofensiv bizantin, Migcdrile de trupe imperiale balanseaza in contratimp cu penetririle slave, violente sau nu, si cuceririle persane si arabe, pentru ca in final, odata cu blocarea armatelor Imperiviui tn Anatolia de Vest, frontiera de nord si cedeze si elementele “slave” si pitrunds adnc si definitiv in sudul Dunarii, Acesta este tabloul pe care ni-| ilustteazi autorul, coroborand sursele literare si cercetirile arheologice. Disparitia presiunii hune, suprapusi peste convalescenta militars si politica a Imperiului Roman de Rasarit, la jumatatea secolului V si apoi pe parcursul urinétoarelor dou secole, au creat pentru fenomenul devenirii slave condiile perfecte de coagulare, Arheotogia Bazinului Carpatic, in strénsé legitura cu cea a stepelor nord-pontice, sugereazi ci artefactele participa efectiv Ja constructia unei identtiti sociale, trebuind sa primeasca o sernnificatie clan intr-un context social bine determinat, Acest lucru face imposibila gasirea unei expresii tipice privitoare la identitatea etnic’, identitale care este din aceasti cauzi adesea construiti prin combinarea unui_set prestabilit de artefacte atheologice. intreaga concluzie aparyine capitolului 5, care incheie problematica barbara din zona Dinar de Jos. Analizarea elitelor comunitailor care tri la nord de Dunire ocupi dou capitote si televa schimbitite esentisle petrecute in istoria cultural a slavilor incepand cu veacul VI p. Chr, O astfel de schimbare pare si rezide din faptul ci, fncel-incet, aceste grupuri se concentreaz3 in jurul unor gefi militari Iocali, iar sovietatea raboinic’ slava capaté not atribute. ‘Volumul se incheie cu conchuzia cd slavi sunt 0 inventie a secotului al VI- 1a, iar istoriogratia contemporané este dominata de idei preconcepute, care vin fn contradicjie cu faptul cd nici un slav mu s-a numit pe sine insusi aga decat {ncepand cu secolul al XII-lea Aparitia slavilor a fost mai puyin un proces complex si complicat de etnogenezi si mai mult o inventie cu substrat politic asociaté unui joc al elichetelor folosite de autorié bizantini, este concluvia finalé a lui Florin Curta, care localizeaza formarea acestei idemtitati etnice in zona limes-ului dunarean si ‘nu in zonele nord-pontice. CATALIN BORANGIC