30. Fiziopatologia glandelor endocrine Prof. univ. V. Lutan 30.1. Fiziopatologia hipofizei 30.1.1. Hipo~ si hipersecretia hormonului somatotrop 50.1.2, Hipo- si hipersecretia hormonului adrenocorticotrop 30.1.3. Hipo- si hipersecretia hormonului tireotrop 30.1.4. Hipo- si hipersecretia hormonulut gonadotropi 30.2. Fiziopatologia suprarenalelor 30.2.1. Hipo- si hipersecretia glucocorticosterotzilor 30.2.2. Hipo- si hipersecretia mineralocorticosterotzilor 30.2.3. Hipo- si hipersecretia androcorticasteroisilor jopatologia tiroidei 30.3.1. Hiposecretia hormonitor tiroidieni 30.3.2. Hipersecretia hormonilor tiroidieni 30.4, Fiziopatologia paratitoidelor 30.4.1. Hiposecretia parathormonului 30.4.2. Hipersecretia parathormonului 30.5, Fiziopatologia gonadelor 30.5.1. Hiposecretia estrogenelor 30.5.2, Hipersecretia. estrogenelor 30.5.3. Hipasecretia progesieronului 30.6. Fiziopatologia pancreasului endocrin 30.6.1. Insuficienta insulinica 30.6.2. Insulinorezistenta 30.3. 30.1. Fiziopatologia hipofizei 30.1.1. Hipo- si hipersecretia hormonului somatotrop Hormonul somatotrop (growth hormone, GH, “hormonul cresteri", somatotropina) este un hormon de natura proteid, sectetat de elie celulele acidofile ale adenohipofizei. Grate structuri proteice, GH posed speificitate de specie, din care eauza hormoml extras din hipofizaanimalelor nu este efieient pent terapia substitutivaainsuficentsi hormonale -92-Doer somatotropina umani sau cea objinuté prin ingineria genic posedi un efect “terpeutic la om. Astil, pind in anol 1985, terapia insuicienfei GH se efectuacu extract din ‘ipofza umand. Ulterior a devenit accesibilé somatotropina derivaté din ADN recombinant, Timitaté doar de preful nat al preparatului. Terapia substituitivl eu GH inceputd ls este coninuats pan la definitivarea cretei sau de eomun acord ntre medic si familie, in care copilul a atins indic stisfacdtori antropometeci (statu). Reglarea secrete’ GH se efectueaza prin multiple cai de eatrenerotransmititori care, la allo, modulez’ soerefa hipotalamicl a somatoliberinei(GH-releasing hormone, GHRE) ostatine (SS). Dupi separarca si clonarea receptorilor pentru GHRH si somatostatin a fost tudiatt fiziopatologia neuroregliii secrejiei GH. A fost stabil e& GHRH se leaga de i specific de pe membrana somatotropilor hipofizari si stimuleaza socresia GH prin me intracelulare cAMP si Ca ~ dependente. _- Sopmatostatina se leap deo familie de reeeptorispecifici (SS-reeeptor, $S-R) de pe ana somatotropilorhipofizari, inhibd adeniatciclaza eu reducereainfluxului de caleiu ei (dar nu si sinteze?) GH. SS-R sunt expresati nu numai in eelulele somatotrope da sin celulle hipoptalamice, unde acestea moduleaz’ secretia SS si GHREL infuzie somatostatineibirbayior ner micyoreaz4 amplitudinea si freeventa pater al GH, coca ce demonstreaza ca somatostatina inhibs nu nual socretia GH, dar sce ‘Transportul somatoliberinei si al somatostatinei din nucleele neurosecretoare ale amusului spre hipofiza se efectueaz& prin sistemul portal hipofizar, capilarele c&ruia celulele acidofile adenohipofizare, iar runsporiul GH spre structurile-jnta periferice etueazi prin circulatia sanguina sistemicd. ‘Secrefia GH este pulsatiki, predominant in orele nocturne, din care cauz§ concentratia momului in singe ziua este joasi. Metodele contemporane ultrasensibile de dozare imettice si chemiluminescente) cu performanta de 0.013 ug/litrw au descoperit un bazal inferior de sccretica GH (cca 0.020-0.05 jp/litra) si caracterul pulsail al seeretici de sex. Diapazonul secrefiei GH in timpul ziti la adult gi copii varia in limitele 125-250 ori. Din aceste motive, pentru depistarea insuficienjei de GH se utilizeazi ca artificial (test de provocare) a sceretiei hormonale, Prinvul test provocator propus hipoglicemia insulinied (tolerant insulinici). Cu ajutorul acestui test poate fi estimatit si funetia seeretorie a axei ACTH —adrenale. Din alti stimuli farmacologici fac DOPA, arginina, glucagonul, propanololul, clonidina. Un proeedeu suplimentar pentru jerea insuficienjei GH genuine sia retardarii constitufionale a cresteri si pubertati in ensibilizarca organicmclui (priming) ou steroizi prin administrarca timp dc cétova inte, de testul de provocare a estrogenclor sau androgenclor. La copii sinétosi in ppubertifi are loc o crestere considerabili a amplitudinii secrefiei GH provocati fdecreterea concentra teroizilor sexual ente, investigajile neuroendocrinologice opereaz cu metode de identificare, i cuantificare aamplitudini, durate i ariei pulsului seeretiei GH. Profilul concentratici {in singe timp de 24 ore se caracterizeaza prin unde pulsatile scurte si regulate, La a scetcfici endogene de GHRH are loc secretia exploziva'a GH. Investigatia probelor -93-de singe, fecare 30 secunde in somn, la oameniitineri a stablito strini corelatea paternal seeretor episodic a GH cu inceputul somnului cu unde lente (slow-wave ~stages HI and 19). De menjionat ci la persoanele cu dereglarirenale gi hepatice a fost depistas prelungites perioadei de injumatitirea GH in singe, arin oberitate~ scurtareaacestia Steroizi sexuali (estradiol itestosteronul) amplificd seere\iapulsatila a GH si reduc ‘egularitatea secre tn perioada prepubertal. Piendetearegulariti secrefiei GH este evident Imacromegale, in tumorile secetoare de ACTH, Scoretia GH variarA pe parcursul viet individuli. In primele ore postnatale secret GHesteexploziva gi depageste secreta caleulats la unitate de suprafaé la aul. Pater de hiperseeretieneonatali este tipic si pentru stirile de GH-reisten inant, afectunieronice bepatice gi renal, diabetul zaharattipul I, insuficien eardiacd congestiv). Indecada precedent pubertajie,seeretiapulsatii a GH timp de 24 ore este stabil (200, ~ 600 siz) si aproximativ egala cu cca la postpubertanti tineri. O data cu fnceputl 1manifestiilor biochimice siclinice ale cresteri scree steroizilor sexual la btieti i ftifle ppbertante, are loco crestere de 1,5-3 ori a secrefiei GH. Nivelul maxim se nteyisteaza in perioada tardivaa pubertajiei ~1-1,8 mg/ 24 ore. Laadulli,secretia de GH scade pin la 25-50% din seeefia postpubertalé gi consttue 15-100 yg pe zi. Cel mai jos nivel se tnregistreaz la batran si obezi, in hipotiroiis 9 diabet tip I. Declinul seeretiei de GH paralel cu varsta constituie cca 14% pe dacada, iat studile recente test c la uni subicoi batrnisecreta de GH poate fi sistatd completamente ‘imbatrinirea normal este asociati de modificri in compozitia corpuli similare cu cele eae insofesedeficienja de GH: reducerea maseioaseor, osteoporozi, reducer funchiloreardigee irene, Declinl saree’ GH yi nnalificiile vio foFiiologice I bs sunt tse ‘uncomplex numit somatopauzd. Mecanismal declinlui progresiv al funetei axe hipotalamo- ‘somatotrope la bltrnii indtogi nu este cunoscut, isi similartatea modificirlor in organism, ‘ncaz de insuicient somatotropinied, cu cele senile conduce la concluzia cd imbditrinirea este In elatie cu deficienta de Gi. Efectele bologice ale GH. Spe deosebite desi hormonihipofizari din rupultropinelor (reotropina, corticotropina, gonadotropinele), care acioneazl prin intermediul glandelor endocrine periferiee,actiunea GH asupra celulcor-jnt periferice se efectueazé in mod direct, ‘rd intenmediulplandei endocrine periferice. Se consider ck efectele GH de stimulare acresei se tradue prin stimularea de acest sintezei i ict gitn alte esuturiperiferice a unorsubstane specifice asemanatoare cu insulina gi enumite somatomedine sau IGF (insuline-like growth {actor IGF este 0 peptid’ GH-dependent, care medisz4 majortatea ajiunilor metabolice rmitogene ale GH, Din celulele-int periferice receptive la actiunea GH fac parte celiele dotate ccurecentori specifici pentru acest hormion —in special hondroblasti i ostenblasti ‘Acfiunea periferici a GH se manifest prin efectele metabolice si eectele organogenctice. Ac{iunile metabolice ale GH sunt diverse gi bivalente. Acjiunea anabolicl asupra _metaholismlui protec se manifesti prin stimulareatransportuluiaminoacizilor din singe in ccelule, prin stimularea sintezei proteinelor din aminoacizi. Efectul catabolic al GH asigurd ‘sbstratul material energetic pentru sinteza proteinelor si const in stimularea glicogenoizei ‘cubiperglicemie (efect antiinsulinie, diabetogen),stimularea lipolizei cu hiperipidemie de ‘transport, stimularea cetogenezei cu hipereetonemic. -94-