PARTEA INTII “(Marca sald de recepjie a unui foarte vechl ql rulnat eastel medic. val, Ble cizute, plete, cirdmzl 91 clieva frlnghil care atima do tavan. Sus, in dreapta gi in stinga, cltova lot aproape davimate Pe alocuri, prin tavan, se vede coral, Lumind sracd si murdars, ‘La ridiearea cortinel, Scena e goal. Apoi intrd Flovica — foarte inde, feumoast sl sportiva. I9i araned anita pe care a purtato in spinare, istoitd, Apol Incepe si cerceteze ineaperea, folo- sinduvse'de 0 lanterns) FLORICA: Hel! Nu e nimeni pe-aici? Nu e nimeni pe-aici ? (Se aude un fognet.) Hei! E cineva? (Se saz pe o grindd, istovitd.) Dac& nue nimeni, asteptim. (Peste etieva secunie apare Alfons, ca 0 sumbra sinistra, inalt, batrin si 2drentiros. Florica tresare,) Bund seara, domnule. ALFONS : N-am inteles. FLORICA ; Am spus bund seara, ALFONS (se asad lingat ea): E deja seard? FLORICA : Aproape. ALFONS (ramolit): Bu credeam cé e {ol FLORICA : Nu, E miercuri, ALFONS : Ce si zic, mare diferent ! FLORICA : Bineinfeles, Oricum, eu v-am spus bund seara, Sper c& nu mi-afi luat-o in nume dety ehuTaRRA senstnat immu 522 ALFONS : Multumese, Sinte(i foarte amabi ail ajuns tocmal aie, tm creterul muntiior ?. V-at rutaclt? FLORICA: Nu, mu mam rit ‘Dar eu credeam ci acest castel © numai ruine 3 cé e pustiu. ALFONS Pai e pustia FLORICA : Pai dacd est! dumnenta aie, nu mat e pustu ALFONS : Doamna sau. domniyoara ce sinteli, eu ca si coum eas f, Sint foarte batrin simi tresc pen- ltl sult ani ai viet, Bu am fost pe vremuri Yaletul principal al castelulut si ma numese Alfons. Uitima parte a:numelst se pronunia pe ns. FLORICA (se recomanda si ea, siringinditt mina bar- bateste) : Florica! Nume popular. Trei silabe, patru ALFONS' Dat e foarte mult de-atunci, de cind eram et valet principal al castelus, B mult de tot FLORICA: Dacd. nu vi. deranjer, as viea SA vi pun Intrebare oarecum -nepotrivita: ce virstd_avelt? ALFONS ' Dupa ultimele mele calcul, peste o suta dowd FLORICA : De ce ? ALFONS : De ani. FLORICA : Eu v-am intrebat serios. ALFONS ; 0 clipa, cf facem socoteala exacté. Unu : dact prinful al batvin, strabunicul stapinului meu, atunci Cind m-a botezat facea inca pipl pe el si dacd pu- nem la socoteala si faptul c& m-a scépat in cazanul ca apa sfintita, spargindu-mi capul, inseamna ca rnu putea si aba mai mult de patra anigori, Dol la mind : daca el a murit la patruzeci de ani, In duel de pistoale cu fratele Ini geamin, pe care la im- puscat pe la spate si care geaman avea tot patr zeci de ani, gi dac& fiul lui, care l-a mostenit in urma otravirii mamei sale, a'murit de moarte bund Ja fix optzeci de ani, atunci e clar cd eu trebuie si 4i implinit peste o suta douazeci FLORICA : Socoteala este exactd, Sinteti un longeviv. Ce mincati ? ALFONS : Frunze, ferburi gl rddicini, 4 PawroMaa, FLORICA : Crude sau flerte? ALFONS : Uneori chlar prijite, oi sint mai gustoase. B, de pild’, o raddcina de... Va suparati dacd-i spun pumele in latina ! FLORICA : Vi rog. ALFONS : Omnitaceea barbatus. Dupi 0 portie de oneni taceea barbatus — mi-e rusine si vd spun — chiul, int gl dansez elte doua ceasuri, dupa care imi revin. fe face rusine si-mi dau cu purnnii in cap tot ite doud ceasuri, Pe urmé, mai e o frunzi — veri tabilis truscaceea — care fe face si-fi aduci aminte numai amintiri colorate, Odati, de pilda, mi-am dus aminte toati copilaria in mov. FLORICA : In orice caz, fata de virsta, va fine{i foarte bine. ALFONS : Ma ajuté mult acest baston de bambus. Sti- pinul meu, serenisimul, in ultima zi a vietli, a vrut Sé-mi dea eiteva la spate cu el — avea obiceiul — dar, cind 1-a ridicat, a facut brusc un atac de cord si sa prabusit. De atunci, am luat eu bastonul in primire si'nu Iam mai lasat. E tot ce mi-a mai rimas de la el. In afar de amintiri, desigur... Ter- tati-md ca paldvragese, dar n-am mai intilnit demult © persoand care si ma asculte atit de frumos si atent. FLORICA : Stapinul vA bitea, Intr-adevar, cu bastonul 7 Era atit de crud ? ALFONS : Mal ales in ultima parte a viet, cind se ra- molise §1 fécea 0 sumedenie de prostil. Dealtfel, provenea dintr-o familie de prinfi bavarezi, incr igata cu una baleano-fanarioti i avea o fire tare copilareasd. De pilda, primavara zicea c4 se duce Ja vinitoare de bizoni, dar el impusea de fiecare data boll {aranilor din imprejurimi, (rani care-l ‘ddeau apol in judecatd, fireste, cerind despagubiri, desi el nu recinostea nimic, cusfinea sus st tare ca impuscat bizoni. FLORICA : Si pind la urma ? ALFONS : Pind la urmé, franii n-au avut incotro : Lau ‘batut mar sl au dat foo castelulul, Abia am salvat © aripi. Dar el credeli ci s-a ldsat? Nu s-a lasat.IN CAUTAREA SENSOLUI PHERDUT ea FLORICA : Inseamnd ci ficuse pur si simplu o pastune pentru acest sport. ALFONS : Da, se poate vorbi de o pasiune adevarata, desi, ‘intre noi fie vorba, ochea destul de prost. data, la 0 vindtoare de bufnite, de pilda, I-a lovit cu glon” ful in cap pe logodnicul fiicei sale, care s-a intors acasd cu o gaurd in feast atit de’ mare, Putea si intre si un soarece in ea, Vazindu-l, logodnica, adici pprinfesa cea schioapa. FLORICA : Bra gchloapa? ALFONS : Da, dar stifi ce © curios? Ca defectul au a fost observat de niment pind la virsta de un an sidoua luni. Ne-am dat seama ci e schloapi abla {in ziua cind a inceput 54 mearga. FLORICA : Fireste, $i ce-a facut prinjesa? ALFONS ; S-a aruneat din turn, FLORICA : Séraca ! $i logodnieul ? ALFONS : Logodnicul 7! Nea avut nici pe dracu! A trait ‘cu gaura in cap mult si bine, aici, Ia noi, ca un ‘intor. Doar cind era curent, imi zicea: Alfons, inchide usa, cd-mi face vijjj prin cap. In Gele din urma, a plecat la Paris, unde a sdracit bruse, deve- nind birjar si membru de sindicat FLORICA : Dar serenisinmul ? ALFONS : Serenisimul ?! V-am spus c-a murit de moarte ‘buna, in brajele mele. Tineam foarte mult Ia el, pur si simplu ne atagasem’ sufleteste, desi, la un’ mo- ment dat, poate fara si vrea, s-a indragostit cobza de coa dena treia mea sofie legitim’, Dumnezeu s-o ferte, A fost ceva foarte patimas gi sincer intre ci, un amor veritabil, ea pe vremurl. Cind i-am sur! pprins in camera mea, goi_ puged, el mi-a zis: ,Al- fons, iartd-ma cd {i-im facut aceasti. poredirie ‘too mai ie, care mi-ai fost atit de devotat, Fa-mi gi tu © porcarie Ia fel de mare gi n-am s% ma supir.* Nici © grijd, serenisime, i-am raspuns, v-am gi facut-ot. In ‘sensul ca si eu trdiam cu prinfesa, nevasti-sa, de vreo zece ani. La care el a zimbit pe sub mustata. (Scoate din buzunar o fotografie tnvechita,) Vitali ce ‘musta{a minunatd avea, FLORICA : Intr-adevar, minunats, 25 avroxuapa ‘LFONS : Unde mai vezi in ziua de azi o mustata ca ‘asta? (Se ridied) Ma duc in culcugul meu si ma cule. Imi iau porta de veritabilis truscaceea, o visez pe sofia de-a doua in violet si adorm frumos. Dar Gumneavoastra cu ce ocazie pe-aici ? V-ati ratacit ? FLORICA : Nu, Am venit s& vizitez ruinele, |ALFONS : Pai acum, noaptea ? FLORICA : Dar de ce? E periculos ? 'ALFONS : N-afi auzit of pe-aici sint fantome ? Y FLORICA : Am auzit, dar nu mica venit sa ered. Bxista, intr-adevar, faniome ? Le-ati vazut ? |ALFONS : Noaplea le aud mereu forfotind si urlind, De a 0 vreme, de frlca lor, nu se mai apropie nimeni pe-uich, Mica ais pidurarul ci Lau fugarit doua cea Suri, Tea fugielt 1 pe niste clobani, intr-o zi au spetiat si o femeie. FLORICA : Au speriat-o ru? ALFONS ; Destul de ru, Cicd a gi ndscut deja. FLORICA : De dumneavoastea nu se leaga ? ALFONS : Bu stau ascuns tot timpul in es decit dupa rédacini si ferburi. prins de clteva ori, FLORICA : Intr-adevar ? Si ce v-au facut ? ALFONS : Nu stiu, c4 de fried am lesinat. Vreti si ré- ‘mine{i in noaptes asta alcl ? FLORICA : Da. ALFONS : Si nu vi e teama ? FLORICA : Ba da. Dar sint curioast ALFONS = Curioasa ?! FLORICA: Va spun o chestiune pe cuvintul meu de fonoare ; eu n-am vizut in viata mea stafil ! ALFONS : Niciodata ? FLORICA : Niciodata ALFONS : Mai bine. FLORICA : Tocmai, edi nue bine. Din punct de vedere profesional eu sint obligaté si vad fantome, Obli- gat! ALFONS (uluit) : De ce? FLORICA : Vreti si va explic? ALFONS : Explicat{-m irida_mea, nu Dar tot m-au