Maria DOROBANTU 166 2 COMPENDIU vz BOLI CARDIOVASCULARE Editia a Il-a iy EDITURA UNIVERSITARA “CAROL DAVILA” BUCURESTI — 2004(AMELE CORONARIENE ACUTE R . ificarile actuale, sindroamele coronariene acute inclast supradenivelare de ST si sindroame coronari ye acute af cu durere toracica ischemica se pot prezenta cu sau far Supradenivelare de seg- Lis G (Fig. 9) [111,136]. Majoritatea pacientilor cu Supradenivelare de ST vor dezvolta aid acut (IMA) cu unda Q (IMA-Q sau IMA cu Supradenivelare de ST sau IMA cai intimp ce doar 0 minoritate vor dezvolta un IMA non-Q sau fara supradenivelare de SF (SCA) se impartin sindroame corona- ene acute fara supradenivelare de ST. * = Markeriserici cardiaci pozitivi SINDROAME CORONARIENE ACUTE SCA CU SUPRADENIVELARE DE SEG! v A-Q ANGINA INSTABILA IMA NON-Q ae igura eacute [111]. i i coronariene acute [ Fi 9. Schema sindroamelor ccCOMPENDIU DE BOLI CARDIOVAs,, de ST au fie angina instabitg . supradenivelare ; ing 7 AST svation myocardial infarction, NSTEM}), 1," — nomnarian acut se poate face numai Pe baza prezenje 1 dein cftipecorA (enzime cardiace $i troponing) in singe. de marker: botox TOO uin IMA-O si vor fi tibetan finale ee jeuNNSTEM! nu Vr“ pacienticuNSTEMI vor dezvolta un IMA-Q (Fig. 9){136) 1 Je Eis pagion Se bila Ia infarctul miocardic acut cu sau far Supradenivelare qd cline Bors czoria sindroamelor coronariene acc. e. Ee ees esc comsierat 2 sindrom aperic Prin tec og i terapentice si va fi prezentat Separat lezvolta Pe ANGINA PECTORALA INSTABILA Angina pect oral instabils (AI) este cea mai freeventa forma de sindrom coronaigg ica si evolutic. ru larg ca prezentare clinica si evo oe bila (AI) includ: si imbrac’ un spect ap Tipurile clinice de angina instal - angina de repaus ~ angina de efort agravatd (a1 - angina precoce post-infarct angina Prinzmetal* : -angorul de novo* (cu debut sub I luna). * ultimele doua clase numai dupa unii autori. Conform ultimelor ghiduri [137-139], angina instabila poate avea 3 forme principle prezentare: - Angina de repaus, cu dureri prelungite peste 20 de minute care apar in repaus; - Angina pectorala cu debut recent, clas canadiand cel putin CCS III (v. mai sus): - Angina pectoral agravata, cu crize mai frecvente si prag mai sc4zut, clas CCS | pind la ngina crescendo) (in primele 2 saptamani dupa IMA) ___ Pacientul cu angind instabilé are modificari evolutive ECG de faz terminala (ST*T), lipseste unda Q de necroza si cresterea enzimatica specifica (cresteri de cel mult 2 ori no: Sunt insii acceptate si in Al), Adesca modificarile ECG sunt regresive dupa disparitia dureri ‘Clasificarea Braunwald este prima clasificare functionalé a anginci instabile [136] cu imp eee motiv Pentru care astazi este acceptata international. Ea este redati in 5! constituie prima modalitate clinica de stratificare a riscului in sindroamele coronariene acute exemplu, un Pacient cu anemic care agraveazd angina pectoral si care a prezentat di ‘anginoase de Tepaus in ultima saptamana, dar nu in ultimele 24 de ore, aflat sub tratament nitrafi $i aspirin, se va situa in clasa Braunwald ITA2 discutate mai jos; angina fur ld (precipitata de cor extracardiace ce scad es tate mai jos; angina functionala (precipitati deco Muxului coronar si cnet SAngelui in oxigen ~ anemii, sau de tahiaritmii cu si : Si eresterea necesititilor miocardice de oxigen, clasa Braunwald A) OGIA ANGINEL INSTABILE Gravitatea anginei ins: Cnc rargteabile const in riseul mare al acesteia dea evolua spe IMA activa poarta numele de placa instabila (v. cap. “Aterose