GESTIONAREA DURABILA A UNUI ZACAMANT DE ANDEZIT

1
CUPRINS:

GESTIONAREA DURABILA A UNUI ZACAMANT DE ANDEZIT......................................................................1

1. TERMENI SI DEFINITII.................................................................................................................................... 4

2. NOŢIUNI GENERALE........................................................................................................................................ 7

3. GESTIONAREA PRODUSELOR REZULTATE DIN ZACAMANTUL DE ANDEZIT..................................9

3.1. Definirea stocului....................................................................................................................................................... 9

3.2. Tipuri de stocuri......................................................................................................................................................... 9

3.3. Costurile menținerii stocului..................................................................................................................................... 11

3.4. Sistemul de management al stocurilor...................................................................................................................... 11

3.4.1. Caracteristicile regulilor de comandă...............................................................................................................................11
3.4.2. Diagrama de comandă.....................................................................................................................................................12
3.4.3. Comanda de grup.............................................................................................................................................................12
3.4.4. Evidenţa permanentă a stocului.......................................................................................................................................12
3.4.5. Inventarierea stocului.......................................................................................................................................................12
3.4.6. Manipularea şi transportul materialelor..........................................................................................................................13
3.4.7. Definirea manipulării materialelor...................................................................................................................................13

3.5......................................................................................................................................................................................... 27

3.6. Descrierea ZACAMANTULUI...................................................................................................................................... 27

3.6.1. Proprietatile geomecanice...............................................................................................................................................28

4. CONCLUZII........................................................................................................................................................ 29

5. BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................................ 30

6. LISTA FIGURILOR........................................................................................................................................... 30

2
7. LISTA TABELELOR............................................................................................................................................................ 31

3
1. TERMENI SI DEFINITII

Resursele minerale sunt: cărbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere,
de metale nobile, radioactive, de pământuri rare şi disperse, sărurile haloide, substanţele utile
nemetalifere, rocile utile, pietrele preţioase şi semipreţioase, turba, nămolurile şi turbele
terapeutice, rocile bituminoase, gazele necombustibile, apele geotermale, gazele care le însoţesc,
apele minerale naturale (gazoase şi plate), apele minerale terapeutice, precum şi produsul
rezidual minier din haldele şi iazurile de decantare.
1.administrare - dreptul acordat de stat, prin autoritatea competentă, unei instituţii publice de a
efectua activităţi miniere în baza unei licenţe sau a unui permis;
2.administrator - instituţia publică care execută activităţi miniere în baza unei licenţe sau a unui
permis;
3.carte minieră - componentă a Cadastrului extractiv, care cuprinde toate datele privind regimul
juridic al suprafeţelor aferente perimetrului de prospecţiune, explorare şi exploatare, proprietatea,
situaţia topografică a lucrărilor aferente activităţii miniere, a resurselor/rezervelor minerale şi de
producţie;
4.concedent - autoritatea competentă abilitată de lege să acorde darea în administrare sau
concesiunea;

4
5.concesiune minieră - operaţiunea juridică prin care statul, reprezentat de autoritatea
competentă, în calitate de concedent, transmite pentru o perioadă determinată unei persoane, în
calitate de concesionar, dreptul şi obligaţia de a executa, pe risc şi cheltuială proprii, activităţi
miniere având ca obiect resursele minerale ce cad sub incidenţa prezentei legi, în schimbul unei
redevenţe miniere pentru exploatare şi al unei taxe pe activitatea de prospecţiune, explorare şi
exploatare a resurselor minerale;
6.concesionar - titularul căruia i se acordă concesiunea minieră;
7.dezvoltare - ansamblul lucrărilor care constau în realizarea minelor şi carierelor, construirea şi
montarea instalaţiilor specifice, a echipamentelor şi a altor utilităţi necesare extracţiei, prelucrării,
transportului şi stocării provizorii ale produselor miniere;
8.explorare - ansamblul de studii şi activităţi pentru identificarea zăcămintelor, evaluarea
cantitativă şi calitativă a acestora, precum şi determinarea condiţiilor tehnice şi economice de
valorificare;
9.fond geologic naţional - totalitatea datelor privind resursele şi rezervele minerale obţinute din
activităţi miniere şi petroliere, indiferent de natura suportului de stocare;
10.fond naţional de resurse/rezerve - totalitatea resurselor/rezervelor evidenţiate şi înregistrate
de către autoritatea competentă pentru fiecare tip de resursă minerală a ţării, determinate conform
reglementărilor specifice
11.licenţă - actul juridic prin care se acordă concesionarea/darea în administrare a activităţilor
miniere de explorare/exploatare;
12.mediu - ansamblul de condiţii şi elemente naturale, definite conform Legii protecţiei mediului nr.
137/1995*), republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care pot fi afectate prin
activităţile miniere;
13.minereu radioactiv - acumulările de uraniu, toriu, sub formă de compuşi chimici naturali;
14.minister de resort - organul specializat al administraţiei publice centrale cu atribuţii şi
competenţe în domeniul activităţilor miniere, conform prezentei legi;
15.perimetru de prospecţiune, explorare şi exploatare - aria corespunzătoare proiecţiei la
suprafaţă a conturului părţii din scoarţa terestră în interiorul căreia, pe un interval de adâncime
determinat, se realizează lucrări de prospecţiune, explorare, respectiv de exploatare, precum şi
suprafeţele necesare desfăşurării activităţilor de prelucrare, preparare a resurselor minerale şi de
stocare a produselor reziduale miniere;

5
16.permis de prospecţiune - actul juridic emis de autoritatea competentă prin care se acordă
dreptul de a efectua lucrări de prospecţiune;
17.produs minier - produsul rezultat din activitatea de exploatare a unui zăcământ, livrat ca atare
sau sub formă de sorturi rezultate în urma unui proces tehnologic de prelucrare/preparare pentru a
fi utilizat ca produs finit sau ca materie primă la fabricarea unui alt produs;
18.produs rezidual minier - produsul remanent depus în halde şi iazuri de decantare, rezultat din
activităţi miniere;
19.redevenţă minieră - suma datorată bugetului de stat de către titular pentru
concesionarea/administrarea activităţilor de exploatare a resurselor minerale, bunuri ale
domeniului public al statului;
20.resursă minerală - substanţa naturală din scoarţa terestră, formată în urma proceselor
geologice, utilizabilă ca atare sau prin prelucrare în activitatea economico-socială;
21.rezervă - partea de zăcământ determinată cantitativ şi calitativ prin lucrări de explorare şi
exploatare, având stabilite condiţiile tehnice şi economice de valorificare;
22.titular - orice persoană juridică sau fizică, română ori străină, care poate efectua activităţi
miniere în baza unei licenţe sau a unui permis;
23.zăcământ - acumularea naturală de resurse/rezerve minerale, valorificabilă din punct de
vedere tehnic şi economic.

6
2. NOŢIUNI GENERALE

Vom scrie despre andezit ce este andezitul la ce se foloseste ,utilizari prelucrare ,artizanat si
despre piata si poze si harta cu zacamant de andezit poze cu echipamente
Evoluția din ultimele decenii a performanţelor tehnicii de calcul a oferit suportul şi a creat
premizele creşterii nivelului de complexitate a programelor şi pachetelor de programe, acestea din
urmă evoluând către adevărate medii de programare, totodată, lărgindu-se considerabil aria
problemelor abordate pe aceasta cale. Folosirea tehnicii de calcul pentru rezolvarea pe cale
numerică (metoda diferentelor finite, metoda elementelor finite, metoda elementelor de frontieră) a
problemelor de mecanica structurilor permite obţinerea unor rezultate mai putin “acoperitoare” şi,
în acelaşi timp, determină mutaţii importante în domeniul concepţiei şi proiectării structurilor,
inginerul, degrevat de un volum mare de calcule, având posibilitatea să se concentreze asupra
optimizării soluţiilor constructive.
În acest context, metoda elementelor finite, deşi cunoscută ca principiu de multă vreme, se poate
spune, fără a greşi, că este un produs direct al erei informaţionale. Astfel, programele elaborate pe
baza acestei metode au evoluat de la nivelul unor aplicatii destinate exclusiv evaluării stărilor de
tensiuni şi de deformaţii din structurile de rezistenţă, aplicatii a căror utilizare necesitau un efort
uman considerabil, către pachete complexe de programe destinate abordării pe cale numerică a
numeroase tipuri de probleme ( mecanica mediilor continue, transfer de căldură, vibraţii,
electromagnetism, etc.).
O structură de rezistentă se consideră a fi optimă în raport cu rolul său funcţional dacă este
caracterizată de următoarele calități:
 asigură siguranță în exploatare;
 se ridică la nivelul de fiabilitate prescris;
 costurile materiale şi de execuție sunt minime.
Până la apariţia metodei elementelor finite, ca instrument performant de analiză a structurilor de
rezistenţă, optimizarea acestora din punctul de vedere al consumului de material era un proces
greoi, datorită, în primul rând, timpului prohibitiv de mare ce trebuia alocat analizei mai multor
variante constructive ale aceleiaşi structuri, în tentativa de a găsi optimul căutat. În acest context,
având în vedere marea diversitate a structurilor de rezistenţă, în ceea ce priveşte geometria,
condiţiile de frontieră, comportarea materialelor din care sunt executate elementele structurale,
etc., precum şi necesitatea evaluării cât mai exactă a stărilor de tensiuni şi de deformaţii din
7
acestea, în vederea atingerii optimului din punctul de vedere al consumului de material, prin
facilităţile pe care le oferă, metodele numerice şi în special metoda elementelor finite se constituie
într-un puternic instrument de lucru.

8
3. GESTIONAREA PRODUSELOR REZULTATE DIN
ZACAMANTUL DE ANDEZIT

3.1. Definirea stocului

Stocul reprezintă un volum total de bunuri exprimat bănește. El servește asigurării stabilității
relative a operațiilor interne din organizația economica potrivit cerințelor acesteia de a îndeplini
obligațiile faţă de beneficiari.

3.2. Tipuri de stocuri

Stocurile se clasifică în funcție de scopurile pentru care urmează să fie folosite:

Materii prime şi materiale sunt bunuri sub diferite forme ce urmează a fi prelucrate ulterior pentru
a realiza subansamble sau produse finite. Exemple de materii prime: ţiţei, minereu de fier, lemn,
fire de lână sau semifabricate de uz general.
Producția neterminată sunt acele materiale aspra cărora s-au făcut operații de prelucrare, dar
care nu au ajuns în forma finită şi nu au fost vândute sau depozitate.
Subansamble finite sunt repere terminate ce sunt folosite la executarea unui produs finit.
Produse finite sunt produse finite ce urmează a fi depozitate si ulterior vândute.
Materiale de ambalaj sunt recipiente, containere, etichete sau alte produse similare. Acestea au
o pondere semnificativă asupra costului produsului.
Utilităţi: sunt servicii pentru efectuarea operațiilor in fabrică dar care nu se regăsesc în produsul
finit fizic.
Piese de schimb: sunt piesele utilizate pentru a menține in funcție echipamentele cu care se
prestează serviciile.

9
 3.3. Costurile menținerii
stocului

Un stoc necesită cheltuieli pentru menținerea lui. Cheltuielile se exprimă ca procent din valoarea
lor totală. Cheltuielile anuale pentru întreținerea stocurilor reprezintă 25 % din valoarea lor, cu
diferențieri de la o ramură la alta. Cauzele cheltuielilor de întreținere a stocurilor sunt: uzura
morală, dobânzile, amortizările si depozitarea.
Cheltuielile de depozitare diferă în funcţie de tipul materialelor de depozitat. Costul întreţinerii
stocurilor poate fi destul de mare. Exemplu pentru unele categorii ajungând după cum urmează:
 uzura morală ............................................................10
 dobânzi...................................................................... 6
 depreciere ................................................................ .5
 depozitare...................................................................4
 întreţinerea stocului...................................................25

3.4. Sistemul de
management al
stocurilor

Sistemul de management al stocurilor se compune din subsisteme de bază cum ar fi: prognoza,
urmărirea realizărilor, lansarea comenzilor.

3.4.1.Caracteristicile regulilor de comandă

Există mai multe tipuri de bază ale regulilor de comandă şi foarte multe variante ale acestora.
Regulile de comandă trebuie să fie bine adaptate fiecărei categorii de stoc şi fiecărei situații a
stocului.
La elaborarea regulilor de comandă intervin mai multe etape:
 determinarea celei mai convenabile metode de previziune a necesarului in viitor;
 determinarea intervalului de timp necesar pentru refacerea stocului la fiecare reper;

10
  determinarea criteriilor de bază ale fundamentării deciziilor privind cantitatea de
comandat;
 stabilirea criteriilor de decizie asupra momentului de lansare a comenzii;
 determinarea celei mai corespunzătoare formulări de aplicare a regulilor de lansare a
comenzilor.

3.4.2.Diagrama de comandă

O metodă simplă şi utilă pentru înţelegerea regulilor de comandă este analiza prin diagrame de
comandă care oferă o reprezentare grafică, in funcţie de timp, a nivelelor stocului ţinând seama de
necesarul mediu şi de intervalul mediu pentru refacerea stocului.

3.4.3.Comanda de grup

Regulile de lansare a comenzilor pe grupuri de repere se utilizează in cazuri când se comandă mai
multe repere în același moment. De obicei lansarea comenzilor în grup se face la intervale
variabile, dar cu cantităţi constante pe fiecare reper în parte şi pe întreaga comandă.

3.4.4.Evidenţa permanentă a stocului

Înseamnă practic înregistrarea contabila a ieșirilor si intrărilor de materiale precum şi a soldului in

magazie. Evidenţa permanentă a stocurilor este suficientă pentru urmărirea stocurilor în
intreprinderile mici dar insuficientă pentru controlul stocurilor în intreprinderile relativ mari.

3.4.5.Inventarierea stocului

In funcţie de sortimentele din stoc, aceste verificări se fac prin numărare, cântărire, măsurare sau
estimare. După verificarea evidenţelor privind situaţia fizică pe baza datelor efective se calculează
valoarea stocului şi se corecteaza situaţiile contabile corespunzător diferenţelor.

3.4.6.Manipularea şi transportul materialelor

11
Manipularea şi transportul materialelor reprezintă cea mai mare parte din totalul cheltuielilor de
producţie. Orice activitate de producţie include câteva subactivităţi de bază şi anume: prelucrarea,
asamblarea, controlul şi manipularea materialelor.

3.4.7.Definirea manipulării materialelor

O interpretare simpla a manipularii materialelor ar putea fi , deplasarea de la punctul A la punctul B

a materialelor. Intr-o intreprindere dimensiunea activitatii de manipulare a materialelor depinde de
diferiti factori,ca:specificul intreprinderii,produsele pe care le fabrica,dimensiunea
intreprinderii,valoarea produselor sau serviciilor oferite,importanta relativa a manipularii
materialelor pentru intreprinderea respectiva,nivelul de calificare a operatorilor implicati in aceasta
activitate si modul de organizare a intreprinderii.
Principiile manipularii materialelor.
Principiile stabilite de College Industry Comittee:

Referitor la planificare:
- principiul planificării;
- principiul sistemic ;
- principiu fluxului de materiale;
- principiul simplificării;
- principiul gravitaţiei;
- principiul utilizării spaţiului;
- principiul dimensiunilor loturilor manipulate ;
- principiul siguranţei;

Referitor la echipamente
- principiul mecanizării şi automatizării;
- principiul selectării echipamentelor;
- principiul standardizării;
- principiul flexibilităţii;
- principiul capacităţii;
- principiul mişcării;
12
- principiul timpilor morţi;
- principiul întreţinerii;
- principiul imbătrânirii;

Referitor la operatiuni
- principiul controlului;
- principiul capacităţii;
- eficienţa manipulării;

13
Figura 1: Definirea regiunilor pentru „Tunel” sau „Şaibă”

14
15
16
17
18
19
20
 3.5.

3.6. Descrierea
ZACAMANTULUI

În analiza de faţă se prezintă o descriere a unui zacamanat de andezit

Geometriazacamantului de andezit
Pentru modelare s-au folosit următorii parametrii geometrici prezentaţi în Error: Reference source
not found:

Tabelul 1. Limite ale zacamantului

NR. DENUMIRE DIMENSIUNE/ UNITATE DE
CRT. COTA MASURA
1. Inaltimea zacamantului 22,5 m
2. Inaltimea treptei de cariera 8 m
3. Lungimea unei berme 4 m
4. Lungimea taluzului în Granit 15.07 m
5. Lungimea taluzului în descopertă 57,23 m
6. Lăţimea la bază a taluzului în Granit 21,37 m
7. Lăţimea la bază a taluzului în descopertă 56,74 m
8. Unghiul treptei de carieră în Granit 39.45 grade
9. Unghiul treptei de carieră în descopertă 7,53 grade
10. Unghiul carierei 9,45 grade
11. Lătimea modelului 96,11 m

3.6.1.Proprietatile geomecanice

In Tabelul 2 sunt prezentate proprietăţile geomecanice ale andezitului la care se face referire în
acesta analiza.

21
 Tabelul 2: Proprietățile geomecanice ale andezitului (bibliografie )
Roca Proprietățile geomecanice
Densitatea Poisson Modulul de Unghiul Rezist
Modulul Modulul
(density) ratio compresibilitate de de rup
de de Coeziunea
frecare la
elasticitate forfecare
interioara tractiu
Simbol  E � K G c φ σrt
U.M. [t/m3] [MPa] [MPa] [ MPa] [ MPa] Grad [MPa]
ANDEZIT 2,6 73700 0,22 43900 30200 55,1 51 44,62
ARGILA 1,55 0,5 0,25 0,333 0,2 0,007 20 0

Pentru calculul lui E , ν, K si G s-au folosit următoarele formule de calcul:

22
 9  K GRANIT  GGRANIT 9  43900  30200 1193202000 0
EGRANIT  
3  K GRANIT  GGRANIT 3  43900  30200

161900
 73699.94

3  K GRANIT  2  GGRANIT 3  43900  2  30200 71300 71300

 GRANIT  2   3  K GRANIT  GGRANIT 
  
2   3  43900  30200  2  131700  30200  323800
 0.22

E 73699.94 73699.94 18596.84

GGRANIT  GRANIT

2  1  GRANIT 
 
2  1  0.22 2  0.78

1.56
 11921 .05

E 73699.94
 
granit
K granit  3 1  2  granit

1.68
 43869.01

4. CONCLUZII

23
5. BIBLIOGRAFIE

Note de curs
Manual FLAC 6.0

6. LISTA FIGURILOR

Figura 1: Relaţia dintre reprezentarea activităţilor în reţea şi graficul Grantt 26

Figura 2: Componentele reţelei 27
Figura 3: Termeni într-un model FLAC 28
Figura 4: Definirea nodurilor şi zonelor dintr-o reţea 29
Figura 5: Definirea unei regiuni într-o reţea (8x8 Zone)29
Figura 6:Definirea regiunilor pentru „Tunel” sau „Şaibă” 30
Figura 7: Secţiune a carierei în Rhino 37
Figura 8. Reprezentarea carierei în Flac după exportare 38
Figura 9. Modelul two staged slopes 38
Figura 10. Fisier dxf suprapus peste modelul creat în Flac 39
Figura 11. Mutarea punctelor unui model în Flac 39
Figura 12. Delimitarea zonelor si fixarea modelului 40
Figura 13. Bad zones geometry 41
Figura 14. Vizualizarea regiunilor 41
Figura 15. Modelul final 42
Figura 16: Parametrii geometriei taluzului 43
Figura 17: Discretizarea modelului general 47
Figura 18: σ1 pentru Granit şi Sol argilos. 48
Figura 19: σ2 pentru Granit şi Sol argilos. 48
Figura 20: Ydisp pentru granit si descoperta formată din sol argilos 49
Figura 21: Ydisp pentru granit si descoperta formată din sol argilos 50
Figura 22: Unbalanced forced pentru gips şi argilă 50
Figura 23. Vectorii de deplasare 51

24
7. LISTA TABELELOR

Tabelul 1. Echipamente miniere. 16

Tabelul 2: Planificarea productiei: 16
Tabelul 3. Caracteristici ale carierei si ale producţiei 17
Tabelul 4: Caracteristici ale descopertei 19
Tabelul 5. Echipamente de incărcare şi transport: 19
Tabelul 6. Necesarul echipamentelor de încărcare: 20
Tabelul 7. Necesarul echipamentelor de transport. 20
Tabelul 8. Echipamente auxiliare 21
Tabelul 9. Date referitoare la producţia de granit 22
Tabelul 10. Echipamente de încărcare şi transport a SMU 22
Tabelul 11. Necesarul de echipamente pentru excavare şi transport SMU 23
Tabelul 12. Cote ale carierei 44
Tabelul 13: Proprietățile geomecanice ale rocilor (ITASCA, 2002) modificat cu n *10 = 3*10=30: 45

25