‘Sistemul respirator Fils Coard vocal fales Coard vocals adevirata ‘Trahee cart) reapts Bronbia principals stings @ () FIGURA 17.4 Laringele, corzile vocale gi traheea. (a) Vedere anterioarl a laringelui, Sunt ilustrate cele trei cartilaje mari. (b) Sectiune sagitalé a laringelui, privit& din partea dreapté. Corzile vocale sunt pliuri de fesut in interiorul laringelui Observati epiglota, in forma de capac”, forma ce fi permite si se inchida peste laringe in timpul deglutitii. (¢) Traheea cu inelele cartilaginoase de sustinere si ramurile ce formeaz& bronhiile. Observati ca bronhia dreapta este mai mare si situata mai vertical decat bronhia sting’. PLAMANII Plamanii sunt organe pereche ce ocup’ cea mai mare parte a cavitifii toracice. Sunt alcatuiti din milioane de sdculeti numiti alveole. Membranele respiratorii ale alveolelot alcituiesc o barieri extrem de subtire prin care trec gazele, prin difuziune. La un adult, plamanul are aproximativ 300 de milioane de alveole. Plimanii sunt separati unul de celdlalt printr-o zon mediand ce contine inima gi alte ongane ale cavitatii toracice (timusul, o parte a esofagului gi mai multe vase mari de sn- ge), fixate prin fesut conjunctiv. Aceast zona poarti denumirea de mediastin. PlimAnii au o forma conica si, datorita alveolelor, o textur& elastic& si spongioasd (buretoast). Pkiménul drept este impartit in trei lobi, in timp ce, pliménul sting este impartit in doi lobi (Figura 17.5). La randul sau, fiecare lob este impart in lobuli mai mici, fiecare lobul fiind deservit de o bronhiol& 407Trahee Lobul superior drept Bronhia tetiars aronhiole Lob median drept Lobul inferior sting Lob inferior drept Ven$ pulmonaré fen Bronhicle Brohiole Arter8 pulmonars Muschi neted Bronhioleterminale Bronhiole respirator — ‘Alveole Sacalveolar(sectionat) FIGURA 17.5 Detalii ale pliménilor si ale alveolelor. (a) Sunt ilustrafi cei cinei lobi ai plama- nilor gi arborele brongic care se extinde in toate ariile pulmonare. (b) O imagi- ne detaliata a portiunii terminale a arborelui bronsic, prezentand o bronhiola ce se extinde la un grup de alveole. Observati benzile de mugchi neted ce incon- joara bronhiolele. (¢) Un grup de alveole reprezentind unitatea functionala de bazi a plimanului, O ramurd a arterei pulmonare transportd sdngele la alveole si refeaua capilara care inconjoara alveolele, Aici are loc schimbul de gaze. O ramurd a venei pulmonare transport apoi sangele din alveole, inapoi in partea stnga a inimii. Fiecare plaman este inconjurat de o membrana dublu stratificata numits pleura. Stra- tul intern al pleurei se numeste pleura visceral. Acest strat acopera suprafafa fiecdrui pliman, patrunde in fisurile dintre lobi si delimiteaza mediastimul. Stratul extern al pleu- rei, numit pleura parietal, acopera suprafata interioard a cavitatiitoracice Pleura viscerald si cea parietala se continua una cu cealalta intr-o zona in care bronhi- ile primare, vasele de singe si nervii patrund in pliméni. Astfel, cele doua foite ale pleurei formeaza ,,un sac dezumflat”. Zona din interiorul sacului (intre pleura viscerala si cea parietala) se numeste eavitate pleural. Lichidul din aceasta cavitate pastreaza cele dou foite in stransi legatura si le permite sa alunece usor una peste cealaltt.Sistemul respirator 409 Ba ea Ua Procesul respiratiei este un mecanism fiziologic bul de gaze. MECANISMUL RESPIRATIEI Respirafia reprezinta procesul prin care aerul intra gi iese din alveole. Respiratia se ba- zeazi pe principiul conform c&ruia aerul se deplaseazi dintr-o regiune cu presiune inalt& (densitate crescuta) catre o regiune cu presiune joasd (densitate scizuti), Astfel, aerul va patrunde in plimani daca aerul din alveole are o presiune mai joasi schim- nportant, ce include respiratia decat cea atmosferica. Aerul pardseste pliménii dac& aerul din alveole ary are o presiune mai mare decét cea atmosferica. en Modificirile de presiune din plimani sunt generate de activitatea JMUEWEUI UM muschilor scheletici, numiti mugehi respiratori, ca rispuns la stimu- AMM larea nervului frenic. Modificdrile de presiune depind de elasticitatea (UMMM plimanilor si de relafia anatomica a pleurei cu pliminii. Depind, de ase- [IMMA menea, si de prezenfa unui spatiu toracic inchis, in care se afla plamanii, (MaMa been in plus, modificarile de presiune sunt generate si de alinierea pleurei viscerale (ce cptugeste plimanii) imediat langa pleura parietala (ce captuseste cavitatea toracica). in timpul inspiratiei, au loc contracfii ale mai multor seturi de muschi respiratori situati intre coaste. Acesti mugchi se numesc musel musculare ridica coastele in sus gi in exterior (Figura 17.6 ). in acelasi timp, diafragmul se contract& si se migcd in jos. Aceste contractii musculare simultane cresc foarte mult volumul toracelui. Muschii intercostali sunt utilizati de cele mai multe ori in inspiratia fortata, in timp ce, diafragmul este folosit atat in respiratia forfata cdt gi in cea normald. Datorita volumului crescut al cutiei toracice, pkim4nii, fiind elastici, se destind pentru a umple cavitatea pleuralé. Astfel, plimanii urmeaz& expansiunea toracicd. Expansiunea plimanilor creste volumul din cile aeriene si alveole. Cresterea volu: mului determina i scdderea presiunii aerului din alveole gi cdile aeriene. Pentru cA aerul trece dintr-o regiune cu presiune inalta intr-o regiune cu presiune joasa, aerul atmosferic pitrunde liber in alveolele pulmonare Dupa ce pliménii s-au umplut cu aer, are loc schimbul de gaze intre alveole si san- ge. Urmatorul proces ce are loc este expiratia. in timpul expiratiei, muschii respiratori (muschii intercostali externi gi diafragmul) se relaxeaz. Odati cu relaxarea, scade vo- Jumul toracelui, care revine la forma sa initiald. Aceasta activitate comprima plamanii si scade volumul acestora, Sciderea volumului creste presiunea aerului din plimani. De- carece aerul trece dintr-o regiune cu presiune ridicata intr-una cu presiune joasd, acesta iese din alveole in atmosfer’ prin caile aeriene. Expiratia goleste partial plamanii de aer. Este un proces pasiv, care poate fi controlat de organism, dar nu la fel de mult ca inspiratia. intercostali externi. Contractiile