Statutul Orasului Calimanesti

STATUTUL ORAȘULUI CĂLIMĂNEȘTI
ANEXĂ LA HCL 22/31.03.2016

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ
STĂNCULESCU MIRCEA
STATUTUL
ORAȘULUI
CĂLIMĂNEȘTI
1
Prezentul statut este elaborat în temeiul prevederilor Ordonanţei de Guvern nr.

53 / 16 august 2002, privind Statutul - cadru al unităţilor administrativ – teritoriale
şi cuprinde date şi elemente specifice care individualizează Orașul Călimănești în
raport cu celelalte unitățí administrativ – teritoriale din România.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 351 / 2001, privind aprobarea

Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a: Reţeaua de
localităţi, Orașul Călimănești este oraș de rangul III.
Capitolul 1
Stema Orașului Călimănești
Stema orașului Călimănești a fost adoptată prin H.G. nr. 792/27.09.1999,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12 Octombrie
1999, Anexa 4.
Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei orașului:
1. Stema se compune dintr-un scut tripartit în furcă răsturnată; în primul
cartier, pe câmp de azur, o construcție religioasă cu o turlă în vârful
căreia se află o cruce cu trei brațe orizontale, de argint; în al doilea
2
cartier, pe câmp roșu, o acvilă bicefală de aur; în cartierul trei, pe argint,

este reprezentat simbolul izvoarelor minerale, redat cromatic albastru;
scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din trei turnuri
crenelate;
2. Semnificația elementelor însumate: construcția relogioasă este
Mânăstirea Cozia, monument reprezentativ al arhitecturii medievale
românești; acvila bicefală, care amintește de personalitatea lui Mircea cel
Bătrân, relevă relațiile Tării Românești cu Imperiul Bizantin, de unde
provine acest însemn; însemnul apelor minerale definește localitatea ca
fiind stațiune balneoclimaterică.
Stema Orașului Călimănești poate fi folosită pentru:
- Antetul Primăriei Orașului Călimănești, folosit în corespondență;
- Materiale promoționale;
Stema Orașului Călimănești poate fi folosită de alte instituții numai cu
aprobarea Primarului orașului.
Capitolul 2
Așezare Geografică
2.1 Delimitare teritorială
Teritoriul administrativ al Orașului Călimăneşti este situat în partea de nord-

est a judeţului Vâlcea, la poalele Carpaţilor Meridionali, de o parte şi de alta a
râului Olt, 18 km distantă de municipiul reședintă de județ, Rm. Vâlcea, si 81 km
distantă de Sibiu.
Este poziționat în cea mai mare parte într-o arie depresionară submontană a
Subcarpaților Getici, la o altitudine medie ce variază de la 260 m în vatra
localității, la aproape 1400 m spre limita de nord-vest (Munții Căpătânii), dar urcă
și pe versanții sudici ai Munților Cozia (1668 m) și Căpățânii. Stațiunea este situată
la intrarea în spectaculosul defileu al Oltului și adiacent Masivului Cozia, al cărui
vârf principal domină zona cu înalțimea lui, fapt care i-a sporit atractivitatea și a
impulsionat dezvoltarea turistică.
Suprafaţa orașului Călimănești este repartizată astfel:
a) Suprafaţă agricolă = 2.040 ha, din care :
- arabil = 525 ha;
- păşuni = 917 ha;
- fâneţe = 354 ha;
3
- vii şi pepiniere viticole = 13 ha;

- livezi şi pepiniere pomicole = 231 ha.
b) Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră = 7.712 ha;

c) Terenuri cu ape şi bălţi = 145 ha;
d) Căi de comunicaţii = 101 ha;
e) Terenuri ocupate cu construcţii şi curţi = 208 ha;
f) Terenuri degradate şi neproductive = 247 ha;
Terenuri neagricole total = 8.413 ha.
Terenuri total = 10.453 ha
Coordonate: 45° 14’ Nord 24° 20’ Est, 280 m înălţime
2.2.Relieful
Din punct de vedere al formelor de relief, teritoriul Orașului Călimănești e

caracterizat de existența a patru elemente geografice/geologice definitorii: Munții
Căpățânii, Munții Cozia, arealul subcarpatic și Defileul Oltului.
Masivul Cozia se ridică abrupt pe partea stângă a Oltului și este alcătuit din
culmi ce se desprind aproape radial din Vârful Cozia, separate de văi adânci,
împădurite, având aspectul unui monolit piramidal, bine conturat în peisajul
montan al grupei Făgăraș, căreia îi aparține. Deși ocupă o suprafață destul de
restrânsă (circa 77 km²), Masivul Cozia se impune sub raport fizico-geografic,
geologic și turistic, prin elemente geomorfologice, hidrologice, peisagistice și o
biodiversitate deosebit de spectaculoasa, motiv pentru care a fost declarat arie
protejată, fiind instituit, prin HG nr. 5/2000, statutul de Parc Național. În cuprinsul
Parcului Național au fost incluse și o parte a Munților Căpățânii, denumită Narățul
și Masivul Doabra din Munții Lotrului, constituind împreună unitatea ecologică a
Parcului Național Cozia.
Munții Căpățânii participă la alcătuirea teritoriului administrativ al orașului cu
o suprafață restrânsa, situată în extremitatea estică a acestora, inclusă în cea mai
mare parte în Parcul Național Cozia. Deși nu sunt la fel de înalți ca și Cozia, sunt
impresionanți prin versanții abrupți care se ridică deasupra defileului, sau atractivi
prin culmile domoale, bine împădurite, așa cum apar în zona stațiunii.
Depresiunea Subcarpatică Jiblea-Călimănești (Subcarpații Vâlcii) este așezată
în aria piemontană a munților Cozia și Căpățânii/Plaiul Frăsinet. Se caracterizează
4
printr-un relief de dealuri, prelungire a plaiurilor montane, separate de mici cursuri

de ape care coboară din munti și de o vegetație pomicolă abundentă.
2.3 Clima
Intravilanul orașului se situează la poalele munților Cozia și Căpătânii, la o

altitudine cuprinsă intre 260-300 m, de o parte și de alta a râului Olt, la ieșirea
acestuia din defileu. Prin urmare climatul localității este unul de depresiune
submontană, moderat, de adăpost, cu slabe influențe generate de culoarul Oltului și
de orientarea lui geografică. Elementele climatice nu prezintă valori excesive.
Media anuală este de 9,7 grade Celsius, temperatura medie a lunii iulie fiind de 19
grade Celsius, iar a lunii ianuarie de -1,5 grade Celsius. Cantitatea medie anuală de
precipitaţii este de 750-800 mm, durata de strălucire a soarelui este de 110 zile, iar
umiditatea relativă a anului este cuprinsă între 60-80%. Localitatea aflându-se la
adăpostul natural al munților și al dealurilor subcarpatice, climatul este deosebit de
favorabil curei balneare, neavând variații bruște de temperatura și umiditate.
2.4 Reteaua Hidrografică
Principalul curs de apă îl constituie râul Olt căruia i se adaugă izvoarele care
fac faimă staţiunii. Acesta colectează toate pâraiele care își au obârșia în masivele
montane adiacente. Afluenții principali sunt pârâul Lotrișor, pe malul drept și
pâraiele Păușa și Coisca pe malul stâng. Văile Puturoasa, Postei, Căciulata, Rostea,
Cărpănoasa, pe malul drept și Valea Satului pe malul stâng, au un caracter
torențial, debitul lor devenind mai important numai în urma ploilor puternice sau a
topirii zăpezilor.
În drumul pe care îl parcurge, separând cele două grupe montane ale Carpaților
Meridionali (Făgăraș și Parâng), cu direcția de curgere nord-sud, Oltul și-a modelat
unul din cele mai frumoase și mai lungi defilee de pe râurile interioare ale
României - 47 km.
2.5 Flora și fauna
Vegetația este în directă legătură cu altitudinea și anume, predomină cea
5
forestieră la peste 600 m și pășunile/fâneață în alternanță cu livezi pomicole, la

altitudini mai mici. Arealul forestier acoperă peste 73% din totalul teritoriului
administrativ al orașului, factor favorizant pentru dezvoltarea turistică a zonei.
Pășunile și fânețele nu au extindere mare în arealul montan, se întâlnesc doar
suprafețe mici rezultate prin defrișări. Sub aspect floristic, zona montană prezintă o
diversitate remarcabilă datorită particularităților microclimatice. Floarea de colț,
laleaua pestriță, iedera albă, crinul galben de pădure, trandafirul de Cozia, garofița,
bărbușoara sunt doar câteva dintre curiozitățile biodiversității care au impus
instituirea statutului de Parc Național.
În spațiul extramontan al localității terenul arabil este redus ca suprafață și este
ocupat cu culturi agricole, iar livezile pomicole și fânețele îmbogățesc peisajul
local, completând în mod armonios covorul vegetal.
Fauna este cea specifică zonei montane, din care nu lipsesc speciile cu
valoare cinegetică (capra neagră, căpriorul, cerbul, ursul, mistrețul, râsul, cocoșul
de pădure), iar în apele Oltului și în pâraiele reci de munte există condiții prielnice
pentru păstrăv, crap, zglăvoc, boiștean.
2.6 Natura protejată
Bogăția ecositemelor naturale, nealterate în timp de activitățile antropice, a

necesitat măsuri speciale de protecție și conservare, impuse în cadru legislativ prin
instituirea de arie protejată.
Prin Legea nr.5/2000, privind Planul de amenajare a teritoriului național-
secțiunea zone protejate, a fost declarat Parcul Național Cozia, cu o suprafață de
17.000 ha, care include între limitele sale Masivul Cozia, o parte a Munților
Căpățânii – denumită Narățul și Doabra din Munții Lotrului, aflată în totalitate pe
teritoriul județului Vâlcea. Elementele naturale cu valoare deosebită sub aspect
geologic, fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic și peisagistic, oferă
posibilitatea desfășurării unor activități complexe (educative, ecoturistice, de
recreere și de cercetare științifică), contribuind la diversificarea ofertei turistice a
stațiunii.
2.7 Localități componente
Orașul Călimănești este compus din șase localități: Călimănești, Căciulata,

Seaca – pe malul drept al Oltului și Jiblea Veche, Jiblea Nouă și Păușa – pe malul
stâng al Oltului.
6
Căciulata - este situată în partea de nord a orașului Călimănești, la +2 km

distanta de centrul acestuia, parte componentă a Stațiunii turistice de interes
național si balneoclimatică de interes general, Călimănești - Căciulata.
Jiblea Veche - Localitatea este situată pe malul stâng la Oltului, 1 km distanță
de centrul orașului, în partea de est. Parcelarea localității se deosebește de
parcelarea din Călimăneşti, având parcele cu dimensiunea frontului mai mare şi
construcţii care ocupă o parte din frontul parcelei.
Jiblea Nouă - Această localitate a oraşului Călimăneşti, este situată la sud-est
de centrul oraşului, la o distantă de 3 km de acesta. A fost înfiinţată în anul 1896
printr-o lege dată de Carol I. pentru însurăţeii de pe valea Topologului. Satul a fost
înzestrat cu un teren arabil în platoul Carpanoasa, precum şi un teren pentru
construcţia bisericii în mijlocul satului. Între 1956-1960 s-a construit şi s-a dat în
folosinţă căminul cultural.
Păuşa- Localitate componentă a oraşului Călimăneşti, aflată la o distanță de
2 km de centrul orașului, pe malul stâng al Oltului, în dreptul localității Căciulata,
de care este legată printr-un pod de beton, chiar la gura văii cu acelaşi nume.
Seaca- Localitate componentă a orașului Călimăneşti, situată pe malul drept
al Oltului, de o parte și de alta a DN 7(E81), la 3 km sud de centrul orașului
Călimăneşti.
Localitățile componente Călimănești- Căciulata dispun de resurse de substanţe
minerale, ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic, de
factori climatici benefici şi de condiţii de asigurare a menţinerii şi ameliorării
sănătăţii şi capacităţii de muncă, precum şi a odihnei şi reconfortării, formează
împreună Stațiunea Călimănești – Căciulata, atestată, la solicitatrea Consiliului
Local, astfel:
- H.G. nr. 1122/2002 – atestată ca Stațiune turistică de interes național
- H.G. nr. 852/2008 – re-atestată ca Stațiune turistică de interes național
- H.G. nr. 1016/2011- acordat statutul de Stațiune balneoclimatică
Orașul Călimănești se învecinează:

- la nord cu oraşul Brezoi;
- la est cu comuna Sălătrucel;
- la vest cu comuna Muiereasca;
- la sud-est cu comuna Dăeşti, sud cu comuna Bujoreni;
- nord-vest cu staţiunea Băile Olăneşti.
Capitolul 3
7
Istorie
Localitatea Călimăneşti este cunoscută încă din antichitate, găsindu-se pe

teritoriul ei urme ale civilizaţiei dacilor. Încă de atunci au fost cunoscute efectele
benefice ale apelor termale. În anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un
castru de apărare în locul numit Bivolari, sub poalele muntelui sfânt al dacilor,
Kogaion (se presupune a fi muntele Cozia de astăzi), cunoscut sub numele de
castrul roman “Arutela” - denumire dată în legătură cu denumirea romană a râului
Olt - fiind un punct strategic al graniţei Limes Alutanus. Construcţia castrului a
făcut ca în jurul lui să se dezvolte o aşezare rurală bine închegată şi bine dezvoltată
pe ambele maluri ale Oltului.
Această obşte sătească se va destrăma în secolul V, fiind împărţită între
conducătorii ei, Căliman, Şerban, Stoian şi Bogdan. În aceste părţi se formează
noile aşezări, care se numesc Călimăneşti, pe locul actualului oraş, Şerbăneşti, pe
dealul de sub Masivul Cozia şi Bogdăneşti la sud de actualul oraş pe malul drept al
Oltului.
Istoria Călimăneştiului este zbuciumată, fiind determinată de imprejurările
istorice şi sociale din Evul mediu. Satul lui Căliman a luat fiinţă în jurul mănăstirii
Cozia. Surse orale menţionează că mănăstirea Cozia a fost ridicată în apropierea
unei alte mănăstiri ridicate de Negru Vodă, care se găseşte la poalele muntelui
Basarab, ceva mai la nord de mănăstirea Cozia.
La mijlocul sec. al XIX-lea, în jurul mănăstirii Cozia se găseau mai multe case
mici, satul Cozia. Aceste case coboară pe poalele munţilor până spre apa Oltului.
Localitatea sub denumirea Călimăneşti este atestată documentar prima dată la
20 mai 1388 într-un document dat de către domnitorul Mircea cel Bătrân. În acest
document se menţionează: „A binevoit domnia mea să ridic din temelie o
mănăstire la locul numit Călimăneşti pe Olt care a fost mai înainte satul boierului
domniei Nan Udobă, pe care cu dragoste şi multă osârdie după voia domniei mele
l-a înclinat mai înainte zisei mănăstiri”.
În dezvoltarea ansamblului urban Călimăneşti apele minerale au jucat un rol
decisiv.
Varietatea lor din punct de vedere al compoziţiei minerale, compoziţiei chimice
(sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, magneziane, iodurate etc.), gradul de
mineralizare (oli-gominerale, hipotone, izotone, hipertone), al temperaturii (reci şi
termale) – şi efectele lor curative în afecţiunile digestive, renale, metabolice,
reumatismale, alergice, dermatologice, au adus, începând cu sfârşitul secolului al
XIX-lea, notorietatea europeană a staţiunii Călimăneşti, prin medaliile obţinute la
8
Expoziţia Universală de la Viena din 1873 şi prin medalia de aur şi „Diploma de

Grand – Prix” obţinute la Bruxelles în anul 1893.
Foarte probabil, în termele romane era utilizată apa termală de la Bivolari,
dar, cu certitudine, apele sulfuroase erau cunoscute şi utilizate la începutul
secolului al XVI-lea, după cum atestă însemnările de la 1520, ale lui Gavriil Protul
de la Sfântul Munte.
La începutul secolului al XIX-lea – conform însemnărilor dr. Ştefan Vasile
Episcopescu, (Apele metalice ale României Mari) – “unii ţărani din Călimăneşti,
au avut în casele lor, (...) pe Aga Iusuf şi pe Selim Bei din Rusciuc, cărora le făceau
băi sulfuroase...”. Procedura consta în încălzirea cu pietre arse în foc a apei
transportate de la pârâul Puturoasa, în butoiaşe de lemn, iar baia se făcea în căzi de
lemn şi era urmată de masaje cu uleiuri parfumate. Această modalitate de cură
balneară se mai practica încă pe la jumătatea secolului al XX-lea.
Momentele determinante în istoria viitoarei staţiuni le constituie însă,
descoperirea şi captarea Izvorului nr. 1 de la Căciulata şi recomandarea dr. Carol
Davila, din 27 mai 1855, de a se înfiinţa la Călimăneşti un stabiliment balnear
pentru militari.
Izvorul nr. 1 de la Căciulata, exploatat iniţial de călugării cozieni Partenie şi
Ghenadie, este menţionat de C. Marcial în „Curierul românesc”, la 1827 şi este
cercetat în anul 1828, din porunca domnitorului Grigore Ghica, de dr. Mayer,
urmat de dr. Karl Friedrich Siller. În 1830, egumenul cozian, Ghenadie, face
primele săpături la izvor şi amenajează câteva cabine rudimentare pentru băi.
Lucrările propriu-zise de captare sunt făcute în anul 1854 de Alexandru Golescu
Negru, care îl consideră „o comoară, un izvor unic în felul lui” şi îl popularizează
cu entuziasm. Nume prestigioase, precum cele ale împăratului Napoleon al III-lea
al Franţei, împăratului austro-ungar Franz Joseph, preşedintelui Franţei Emil
Loubet, arhiducelui austro-ungar Leopold Salvador ş.a., ţes treptat aureola acestui
izvor cu rezultate curative de excepţie, îndeosebi în afecţiunile renale. Începând cu
anul 1930, apa de la Căciulata începe să fie îmbuteliată.
Profilarea viitoarei staţiuni are ca repere iniţiale consistente, trasarea şoselei
prin centrul staţiunii (aşa cum există ea şi astăzi) şi construirea stabilimentului
balnear principal de la Călimăneşti (1881 – 1886), investiţie a Ministerului
Domeniilor, care prin remodelarea din anii 1911 – 1912, operă a arhitectului
Gheorghe Mandrea, devine palatul emblematic al staţiunii Călimăneşti, cunoscut
sub denumirea de Pavilionul Central.
Alte momente importante sunt marcate de:
- introducerea luminii electrice, în 1890, având ca sursă un motor cu abur, fapt
ce înscrie Călimăneştiul în rândul staţiunilor balneoclimaterice din ţară;
9
- inaugurarea, în 1902, a căii ferate de pe Valea Oltului, construită de Mihail

Râmniceanu, un reputat inginer, membru corespondent al Academiei Române,
(edificiul gării din Călimăneşti, finalizat în 1899, este o remarcabilă construcţie
amintind de gara din Sinaia);
- concesionarea staţiunii, în 1910, Societăţii Govora – Călimăneşti, moment
de trecere la exploatarea profitabilă a apelor minerale de la Călimăneşti;
- în 1912 pe insula Ostrov, mica insulă a rîului Olt locuibilă, în cadrul unei
păduri seculare se construieşte un casinou în partea de sud, la locul numit “La
Vâltoare”, ansamblul fiind completat cu o popicărie şi o scenă pentru spectacole
artistice; pe insulă se află schitul Ostrov, ctitorie a lui Neagoe Basarab; între anii
1975-1980, datorită lucrărilor de amenajare hidrotehnică a Oltului, insula Ostrov a
fost supraînălţată, deasemenea şi schitul;
- construirea uzinei electrice, în 1913, care înlocuieşte motorul iniţial cu abur;
- în anul 1924, fondul construit destinat vilegiaturii se întregeşte cu Bazarul şi
Teatrul (clădirea în care funcţionează actualmente biblioteca orăşenească), iar în
Ostrov se construieşte Cazinoul, astăzi dispărut prin înălţarea Insulei Ostrov, în
urma lucrărilor hidrotehnice de pe Olt;
- declararea Călimăneştiului ca oraş cu statut de comună urbană de
categoria a II-a, în 1927;
- edificiul construit pentru Primărie în 1927, Biserica „Sfinţii Petru şi Pavel”,
Casa Parohială, Căminul Cultural, Şcoala generală construită în 1937 şi hala din
piaţă, care întregesc imaginea puterii economice la care ajunsese staţiunea înainte
de criza economică din 1938 – 1939;
- amenajarea izvoarelor minerale, a celor două promenade, spre Izvorul nr. 8
(astăzi dezafectată), şi "drumul Geniilor" construit prin pădure, paralel cu şoseaua,
în timpul Primului Război Mondial, având ca reper un pod metalic suspendat,
precum şi impunătorul pod de piatră care făcea legătura cu Insula Ostrov
(completează atmosfera de odinioară a staţiunii Călimăneşti);
- între anii 1928-1944 se pavează șoseaua din dreptul Primăriei până la Izvorul
Căciulata;
- criza economică din anii 1929-1933 are repercursiuni și asupra activității din
Stațiunea Călimănești – Căciulata, dar odata cu ieșirea din criză, afacerile încep să
prospere;
- în 1937 s-a instalat primul telefon.
3.1 Repere istorice administrative
Prin legea comunală din 1 aprilie 1864 și legea pentru inființarea consiliilor
județene din 2 aprilie, 1864, satele erau organizate în comune, în frunte cu un
primar şi un consiliu comunal; este şi cazul comunei rurale Călimăneşti,
desprinsă de domeniul mănăstirii Cozia după legea secularizării din 1863. De
comuna Călimăneşti aparţineau şi satele Căciulata, Muereasca de Sus şi de Jos
10
(până în 1900), Seaca, Gura Văii (alipită în 1868), în timp ce Jiblea şi Păuşa au
aparţinut până după primul război mondial judeţului Argeş. În baza legii comunale
din 1864, primarul era ales de alegători şi confirmat de prefect. Legea din 1874
dispunea ca primarul să fie desemnat de către prefect, iar cea din 1882 stabilea că
primarul se alege de consiliul comunal şi se confirmă de prefect. Legea comunală
din 7 mai 1887, cu modificările din 1894 si Legea organizării comunelor rurale si
administraţiunea plăşilor din 1 mai 1904 (care a înlocuit Legea din 1887) au venit
cu altă soluţie: primarul era ales de către consilieri “dintre membri cu ştiinţă de
carte” şi confirmat de prefectul judeţului. Primarul lucra sub controlul direct al
consiliului, făcând acte de administrare propriu-zisă şi acte de poliţie comunală.
Primarul era reprezentantul obştii, dar şi al puterii centrale şi, ca atare, după
înfiinţarea celor două partide care s-au succedat la guvernarea României până la
primul război mondial, liberali şi conservatori, reprezenta la nivelul comunei
programul partidului de guvernământ. În îndeplinirea atribuţiunilor sale, era ajutat
de membrii consiliului comunal şi de funcţionari, între care principalii erau:
notarul, perceptorul, comisarul de poliţie – la nivelul comunei Călimăneşti, rolul
acestuia din urmă a crescut pe măsura dezvoltării staţiunii –, şeful postului de
jandarmi, medicul de plai, dirigintele poştei. Problemele locale ale primăriei
Călimăneştiului au fost complexe datorită dezvoltării staţiunii balneare, a
problemelor ridicate de dezvoltarea şi modernizarea acesteia în timp, a faptului că
în cea mai mare perioadă a făcut parte din zona de graniţă, ceea ce incumba o serie
de obligaţii precise şi, nu în ultimul rând, faptului că, vreo două decenii după
reforma agrară din 1864, a fost confruntată cu numeroasele probleme ridicate de
ţăranii care au intrat sau nu au intrat în legea de împroprietărire, de foştii
proprietari şi de arendaşi.
La câţiva ani după reforma agrară, în 1869, documentele consemnează
existenţa în Călimăneşti, Căciulata şi Seaca a unui număr de 300 de case, a unei
biserici şi a unei case de primării .
În anul 1900, s-a produs o nouă reorganizare administrativ-teritorială a ţării.
Conform noii împărţiri administrative, plaiul Cozia, cu reşedinţa în comuna
Călimăneşti, cuprindea 10 comune cu 32 de sate, comuna Călimăneşti rămânând
cu satele Căciulata, Gura Văii şi Seaca; Muereasca de Sus, Muereasca de Jos şi
“cătunul Hotarele de la comuna Călimăneşti” au format comuna Muereasca de Jos.
Criteriile care au stat la baza noii organizări au fost: o comună nu putea avea mai
puţin de 200 de contribuabili, distanţele între cătune şi reşedinţa comunei nu
puteau depăşi 6 km, noua comună trebuia să dispună de cel puţin 5-6.000 lei venit
anual, din care trebuia să întreţina şi serviciul jandarmeriei rurale comunale.
Călimăneştiul, cu cele trei sate, avea în jur de 600 contribuabili . La 1 aprilie 1906,
satul Gura Văii a fost şi el alipit comunei Bujoreni-Bogdăneşti, iar cercul comunal,
format până atunci doar din comuna Călimăneşti, a fost extins prin cuprinderea şi a
comunelor Bujoreni-Bogdăneşti şi a celor două Muereasca, reşedinţa aflându-se în
Bujoreni-Bogdăneşti.
11
Statutul administrativ al localităţii Călimăneşti a evoluat de la statutul de

comună rurală, staţiune balneo-climaterică, la acela de comună urbană de categoria
a II-a, pe care l-a primit în 1927, prin aplicarea legii de organizare administrativ-
teritorială din 1925. Potrivit legii, acest statut se acorda aşezărilor rurale evoluate,
care se aflau în stadiul tranzitoriu de la sat la oraş. Împreună cu Băile Govora,
Băile Olăneşti, Drăgăşani şi Ocnele Mari, Călimăneştii intrau într-o reţea de centre
urbane acceptabilă pentru judeţul Vâlcea, având în vedere că în 25 de judeţe nu
exista un asemenea sistem urban.
La 1 ianuarie 1930, aşezarea a fost declarată oraş. În acest context şi
având în vedere prevederile legii pentru organizarea recensământului general din
29 decembrie 1930, Comisia interimară a decis să acorde denumiri străzilor şi
numere caselor din Călimăneşti. Astfel, Călimăneştii şi aşezările aparţinătoare
Căciulata, Seaca, Ţigănia au fost împărţite în 17 străzi, cu o lungime totală de 20,9
km şi având o lărgime de la 6 la 26 m. Cea mai importantă era Calea Traian, care
coincidea cu şoseaua naţională, pe o lungime de 3,6 km şi avea 305 clădiri
construite pe ambele părţi. Urma bulevardul Mircea Basarab „cuprinzând sectorul
Cozia-Căciulata de la cantonul Lotrişoara pe şoseaua naţională spre miazăzi şi se
sfârşeşte la punctul Sfrengheş-vila Cincu”. Strada avea o lungime de 6 km, dar
numai 83 de clădiri. Celelalte străzi purtau numele membrilor familiei regale, ale
unor personalităţi istorice (M. Kogălniceanu, V. Alecsandri), al unui om politic în
viaţă (Ion Mihalache) şi al unei personalităţi locale (dr.Botescu).
Comuna şi apoi oraşul Călimăneşti a făcut parte din plasa Cozia şi apoi din
plasa Râmnicu-Vâlcea. În 1936, prin legea din 27 martie s-a dat o nouă formulare
statutului administrativ al staţiunilor balneo-climaterice. Din 1932, oraşul a fost
cooptat şi în Uniunea Oraşelor din România.
Reorganizarea administrativ-economică din 15-17 mai 1950, incadrează
orașul Călimănești în raionul Loviștea, care cuprindea 10 comune și 1 oraș,
Călimăneștiul.
În 1956 are loc o nouă reorganizare administrativă, Călimăneștiul este incadrat
în raionul Rm. Vâlcea, împreună cu alte 5 orașe și 27 comune.
Din 24 septembrie 1960, din cele 18 regiuni ale țării rămân 16. Regiunea Pitești
devine Argeș, cuprinzând 11 raioane. Călimăneștiul rămâne mai departe în
componența raionului Rm. Vâlcea. În 1968 este reînființat județul Vâlcea.
Perioada 1950-1980 a reprezentat un segment de timp în care s-a impus o
dezvoltare pe multiple planuri a ceea ce astăzi alcătuieşte complexul balnear şi
turistic Călimăneşti-Căciulata. Astfel, încă din 1957, lua fiinţă, în Căciulata,
sanatoriul pentru copii cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani, pentru tratarea
afecţiunilor hepatice. În 1964, autorităţile au identificat soluţia potrivită pentru ca
aceşti copii sanatorizaţi să nu întrerupă procesul educativ, astfel încât a fost
organizată şi şcoala sanatorială pentru deservirea procesului amintit. Tot în 1957
lua fiinţă Sanatoriul de silicoză, singurul din ţară, pentru muncitorii care lucrau în
carierele de piatră şi minele de cărbuni, într-o perioadă în care incidenţa acestei
12
boli era crescută. Deceniul 1970-1980 a fost momentul de apariţie a unor noi
complexe balneare. Ca urmare a iniţiativei Ministerului Turismului, la 29
decembrie 1971 a fost inaugurat hotelul Vâlcea, prevăzut cu un număr de 240 de
paturi, o cantină şi baza de tratament cu următoarele secţii: băi minerale cu sulf,
bazin cu apă sulfuroasă, aerosol etc. Un an mai târziu, Uniunea Generală a
Sindicatelor din România a construit complexul turistic cu 500 de paturi, inaugurat
la 12 februarie 1972. În luna aprilie a aceluiaşi an, se puneau temeliile complexului
balnear de la Cozia, având în componenţă 3 hoteluri şi o bază modernă de
tratament. În aceste condiţii, creşte şi numărul turiştilor, atât români, cât şi străini.
În perioada 1976-1980 s-au intensificat acţiunile edilitare pentru extinderea
staţiunii Cozia, astfel încât, la 28 iunie 1976, era inaugurat hotelul Cozia, iar la 2
decembrie 1979, hotelul Oltul. Fiecare locaţie avea câte 400 de locuri de cazare şi,
deopotrivă, restaurant, săli de conferinţe, o bază sportivă etc. Astfel, saltul
economic al staţiunii era vizibil în creşterea numărului de locuri de cazare: de la
1.200 la 1945, la 3.500 în 1977, în vilele şi hotelurile staţiunii. Se mai adaugă, tot
pentru această perioadă, încă 400 de locuri în hanuri, cabane şi popasuri turistice.
La sfârşitul anilor ’70 staţiunea beneficia de încălzire centrală în proporţie de peste
85%. Ridicându-se la standardele economice şi de exigenţă turistică, pentru
perioada discutată, staţiunea Călimăneşti a fost introdusă în circuitul turistic
internaţional. În 1975, se înfiinţa secţia clinică de geriatrie a Institutului naţional de
geriatrie şi gerontologie din Bucureşti, care a funcţionat mai întâi la hotelul Vâlcea
din Căciulata, iar începând cu anul 1977 a funcţionat la hotelul Căciulata de la
Cozia. Tratamentele geriatrice se caracterizau în principal pe proceduri de aero- şi
helioterapie, kinetoterapie, cure de ape minerale şi administrare de aerosoli.
Între 1981 şi 1986, autorităţile comuniste au iniţiat reparaţii capitale la
Pavilionul central şi la baza de tratament din Călimăneşti. Din 1986, Pavilionul
central devine Hotelul Central.
Eforturile organizatorice au dus la extinderea capacităţii de rezervoare şi de
forare. Au fost date la iveală izvoarele 4, 5, 14, sonda 1005 la Călimăneşti, 1 şi 2 la
Păuşa, sondele 1002, 1004 şi sondele 1, 2, 3, 4 la Cozia. Creşterea prestigiului
staţiunii, a potenţialului său de vindecare, a dus la creşterea, de la an la an, a celor
veniţi la odihnă şi tratament.
Capitolul 4
Populația
Cele mai vechi repere de natură demografică sunt cele consemnate în anul
1734 și atestă existenţa în Călimăneşti a unui număr de 186 de familii. După un
secol şi jumătate, respectiv în anul 1893, conform Dicţionarului geografic al
judeţului Vâlcea, realizat de Grigore Alexandrescu, localitatea Călimăneşti avea
13
2088 de locuitori, 497 de case şi 5 cătune, iar ca părţi componente aşezările

Călimăneşti, Gura Văii, Seaca, Ţigănia şi Căciulata.
Menţionăm că de comuna Călimăneşti au aparţinut în decursul timpului
satele Căciulata, Muiereasca de Sus şi de Jos (până în 1900), Seaca, Gura Văii
(alipită în 1868). Satele Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Păuşa, alipite oraşului
Călimăneşti în anul 1950 au format anterior, împreună cu satele Păteşti şi
Şerbăneşti, comuna Jiblea, care aparţinea judeţului Argeş.
În perioada interbelică populaţia din Călimăneşti înregistra în anul 1924 –
2.724 de locuitori; în anul 1932 – 2.946 de locuitori; în anul 1933 – 3.025 de
locuitori; în anul 1934 – 3.075 de locuitori; în 1937 – 2728, iar după alte estimări
ceva mai autorizate, 3151 de locuitori. Conform statisticilor oficiale, în timpul
recensămintelor din 1930 şi 1948 comuna urbană Călimăneşti avea 2876 şi,
respectiv 3329 de locuitori.
Deoarece s-a considerat că este mai util să fie înfăţişată evoluţia demografică
de pe întregul teritoriul actual al oraşului, se impune precizarea că, pentru
recensămintele din 29 decembrie 1930 şi 24 ianuarie 1948, în cifrele folosite a fost
inclusă şi populaţia localităţilor Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Păuşa, chiar dacă
acestea nu au fost cuprinse în teritoriul administrativ al localităţii Călimăneşti,
decât după reorganizarea administrativ - teritorială din 1950. Fără această
modificare, spre exemplu, s-ar fi vorbit de o creştere de aproape 100% a populaţiei
în perioada 1948 – 1956, creştere care s-a datorat în mare măsură efectului
reorganizării administrativ-teritoriale din anul 1950 şi nu unui spor demografic.
Având în vedere artificiul de calcul menţionat anterior, din anul 1930 până
în prezent, populaţia care a locuit pe teritoriul actual al oraşului Călimăneşti a
înregistrat două creşteri mai importante, respectiv:
• 1 - între recensămintele din 1930 şi 1956 populaţia a crescut cu 32,13%; în
această creştere se reflectă sporul demografic ce a urmat celui de-al doilea război
mondial, dar trebuie specificat şi faptul că, încă din perioada interbelică, pe fondul
dezvoltării staţiunii balneoclimaterice pe teritoriul oraşului Călimăneşti numărul de
locuitori a crescut de la an la an;
• 2 - creşterea populaţiei cu 29,19% între recensămintele din 1966 şi 1977,
reprezentând un spor numeric de 1360, în principal, ca rezultat al deciziei politice
de sporire a natalităţii adoptată de regimul lui Ceauşescu în 1967, prin interzicerea
avorturilor.
Comportamentul demografic la nivelul oraşului Călimăneşti, după anul 1990,
reflectă în parametrii foarte apropiaţi dinamica demografică din aceeaşi perioadă,
înregistrată la nivel naţional. Prin urmare, şi oraşul Călimăneşti se înscrie în
coordonatele crizei demografice lente, prognozată la nivel naţional, efectul concret
fiind scăderea populaţiei stabile.
Structura actuală a populației

Populația stabilă și distribuția pe sexe:
14
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2014

Populația stabilă – 8823 8786 8794 8738 8690 8971
total, la 1 Ianuarie, din
care:
Femei 4523 4525 4533 4503 4475 4641
Bărbați 4300 4261 4261 4235 4215 4330
(sursa INSS – Fișa localității)
Din datele menționate mai sus se poate vorbi de un echilibru, cu o ușoară
predominanță a populației de sex feminin- 51%
Pe grupe de vârsta, populația se prezintă astfel – data valabile pentru 1

Ianuarie, 2014
Grupa de Total Masculin Feminin
vârstă
0-4 ani 388 180 208
5-9 ani 417 208 209
10-14 ani 402 204 198
15-19 ani 448 243 205
20-24 ani 630 306 324
25-29 ani 758 372 386
30-34 ani 676 347 329
35-39 ani 727 363 364
40-44 ani 743 357 386
45-49 ani 721 365 356
50-54 ani 596 299 297
55-59 ani 604 305 299
60-64 ani 568 270 298
65-69 ani 385 155 230
70-74 ani 326 145 181
75-79 ani 312 112 200
80-84 ani 163 64 99
85 ani și peste 107 35 72
(sursa INSS – Fișa localității)
Structura populației pe etnii:

Din punct de vedere etnic, populaţia oraşului Călimăneşti, a fost în decursul
istoriei şi este şi în prezent omogenă, majoritatea absolută a românilor fiind
caracteristica de bază. Prezenţa etniei rome este, conform recensământului din anul
2011, de 3,64%. Ponderea următoare, cu 0,10 % este reprezentată de etnia
maghiară.
- Români: 6830 (89,6%)
15
- Maghiari: 8 (0,10%)
- Rromi: 430 (5,64%)
- Germani: 3 (0,04%)
- Altă etnie: 5 (0,07%)
- Informație indisponibilă: 346 (4,54%)
Structura populației după religie:

Sub aspect religios. 85% din populaţia oraşului Călimăneşti s-a declarat la
recensământul din anul 2011 ca aparţinând cultului ortodox.
- Ortodoxă: 7198
- Romano-catolică: 5
- Penticostali: 26
- Greco-catolică: 9
- Adventistă de ziua a șaptea: 30
- Informație indisponibilă: 345
Structura fortei de munca la nivelul anului 2002 se prezinta astfel:

Din totalul populației de 8971, populația activă ocupată reprezintă aproximativ
53%.
Total salariaţi, din care (pe domenii de activitate): 2.941 -100%
- agricultură: 80 - 2,7%
- industrie (mici întreprinzători): 493 - 16,8%
- construcţii: 200- 6,8%
- comerţ: 560 -19,0
- transporturi, depozitare, poştă, comunicaţii: 150- 5,1%
- servicii: 90 - 3,1%
- administraţie publică: 60 - 2,0%
- învăţământ şi cultură: 180 -6,1%
- sănătate şi asistenţă socială: 248 -8,4%
- turism: 880 - 30,0%
Capitolul 5
Autorităţile administrației publice locale
Orașul Călimănești, este o unitate administrativ-teritorială în care se exercită

autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale
administraţiei publice locale. Este persoană juridica de drept public, cu capacitate
juridică deplină şi patrimoniu propriu. Orașul este subiect juridic de drept fiscal,
titular al codului de înregistrare fiscală şi al conturilor deschise la unităţile
teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Administraţia publică în
16
Orașul Călimănești se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor

descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii
autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în
soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Aplicarea acestor principii nu
poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României.
Unitatea administrativ-teritorială este titulară a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg
din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi
privat în care acesta este parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau
juridice, în condiţiile legii. În justiţie, unitatea administrativ-teritoriala este
reprezentată de primar.
Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în
orașul Călimănești sunt consiliul local, ca autoritate deliberativă şi primarul, ca
autoritate executivă. Consiliul local şi primarul se aleg în condiţiile prevăzute de
Legea privind alegerile locale.
Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul
ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt
date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice.
Autoritatea Consiliului Local Călimănești şi a Primarului Orașului
Călimănești se exercită pe teritoriul administrativ al Orașului Călimănești.
Consiliul Local Călimănești

Sediul Consiliului Local al Orașului Călimănești se află pe strada Calea lui
Traian, nr. 306.
Consiliul Local al Orașului Călimănești s- a constituit prin Hotărârea nr. 3
din data de 29.06.2012.
Consiliul Local al Oraşului Călimănești este format din 15 consilieri aleşi
prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în temeiul art.29 al Legii nr.
215/2001 a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare:
La un număr de locuitori între 5.001 și 10.000, numărul de consilieri va fi de 15.
Structură politică a consilierilor aleși în anul 2012 este următoarea:
- P.D.L.: 6 consilieri
- P.N.L.: 3 consilieri (USL)
- P.S.D.: 4 consilieri (USL)
- P.C.: 1 consilier
- U.N.P.R.: 1 consilier
Consiliul Local Călimănești îşi desfăşoară activitatea atât în cadrul
şedinţelor în plen, cât şi în cadrul comisiilor de specialitate constituite, dupa cum
urmeaza:
1. Comisia pentru programe de dezvoltare economico-socială, buget-finanțe,

administrarea domeniului public și privat al localității, agricultură, gospodadrire
comunală, protecția mediului, servicii și comerț.
17
II. Comisia pentru învățământ, culte, sănătate, cultură, protecția socială, activități
sportive și de agrement
III. Comisia pentru administrația publică locală, juridică, apărarea ordinii și liniștii
publice, a drepturilor cetațenilor.
Principalele categorii de atribuţii ale Consiliului Local, potrivit prevederilor

Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, sunt următoarele:
a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al

primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor
comerciale şi regiilor autonome de interes local;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei,

oraşului sau municipiului;
c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei,

oraşului sau municipiului; `
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetăţeni;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţionala pe plan intern şi extern.
Primarul Orașului Călimănești

Primarul este autoritatea executivă a administrației publice locale în orașul
Călimănești.
Primarul Oraşului Călimănești îndeplineşte o funcţie de autoritate publica.
Primarul Oraşului Călimănești asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în
aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor
Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune masurile necesare şi acordă
sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale
miniştrilor, ale celorlalţi conducatori ai autorităţilor administraţiei publice centrale,
ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.
Principalele categorii de atribuţii ale Primarului, potrivit prevederilor Legii
nr. 215/2001 privind administraţia publica locala, republicată, cu modificarile şi
completarile ulterioare, sunt urmatoarele:
a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului;

b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;
c) atribuţii referitoare la bugetul local;
18
d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor;

e) alte atribuţii stabilite prin lege.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, primarul este ajutat de un viceprimar,

ales în condiţiile Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare. Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al
acestuia, căruia îi poate delega atribuţiile sale.
Viceprimarul este ales cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie, din
rândul membrilor acestuia. Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face
de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în
funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali
în funcţie.
Primarul este sprijinit în ducerea la îndeplinire a atribuţiilor sale de secretar
şi aparatul de specialitate.
Secretarul Oraşului Călimăneşti este funcţionar public de conducere, verifică
şi asigură respectarea legalităţii de către organele administraţiei publice locale,
îndeplinind atribuţiile prevăzute de lege sau încredinţate de către Consiliul Local
ori de Primar.
Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul
de specialitate al primarului constituie Primăria Oraşului Călimăneşti, structură
funcţională cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului
local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii
locale.
Capitolul 6
Căile de comunicație existente și categoria acestora
Accesul în stațiune se realizează, rutier, pe drumul european E81(DN7)

(București-Rm.Vâlcea-Călimănești-Sibiu-Cluj-Satu Mare-Halmeu), iar feroviar,
este asigurat de linia secundară Piatra Olt- Podul Olt, ramificație a magistralei
feroviare Brașov-Sibiu-Arad-Curtici, prin stația de cale ferata Călimănești și Halta
Păușa.
Față de alte orașe importante, Orașul Călimănești se află la:
- 18 km de municipiul Râmnicu Vâlcea, reședință de județ;
- 81 km de municipiul Sibiu, reședință de județ, pe E 81;
- 79 km de municipiul Pitești, reședință de județ, pe E 81;
- 43 km de orașul Curtea de Argeș, pe E 81 și DN 73C.
6.1 Infrastructura rutieră

Orașul este traversat pe o lungime de 24 km de artera rutieră europeană
E81/DN7, cea mai utilizată cale de acces.
Alte categorii de drumuri care se găsesc pe teritoriul administrativ al orașului:
19
- DJ 703G (E8/Seaca – Jiblea – Sălătrucel – Robaia - Șuici/DJ 703H), face

legătura cu județul Argeș, de 3 km lungime pe teritoriul orașului;
- DJ 703 L (E 81/Turnu - Jiblea Veche – Dăești - Fedeleșoiu/DJ 703F), are 4
km lungime pe teritoriul adminsitrativ al orașului;
- DC 12 (DJ 703L/Călimănești - Seaca/DJ 703G), măsoară 4 km;
- DF Păușa – Mănăstirea Stănișoara – 7 km lungime;
- Rețeaua stradală orășenească, în lungime totală de 54,481km, dintre care
29,035 km sunt modernizați, cu trotuare și parcări adiacente, astfel:
- Zona Căciulata- Călimănești – Seaca cu un total de 21,386 km, din care 15,024
km cu îmbrăcăminte asfalt;
- Zona Păușa – Jiblea Veche cu un total de 22,351 km, din care 12,579 cu
îmbrăcăminte asfalt;
- Zona Jiblea Nouă cu un total de 10,744 km, din care 1,432 km asfalt
Starea de viabilitate a acestor căi rutiere este bună.
6.2 Infrastructură feroviară

Accesul feroviar este asigurat de linia secundară Piatra Olt – Podul Olt,
ramificaţie a magistralei feroviare Bucureşti – Sibiu – Arad – Curtici, prin staţiile
de cale ferată Călimăneşti, Păuşa şi Turnu. Aceasta traversează orașul Călimănești
pe direcția Nord-Sud, pe o lungime de aproximativ 14 km. De la aceste staţii CFR
se parcurge traseul rutier DN 7.
Distanţa pe cale ferată, faţă de Bucureşti, este de 293 km până la staţia
Călimăneşti.
6.3Acces aerian
Cel mai apropiat aeroport care poate deservi oraşul Călimăneşti este cel de la
Sibiu, situat la 81 km, pe DN 7.
Capitolul 7
Servicii de utilități publice
Serviciile de utilităţi publice sunt definite ca fiind totalitatea acţiunilor şi

activităţilor reglementate prin care se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate şi
interes public general ale colectivităţilor locale cu privire la:
a) alimentarea cu apă;
b) canalizarea şi epurarea apelor uzate;
c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;
d) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem
centralizat;
e) salubrizarea localităţilor;
f) iluminatul public;
g) administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-
teritoriale, precum şi altele asemenea;
20
h) transportul public local.

Autorităţile administraţiei publice locale au competenţă exclusivă, în condiţiile
legii, în tot ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi
controlul funcţionării serviciilor de utilităţi publice, precum şi în ceea ce priveşte
crearea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea şi exploatarea bunurilor
proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, aferente
sistemelor de utilităţi publice.
Gestiunea serviciilor de utilităţi publice reprezintă modalitatea de

organizare, funcţionare şi administrare a serviciilor de utilităţi publice în scopul
furnizării/prestării acestora în condiţiile stabilite de autorităţile administraţiei
publice locale.
Gestiunea serviciilor de utilităţi publice se organizează şi se realizează în
următoarele modalităţi:
a) gestiune directă;
b) gestiune delegată.
7.1 Alimentare cu apă şi canalizare

Orașul Călimănești dispune de instalații de alimentare cu apă în sistem
centralizat, atât pentru stațiunea Călimănești-Căciulata, cât și parțial pentru
localitățile componente Jiblea Veche, Seaca, Păușa și Jiblea Nouă. Prin localitate
trec conductele (OL 2 O 1000 mm) de alimentare cu apă a municipiului Râmnicu
Vâlcea din sursa Brădișor, iar pentru stațiunea Călimănești-Căciulata se distribuie
un debit de 150 l/s. Rețeaua de distribuție alcătuită din conducte de diverse
diametre cuprinde atât conducte pe majoritatea străzilor stațiunii cât și în
localitățile componente.
 Reţeaua de alimentare cu apă
- lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 40,5 km;
- lungimea reţelei de canalizare este de 8,6 km;
- sursele de alimentare sunt lacul Brădişor şi pârâul Păuşa;
 numărul de utilizatori:
- persoane fizice – 2.800
- persoane juridice – 213
- instituţii publice – 44
- asociaţii de proprietari/locatari – 38
- capacitate totală de distribuţie a apei potabile este de 150 l/s
- capacitate exploatată a apei potabile este de 18,56 l/s
 Reteaua de canalizare
- lungimea simplă a rețelei de canalizare este de 8,6 km
21
- stațiunea dispune de 2 stații de epurare: stația de epurare a orașului Călimănești,

cu un debit de 100l/s și stația de epurare a Complexului hotelier Cozi-
Călimănești-Oltul, cu un debit de epurare de 15 l/s
7.2Alimentarea cu energie electrică
In prezent consumatorii casnici, sociali-culturali și comerciali din orașul
Călimanești și localitățile componente sunt alimentați cu energie electrică din
sistemul energetic național printr-o stație de transformare amplasată în localitatea
Jiblea Veche și Hidrocentrala de la Turnu. Rețeaua medie de înaltă tensiune de 0,4
KV acoperă toate localitățile componente. Toți consumatorii care vor apărea în
diverse zone ale orașului în următorii ani, se vor alimenta cu energie electrică din
rețelele existente și posturile de transformare, care se vor amplifica pentru a prelua
necesarul de energie.
7.3 Telefonie
Localitatea este racordată la centrala telefonică digitală de tip ALCATEL, pe
cablu din fibră optică, aerian şi subteran, ce însoţeşte DN 7 (Rm. Vâlcea –
Călimăneşti); centrala are o capacitate de 2.000 posturi telefonice, din care circa
1.700 posturi fixe instalate, cu posibilităţi de extindere; există servicii pentru
telefonia mobilă GSM (Vodafone, Orange, Telekom). Din anul 2008 a mai apărut
un serviciu de telefonie şi internet prin RDS, dar numărul de abonaţi al acestui
serviciu este necunoscut.
- număr utilizatori ALCATEL
- persoane fizice – 1.400
7.4 C.A.T.V
Televiziunea prin cablu, dezvoltata dupa anul 1994, are centrul de captare și
amplificarea semnalelor emise de satelit, amplasat pe blocul 1 din orasul
Călimănești; de aici semnalele sunt transise în reteaua de distributie de tip aerian.
Aceasta retea foloseste în unele locuri stâlpii de susținere ai rețelei electrice, iar în
alte părți este susținută pe elementele de construcție ale blocurilor de locuințe.
Rețeaua de televiziune prin cablu acoperă zona centrală a orașului, dar este în curs
de extindere și spre zonele de case individuale.
Distribuția Televiziunii prin cablu este realizată de SC TOURIMEX TEL NET
SRL.
7.5 Alimentarea cu energie termică

In orașul Călimănești aceasta se realizează cu două sisteme de încălzire:
- încalzirea centrală ce asigură necesarul de căldură și apă caldă de consum la
blocurile de locuințe, la o serie de construcții administrative și social-culturale,
la obiectivele hoteliere cu bazele acestora de tratament, precum și la un număr
redus de locuințe individuale.
22
- încalzirea locală dezvoltată în special la locuintele îndividuale, la unele spații

administrative, social culturale și la unele spații de cazare de mică importanță,
folosind drept combustibil lemnele de foc și cărbune.
Sursele termice cuprind:
- Centrale termice în număr de 8, cu capacități cuprinse între 0,4 și 2,5 Gcal/h;
ele au rolul de a asigura necesarul de energie termică la locuințe, clădiri
administrative și obiective social-culturale. Toate centralele termice folosesc
pentru ardere combustibil lichid ușor (C.L.U).
- Obiectivele hoteliere și bazele de tratament au dezvoltat un sistem propriu în
baza unor studii și investiții proprii. Astfel, cele trei sonde (foraje) executate și
puse în funcțiune asigură debite suficiente de apă termală la o temperatura de
aprox. 90 °C. Centralele termice de la aceste obiective au fost modificate în
consecință ele folosind apa geotermală pentru încălzirea spațiilor, la prepararea
apei calde de consum cât și la prepararea apei calde pentru tratamente.
Reţeaua de alimentare cu energie termică
- sursele de alimentare cu energie termică sunt sondele geotermale 1006, 1008,
1009;
- reţeaua de distribuţie este asigurată de conducte Isoplus ce au o lungime de 10
km.
Număr utilizatori:
- persoane fizice
- 619 apartamente
7.6 Alimentarea cu gaze naturale

Prin Hotărârea Guvernului nr. 566 din septembrie 1992 s-a aprobat înființarea
retelei de distribuție a gazelor naturale pentru consum destinat preparării hranei la
blocurile de locuințe, preparării hranei și încălzirii prin CT proprii sau sobe în
gospodăriile individuale și necesităților obiectivelor social-culturale la un nivel de
4870 Nmc/h. Numărul de gospodării individuale este de 3783, inclusiv petroliști,
150 obiective social-culturale (primărie, școli, dispensare, creșe, cămine culturale,
biserici etc.), 1678 apartamente. In conformitate cu avizul CTE al ROMGAZ
Mediaș cu nr.52/15.06.1992, gazele se vor lua din stația de reglare-măsurare-
predare Râureni, printr-un racord de medie presiune Dn 14, L = 0,6 Km și Dn 12",
L = 22 Km până în stațiunea Călimănești și Dn 4 " L = 1,3 Km, până în Jiblea.
7.7 Transport interurban

Transportul în comun în teritoriu este organizat în două moduri: transport local
și transport pe distanță medie. In prezent, transportul local se execută pe baza unui
protocol, încheiat cu SC ANTARES TRANSPORT SA, traseele existente făcând
23
legătura dintre oraşul Călimăneşti şi localităţile componente (Păuşa, Jiblea Nouă,

Jiblea Veche).
Traficul de tranzit, precum și traficul pe distanță lungă au capăt de linie orașul
Călimănești, care împreună cu localitatea Căciulata reprezintă o destinație pentru
turismul balnear. Traseul de intrare și ieșire se realizează prin strada Calea lui
Traian, strada recent modernizată.
Traficul greu, de mărfuri, atât local cât mai ales cel de tranzit, se desfășoară pe
un traseu care ocolește centrul orașului pe strada Stefan cel Mare, pe malul drept al
râului Olt, peste barajul UHE Călimanești și apoi pe malul stâng al Oltului pâna la
barajul UHE Căciulata. Astfel, noxele și zgomotul produs de aceste autovehicule
sunt evitate în stațiuni. Accesul prin centru este permis numai autovehiculelor
ușoare și de aprovizionare.
7.8 Gestiunea deşeurilor

Pe raza oraşului Călimăneşti, deşeurile menajere de la populaţie / persoane
juridice sunt depozitate la depozitul de la Fețeni. Groapa de gunoi de pe raza
oraşului Călimăneşti este închisă din 16 iulie 2009 conform H.G. nr.349/2005 (?).
Totodată, un program de colectare selectivă a deșeurilor se află în
implementare, astfel: PET – 30125 KG - pe baza unui contract de colaborare;
HARTIE - 585 KG - prin SC MCC PRODUCTIE și SERVICII ; ALUMINIU - 328
KG - prin recipiente amplasate în anumite zone ale oraşului pentru hârtie, PET,
doze de aluminiu; DEEE - 859 KG - o data pe lună se colectează la Sera de Flori
şi se predau la SC URBAN SA; SURSE DE LUMINA - 92 KG - sunt colectate de
Primărie și predate, prin contract cu RECOLAMP.
Capitolul 8
Instituții de învățământ, cultură și sănătate
8.1 Învățământ
Documentele atestă existenţa şcolii încă din secolele XIV-XV. Prima şcoală
mănăstirească funcţionează în 1415 la mănăstirea Cozia. Baza documentară a
acesteia o constituie actul emis de Mircea cel Bătrân la 28 martie 1415. De-a
lungul secolului al XV-lea, călugării Iosif şi Visarion au îndeplinit şi funcţia de
dascăl, urmându-le cărturarul oltean Mardarie Cozianul. Erau pregătiţi, în primul
rând, copişti de manuscrise, iar în afară de citire se punea accent deosebit pe
scrierea caligrafică. În secolul al XVIII-lea de la şcoala de la mănăstire, călugării
învăţaţi în tainele tipografiei erau trimişi în alte locuri pentru a iniţia şi
supraveghea tipărirea de carte, punerea ei în pagină şi tipăritura. La Jiblea veche,
lângă Călimăneşti, şcoală românească exista pe la sfârşitul secolului al XVII-lea.
În satul Călimăneşti aflăm că prima şcoală a luat fiinţă în toamna anului
1825, din iniţiativa unui grup de locuitori, cu şaptesprezece elevi şi cu un dascăl
plătit de către părinţii elevilor cu doi şfanţi pe lună. Şcoala se afla pe strada
24
Afumaţi, azi Tudor Vladimirescu, în localul unde va funcţiona primăria, iar primul
dascăl se numea Gheorghe Ocnariu.
În Jiblea Veche, prima şcoală oficială s-a deschis în anul 1854, într-un local
închiriat, aflat alături de clădirea fostei primării. La început, avea un singur
învăţător, pe nume Ion Dincuţă. Aici învăţau şi copiii din Păuşa, iar din 1896 şi
copiii din Jiblea Nouă.
Învăţământul preuniversitar din zonă este constituit din unităţi de diferite

tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de instruire şi educare a elevilor.
Reţeaua şcolară cuprinde unităţi şcolare de învăţământ, după cum urmează:

1. Liceul Tehnologic de Turism Unitate cu personalitate
juridica
2. Școala Gimnazială Șerban Vodă Cantacuzino Unitate cu personalitate
juridica
3. Școala Gimnazială Jiblea - Veche Structură
4. Școala Primară Jiblea - Nouă Structură
5. Grădinița cu program normal Jiblea - Veche Structură
6. Grădinița cu program normal Jiblea - Nouă Structură
7. Grădinița cu program prelungit nr. 1 Unitate cu personalitate
juridica
Numărul elevilor înscriși, indiferent de mediul de învățământ, este într-o

continuă descreștere. Cu mici variații, populația școlară a scăzut în perioada 2007-
2014, pe toate ciclurile de învățământ, de la grădiniță la liceu.
Populaţia şcolară existentă în oraşul Călimăneşti în perioada 2007-2014

ÎNVĂȚĂMÂNT 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2014
Copii înscriși în 327 297 280 292 301 271 219
grădinițe
Elevi înscriși - total 2149 1996 1955 1979 1913 1813 1198
Elevi inscrisi in 726 692 666 649 613 613 620
invatamant primar și
gimnazial
invatamant primar
invatamant gimnazial
invatamant liceal
Elevi inscrisi in 279 249 139 58 - - 28
invatamantul
25
profesional si de arte și
meserii
Scăderea populației școlare a avut ca efect și scăderea cadrelor didactice, de 138 în

anul 2007 la 90 profesori în anul 2014.
Personalul didactic existent în oraşul Călimăneşti în perioada 2007-2014

ÎNVĂȚĂMÂNT 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2014
Personal didactic - total 138 145 141 131 114 110 90
Personal didactic in 23 22 20 19 19 21 17
invatamant prescolar
invatamant primar și
gimnazial
invatamant primar
invatamant gimnazial
invatamant liceal
Echipamente şi dotări şcolare existente în oraşul Călimăneşti în perioada 2007-2014

ÎNVĂȚĂMÂNT 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2014
Sali de clasa și cabinete 44 45 45 39 44 42 37
scolare
Laboratoare scolare 14 12 11 11 7 3 5
Ateliere scolare 1 1 1 1 1 - 1
Sali de gimnastica 3 3 3 3 2 2 2
Terenuri de sport 1 1 - - 3 2 2
PC - total 100 92 95 100 86 92 75
8.2 Cultura
Principalele instituții de cultură din orașul Călimănești sunt Casa de cultura

„Florin Zamfirescu” și Biblioteca orăşenească „A. E. Baconsky”
Casa de Cultură „Florin Zamfirescu”

În anul 1968 a fost înfiinţată în Călimăneşti Casa de Cultură. Sediul a fost
stabilit în clădirea construită de Societatea „Govora-Călimaneşti” în anii 1911-
1912 şi unde a funcţionat uzina electrică.
26
În calendarul manifestarilor Casei de Cultura era prezent teatrul, ansamblul

de cântece şi dansuri populare “Doina Oltului”; se organizau, până în 1989,
săptămânal, conferinţe medicale, unde medicii vorbeau despre afecţiunile tratate în
staţiunea Călimaneşti – Căciulata.
În cadrul Casei de Cultură a funcţionat şi un teatru amator, care a întrunit nu
numai aprecierea publicului din localitate, ci a obţinut rezultate meritorii la diferite
concursuri regionale sau naţionale.
Important de amintit este şi momentul închegării, în primăvara anului 1969,
a ansamblului folcloric Doina Oltului. Ansamblul a efectuat primul turneu în
străinatate în zilele de 7-17 iunie 1969 la Tolbuhin (Bulgaria), unde evoluează în
cadrul “Zilelor culturale dobrogene”. Ansamblul Doina Oltului a obţinut
numeroase premii în cadrul Festivalului National “Cântarea României”, din care
amintim doar câteva: Premiul I – 1977 şi 1978, Premiul II – 1979, Premiul II –
1978. După 1989, ansamblul s-a destrămat şi abia în anul 2004 a fost refăcut cu alt
repertoriu şi alţi dansatori.
Casa de Cultură „Florin Zamfirescu” are o capacitate de 300 de locuri.
„Cântecele Oltului” reprezintă o manifestare culturală naţională foarte
importantă şi cunoscută peste tot în ţară, organizată la Călimăneşti. Festival de
largă strălucire şi reprezentare valorică, ce are loc în luna august, îşi propune drept
obiectiv „exprimarea profund autentică a folclorului tradiţional specific
meleagurilor străbătute de apele Oltului” .
Festivalul a debutat în vara anului 1969, 1-3 august, la Făgăraş, unde au
participat judeţele Vâlcea, Harghita, Covasna, Sibiu, Olt, Braşov, iar în 1970 la
Călimăneşti, unde a fost un cadru inedit al festivalului, în Parcul Ostrov, dând
festivalului proporţiile unei mari sărbători. Toate ediţiile ulterioare se vor organiza
la Călimăneşti.
Evenimente locale:
Zilele Orașului Călimăneşti 18-22 mai (20 mai 1388 - atestarea documentară)
Târgul meșterilor populari - anual, pe 8 septembrie
Festivalul Naţional de Folclor "Cântecele Oltului" - anual, în luna august
Tabăra Internaţională de Pictură "Vlaicu Ionescu"- anual, în luna iulie
Tabăra Naţională de Teatru "Florin Zamfirescu" – anual, în luna iulie
Biblioteca orăşenească „A. E. Baconsky” Călimănești

Biblioteca orăşenească a luat naştere în acelaşi timp cu întemeierea, în ianuarie 1939, a Căminului
Cultural, oferind cititorilor 1.232 de volume. Mai târziu, biblioteca va fi mutată în Casa Hodorog, pe strada
principală, bibliotecară fiind Veronica Roncea. Puteau împrumuta cărţi atât locuitorii, elevii, dar şi turiştii aflaţi la
odihnă şi tratament. Din anul 1960, evidenţa cititorilor şi a cărţilor a fost ţinută cu mai multă precizie:
AN Volume Cititori Cărţi difuzate
1960 15.290 4.200 15.443
1970 36.358 5.261 42.779
27
1980 58.157 5.658 sezonieri 23.303 sezonieri

1.767 localnici 51.366 localnici
1990 54.739 1800 sezonieri 6.726 sezonieri
1531 localnici 24.625 localnici
2000 60.049 3.093 81.654
2006 60.873 2.881 74.816
2007 61.823 3039 77.648
2008 62.897 2.799 72.186
De-a lungul vremii, Biblioteca Orăşenească s-a situat pe primele locuri între
bibliotecile orăşeneşti din judeţ, palmaresul său înregistrând an de an locuri
fruntaşe. Pentru a veni în sprijinul cititorilor aflaţi la distanţă de sediul central al
bibliotecii, s-au constituit filialele Căciulata și Jiblea Nouă.
8.3 Sănătate
Conform OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), sănătatea este definită ca
o stare de bine fizică, psihică, socială şi nu numai absenţa bolii sau a infirmităţii.
Conceptul de sănătate este echilibrul şi armonia tuturor posibilităţilor
persoanelor umane: biologice, psihologice şi sociale. Acest echilibru constă pe de o
parte în satisfacerea nevoilor fundamentale ale omului (nevoi afective, nutriţionale,
sanitare, educative şi sociale), iar pe de altă parte, într-o adaptare care să nu pună
probleme între om şi mediu. Sănătatea implică o deplină dezvoltare a potenţialului
uman în condiţiile unei economii adecvate şi prospere, a unui mediu viabil şi într-o
comunitate amabilă.
Apare astfel conceptul de sănătate comunitară ca model al relaţiei dintre
comunitate şi sănătatea indivizilor. Se poate vorbi astfel de o sănătate comunitară
când membrii unei colectivităţi geografice şi sociale, conştienţi de apartenenţa lor
la acelaşi grup sau colectivitate, reflectează în comun asupra stării lor de sănătate,
exprimând nevoile prioritare de sănătate şi participând activ la satisfacerea lor.
Echipamente și dotări de sănătate existente în orașul Călimănești:

- 1 policlinică, în sector public;
- 1 spital, în sector privat;
- 3 farmacii, în sector privat;
- 1 punct farmaceutic, în sector privat;
- 1 dispensar medical, în sector public;
- 2 cabinete stomatologice, în sector privat ;
- 1 laborator de tehnică dentară, în sector privat;
- 1 camera de garda
- 1 punct de ambulanţă
28
Se impune precizarea că, datorită situării în apropierea oraşului Râmnicu

Vâlcea, populaţia oraşului Călimăneşti are acces la serviciile medicale calificate şi
specializate ale reședinței de judeţ, inclusiv în cazurile de urgenţă.
Capitolul 9
Economia
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Vâlcea, orașul se află

în zona județului cu profil economic complex (industrie energetică, turism,
exploatare și prelucrare a lemnului etc.), cu grad ridicat de urbanizare și de
echipare tehnică. In cadrul rețelei de localități, Călimăneștiul este un centru
orășenesc intercomunal. In raport cu localitățile înconjurătoare, este dependent de
orașele apropiate (Brezoi și Râmnicu Vâlcea) din punctul de vedere al industriei,
serviciilor, culturii, învățământului (PUG, 2011).
Activităţile economice care s-au dezvoltat în oraşul Călimăneşti, s-au bazat
în mare măsură pe valorificarea resurselor locale, în special a turismului, lemnului
şi produselor agricole vegetale şi animale.
9.1. Turismul
Este principalul contributor la dezvoltarea durabilă economică, socială, și
culturală, orașul fiind parte a familiei de staţiuni balneare, oferind servicii de
tratament într-un cadru natural și cultural valoros, sprijinit de evenimente
organizate pentru locuitori şi vizitatori.
9.1.1. Turismul balnear

Profilul economic de bază al oraşului Călimăneşti este turismul balnear.
Resursele minerale terapeutice plasează staţiunea Călimăneşti între cele mai
importante staţiuni româneşti şi constituie un potenţial real pentru o dezvoltare la
standarde europene.
Modalități de exploatare și valorificare în tratamentul balnear

Exploatarea resurselor hidrominerale se face prin foraje și prin emergențe
naturale amenajate, pentru a fi valorificate în cură externă și internă, în funcție de
afecțiunile tratate și recomandarea medicului balneolog. Zăcământul de ape
minerale și termominerale este adminsitrat și exploatat de SC Călimănești -
Căciulata S.A., titularul de concesiune.
Exploatarea surselor se realizează în regim de curgere liberă sau prin pompare.
Rezervele exploatabile, în conformitate cu Legea minelor la data de referință 1999,
pentru apele minerale, sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, cumulau 24
mc/zi, iar cele pentru sursele termominerale, sulfuroase, clorurate, bromurate,
iodurate, sodice, cu temperaturi cuprinse între 20-477 grade C, sunt de 636 mc/zi.
29
Apa minerală și termominerală din zăcământul Călimănești-Căciulata-Cozia este

exploatată în prezent prin 14 surse naturale captate - izvoare(1 în sectorul
Căciulata, 2 în sectorul Păușa, 11 în sectorul Călimănești) și 8 surse forate-foraje (5
în sectorul Cozia, 2 în sectorul Căciulata, 1 în sectorul Călimănești). Sursele
utilizate în cura internă sunt aduse prin conducte din P.V.C. la buvetele amenajate
în pavilioanele din parcul balnear, iar sursele folosite în cura externă sunt
transportate prin tuburi PVC la rezervorul de stocare al bazelor de tratament. Apa
minerală de la forajul F1004 – IFLGS este dirijată, în sezonul cald, pentru
alimentarea ștrandului termal. Toate sursele, izvoare sau foraje, au amenajările de
suprafață (bazine de captare în general, la izvoare și cap de captare la foraje),
protejate în cămine de vizitare, îngropate la izvoare sau de protecție la foraje,
acoperite cu capac.
Exploatarea resurselor minerale terapeutice se face în prezent în trei baze de
tratament, două aparţinând S.C. Călimăneşti – Căciulata (Complexul Cozia, şi
Hotel Central şi una aparţinând de SIND România (Hotelul Traian ).
Baze de tratament
În ceea ce priveşte dotările pentru turismul balnear, staţiunea Călimăneşti –
Căciulata dispune de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor deschise tot timpul
anului.
Instalaţii de tratament şi proceduri de tratament:
 buvete cu ape minerale pentru cură internă;
 bazine cu apă termală pentru kinetoterapie;
 instalaţii pentru hidroterapie: afuziuni, băi de plante, băi cu bioxid de
carbon, duş scoţian, duş subacval, băi parţiale sau totale, băi galvanice, duş
– masaj;
 împachetări cu parafină;
 inhaloterapie (inhalaţii);
 instalaţii pentru aerosoloterapie;
 instalaţii pentru electroterapie;
 sală de gimnastică medicală;
 acupunctură;
 ştrand termal cu apă sulfuroasă, în aer liber, pentru afecţiuni reumatismale;
 laboratoare pentru teste funcţionale;
 cabinete medicale pentru diverse acţiuni.
Bazele de tratament aferente hotelurilor din staţiune sunt următoarele:
 Călimăneşti – pentru hotel Central, cu 2.200 proceduri om/zi posibile;
• Cozia – pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul, cu 3.100 proceduri om/zi
posibile;
• Vâlcea – pentru hotel Vâlcea (cu circuit închis, în administrarea Serviciului
Român de Informaţii );
• 3 cabinete medicale pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul;
30
• 1 cabinet medical pentru Hotel Central.
Factorii naturali terapeutici ce se regăsesc în staţiunea Călimăneşti – Căciulata

sunt:
- Bioclimat sedativ, de cruţare - înconjurată de jur imprejur de păduri, staţiunea
are un aer curat şi sănătos, bogat în ozon.
- Ape minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene,
iodurate, bicarbonatate, în principal hipotone, dar şi hipertone, având
compoziţii chimice şi temperaturi variabile (mineralizare între 0,5 si 11,5 gr/l;
atermale, mezotermale 41 grade Celsius şi hipertermale 49,5 grade Celsius). În
staţiune există 12 izvoare atermale şi 3 izvoare termale.
Indicaţii terapeutice. Apele minerale din staţiune sunt indicate în tratamentul
diferitelor afecţiuni, precum:
- afecţiuni ale tubului digestiv: gastrite cronice cu hiper şi hipoaciditate; boală
ulceroasa (ulcer gastric şi duodenal fără complicaţii); sechele stomac operat;
entero-colopatii cronice nespecifice;
- afecţiuni ale veziculei şi căilor biliare: dischinezii biliare, colecistite cronice
nelitiazice sau cu calculi urici; sechele post- colecistectomie; hepatite cronice
postvirotice sau mixte stabilizate;
- afecţiuni dismetabolice: hiperuricemii, dislipidemii, diabet zaharat compensat;
- afecţiuni ale aparatului locomotor: reumatismale inflamatorii stabilizate,
reumatismale degenerative (artroze, spondiloze); afecţiuni degenerative
articulare ale omului vârstnic; afecţiuni neurologice periferice (nevralgii,
nevrite, ascitalgii); sechele posttraumatice;
- afecţiuni cronice netuberculoase (ca boli asociate, anexite, metroanexite
cronice, sterilitate secundară);
- afecţiuni ale căilor respiratorii superioare: rinofaringite, sinuzite cronice,
afecţiuni bronhopulmonare cronice netuberculoase (bronşite cronice, astm
bronşic);
- afecţiuni ale rinichilor şi căilor urinare: litiază şi miceolitiază urinară cu sau fără
infecţii, pielonefrite cronice ascendente; pieolocistite.
9.1.2 Turismul cultural

Oportunitatea creată de valoarea excepţională a patrimoniului istorico –
arhitectural, constituie o premisă pentru dezvoltarea unei staţiuni cu
profil cultural de sine stătător, conferind atractivitate sporită oraşului Călimăneşti
ca destinaţiei turistică. Vizitarea mănăstirilor, în mod deosebit atracţia pe care o
exercită Mănăstirea Cozia prin oferta sa artistică şi arhitecturală de excepţie şi
importanţa celorlalte mănăstiri din oraş şi din apropiere (Ostrov, Turnu, Stănişoara
Frăsinei), consacrate ca vetre spirituale majore în istoria creştinismului românesc,
fac din Călimăneşti o destinaţie dorită.
31
Pe de altă parte, susţinerea şi creşterea în anvergură a manifestărilor

culturale din agenda oraşului: Festivalul de folclor Cântecele Oltului, Tabăra
internaţională de pictură „Vlaicu Ionescu”, Tabara nationala de teatru „Florin
Zamfirescu”, patronata de actorul Florin Zamfirescu, ş. a. – sunt un suport viabil
pentru statuarea vacanţelor culturale la Călimăneşti.
9.1.3 Turismul de odihnă şi agrement

Oraşul Călimăneşti şi împrejurimile sale deţin resurse importante pentru
dezvoltarea turismului montan (Parcul Naţional Cozia), drumeţiilor, sporturilor
nautice, pescuitului şi vânătorii.
Turismul montan – are ca suport principal Parcul Naţional Cozia, care dispune de
trasee marcate, floră şi faună diversă, accesibilitate.
Turismul pentru agrement nautic – completarea ofertei turistice cu o ofertă de tipul
AQUA Park, care să valorifice apa termală, este o ofertă de succes pentru orice
destinaţie turistică. Punerea în practică a proiectului „Mirajul Oltului” este, prin
urmare, oportună şi necesară, mai ales dacă se are în vedere faptul că în prezent
numărul, capacitatea piscinelor/ştandurilor existente nu este pe măsura cerinţelor.
Lacurile de acumulare de pe râul Olt pot fi valorificate turistic (hidrobiciclete,
şalupe de agrement, plimbări cu vaporaşul, piscine plutitoare etc.).
9.1.4 Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv – este favorizat de existenţa
faunei şi ihtiofaunei bogate şi diversificate ce populează Munţii Cozia, apele de
munte şi râul Olt.
9.1.5 Turismul la sfârşit de săptămână și turismul de tranzit - este o formă
de turism care este tot mai larg practicată de populaţia din mediul urban.
Amplasarea staţiunii la 18 km de Râmnicu Vâlcea, 49 km de Curtea de Argeş, şi
autostrada Bucureşti- Piteşti, stimulează aceast formă de turism.
9.1.6 Obiective turistice:

Orașul Călimănești dispune de importante resurse naturale. Apele minerale
și izvoarele termale, cu valoare terapeutică, sunt principalele atracții pentru
turiștii care poposesc aici pentru îngrijirea sănătății. Dar natura a înnobilat
zona cu numeroase alte atracții turistice, dintre care se remarcă în mod
deosebit:
- geomorfologia zonei, reprezentată prin dealurile subcarpatice domoale,
împădurite, ușor accesibile pentru drumeție, plimbări și prin relieful montan
spectaculos al Munțiilor Căpățânii și Cozia;
- cursul râului Olt, deosebit de pitoresc, care formează pe teritoriul
administrativ al orașului cel mai spectaculos sector din defileul Turnu Roșu-
Câineni;
- cursurile pitorești ale pâraielor Păușa, Căciulata, Lotrișor, însoțite de
drumuri forestiere și de poteci turistice marcate sau nemarcate, cu
32
posibilități de acces spre zonele înalte montane;

- Parcul Național Cozia , un adevărat laborator de cercetare în aer liber și o
resursă de elemente naturale cu valoare turistică incontestabilă, este o arie
protejată cu caracter peisagistic, geologic-geomorfologic, floristic, faunistic
și forestier care reunește între limitele sale părți din trei unități montane
distincte: partea de sud-vest a munților Lotru (masivul Dobra), partea estică
a Munților Căpățânii (Năruțu) și Muntele Cozia propriu-zis, despărțite de
râul Olt și de afluentul acestuia, Lotru. Formele de turism practicabile pe
teritoriul parcului sunt: drumeția montană, turismul științific, sporturi
extreme, odihnă și recreere.
Pe teritoriul orașului Călimănești există numeroase obiective cultural-

istorice, deosebit de valoroase, incluse pe Lista monumentelor istorice.
Printre acestea sunt:
Castrul roman ARUTELA
Localizare: oraș Călimăneşti, localitatea Păușa, “Poiana Bivolari”
Datare: 137–138 d. Hr., epoca romană. Categorie valorică A.
Lista 2010: VL-I-s-A-09562.
Datarea s-a făcut pe baza unei inscripţii, descoperită în dublu exemplar, din
care rezultă că acest castru a fost construit în vremea împăratului Hadrian,
de “Suri Sagittari”, din ordinul lui Titus Flavius Constans, procurator
imperial al Daciei inferioare. Ultima monedă, ca datare, descoperită la
Arutela, a fost emisă între anii 220 – 223. La Arutela, a existat şi o aşezare
dacică care şi-a prelungit existenţa şi sub stăpânirea romană.
Castrul Arutela asigura circulaţia pe Valea Oltului, spre Transilvania şi făcea
parte, alături de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, dintr-o linie de
apărare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasă de la răsărit.
De formă pătrată, castrul a fost construit din piatră. Zidul de incintă a fost
ridicat din blocuri mari de piatră de formă dreptunghiulară, şi după caz,
lespezi subţiri şi piatră măruntă, nefasonată prinse cu mortar, pentru a se
asigura orizontalitatea. La nord de castru se află piscul lui Teofil, pe platoul
căruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreaptă spre est, la 300 de
metri înălţime faţă de Poiana Bivolari. Acest turn, orientat spre Olt, avea
rolul de a supraveghea intrarea în defileu, către Dacia Superior, asigurând
totodată şi urmărirea traficului rutier spre Castra Traiana (Dăeşti). Dovezile
arheologice indică faptul că, încă din antichitate, apele Oltului au distrus
latura de vest a castrului, determinând retragera de aici a garnizoanei
romane.
Mănăstirea COZIA
Localizare: oraş Călimăneşti, localitatea Cozia – Căciulata
Datare: 1388–1391; sec. XVI, XVII, XVIII. XIX. Categorie valorică A.
33
Ctitori: voievozii Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Radu Paisie,

egumenul Amfilohie, Şerban II Cantacuzino, arhimandritul Ioan, egumenul
Mănăstirii Hurezi, domnitorii Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei.
Ansamblul monastic de la Mănăstirea Cozia se compune din: Biserica
Sfânta Treime (biserica mare) ; Paraclisul Adormirea Maicii Domnului
(al lui Amfilohie) ; Paraclisul Duminica Tuturor Sfinţilor (al lui Ioan de
la Hurezi) –; Trapeza; Bolniţa Coziei (Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi
Pavel) și corpurile de clădiri ale incintei, laturile de nord, est şi sud.
Biserica Sfânta Treime, realizare artistică de mare rafinament, cu elemente
constructive originale, integrând organic tradiţia bizantină, caracteristicile
arhitecturii balcanice şi arta autohtonă a zidirii bisericilor din secolele XIII –
XIV.
Între comorile de preţ pe care le adăposteşte Mănăstirea Cozia, pictura
murală în stil bizantin păstrată aici este o inestimabilă valoare a
patrimoniului cultural şi artistic românesc şi european. La Cozia pot fi
admirate: fresca datând din secolul al XIV-lea (din pronaosul bisericii mari),
al doilea ansamblu pictural din ţara Românească (după cel de la Biserica
domnească din Curtea de Argeş, ca amploare şi vechime), încadrat stilistic în
sfera artei constantinopolitane, Mircea cel Bătrân recurgând, pentru pictarea
Coziei, la o echipă de meşteri formaţi la şcoala metropolitană, fresca datând
din secolul al XVI-lea (1542 – 1543), reprezentată de pictura murală din
Bolniţa Coziei, realizare a zugravilor David şi Raduslav, un ansamblu bine
conservat şi impresionant prin calităţile sale de fast decorativ, prin
compoziţie, culoare şi în mod deosebit prin expresivitatea portretelor, fresca
brâncovenească, realizată între anii 1704 – 1705 de zugravii Preda şi fiii săi
Ianache, Mihail şi Sima în naosul şi altarul bisericii mari, cea din pridvor,
realizată între anii 1705 – 1707, de zugravii Andrei, Gheorghe şi Constantin,
şi din Paraclisul de Nord (pereţii de sud şi vest), fresca din Paraclisul de
Sud, realizată în 1835 de Voicu zugrav din Piteşti.
Bolniţa Coziei (Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel) prin silueta sa
zveltă şi elegantă este una dintre cele mai frumoase realizări arhitectonice
ale veacului al XVI – lea din ţara Românească, o bijuterie a arhitecturii
autohtone a secolului al XVI-lea.
Mănăstirea OSTROV (Biserica Nașterea Maicii Domnului)
Localizare: oraş Călimăneşti, Insula Ostrov
Datare: 1520–1522. Categorie valorică A.
Ctitori: Neagoe Basarab şi Despina Doamna
În înfăţişarea sa actuală, Biserica Nașterea Maicii Domnului este
ctitoria recunoscută a domnitorului Neagoe Basarab (1512 – 1521,
34
septembrie 15) şi a Despinei Doamna, soţia sa, fiică a despotului sârb Ioan
Brancovici. După pierderea soţului şi a fiului într-un răstimp foarte scurt,
Despina Doamna, care va mai trăi încă 33 de ani după moartea soţului său,
se călugăreşte la Schitul Ostrov, sub numele de monahia Platonida.
Pisania iniţială, care probabil îl pomenea printre ctitori şi pe Teodosie,
fiul lui Neagoe Basarab şi al Despinei Doamna, s-a pierdut. Pisania actuală
datând din 30 iunie 1760 precizează doar data încheierii lucrărilor (30 iulie
1522). În timpul amplelor lucrări hidrotehnice de pe Olt, biserica a fost
salvată prin ridicare pe verticală cu 4,85 metri.
Mănăstirea TURNU
Localizare: oraș Călimănești, la poalele muntelui Cozia
Datare: 1676
Biserica veche a Mănăstirii Turnu a fost ridicată în anul 1676 pe locul unor
sihăstrii. Este ctitoria mitropolitului Varlaam al Țării Românești, fost
episcop de Râmnic. Biserica nouă a fost ridicată între 1897-1901 de
episcopul Gherasim Timuș. Mănăstirea este situată la poalele muntelui
Cozia, nu departe de apele Oltului și la 2 km de ctitoria voievodului Mircea
cel Bătrân, Mănăstirea Cozia. În această zonă, la poalele culmii Turneanu
din masivul Cozia, de-a lungul timpului au existat multe sihăstrii, chilii
săpate în stâncă, din care unele mai pot fi văzute și astăzi.
Mănăstirea STĂNIŞOARA
Localizare: oraş Călimăneşti, pe Muntele Cozia, la 6 km distantă de DN7, pe
Valea râului Păușa
Datare: 1747, ref. 1807, 1850, 1903-1907.
Ctitori: după tradiţie, fondatorii mănăstirii au fost pustnicii Meletie şi Neofit.
După pisania din 1747, ctitorii sunt clucerul Gheorghe Serezli şi negustorul
Martin Buliga din Piteşti, ispravnic fiind Ghenadie, egumenul Coziei.
Ansamblul se compune din bisericile Sfântul Gheorghe şi Sfânta Treime

(1904-1905, arh. Debona Apoloni), chilii și trapeza (1836). Între anii 1936–
1940 a fost construită biserica paraclis, la sud de biserica mare. Întregul
așezământ monahal se află într-un cadru natural liniștit, înconjurat de
frumuseți naturale ispititoare.
9.1.7 Structuri de primire turistică din Călimăneşti

Din numărul total de 51 de unităti de cazare turistică la nivelul anului 2015,
23 sunt de categoria 3*, 24 sunt de categoria 2*, 2 sunt de categoria 3 flori, 1 unitate este de 1* şi 1unitate de 4*,
astfel:
35
Tip unitate 1* 2* 3*/ 4* Nr. Nr.Locuri

flori spatii
Hotel 3 8 1243 2468
Motel 1 4 111 222
Hostel 1 16 49
Bungalow 2 15 30
Cabana 1 5 10
turistică
Pensiune 6 9 1 132 269
turistică
Popas 1 1 69 146
turistic
Vilă 8 5 124 252
Total 1 23 26 1 1715 3446
(sursa ANT)
9.1.8 Structura unităţilor de alimentaţie publică din Călimăneşti
La nivelul anului 2015, în localitate funcţionau 25 restaurante, 7 baruri de zi , 2
bufet baruri, o grădina de vară și o terasă. Majoritatea acestora se regăsesc în
componenţa unor unităţi de cazare, în principal hoteluri (Căciulata, Cozia, Oltul,
Central, Traian), dar și în componența pensiunilor și vilelor.
Unităţi de alimentaţie publică existente în Călimăneşti
Nr. Tip unitate 2* 3* 4* Nr.total
crt. locuri la
mese
1. Restaurant clasic 11 2133
2. Restaurant calsic 9 1930
3. Restaurant clasic 2 86
4. Bar de zi 3 120
5. Bar de zi 4 114
6. Bufet bar 2 190
36
7. Gradina de vara 1 250

8. Restaurant 1 180
autoservire
8. Restaurant crama 1 186
9. Restaurant cu 1 80
specific local
10. Restaurant 1 140
pensiune
11. Terasa 1 400
TOTAL 5809
(sursa ANT)
9.2 Industria
Principala activitate industrială de pe teritoriul oraşului Călimăneşti o

reprezintă producerea energiei electrice în cele două hidrocentrale, Turnu şi
Călimăneşti.
Nr. Denumirea Puterea instalată - Suprafaţa lacului de
crt. hidrocentralei MW - acumulare - hectare -
1. Turnu 70 155
2. Călimăneşti 38 85
9.3 Agricultura
Suprafaţa destinată agriculturii în oraşul Călimăneşti reprezenta în anul 1990

25,7% din suprafaţa totală a localităţii. În anul 2009, proporţia acesteia a scăzut la
19,5%, ceea ce reprezintă în cifră absolută 256 de ha., iar în 2014 aceasta este de
2040 ha.
În mod tradiţional, agricultura pe teritoriul oraşului Călimăneşti s-a practicat
ca mod de subzistenţă pentru o bună parte din populaţia locală, principalele
ocupaţii fiind creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine şi păsări de curte) şi
cultivarea pomilor fructiferi, în mod deosebit zonei fiindu-i specifice livezile de
pruni.
37
Existenţa terenurilor arabile din Jiblea Veche şi Jiblea Nouă, pretabile pentru
culturile de cereale şi mai ales porumb, asigurau localităţii o diversitate a
producţiei.
Fondul funciar (terenuri agricole, suprafeţe împădurite).
Terenuri agricole: = 2.040 ha, din care :

• arabil = 525 ha;
• păşuni = 917 ha;
fâneţe = 354 ha;
• vii şi pepiniere viticole = 13 ha;
• livezi şi pepiniere pomicole = 231 ha.
Suprafeţe împădurite:
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră: = 7.712 ha
Creşterea animalelor:
a) bovine: 327 capete;

b) ovine: 180 capete;
c) caprine: 100 capete;
d) cabaline: 68 capete;
e) porcine: 1.100 capete;
f) familii de albine: 650 familii;
g) păsări: 12.500 buc;
Capitolul 10
Patrimoniul Orașului Călimănești
Patrimoniul orașului Călimănești este alcătuit din bunurile mobile şi imobile

care aparţin domeniului public şi domeniului privat al orașului. Domeniul public
este atestat prin Hotărârea Guvernului nr.1362/2001, Anexa 7, cu modificările şi
completările ulterioare.
În calitate de persoană juridică de drept public, orașul Călimănești exercită,
prin Consiliul Local, posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care
alcătuiesc domeniul public şi privat, în limitele şi în condiţiile legii.
Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi
imprescriptibile, iar cele din domeniul privat sunt supuse regimului juridic de drept
comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.
38
Concesiunea sau închirierea bunurilor din domeniul public, precum şi

vânzarea, concesionarea şi închirierea bunurilor din domeniul privat al orasului se
fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, prin hotărâre a Consiliului
Local al orașului Călimănești. Prin excepţie, prevăzută de lege, terenurile destinate
construirii se pot concesiona, fără licitaţie publică, pentru realizarea de obiective
de
utilitate publică şi pentru extinderea unor construcţii pe terenuri alăturate, la
cererea proprietarului construcţiilor.
Contractele de concesionare şi închiriere vor cuprinde, cu obligativitate,
clauze privind exploatarea bunurilor potrivit specificului acestora, fără posibilitatea
subconcesionării sau subînchirierii, drepturile şi obligaţiile părţilor, termenele de
plată a redevenţei ori chiriei, condiţiile de încetare a contractelor şi răspunderea
contractuală.
Bunurile din domeniul public şi privat pot fi date, după caz, în administrarea
regiilor autonome şi altor instituţii publice de interes local şi, totodată, pot fi date
în folosinţă gratuită, pe termen limitat, persoanelor juridice fără scop lucrativ care
desfăşoară activităţi de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice,
prin hotărâre a Consiliului Local, singurul în măsură să aprecieze asupra necesităţii
şi oportunităţii dării bunurilor în administrare sau folosinţă.
Valoarea bunurilor din domeniul privat al orașului Călimăneşti:
Nr. Denumire Sold la

crt. 31.12.2014
TOTAL din care: 44755929,85
1. Construcții 39.417489,35
2. Instalații 4703622,85
3. Obiecte de inventar 48348,94
4. Terenuri 12756,46
5. Mijloace transport 350076,90
6. Mobilier și ap.birotică 169634,87
2. Valoarea bunurilor din domeniul public al orașului Călimăneşti:
Nr. Denumire Sold la

crt. 31.12.2014
TOTAL din care: 106592428,72
1. Construcții 16649010,18
2. Instalații 9724092,36
3. Terenuri 80219326,18
39
Capitolul 11
Titluri onorifice
Titlul de Cetăţean de Onoare al orașului Călimănești reprezintă cea

mai înaltă distincţie pe care Consiliul Local o poate conferi unor cetăţeni români
sau străini.
Titlul se acordă, după caz, din iniţiativa:
a) Primarului;
b) Consilierilor locali;
c) Persoanelor juridice care desfăşoară activitate în domeniu/domeniile în care s-a
afirmat cel propus
d) Cetatenilor cu drepturi electorale, individual sau in grup.
Titlul de Cetăţean de Onoare al orașului Călimănești poate fi conferit
următoarelor categorii de persoane, nefiind condiționat de cetățenie, naționalitate,
domiciliu, sex, religie sau apartenență politică:
a. personalităţi din domeniul artelor plastice, literaturii, teatrului, cinematografiei
sau muzicii, a căror contribuţie la cultura naţională a fost recunoscută prin titluri,
premii sau orice altă formă de recunoaştere de către organismele sau instituţiile
naţionale sau internaţionale din aceste domenii de activitate, sau care au pus bazele
unor instituţii, organisme sau manifestări de prestigiu la nivel naţional în aceste
domenii de activitate, promovând în acest fel imaginea orașului Călimănești la
naţional sau internaţional.
b. personalităţi din domeniul ştiinţelor exacte, istoriei, medicinei, învăţământului,
religiei etc. a căror contribuţie la cultura naţională a fost recunoscută prin titluri,
premii sau orice altă formă de recunoaştere de către organismele sau instituţiile
naţionale sau internaţionale din aceste domenii de activitate, sau care au pus bazele
unor instituţii, organisme sau manifestări de prestigiu la nivel naţional în aceste
domenii de activitate, promovând în acest fel imaginea orașului Călimănești la
nivel naţional sau internaţional.
c. personalităţi din domeniul sportului profesionist sau de amatori ale căror
performanţe au dus la promovarea imaginii orașului Călimănești la nivel naţional
sau internaţional.
d. personalităţi cu merite deosebite în studierea istoriei orașului, autoare ale unor
studii de specialitate în acest domeniu publicate în volume sub semnătură proprie
sau în publicaţii de specialitate de la nivel naţional.
e. persoane care s-au remarcat în promovarea relaţiilor cu instituţii sau organisme
non-guvernamentale din străinătate, cu consecinţe benefice în dezvoltarea orașului
Călimănești.
f. oameni de afaceri sau manageri ai unor societăţi comerciale care prin investiţiile
făcute la nivelul orașului Călimănești au contribuit la o dezvoltare economică de
excepţie a oraşului.
40
g. persoane care s-au remarcat prin acte de caritate sau donaţii deosebite cu
consecinţe în îmbunătăţirea vieţii unui număr mare de cetăţeni ai orașului
Călimănești.
h. membrii ai Guvernului României sau asimilaţi acestora care au contribuit la
iniţierea şi/sau derularea unor programe ample de dezvoltare a orașului
Călimănești.
i. persoane care s-au remarcat prin abnegaţie, efort personal deosebit sau
sacrificiu în contextul unor evenimente deosebite, cu caracter dramatic.
Titlul de Cetăţean de Onoare al orașului Călimănești poate fi conferit
următoarelor categorii de persoane, cetăţeni români sau străini:
a. membrii ai corpului diplomatic al ambasadelor României în străinătate care,
prin efortul lor, au promovat imaginea orașului Călimănești în ţările în care au
activat sau au condus la stabilirea unor relaţii de înfrăţire cu orașul Călimănești şi
oraşe din străinătate.
b. membrii ai corpului diplomatic al ambasadelor unor ţări străine în România
care, prin efortul lor, au promovat imaginea orașului Călimănești în ţările din
care provin sau au condus la stabilirea unor relaţii de înfrăţire între orașul
Călimănești şi oraşe din străinătate.
c. oameni de afaceri sau manageri ai unor societăţi comerciale care prin
investiţiile făcute la nivelul orașului Călimănești au contribuit la o dezvoltare
economică de excepţie a oraşului.
d. persoane care s-au remarcat prin acte de caritate sau donaţii deosebite cu
consecinţe în îmbunătăţirea vieţii unui număr mare de cetăţeni ai orașului
Călimănești.
Titlul de Cetăţean de Onoare al orașului Călimănești poate fi conferit,
în condiţiile de mai sus şi post-mortem.
Retragerea Titlului de Cetățean de Onoare se poate face în următoarele

situaţii:
• condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la
pedeapsa privativă de libertate;
• pentru fapte dezonorante, altele decât cele prevăzute mai sus care
aduc prejudicii morale statului;
Retragerea Titlului de Cetățean de Onoare se face prin HCL.
Consiliul Local a acordat titlul de “Cetăţean de onoare” al oraşului unui
număr de 7 cetăţeni:
- Bonfig Melissa 7.06.2001
- Smărăndescu Mihail 30.01.2003
- Sârbulescu Mihail 30.01.2003
- Sandu Mihail 23.12.2003
- Leonard Dorin Doroftei 11.12.2004
- Popescu Valentin 19.05.2011
41
- Sabina Cuprian 18.05.2012

- Vartolomeu Androni 18.05.2012
Capitolul 12
Consultarea cetățenilor
Cetăţenii orașului au dreptul de a participa la viaţa politica, economică

socială şi cultural-sportiva. Drepturile cetăţenilor de a participa la viaţa orasului
sunt exercitate în mod democratic prin următoarele instrumente:
• referendum local
• adunare cetățenească
• petitii
• iniţiative
• audiente
• consultări
Atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru oraș și străzi se face prin
Hotărâri ale Consiliului Local. Consiliul Local asigura menţinerea evidenţei
denumirii instituţiilor şi obiectivelor existente pe raza unităţilor administrativ-
teritoriale în care funcţionează.
Potrivit Legii nr.52/2003 privind transparenta decizionala in administratia
publica locală, in cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative
autoritatea locala a orașului Călimănești are obligaţia sa publice un anunţ referitor
la aceasta acţiune în site-ul propriu, sa-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu
accesibil publicului, şi sa-l transmită către mass-media centrala sau locală, după
caz. Autoritatea transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au
depus o cerere pentru primirea acestor informaţii.
Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ este adus la
cunoştinţa publicului, cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiza,
avizare şi adoptare de către autorităţile publice. Anunţul cuprinde o nota de
fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind
necesitatea adoptării actului normativ propus, textul complet al proiectului actului
respectiv, precum şi termenul limita, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot
trimite, în scris, propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind
proiectul de act normativ.
Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanta
asupra mediului de afaceri se transmite de către initiator asociaţiilor de afaceri şi
altor asociaţii legal constituite, pe domenii specifice de activitate.
42
La publicarea anunţului autoritatea administraţiei publice va stabili o

perioada de cel puţin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu
privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.
La nivelul orașului Călimănești este desemnata o persoana din cadrul
instituţiei, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care sa primească
propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de
act normativ propus.
Proiectul de act normativ se transmite spre analiza şi avizare autorităţilor
publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor
formulate.
Primaria orasului Calimanesti organizează intalniri în care se dezbate public
proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie
legal constituită sau de către o alta autoritate publica. In toate cazurile în care se
organizează dezbateri publice, acestea trebuie sa se desfăşoare în cel mult 10 zile
de la publicarea datei şi locului unde urmează sa fie organizate. Autoritatea publica
în cauza analizează toate recomandările referitoare la proiectul de act normativ în
discuţie.
Participarea persoanelor interesate la lucrările şedinţelor publice se face în
următoarele condiţii:
a) anunţul privind şedinţa publica se afişează la sediul primaraiei, inserat în site-ul
propriu şi se transmite către mass-media, cu cel puţin 3 zile înainte de
desfăşurare;
b) acest anunţ trebuie adus la cunoştinţa cetăţenilor şi a asociaţiilor legal
constituite care au prezentat sugestii şi propuneri în scris, cu valoare de
recomandare, referitoare la Statutul Orașului Călimănești la unul dintre domeniile
de interes public care urmează sa fie abordat în şedinţa publica;
c) anunţul va conţine data, ora şi locul de desfăşurare a şedinţei publice, precum şi
ordinea de zi.
Difuzarea anunţului şi invitarea specială a unor persoane la şedinţa publica
sunt în sarcina responsabilului desemnat pentru relaţia cu societatea civilă.
Participarea persoanelor interesate la şedinţele publice se va face în limita locurilor
disponibile în sala de şedinţe, în ordinea de precădere data de interesul asociaţiilor
legal constituite în raport cu subiectul şedinţei publice, stabilită de persoana care
prezidează şedinţa publica. Ordinea de precădere nu poate limita accesul
massmedia la şedinţele publice.
Capitolul 13
Cooperare internă si internațională
13.1 Cooperare internă
43
Pe plan local, Primăria Orașului Călimănești are relaţii de cooperare cu

Consiliul Judeţean Valcea şi cu Institutia Prefectului, raporturile dintre acestea
fiind reglementate de Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu
modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, Primăria Orașului
Călimănești are relaţii de cooperare, care vizează subiecte specifice, cu
departamente din cadrul Guvernului României, precum şi cu organe şi organisme
descentralizate ale statului din teritoriu. Pe lângă acestea, Primăria orașului
Călimănești mai are relaţii de cooperare constante şi cu alte instituţii, organisme şi
asociaţii locale - universităţi, agenţi economici, instituţii culturale, organizaţii
nonguvernamentale.
Orașul Călimănești face parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară
Apa Vâlcea – HCL nr. 76/20.07.2007, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară
pentru Serviciul de Salubrizare a Localităților din Județul Vâlcea – HCL nr.
52/30.11.2010, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană
Turistică Râmnicu Vâlcea – HCL nr. 97/30.12.2014.
Orașul Călimănești face parte din Asociaţia Orașelor din România,
persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, fără scop patrimonial,
neguvernamentală şi apolitică, constituită în vederea promovării şi protejării
intereselor comune ale autorităţilor administraţiei publice locale, pentru
soluţionarea şi gestionarea nevoilor publice în numele şi pentru interesul
colectivităţilor locale. Este membru fondator al Asociației Naționale a Stațiunilor
Turistice din Romania înființată în anul 2002.
13.2 Cooperare internațională
Iniţiativele Consiliului Local al orașului Călimănești de a coopera şi de a se

asocia cu autorităţi ale administraţiei publice locale din străinătate, precum şi de a
adera la asociaţii internaţionale sunt comunicate Ministerului Afacerilor Externe şi
Ministerului Administraţiei şi Internelor care emit avize în termen de 30 de zile de
la primirea solicitării. Pentru realizarea unui cadru de cooperare sau asociere cu
persoane juridice străine sau cu organizaţii neguvernamentale şi alţi parteneri
sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii
sau proiecte de interes public local, precum şi pentru stabilirea unor relaţii de
parteneriat cu unităţi administrativ-teritoriale similare din alte ţări, este necesară
parcurgerea mai multor etape. Etapele care trebuie parcurse pentru
instituţionalizarea unui cadru de cooperare între Primăria orașului Călimănești şi
un partener (o unitate administrativ-teritorială similară din străinătate) sunt
următoarele:
- iniţierea relaţiilor între cei doi parteneri, la iniţiativa orașului Călimănești
sau a posibilului viitor partener;
- transmiterea reciprocă a unor scrisori de intenţie;
- vizite bilaterale pentru identificarea intereselor şi nevoilor comune;
44
- redactarea unui „text” de comun acord („acord de înfrăţire”, „protocol de

colaborare” etc.);
- obţinerea avizelor Ministerului de Externe şi ale Ministerului
Administraţiei şi Internelor privind conţinutul acestui text ;
- promovarea şi adoptarea unei hotarari a Consiliului Local, pentru
instituţionalizarea relaţiilor dintre cei doi parteneri;
- semnarea „acordului de înfrăţire”;
- punerea în aplicare a prevederilor „acordului”.
Capitolul 14
14.1 Asociații și fundații care își desfășoară activitatea în orașul

Călimănești
1. Asociația HCA pro Handbal Călimănești

2. Asociația Nevăzătorilor din Romania
3. Asociația Ortodoxă “Sf. Pantelimon “ Călimănești
4. Asociația Plopart
5. Asociația pentru Promovarea Învățământului European
6. Fundația 31 Mai
7. Fundația Andromeda
8. Fundația Europeană de Mediu
9. Fundația Moldoveanu Marius
10.Fundația Rezervația Cozia
11.Fundația Samanta
12.Asociația de Prietenie Româno-Spaniolă ”Siempre Amigos”
14.2 Partide politice care îşi desfăşoară activitatea pe raza orașului

Călimănești
1. Partidul Social Democrat (PSD)

2. Partidul Național Liberal (PNL)
3. Alianța Liberalilor și Democraților(ALDE)
4. Uniunea Națională pentru Progresul României(UNPR)
5. Mișcarea Populară(MP)
Prezentul Statut-cadru se poate modifica sau completa doar prin hotărâre

a Consiliului Local al orașului Călimănești.
45

Statutul Orasului Calimanesti

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Statutul Orasului Calimanesti

Uploaded by

Copyright:

STATUTUL ORAȘULUI CĂLIMĂNEȘTI

ANEXĂ LA HCL 22/31.03.2016

Prezentul statut este elaborat în temeiul prevederilor Ordonanţei de Guvern nr.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 351 / 2001, privind aprobarea

Stema orașului Călimănești a fost adoptată prin H.G. nr. 792/27.09.1999,

cartier, pe câmp roșu, o acvilă bicefală de aur; în cartierul trei, pe argint,

2.1 Delimitare teritorială

Teritoriul administrativ al Orașului Călimăneşti este situat în partea de nord-

- vii şi pepiniere viticole = 13 ha;

b) Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră = 7.712 ha;

Coordonate: 45° 14’ Nord 24° 20’ Est, 280 m înălţime

Din punct de vedere al formelor de relief, teritoriul Orașului Călimănești e

printr-un relief de dealuri, prelungire a plaiurilor montane, separate de mici cursuri

Intravilanul orașului se situează la poalele munților Cozia și Căpătânii, la o

2.4 Reteaua Hidrografică

2.5 Flora și fauna

Vegetația este în directă legătură cu altitudinea și anume, predomină cea

forestieră la peste 600 m și pășunile/fâneață în alternanță cu livezi pomicole, la

2.6 Natura protejată

Bogăția ecositemelor naturale, nealterate în timp de activitățile antropice, a

2.7 Localități componente

Orașul Călimănești este compus din șase localități: Călimănești, Căciulata,

Căciulata - este situată în partea de nord a orașului Călimănești, la +2 km

Orașul Călimănești se învecinează:

Localitatea Călimăneşti este cunoscută încă din antichitate, găsindu-se pe

Expoziţia Universală de la Viena din 1873 şi prin medalia de aur şi „Diploma de

- inaugurarea, în 1902, a căii ferate de pe Valea Oltului, construită de Mihail

3.1 Repere istorice administrative

Statutul administrativ al localităţii Călimăneşti a evoluat de la statutul de

2088 de locuitori, 497 de case şi 5 cătune, iar ca părţi componente aşezările

Structura actuală a populației

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2014

Pe grupe de vârsta, populația se prezintă astfel – data valabile pentru 1

Structura populației pe etnii:

Structura populației după religie:

Structura fortei de munca la nivelul anului 2002 se prezinta astfel:

Orașul Călimănești, este o unitate administrativ-teritorială în care se exercită

Orașul Călimănești se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor

Consiliul Local Călimănești

1. Comisia pentru programe de dezvoltare economico-socială, buget-finanțe,

Principalele categorii de atribuţii ale Consiliului Local, potrivit prevederilor

a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al

b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei,

c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei,

d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetăţeni;

e) atribuţii privind cooperarea interinstituţionala pe plan intern şi extern.

Primarul Orașului Călimănești

a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului;

d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor;

Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, primarul este ajutat de un viceprimar,

Accesul în stațiune se realizează, rutier, pe drumul european E81(DN7)

6.1 Infrastructura rutieră

- DJ 703G (E8/Seaca – Jiblea – Sălătrucel – Robaia - Șuici/DJ 703H), face

6.2 Infrastructură feroviară

Serviciile de utilităţi publice sunt definite ca fiind totalitatea acţiunilor şi

h) transportul public local.

Gestiunea serviciilor de utilităţi publice reprezintă modalitatea de

7.1 Alimentare cu apă şi canalizare

- stațiunea dispune de 2 stații de epurare: stația de epurare a orașului Călimănești,

7.5 Alimentarea cu energie termică

- încalzirea locală dezvoltată în special la locuintele îndividuale, la unele spații

7.6 Alimentarea cu gaze naturale

7.7 Transport interurban

legătura dintre oraşul Călimăneşti şi localităţile componente (Păuşa, Jiblea Nouă,

7.8 Gestiunea deşeurilor

Învăţământul preuniversitar din zonă este constituit din unităţi de diferite

Tip unitate 1* 2* 3/ 4 Nr. Nr.Locuri