CUPRINS

INTRODUCERE .......................................................................................................................... 2
CAPITOLUL I. STILUL DE VIAȚĂ AL CONSUMATORULUI DE SERVICII ...................... 3
1.1. STUDIUL COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI ................................... 3
1.2. FACTORII CE INFLUENȚEAZĂ COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI . 6
1.3. DEFINIREA STILULUI DE VIAȚĂ CA FACTOR CE INFLUENȚEAZĂ
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ................................................................... 10
CAPITOLUL II. PREZENTAREA PIEȚEI ROMÂNE DE SERVICII ..................................... 19
2.1. PREZENTAREA GENERALĂ .................................................................................. 19
2.2. CONSUMATORI ȘI CONCURENȚĂ ....................................................................... 19
2.3. EVOLUȚIA PIEȚEI ................................................................................................... 19
CAPITOLUL III. CERCETAREA INFLUENȚEI STILULUI DE VIAȚĂ ASUPRA
CONSUMULUI DE SERVICII .................................................................................................. 19
3.1. METODOLOGIE DE CERCETARE ......................................................................... 19
3.2. REZULTATELE CERCETĂRII ................................................................................ 19
3.3. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR ............................................. 19
CONCLUZII ............................................................................................................................... 19
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................... 19
 INTRODUCERE

Stilul de viață reprezintă pentru societatea modernă un concept ce are un rol

important pentru descifrarea nececităților, analiza și rezolvarea nevoilor și dorințele
consumatorilor.
Lucrarea de licență “INFLUENȚA STILULUI DE VIAȚĂ ASUPRA
CONSUMULUI DE SERVICII” este structurată în trei mari capitole, care sunt dezvoltate
prin intermediul subcapitolelor.
În cadrul primului capitol, “STILUL DE VIAȚĂ AL CONSUMATORULUI DE
SERVICII” reunește elementele de teorie pentru a defini stilul de viață al consumatorului.
De asemenea, este prezentat conceptul de consummator, factorii care influențează
comportamentul consumatorului, precum și definirea și rolul stilului de viață în cadrul
comportamentului consumatorului.
Al doilea capitol “PREZENTAREA PIEȚEI ROMÂNE DE SERVICII” reflectă
imaginea pieței auto în România prin intermediul prezentării generale. De asemenea, are
rolul de a prezenta evoluția serviciilor în cadrul pieței auto. Pe de altă parte, sunt
prezentați consumatorii pieței, precum și concurența.
Al treilea capitol “CERCETAREA INFLUENȚEI STILULUI DE VIAȚĂ
ASUPRA CONSUMULUI DE SERVICII” este dezvoltat prin intermediul
chestionarului, realizat în orașul Ploiești. Capitolul are rolul de a prezenta părerea,
preferințele consumatorului în ceea ce privește consumul de servicii în cadrul pieței auto.
În final lucrarea este încheiată cu o serie de concluzii, care reprezintă un raport la
prezenta lucrare.

2
 CAPITOLUL I. STILUL DE VIAȚĂ AL CONSUMATORULUI DE
SERVICII

Specialiștii societății moderne și-au canalizat atenția asupra unei variabile care are
un impact important asupra comportamentului consumatorului, respectiv sitlul de viață.
Stilul de viață reflectă modul în care consumatorii trăiesc, își cheltuiesc banii și
își consumă resursa de timp. De asemenea, creează corelații semnificative între atitudinea
consumatorilor și preferințele lor.

1.1. STUDIUL COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

Odată cu creşterea complexităţii vieţii economice devine necesară studierea

modului în care acţionează şi se manifestă omul din punct de vedere economic, atât din
perspectiva sa ca producător de bunuri şi servicii, cât şi în calitate de consumator, cele
două ipostaze fiind considerate componente intrinseci ale comportamentului omului
(Tănase, 2013, p. 16).

1.1.1. DEFINIREA ȘI ROLUL COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

Comportamentul consumatorului ca devine obiect de studiu la mijlocul anilor ’60,

moment marcat de adoptarea impusă de necesitatea înţelegerii mecanismului complex de
transformare a nevoii în cerere de bunuri şi servicii (Tecău, 2013, p. 16).
În sens restrâns, comportamentul consumatorului reflectă conduita oamenilor în
cazul cumpărării și / sau consumului de bunuri materiale și servicii.
În sens larg, poate fi definit ca reprezentând totalitatea actelor decizionale realizate
la nivel individual sau de grup, legate direct de obținerea și utilizarea de bunuri și servicii
în vederea satisfacerii nevoiilor actuale și viitoare, incluzând procesele decizionale care
preced și determină acte (Lazoc, 2012, p. 15).

1.1.2. MODELE FUNDAMENTALE ALE STUDIULUI COMPORTAMENTULUI

CONSUMATORULUI

Modele fundamentale ale studiul comportamentului consumatorului s-au dezvolt

în urma interesului de cunoaștere al oamenilor de știință în ceea ce privește evoluția
comportamentului consumatorului.
În literatura de specialitate s-au format următoarele modele fundamentale.
 MODELUL MARSHALLIAN
3
 Modelul este denumit după numele creatorului său George Marshall și acreditează
teoria potrivit căreia deciziile de cumpărare, precum și achiziționarea propriu-zisă a
mărfurilor și / sau serviciilor sunt efectul unor calcule raționale și conștient economice
realizate de consumatori. De asemenea, teoria pornește de conceptul de utilitate marginală
a valorilor diferitelor bunuri și servicii. Astfel, pe măsură ce o nevoie este satisfăcută prin
consumarea (utilizarea) unui bun, o cantitate suplimentară din acel bun are o valoare tot
mai mică. Utilitatea marginală reflectă sporul de utilizare generat de creșterea cu o unitate
a cantității consumate.
Metoda examinează efectul modificării unei singure variabile, PREȚUL, asupra
comportamentului consumatorului, considerând celelalte variabile comportamentale
constante (nemodifcate), potrivit condiției generale a experimentelor științifice “caeteris
paribus”.
Prin această primsă conceptuală, teoria și metoda lui Marshall propun, pentru a
măsura intensitatea trebuințelor, atitudinilor, opiniilor, motivelor asociate ființei umane,
consumatorului, așa zisă “riglă de măsurare a banilor”. (Cătoiu & Teodorescu, 2004, pg.
28-29)
 MODELUL PAVLOVIAN
Experienţele fiziologului şi psihologului Ivan Petrovici Pavlov (descoperitorul
reflexelor condiţionate sub influenţa condiţiilor de mediu) au inspirat modelul cu acelaşi
nume, care are la bază teoria învăţării. Din punctul de vedere adaptat al studiului
comportamentului consumatorului, acest model operează cu următoarele patru concepte
fundamentale:
impuls, sugestie, reacţie, recidivă. În concluzie, modelul Pavlovian se caracterizează prin
următoarele:
- nu se ocupă cu aprofundarea unor fenomene relativ importante ale studiului
comportamentului consumatorului ca de exemplu: subconştientul, percepţia,
influenţarea unor persoane etc.
- importanţa şi utilitatea acestui model constă în posibilităţile de introspecţie pe care
le oferă mai ales în problema lansării unui nou produs pe piaţă şi în sfera strategiei
reclamei (respectiv prin cunoaşterea unui alt colţ din “cutia neagră”) (Morariu &
Pizmaș, 2001, p. 11).
 MODELUL FREUDIAN

4
 Teoria freudiană (provine din teoria psihanalitică a lui Sigmund Freud) a fost
construită pe premiza că nevoi sub-conştiente sau energii, în special biologice, constituie
„inima” motivaţiei umane şi a personalităţii (Maniov, 2007, pg. 40- 41).
Modelul Freudian presupune o cercetare de tip motivațional care pune accent pe
studierea atitudinilor. Pentru măsurarea atitudinilor, psihologia socială a stabilit o serie
de indici:
- direcția atitudinii care poate îmbrăca forma neutră, negativă sau pozitivă;
- forța atitudinii: se poate măsura cu ajutorul unor scale;
- centralitatea atitudinii în structura subiectului;
- emergența atitudinii conectata la două elemente și anume: solicitările mediului de
formare a individului precum și oportunitatea atitudinii.
Un alt concept vehiculat de modelul Freudian este opinia (în strânsă legătură cu
conceptul de atitudine), care reprezintă expresia verbală a atitudinii (Morariu & Pizmaș,
2001, p. 50).
 MODELUL VEBLENIAN
Modelul Veblenian este un model social – psihologic ce sugerează, dintr-un punct
de vedere specific, dezvolarea cercetărilor motivaționale legate de studierea
comportamentului consumatorului. Acest model s-a dezvoltate pe baza concepțiilor lui
Thorstein Veblen, sprijinite pe teorie consumului ostentativ (Cătoiu & Teodorescu, 2004,
p. 31).
Ideea principală care stă la baza acestui model este că studiul comportamentului
consumatorului trebuie să se facă prin prisma dorinţei de obţinere a unui anumit prestigiu
şi nu prin aceea a motivaţiei impuse de satisfacerea nevoilor (Morariu & Pizmaș, 2001,
p. 50)

 MODELUL HOBBESIAN
Datorând numele filozofului englez Thomas Hobbes, denumit şi modelul
factorilor de organizaţie, modelul Hobbesian îşi focalizează atenţia asupra problematicii
comportamentale a consumatorului din punct de vedere organizaţional (respectiv al
consumatorilor care achiziţionează bunuri şi servicii şi care sunt organizaţi sub forma
unor entităţi colective instituţionalizate - organisme guvernamentale sau sociale, firme
private sau de stat, organizaţii obşteşti, unităţi militare spitale, grădiniţe, şcoli,
universităţi). În aceste situaţii deciziile privind achiziţionarea de bunuri şi servicii cad în

5
atribuţiile unor persoane special desemnate în acest sens sau de organe colective de
conducere.
Concluzionând, decizia de cumpărare de bunuri şi servicii necesare organizaţiei
este influenţată de aspiraţiile, competenţa şi pregătirea profesională a consumatorului, de
scara de valori a acestuia, indiferent cât de mare ar fi ataşamentul unui individ faţă de
organizaţia din care face parte (Morariu & Pizmaș, 2001, p. 50).

1.2. FACTORII CE INFLUENȚEAZĂ COMPORTAMENTUL

CONSUMATORULUI

Specialiștii afirmă faptul că determinarea comportamentul consumatorului nu se

poate explica decât prin cunoașterea sistemului de factori ce acţionează în strânsă legătură
şi intercondiţionare reciprocă, dar modul în care acţionează şi mai ales locul şi rolul pe
care aceştia le au în sistem sunt privite în mod diferit şi de aceea întâlnim în literatura de
specialitate diferite clasificări ale acestor factori (Brătucu & Brătucu, 2010, p. 11).

Există, în literatura de specialitate, o serie de autori care şi-au focalizat

demersurile de cercetare în scopul identificării factorilor ce intervin în explicarea
studiului comportamentului consumatorului.
În acest context, clasificarea factorilor care influenţează comportamentul
consumatorului propus de Ph. Kotler este următoarea:
1) factori culturali (cultură, subcultură);
2) factori sociali (grup de referinţă, familia, societatea şi statul);
3) factori personali (vârsta şi etapa din ciclul de viaţă, ocupaţia, circumstanţe
economice, stil de viaţă, personalitate şi imagine de sine);
4) factori psihologici (motivaţii, percepţii, preferinţe, obişnuinţe, convingeri şi
atitudini)

6
 SOCIO – PSIHOLOGICI PERSONALI
CULTURALI
- Percepție - Vârstă
- Familie - Motivație - Sex
- Satut social - Motivare - Ocupație
- Clase - Învățare - Stil de viață
sociale - Atitudini - Personalitate
- Grupuri - Convingeri - Studiu din
referențiale ciclul de
- Cultură viață

PROCESUL DE
ECONOMICI ADOPTARE A DEMOGRAFICI
DECIZIEI

CUMPĂRARE

Figura 1.1. Factorii ce influenţează comportamentul consumatorului

Sursa: (Brătucu & Brătucu, 2010, p. 13)

7
8
9
1.3. DEFINIREA STILULUI DE VIAȚĂ CA FACTOR CE
INFLUENȚEAZĂ COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

10
11
12
13
14
15
16
17
18
 CAPITOLUL II. PREZENTAREA PIEȚEI ROMÂNE DE SERVICII
2.1. PREZENTAREA GENERALĂ
2.2. CONSUMATORI ȘI CONCURENȚĂ
2.3. EVOLUȚIA PIEȚEI

CAPITOLUL III. CERCETAREA INFLUENȚEI STILULUI DE VIAȚĂ

ASUPRA CONSUMULUI DE SERVICII
3.1. METODOLOGIE DE CERCETARE
3.2. REZULTATELE CERCETĂRII
3.3. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

19
 ANEXE

Anexa 1. Chestionar pentru determinarea influenţei stilului de viaţă asupra consumului

de servii privind piața auto
Bună ziua! Mă numesc X și sunt student în cadrul UNIVERSITĂȚII PETROL –
GAZE din PLOIEȘTI. Realizez un studiu în rândul locuitorilor din municipiul PLOIEȘTI
privind aspectele pieței autoturismelor. Scopul studiului este de a culege şi analiza opinii
ale cetăţenilor. Vă asigur că acesta este un studiu de piaţă autentic şi că tot ceea ce îmi
veţi spune va fi tratat strict confidenţial. Rezultatele studiului vor fi prezentate numai la
nivelul întregului eşantion. Vă mulţumesc pentru timpul acordat completării acestui
chestionar.

1. În acest moment sunteți posesor al unui autoturism?

DA NU- SARI LA ÎNTREBAREA
2. În cadrul gospodăriei dumneavoastră câte autoturisme dețineți?
1
2
3
peste 3 autoturisme

3. Care sunt mărcile de autoturisme din această listă pe care le dețineți în

gospodărie ?

4. Autoturismul achiziționat de dumneavoastră a fost nou sau second hand?

DA NU

20
5. În decursul unui an de câte ori ați apelat la serviciile pentru repararea
autoturismului?
o dată
de două ori
de trei ori
mai mult de trei ori

6. Pentru rezolvarea problemelor privind autoturismul la care dintre următoarele

servicii apelați?

service-ul auto de marcă/reprezentanță

service-ul auto de cartier

7.
8. În ce măsură ați fost satisfăcut de serviciile primite în cadrul pieței auto?
9. Cât de mulţumit aţi fost de modul în care aţi fost primit/întâmpinat de personal?
10. Cât de mulţumit ați fost în ceea ce priveşte durata reparaţiei/ a informațiilor
primite?
11. În ce categorie de vârsta vă înscrieți?
sub 25 ani
26-40 ani
41-55 ani
peste 56 ani

12. Care este cea mai înaltă școală absolvită de dumneavostră?

<liceu
liceu
postliceal/colegiu
facultate
masterat și >masterat

13. În ce categorie se încadrează veniturile dumneavoastră?

sub mediu
mediu
peste mediu

21
 14. Numărul membrilor din familia dumneavostră, cu care locuiți este de:
unu (locuiesc singur)
doi
trei
patru
peste patru

15. Sex:
femeiesc
bărbătesc

15. Cât de mulţumit aţi fost de modul în care aţi fost primit/întâmpinat de personalul de la
biroul
16. mulţumit
17. Cât de mulţumit aţi fost de starea tehnică a maşinii? – Comentariu: Foarte mulţumit
18. Cum apreciaţi locaţia biroului de închirieri? uşor/greu de găsit – Comentariu: Uşor
19. Veţi apela la serviciile noastre în viitor? – DA

 Foarte nemultumit(a).

 Nemultumit(a).

 Multumit(a).

 Foarte multumit(a).

http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/PROEICT-MARKETING-
STUDIU-PRIVI89.php
http://www.isondaje.ro/sondaj/225287325/1/
http://www.isondaje.ro/sondaj/225287325/1/

22
23
24