Professional Documents
Culture Documents
MAPUDUNGUN ÑI AD NGÜNEN
Modo: Indicativo
Tiempo: Pasado
INFINITIVO Iñche Iñchiw Iñchiñ Eimi Eimu Eimün Fey Fey engu Fey engün
(Yo) (Nos. 2) (Nos. 3+) (Tu) (Usted (Ustedes (El/Ella) (Ellos/Ella (Ellos/Ellas
es 2) 3+) s 2) 3+)
-n -iyu -yiñ -imi -imu -imün -i -ingu -ingün
Treka-n Treka-n Treka-iyu Treka-yiñ Treka- Treka- Treka- Treka-i Treka-i Treka-
(caminar) imi imu imün (e)ngu ingün
Nie-n Nie-n Nie-iyu Nie-yiñ Nie- Nie- Nie-imün Nie-i Nie-i engu Nie-i
(tener) imi imu engün
Raki-n Raki-n Raki-iyu Raki-yiñ Raki- Raki- Raki- Raki-i Raki-i Raki-i
(contar) imi imu imün engu engün
Wiño-n Wiño-n Wiño-iyu Wiño-yiñ Wiño- Wiño- Wiño- Wiño-i Wiño-i Wiño-i
(volver) imi imu imün engu engün
Ramtu-n Ramtu- Ramtu-iyu Ramtu-yiñ Ramt Ramtu Ramtu- Ramtu-i Ramtu-i Ramtu-i
(preguntar) n u-imi -imu imün engu engün
Ringkü-n Ringkü- Ringkü-iyu Ringkü-yiñ Ringk Ringkü Ringkü- Ringkü- Ringkü-i Ringkü-i
(saltar) n ü-imi -imu imün i engu engün
Kim-(ü)n Kim(ü)- Kim-iyu Kim-yiñ Kim- Kim- Kim- Kim-i Kim-i Kim-i
(saber/conoc n imi imu imün engu engün
er/aprender)
Iñche - Yo
Iñche nie-n trewa (‘Yo tengo perro’)
Iñche amu-n (‘Yo fui’)
Iñche nentu-n (‘yo saque’)
Iñchiw - Nosotros (2)
Iñchiw treka-iyu (‘Nosotros (2) caminamos’)
Iñchiw ngilla-iyu (‘nosotros (2) (‘compramos’)
Iñchiw küdaw-iyu (‘nosotros (2) (‘trabajamos’)
Iñchiñ - Nosotros (3+)
Iñchiñ raki-yiñ rayen (‘Nosotros contamos flores’)
Iñchiñ rupa-yiñ rüpü (‘nosotros pasamos (hacia acá)’)
Iñchiñ wirar-iyiñ (‘nosotros gritamos’)
1
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
Eimi - Tu
Eimi wiño-imi (‘Tu volviste’)
Eimi ngüma-imi (‘tu lloraste’)
Eimi chali-imi (‘tu saludaste’)
Eimu - Ustedes (2)
Eimu ramtu-imu (‘Ustedes (2) preguntaron’)
Eimu pe-imu lafken (‘ustedes (2) vieron’)
Eimu ngillatu-imu (‘ustedes (2) oraron’)
Eimün - Ustedes (3+)
Eimün kim-imün Mapudungun (Ustedes saben Mapudungun’)
Eimün rume-imün (‘ustedes pasaron (hacia allá)’)
Eimün tuku-imün (‘ustedes sembraron’)
Fey - El/Ella
Fey kimi Mapudungun (‘El sabe Mapudungun’)
Fei engu - Ellos/Ellas (2)
Fey engu püra-ingu (‘Ellos subieron’)
Fei engün - Ellos/Ellas (3+)
Fey engün ülkantu-ingün (‘Ellos cantaron’)
-LA- Negación
2
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
Pe-ke-la-fu-n ta ñi ñuke pichikonangelu iñche, fey rume küdaw-ke-fu-y, welu fantepu peke-fi-ñ.
‘Iney am chali-fi-mi?
‘Iney no rume chali-la-fi-ñ
Fillantü pe-ke-fi-ñ ñi wenüy Likan inaltu rüpü mew amutulu ta iñche ta waria mew
3
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
-(KÜ)LE-LA-
Verbos Auxiliares
Compare:
Compare: pepil-ün - poder hacer/realizar algo, “Pepil-an kiñe makuñ eimi ngealu”
4
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
5
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
YUXTAPOSICIÓN:
Lientur kutran-küle-y, fey pepi küdaw-lai / lientur esta enfermo, entonces no puede trabajar
KA Coordinador Conjunctiva
Iñche Mapuche nge-n; Wingka nge-n ka fey. (Yo soy Mapuche; también soy Wingka)
Lof mew tuwün, welu fewla waria mew mülen - provengo del lof, pero ahora estoy en la ciudad
FEY/FEY MEW
6
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
Entonces/luego
Chillkatun kiñe lifru, fey tripan ruka mew - Estudie un libro, luego salí de mi casa.
Por eso
Turpu allkutulai, fey mew kimlay chemnorume - nunca pusó atención, por eso no sabe nada
Kimlan ñi küme wentru ngen kam ñi wesa wentru ngen - No sé si es un hombre bueno o malo
Chuchi ad doy ayikeimi: ¿kallfü kam kelü? / Cuál color te gusta más: ¿azul o rojo?
PRONOMBRES POSESIVOS:
¿Cuando ta, cuando ta ñi? Cuando se mantiene el mismo sujeto de un predicado verbal, se
puede dejar ‘ta’, mientras que cuando cambia el sujeto del predicado, es generalmente preferible
poner ‘ta’.
7
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
Con sustantivos:
Con verbos:
Estas formas verbales corresponden con todos sujetos gramaticales, porque no indican ninguno,
a diferencia de formas inflexionadas, o conjugadas, que corresponden a una sóla persona
gramatical (ej. Iñche)
Pe-n : ver
Küme-y pe-n: Es bueno ver’
Küme-y ta mi pe-n: Es bueno que ves/viste
Ta mi pen mew, kimfimi ñi rüf-nge-n: Por haber visto, tu sabes que es la verdad
Pe-nu-n : no ver
Küme-la-y pe-nu-n: No es bueno no ver
Küme-la-y ta mi pe-nu-n: No es bueno que no veas
Küme-la-y ta mi pe-ke-nun: No es bueno que no suelas ver
8
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
Fente ñi pe-nu-n, kimlai ñi aku-n fey ta ñi ñuke’: Así tanto su no ver, no supo de la llegada de su
madre/que su madre llegó.
Las siguientes formas verbales son formas no-finitas (no conjugadas) de verbos que son
nominalizados (hecho nombres/sustantivos), es decir que se comportan a la vez como verbos y
sustantivos (nombres). Las formas verbales que terminan en –n o -el- se orientan hacia el
pasado o presente, mientras que las formas que terminan en –a-m y -a-el se orientan hacia
propositos o creencias respecto al futuro por parte de personas indicadas por los pronombres
posesivos (ta ñi, ta mi, ta iñ, etc.) que preceden a formas verbales terminando –n, -el, -am-, o –
ael.
Kim-la-fi-ñ Susana ta ñi küpa-n – No supe que Susana llegó/No supe de la llegada de Susana
Küme-y ta mün aku-n – Que bueno que ustedes llegaran
Weza zugu ñi pulkutu-n engün – Es malo que ellos toman\
‘ngoyman tunte antü ta ñi puwü-n’ (no recuerdo a que hora del día mi llegar allá)
‘we kimün ta mi küpa-n’ - recién supe que llegaste/de tu llegada)
-FE-L (-FE-EL)
-A-EL
9
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
-A-F-EL (-A-FU-EL)
-A-FI-EL
-KE-F-EL (-KE-FU-EL)
-FI-EL
10
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
-KE-FI-EL
Poye-ke-la-n ñi chaw ñi kewa-ke-fi-el ta iñche : no le amo a mi padre por haberme pegado tanto
-FE
Küzaw-fe trabajador/a
Wün-ye-l-fe - el que hace llevar el amanecer, el lucero
11
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
PÜLE - hacia
ADJECTIVOS:
12
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
-CHI ADJECTIVIZADOR
-LU
Voz Pasiva
13
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
Palabras Interrogativas
¿Chem iael imi? / ¿Qué comida comiste?
Amu-n kiñe küme dungu mew
Amu-n kim-al chem dungu ñi nie-n
¿Chumngelu ch(e)y petu wesalkalei Mariela? / Porqué aún está mal Mariela?
La(rke)y ñi chaw - (Dicen que) murió su padre
Petu kimlan chumngelu ñi wesal-ka-le-ken / Aun nose porque esta mal.
¿Chumael fente küdawkei feyti weche wentru? / Para qué trabaja tanto ese joven?
Rume küdaw-ke-i ta ñi nie-am ral
Fey ramtu-w-ke-i, "¿chum-ael ñi fante küdaw-ael?"
¿Chumngechi kimi mapudungun? niei kiñe kimeltuchefe, trokiwün. / Cómo sabes mapudungun?
Famngechi/femngechi
14
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
ADVERBIOS DE TIEMPO
Dew X-lu
15
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
-NIE-
Rumelayan jose ni ruka mew, unatuafeinew chi pu trewa, fei niei meli futake trewa, chi pu trewa
rume unatu-fe-nie-ngün
Ka müley ni kimelael kom chi pu dungun petu ni poyen-nie-el ñamnoam ta ñi dungun.
Feychitu mew mochila-tu-nie-yawün ñi epü kuwü mew.
Eimi elka-nie-imi ta mi makuñ?
Fewla petu ilkutu-nie-wingu / todavia estan enojados
Iñche petu pepika-nie-welan ñi ruka ñi llowafiel ta ñi chao[recibir]. Podkülele ñi ruka akule ñi
chao, fei rüme lladkütuafeinew. Chem kellunorume nielan!
Püntü-nie-fiñ – Lo mantengo separado
Kütxüng-nie-fi-ñ - Lo envuelvo (y lo mantengo envuelto)
Müpü-nie-fi-ñ - Lo hago volar (y lo mantengo volando)
ayü-nie-eyu - yo te amo (y te sigo amandote)
wirar-nie-e-n-ew - me está gritando (y sigo gritando)
küdaw-nie-n ta ñi mapu
yo trabajo mi tierra (y lo mantengo trabajado/cultivado)
16
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
MODO CONDICIONAL/HIPOTETICO
INFINITIVO Iñche Iñchiu Iñchiñ Eimi Eimu Eimün Fei Fei engu Fei engün
(Yo) (Nos. (Nos. (Tu) (Ustedes (Ustede (El/Ella) (Ellos/Ellas (Ellos/Ellas
2) 3+) 2) s 3+) 2) 3+)
-li -liyu -li(y)iñ -lmi -lmu -lmün -le -le engu -le engün
Treka-n Treka- Treka- Treka- Treka- Treka- Treka- Treka-le Treka-le Treka-le
(caminar) li liyu li(y)iñ lmi lmu lmün (e)ngu (e)ngün
Nie-n Nie-li Nie- Nie- Nie- Nie- lmu Nie- Nie-le Nie-le engu Nie- le engûn
(tener) liyu li(y)iñ lmi lmün
Raki-n Raki-li Raki- Raki- Raki- Raki-lmu Raki- Raki-le Raki-le Raki-le engûn
(contar) liyu li(y)iñ lmi lmün engu
Wiño-n Wiño- Wiño- Wiño- Wiño- Wiño-lmu Wiño- Wiño-le Wiño-le Wiño-le
(volver) li liyu li(y)iñ lmi lmün engu engûn
Ramtu-n Ramtu Ramtu- Ramtu- Ramtu Ramtu- Ramtu- Ramtu-le Ramtu-le Ramtu-le
(preguntar) -li liyu li(y)iñ -lmi lmu lmün engu engûn
Kim(ü)-n Kim(ü) Kim(ü)- Kim(ü)- Kim(ü) Kim(ü)- Kim(ü)- Kim-le Kim(ü)-le Kim(ü)-le
(saber/conoc -li liyu li(y)iñ -lmi lmu lmün engu engûn
er/aprender)
17
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
Pedro nie-fu-le ruka lelfün mew, amu-a-fu-n fey ñi ruka mew ñi ñuke
Kume-a-y kimü-lmi ta mi dungun ta mi kimam ñi chem piken chi pu mapuche ñi dungun mew
18
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
COMPARACIONES
SUPERLATIVOS
Ti doy pichi waka/Ti waka doy pichingelu – La vaca más chica/La vaca más joven
Ti doy kim-no-chi che/Ti che doy kimnolu – La persona más ignorante/La persona más
estúpido
Reke (como)
19
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
ADVERBIOS DE CANTIDAD
Pichin - poco
Alün - mucho
Fentren - muchisimo
Pütrün - muchisimo
Kiñe mufü - unos cuantos
Kiñeke - unos, algunos
ADVERBIOS DE MANERA:
Müna - Que,
Müna are-ge-y antûgen mew - que hace calor en el verano
Müna kûme dugu - que buena noticia
Müte - Por poco,
Müte kim-la-y mapudungun - sabe muy poco mapudungun
Mûte ayifallayiñ - somos muy poco agradables
Newe - Apenas/Poco,
Newe kûme-la-y korû - no esta muy buena la sopa
Newe kûmel-ka-le-la-ymûn - no estan muy bien ustedes
Allwe - Apenas
Allwe weshal-ka-le-n -
Allwe kurügey ñi trewa - mi perro es algo negro
Rume - Mucho, muy
Rume kochû-y kelleñ - muy dulce la frutilla
Rume kutran-kûle-y ñi kuku - esta muy enferma mi abuela
ORDINALES
20
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
-TU-
Verbalizador
Ilo-tu-n : Comer carne
Challwa-tu-n : Comer pescado
Kofke-tu-n : Comer pan
Mate-tu-n : Tomar mate
Pulko-tu-n : Beber vino
Re-hacer algo
Küpa-tu-n – venir de nuevo
Mapudungu-tu-n – volver a hablar Mapudungun
Amu-tu-n : Irse/ir de nuevo
Adverbializador
Namun-tu : A pie
Namun-tu amu-a-n lelfün mew - A pie iré al campo
-YE- Numerosidad
Verbo intransitivo: indica que el agente (él que inicia la acción indicada por el verbo) es
numeroso.
21
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
INA-YE-
VERBO-YE-
-FAL- Deber
Eymün amu-fal-fu-y-m-ün:
Ustedes debían de haber ido
Külli-ñma-fal-enew ta ñi chaw ñi areletew kiñe trarin mansun:
Debe pagar a mi padre por prestar una junta de bueyes.
Temuco wariya mew amu-fal-fu-y welu amu-la-y:
Debía de haber ido a Temuco pero no fue
Fe-le-fal-nu-fel :
No debía haber sido así
Eymi kücha-w-fal-fel
:
Debías haberte lavado
Küdaw-ye-fal-iyiñ:
Tenemos que trabajar (en gran números)
22
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
Gilla-ye-lel-fal-a-fe-n fotella pulku – Tienes que comprarme muchas botellas de vino para mi
-ÑMA-
Ñma se refiere a alguien se es afectado por un evento, aunque indirectamente, por tener una
relación al paciente del evento indicado por el verbo. El paciente se indica por un sustantivo
después de la forma verbal. La persona afectada indirectamente (‘pu Mapuche') por su relación
con el paciente directamente afectado por el evento se puede indicar en un sustantivo después
del sustantivo indicando el paciente directamente afectado (ej. ‘ñi Mapu’). Generalmente, la
persona afectada por el evento es lastimado o de alguna forma sufre por el evento indicado por
el verbo, pero a veces el efecto es neutro. Al contrario, el marcador –(l)el- indica que la persona
afectada por el evento sacar beneficio de él.
Entu-ñma-n kiñe chumpiru ta ñi chao tripayam chi mawün mew, welu entu-ñma-la-fiñ ñi we
makuñ.
Entu-ñma-fi-li ñi we makuñ doy lladkütu-a-fe-new
Ta ñi ñuke entu-ñma-enew kiñe lifru ta ñi katruntuku chillkatuwe mew
Ta mi peñi entu-ñma-eymew kiñe kawellu ta mi malal mew. Arel-fi-mi chi kawellu ta mi peñi?
Wüya ta ñi ñuke kata-ñma-enew ñi epu pilun, kiñe ta ñi pilun mollfui kangelu mollfulai, ta ñi inan
lamngen ka kata-ñma-ngei ta ñi epu pilun, fei ngümai ka mollfui ñi epu pilun.
Ta ñi ruka mew, fillantu aku-ke-y kiñe naiki, wuya püno-ñma-fi-ñ ñi külen.
Rume duamü-ñma-ke-enew ñi pichike che (querría mucho a mis niños)
Wüya pedro kewa-ñma-enew ñi pichi trewa (ayer pedro me castigo el perro)
Ta ñi ñuke pe-ñma-enew kiñe we chumpiru - Mi madre vio mi nuevo sombrero
Kine wentru kintu-ñma-enew kom chi pu rayen ta ñi mawida mew
Fei küpa entu-ñma-eymew kiñe rayen ta mi zoy kümeke rayen mew.
Entu-ñma-finge ñi chumpiru ta mi chao. Rume are-gey!
Müntu-ñma-kifilnge ñi chumpiru ta mi chao, fei wütreafui ñi lonko
Ta mi peñi nü-ñma-enew kiñe kawellu wüya - tu hermano me agarró un caballo
Ta mi wentru müñtu-ñma-enew kiñe makuñ wüya
Zewma-ñma-n - hacerse algo a si mismo
Gilla-ñma-n - comprarse algo a si mismo
Kiñe longko rüme ngüma-ñma-nge-y, küme longko-rke-fel - la gente lo lloraron mucho, dicen que
era un buen longko.
Elu-ñma-en ta ñi rupayael - permite me pasar
Wüya ta ñi lamngen uma-ñma-pa-enew pun mew- Ayer mi hermana vino a alojarse conmigo
Kiñe ngürü lloftu-ñma-pa-e-n-ew ta ñi pu oficha wüya
Ta mi chao leli-ñma-enew ta ñi tukuluwün
Chi trewa wichulü-ñma-enew, püntulü-ñma-enew ñi pu oficha [me dispersó/me apartó]
Chi trewa unatu-ñma-enew ñi epu waka
Kiñe panküll lloftu-ñma-enew kiñe pichi oficha ütayem lelfün mew. Fey mew peno, feychi uficha
ñuwi ka kisuley kiñe pichi trokin mapu mew.
Tufachi kuyem mew, kom ta iñ mapu mangi-ñma-ley ka ti pire petu lliw-y [lliwün - derretirse].
Kechu küyen peno, pire-ñma-le-ke-y.
Chi fucha wentru rüme yamü-ñma-ngey
Ina-ñma-ki-fil-nge ñi ngülam chi longko. Fei wesa rakiduam ngey
Müntu-ñma-nge-yem ta ñi aukantuwe ta mi pichi wentru, ngümakey
Agkaz-ma-pa-nge-n ñi küre (tomaron mi esposa al ancla)
I-ñma-nge-y epu waka ta ñi wenüy
Nü-ñma-fiñ ta ñi wenüy ñi doy kümechi makuñ
cf. nüfiñ fey ta ñi zoy küme makuñ
23
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
Ta ñi chao eluñma-enew ñi amuael willi mew ta ñi fucha laku inchiw, welu ta ñi ñuke elu-
ñma-la-enew. – Mi padre me permitío ir al sur con mi abuelo, pero mi mamá no me dió
permiso.
Eluñma-fi-nge ta mi fotüm ñi amuael willi mew, fey küpa amui ta ñi pu wenüy engün. –
Dale permiso a tu hijo ir al sur, el quiere ir con sus amigos
Eluñma-ki-fi-l-nge ni amuael willi mew ta mi fotüm, eimi kimlaimi iney engün mew ñi
puwael - No le permitas a que tu hijo vaya al sur, tu no sabes con quien llegaría.
Eluñma-fi-lmi ñi amuael willi mew, fei wiño-la-ya-y tüfachi tripantu – Si das permiso a que
vaya al sur, el no volverá el otro año.
Eluñma-fe-li ñi amuael iñche fillantu chillkatu-a-fu-n – Si me das permiso ir, estudiaría
todos los dias
Eluñma-nge-fu-li ñi amuael willi mew, pepiwafun tüfachi pun – Si me hubieran dado
permiso ir al sur, habría podido llegar allá esta noche.
Eluñma-nge-fu-lmi rume ayiwafun ta yu amuael – Si te hubieran dado permiso, yo me
habría alegrado para ir contigo
Iñche turpu eluñma-nge-ke-la-n ñi amuael willi mew – A mi nunca me dan permiso ir al
sur.
-ÑMU-
Tu-ñmu-n kiñe pali amuam paliwe mew. Eimi tü-ñma-fi-nge kiñe pali ta mi chao ka küpa-nge
paliwe mew.
24
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
Fei küpa deuma-ñmu-y kiñe challa iam challwa korü challa mew
Chi kulliñ üta-ñmu-i karukachu lelfün mew
Karukachutu-ñmu-y lelfün mew
Tuku-ñmu-nge ta mi we chumpiru - ponte el nuevo sombrero
Wüya deuma-ñmu-n kiñe mürchaway - me hice un par de aros
I-ñmu-an kiñe karu manzana - me comere una manzana verde
Ye-ñmu-an ko - me llevaré agua
Ye-ñmu-nge fisku ko lelfün ko - lleva para ti mismo agua fresco al campo
I-ñmu-an - comer para si mismo
-(L)EL-
Compare:
-ETEW
Fey engün amulaingun chi kawiñ mew illkutu-etew ta ñi chaw - Ellos no fueron a la fiesta cuando
su padre se enojó/lo reprimió
Poyekelan ta ñi chaw ñi rume kewa-ke-fe-etew mew - No me gusta mi papa por haberme pegado
25
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
Chi pichi trewa llukay ta yu pe-etew; lefkoni ñi ruka mew wangkü-nu-n rume.
el perro se asustó al vernos/cuando nos vió; entró corriendo a su casa sin siquiera ladró
Chi pichi naiki wirari ta mu pe-etew, fey lluka-ke-y aku-yem kake che ruka mew
El gato gritó cuando les vió (a ustedes) suele asustarse/se asusta cuando vienen otras personas
a la casa
Chi weya ngürü rume llukay (ta ñi) pe-etew chi pu wentru miyawül-lu kiñe tralka.
el pobre zorro se asustó mucho cuando vio los hombres, que andaban trayendo una escopeta.
Ti epu wentru rume llukaingu (ta ñi) pe-etew chi ngürü - Los dos hombres se asustaron cuando
vieron al zorro
Ti weya ngürü rume llukay pe-etew chi pu wentru miyawulu mawida mew
Wüya lay kiñe longko kurarewe mew. chi longko rüme ngüma-ñma-nge-y, küme longko-rke-f-el
la gente lo lloraron mucho, dicen que era un buen longko.
26
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
-MUM
Chi trome-we mew tremüm-nge-ke-y ta trome, feyti mew chew ta ñi nentu-trome-ke-mum ta che
ta ñi taku-ruka-yam. Fey tromentu pignekey.
Feychi mapu chew ta yiñ lleq-mum - Esa tierra es [el lugar] donde nosotros crecimos
Ñochi-ke-chi, furitu wingkul petu wefpai ti antü, fülkülelu chew ta iñ müle-mum, trokiw-fu-n, welu
rume alüka-mapu-le-y, pi-ke-y ñi cheche.
De a poco, detrás del cerro está apareciendo el sol, cerca de donde nosotros vivimos, creía, pero
está muy lejos, decía mi abuelo materno.
¿Eimi ngen ngeimi chew ta mi müle-mum? – ¿Eres dueño en el lugar donde vives?
Epu-we-mum (antü) amuyiñ willi mapu mew – Hace dos días fuimos al sur.
Cristiano-w-i epu-we-mum tripantu; fem-nge-we-n fantepu – Se volvió Cristiano hace dos años;
asi queda
Cristiano-w-i epu-we-mum tripantu; fem-nge-w-ün fantepu – Se volvió Cristiano hace dos años;
asi queda
Ta ñi lof mew, fentren ti pu wechekeche Wingka-w-ingün – Muchos jovenes se volvieron wingka
Ta ñi amukawe wesañma-w-i: Mi auto se echó a perder
-WE- Persistir
27
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
-WE-LA- ya no
Pe-w-ün – verse
Küpa pe-wü-n chi leliwkemum [espejo] mew kimam ñi chumlen
Wüya pe-wü-n chi trayenko mew rume liwkenkülei [liwken – transparente] chi ko
Wüya pe-wü-n chi trayenko mew rume liwkenkülei [liwken – transparente] chi ko
Leli-wü-n – mirarse
Fachiantü puliwen leli-wü-n chi leufü mew ka pen chi pu challwa.
Ellka-wü-n – esconderse
Wüya ellka-wü-n kiñe futa mawida mew peno-a-etew chi pu weñefe
Pepika-wün – alistarse
Puliwen pepikawün kimelam ñi dungun
Dungu-wü-n – hablarse
Wüya dungu-wü-n Mapudungun mew nguyünoam ñi dungun [in order not to forget]
Nütram-ka-wü-n – conversarse
Wüya trafuya nutramka-w-iyiñ chumngechi ta iñ kimelael ta iñ dungun
Ngüne-wü-n – manejarse, controlarse, dominarse
Kiñeke mew kim ngüne-w-kelan; feipiken kom ta ñi rakiduamel
28
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
Ramtu-w-ün - Preguntarse
Wüya ramtu-wü-n chumul ta mi akuel fachi mapu mew?
Fachiantu ramtu-w-pe-n chumül ta mi kupayael willi mapu mew?
Podka-wü-n – ensuciarse
Podka-w-i ta ñi makuñ chi fortra mew, wüle küchayan ñi makuñ illa ko [agua tibio] mew
Podka-wü-n chi iwiñ mew. Küchakuwüan
Unatu-wü-n – morderse
Wüya unatu-wü-n petuilu kiñe manzana, mollfüi ñi wün
Unatu-w-pen petu ilu iñche, fei mew petu mollfüi ñi wün
Umaw-pe-wü-n – Quedarse dormido/dormida
Fachiantü umaw-pe-wü-n, futa püran antü trepen
Ngülam-uw-ün – aconsejarse
Chi pu mapuche petu ngülam-uw-ingun kine futa lelfün mew
Chi pichike che kuñifallngelu kisu ngülam-uw-ke-ingün
Chi pu kuñifall pichike che kisu ngülam-uw-keingün
Kimel-uw-ün – enseñarse, adiestrarse
Inche kisu kimel-uw-ün chumngechi ñi kimel-ael mapundungun
Allfül-uw-ün – herirse, lastimarse
Wüya allfül-uw-ün petu katrukalu ilo iñche
Ayi-w-ün – alegrarse
Wüya rume ayi-w-ün akulu ñi lamngen, nutramkayam Mapudungun mew
Ayiwun ta mi kupa kimün Mapudungun. Faw ngelay che kimlu ta ni dungun, fei mew ayi-
w-ke-n akulu kiñe che kimlu ta ñi dungun
Lefma-w-ün – arrancarse
Trafüya fucha Paenew ñi pu reñma lefkontu-nge-ingun, fey engün lefma-w-ingün kiñe
mawida mew ñi montuluwam.
Kuniwtu-w-ün – cuidarse, protegerse
Kuniutu-w-ün ñi ütrüfkon-noam chi leufü mew iñche petu kimweyul-lan
Tu-w-ün – sujetarse/agarrarse en algo, procedencia
Tu-w-ün kiñe row koyam mew ñi trannoam welu chi row pilkartripai
Iñche tu-w-ün Temuco waria mew, üyew mülei ta ñi pu reñma
Taku-w-ün – taparse
Taku-w-ün kiñe makuñ mew ñi wutrenoam
¿Inei ñi makuñ mew taku-w-imi?
Montul-uw-ün – salvarse de un peligro, de un enfermedad (mongeluwün)
29
Marshall Barret Knudson Febrero 2017
Sergio Marinao Nahuelpan
30