UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
CENTRUL TUTORIAL MIERCUREA CIUC

REFERAT LA DISCIPLINA:
Drepturile consumatorilor

Titlul referatului:
Speță privind dreptul consumatorilor

Profesor de disciplina:
Lect. Univ. dr. Andreea Târșia

STUDENT/A:
Rugină Angelica Maria
Anul:III

Anul universitar 2018-2019

Semestrul I

1
 Speță Dreptul Consumatorilor
Judecătoria BÂRLAD. Sentința 1964 din 19.09.2013
INSTANTA
Sub nr. X din 7.05.2013 a fost înregistrată la aceasta instanță plângerea formulata de
patenta Banca Comerciala Romana SA B, împotriva procesului-verbal de constatarea
contravenției seria ANPC X nr.44-218 din 12.04.2013, încheiat de Autoritatea Naționala pentru
Protecția Consumatorilor CRPC Regiunea NE I, CJPC V.
In motivarea plângerii, patenta a susținut ca faptele reținute de către organul
constatator ca fiind contravenție nu pot fi calificate ca atare decât in măsura in care patenta nu ar
fi răspuns consumatorului la reclamațiile deja înregistrate la patenta pentru aceeași problema.
Astfel, numita T A a formulat o reclamație la ANPC arătând ca este nemulțumita de modul de
încheiere a certificatului de asigurare nr. X pe numele coplătitorului si nu al împrumutatului de
credit si ca nu a primit răspuns la reclamația înregistrată la B.C.R. cu nr. X. La aceasta reclamație
B.C.R. a răspuns agentului constatator cu adresa nr. 947/9.04.2013, arătând ca banca si-a
exprimat punctul de vedere prin adresa nr. 867/22.02.2013.
Reclamația a fost soluționata conform PVC nr.36/218/5.03.2013. Totodată, T A a
formulat, la data de 3.01.2013 o alta reclamație, având același conținut ca si reclamația anterioara
din data de 12.02.2013, in care s-a exprimat aceeași nemulțumire privind modul de întocmire a
certificatului de asigurare nr. X. La aceasta reclamație, banca a răspuns prin e-mail la data de
5.02.2013, arătând ca dosarul de dauna constituit in urma decesului lui T P nu a putut fi soluționat
pozitiv deoarece certificatul de asigurare rex a fost încheiat pe numele coplătitoarei si nu al
soțului acesteia, împrumutatul. Fata de prevederile art. 42 din O.U.G. nr. 50/2010, nu exista nicio
fapta contravenționala săvârșita de banca, întrucât banca nu trebuie sa răspundă de doua ori la
aceeași reclamație depusa in interval de 2 luni. Astfel, prin reclamația din data de 3.01.2013 si
înregistrată la data de 14.01.2013, T A reclama faptul ca este nemulțumita de modul de întocmire
a certificatului de asigurare nr. X, reclamație la care banca a răspuns prin e-mail la data de
5.02.2013. După acest răspuns formulat de banca, T A a făcut reclamație la ANPC pentru aceeași
chestiune. Aceasta sesizare a fost soluționata de C.J.P.C. V la data de 5.03.2013, după ce B.C.R.
a răspuns către agentul constatator la data de 22.02.2013. Ca urmare, reclamația înregistrată la
B.C.R. la data de 12.02.2013 nu a mai fost soluționata de către banca, in primul rând din cauza
unui defect de funcționare a sistemului privind reclamațiile înregistrate on line, precum si din
cauza ca fusese deja soluționata prin răspunsul din data de 5.02.2013. In răspunsurile sale către
agentul constatator, B.C.R. a menționat existenta incidentului tehnic care a făcut ca o perioada

2
de 60 de zile sesizările înregistrate pe site-ul B.C.R. sa nu fie trimise mai departe departamentului
de specialitate pentru a fi soluționate.
Petenta a solicitat admiterea plângerii si exonerarea de plata amenzii aplicate sau, in
subsidiar, înlocuirea amenzii, cu sancțiunea avertisment.
In dovedirea plângerii, patenta a depus la dosar, in copie, reclamația din data de
3.01.2013, înregistrată la B.C.R. - Sucursala B cu nr. X/14.01.2013; reclamația din data de
12.02.2013; procesul-verbal de constatare nr. X/218/5.03.2013, încheiat de Autoritatea Naționala
pentru Protecția Consumatorilor - CJPC V; procesul-verbal de constatarea contravenției seria
ANPC X nr.44-218 din 12.04.2013, încheiat de Autoritatea Naționala pentru Protecția
Consumatorilor CRPC Regiunea NE I, CJPC V; adresa nr. X/22.02.2013, emisa de BCR;
adresele nr. 1947/9.04.201 si nr. 2018/12.04.2013, emise de BCR.
Plângerea a fost formulata in termen legal, plângerea fiind comunicata instanței cu
recomandata poștala, depusa la oficiul poștal la data de 29.04.2013.
Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Nord Est I a
formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii petenții. Organul constatator a
susținut ca procesul-verbal de contravenție a fost întocmit in urma controlului declanșat pentru
cercetarea reclamației formulate de T A cu privire la o posibila neregula in activitatea petenței.
Astfel, la data de 12.02.2013, T A a inregistrat o reclamatie la petenta, reclamatie la care petenta
a raspuns abia la data de 9.04.2013, adica dupa mai mult de 30 de zile de la data inregistrarii
reclamatiei. In acest mod, au fost incalcate prevederile art. 42 din O.U.G. nr. 50/2010, conform
carora creditorii au obligatia de a raspunde la reclamatii in maximum 30 de zile de la inregistrarea
acestora. Ca urmare, in mod intemeiat a fost intocmit procesul-verbal de contraventie.
Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor Regiunea Nord Est I a
comunicat instantei documentatia in baza careia a fost intocmit procesul-verbal de contraventie.
Prin raspunsul la intampinare, petenta a sustinut ca T A a formulat o reclamatie la
Sucursala B, inregistrata cu nr. 69/14.01.2013, reclamatie la care petenta a raspuns la data de
5.02.2013, insa dupa primirea acestui raspuns, la data de 12.02.2013 T A a formulat o alta
reclamatie si la aceeasi data aceasta a formulat si o sesizare la ANPC-CJPC V. Fata de reclamatia
formulata la ANPC, petenta a analizat inca o data solicitarea numitei T A si a raspuns catre ANPC
la data de 22.02.2013, raspuns identic cu cel emis de petenta la data de 5.02.2013. Reclamatia
depusa la data de 12.02.2013 nu a fost identificata de catre banca, din cauza unui incident tehnic
insa, cu toate acestea banca a raspuns la reclamatia formulata de T A la data de 12.02.2013,
raspunsul fiind comunicat la ANPC- CJPC V.

3
 Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, se retin urmatoarele:
Prin contractul de credit bancar nr. X/14.02.2008, incheiat de Banca Comerciala
Romana cu T P, in calitate de imprumutat si cu sotia acestuia T A, in calitate de coplatitor, Banca
Comerciala Romana a imprumutat lui T P suma de 23.000 lei, pentru nevoi personale, pentru o
perioada de 120 luni.
Contractul de credit bancar nr. X/14.02.2008 si conditiile generale de creditare – anexa
la contractul de credit nr. X/14.02.2008 au fost semnate de reprezentantul Bancii Comerciale
Romane, de catre T P si de catre T A.
Totodata, a fost intocmit certificatul de asigurare nr. X, incheiat intre BCR Asigurari
de Viata –Sucursala B, in calitate de beneficiar al asigurarii, si T A, in calitate de asigurat. Acest
certificat de asigurare a fost semnat de catre reprezentantul BCR Asigurari de Viata si de catre T
A.
Conform pct. 6.1 din conditiile generale de creditare – anexa la contractul de credit nr.
X/14.02.2008, imprumutatul s-a obligat sa incheie contractul de asigurare/polita de asigurare de
viata/certificatul de asigurare/polita de accident pe toata durata de creditare, la o institutie sau
societate de asigurari agreata de banca.
Asa cum rezulta din cele de mai sus, aceasta obligatie de asigurare ce revenea
imprumutatului (T P) nu a fost indeplinita, din cauza ca certificatul de asigurare a fost incheiat
cu T A (coplatitor) si nu cu T P (imprumutat), asa cum s-a prevazut in contractul de credit.
La data de 19.12.2012, T P, persoana imprumutata, a decedat.
Prin notificari de plata emise la datele de 31.01.2013, de 3.03.2013, Banca Comerciala
Romana a comunicat catre T A faptul ca, la data de 31.01.2013, aceasta figura in evidente cu o
datorie de 839,02 lei ron, situatie in care trebuia sa achite ratele restante, de cate 439,44 lei, lunar,
conform graficului de rambursare.
Prin cererea din data de 3.01.2013, transmisa prin e-mail, numita T A din B a solicitat
Bancii Comerciale Romane despagubirea creantelor ce decurg din contractul de credit nr. 168
PF/14.02.2008, credit asigurat la BCR Asigurari de Viata prin certificatul de asigurare nr. X,
pentru motivul ca titularul acestui credit, T P, sotul ei (persoana mai tanara dintre cei doi
contractanti ai creditului), a decedat la data de 19.12.2012. T
A a solicitat ca intreaga corespondenta sa fie purtata cu ginerele ei, Avram Adrian
Constantin, director la BCR Asigurari-Agentia B, a carui adresa de e-mail si numere de telefon
au fost indicate in cererea mentionata. Cererea formulata de T A a fost inregistrata la Banca
Comerciala Romana- Sucursala B cu nr. 69/14.01.2013.

4
 La cererea inregistrata cu nr. 69/14.01.2013, sus aratata, Banca Comerciala Romana a
raspuns numitei T A la data de 5.02.2013, raspuns in care s-a mentionat ca dosarul de dauna
constituit in urma decesului lui T P nu a putut fi solutionat pozitiv din cauza ca certificatul de
asigurare nr. X, a fost incheiat pe numele T A si nu pe numele sotului acesteia. Astfel, cererea
numitei T A a fost apreciata ca neintemeiata. In acelasi raspuns, B.C.R. a mai mentionat ca,
potrivit pct. 7.1.d) din conditiile generale de creditare, anexa la contractul de credit nr.
X/14.02.2008, imprumutatul si, dupa caz, coplatitorii si/sau garantii se obliga sa restituie bancii
creditul utilizat si sa achite dobanda si comisioanele aferente la termenele scadente prevazute in
graficul de rambursare.
Printr-un inscris intitulat „Reclamatie”, datat 12.02.2013, T A a sustinut ca
reprezentantii locali ai B.C.R. au comis o eroare la intocmirea certificatului de asigurare nr. X,
deoarece acest certificat trebuia incheiat pe numele titularului, adica pe numele lui T P. T A a
sustinut ca, pana la data de 24.12.2012, cand a solicitat originalul certificatului de asigurare de
la B.C.R. - Sucursala B, in vederea intocmirii dosarului de dauna, a stiut ca si ea si sotul ei aveau
asigurare de viata gratuita la creditul contractat. T A a solicitat ca, pentru indreptarea erorii
comise, B.C.R. sa procedeze la stingerea creantelor ce decurg din contractul de credit nr.
X/14.02.2008.
Totodata, T A a comunicat un inscris intitulat „reclamatie” si catre Comisariatul
Judetean pentru Protectia Consumatorilor V. In aceasta reclamatie, T A a aratat ca la data de
14.02.2008 ea si sotul ei T P au incheiat cu B.C.R. contractul de credit nr. X/14.02.2008, contract
la care B.C.R. oferea gratuit asigurare de viata. La semnarea actelor aferente contractului de
credit, a procedat fiecare, separat si pe rand, la semnarea documentelor. Dupa ce sotul ei a semnat
documentele, a semnat si ea documentele, printre care si certificatul de asigurare gratuit intocmit
pe numele ei. La acel moment, T A a considerat ca si sotul ei a semnat aceleasi documente ca si
ea, inclusiv certificatul de asigurare gratuit pe numele lui. T A a sustinut ca, dupa semnarea
documentelor, ea a primit doar un exemplar din contractul de credit si scadentarul ratelor, fara a
intra in posesia certificatelor de asigurare gratuite. Dupa decesul sotului ei, la data de 24.12.2012
T A la mers la B.C.R. -Sucursala B pentru a ridica din dosarul de credit originalul certificatului
de asigurare al sotului ei, necesar pentru deschiderea dosarului de despagubire la BCR Asigurari
de Viata. In aceasta imprejurare, i s-a adus la cunostinta ca la dosar exista numai certificatul de
asigurare gratuit nr.X, incheiat pe numele T A si ca normele B.C.R. in vigoare la acea data
impuneau incheierea unei singure asigurari pe numele persoanei mai tinere, in cazul in care
existau coplatitori. Insa T P (CNP-X) era mai tanar decat T A (CNP- X). Reprezentantii locali ai

5
B.C.R. B si-au recunoscut greseala si au spus ca vor emite o adresa catre BCR Asigurari de Viata
in care vor preciza ca a fost o eroare de completare prin interpretarea gresita a varstei si ca
certificatul de asigurare trebuia intocmit pe numele lui T P.
Reprezentantii B.C.R. nu a procedat asa cum au promis si ulterior au emis somatii de
plata catre T A. T A a mai sustinut ca, din creditul initial de 23.000 lei, s-a platit catre B.C.R.,
pana la decesul lui T P, suma de aprox. 25.500 lei, fara intarziere la plata, iar dupa decesul lui T
P ea nu mai are posibilitatea de a plati rate de 440 lei, deoarece pensia ei este de aprox. 500 lei.
T A a solicitat Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor V sa faca demersuri
catre B.C.R. prin care sa verifice cele reclamate, avand in vedere normele si procedurile care au
stat la baza completarii certificatului de asigurare gratuit. Daca reprezentantii B.C.R. au comis o
greseala in completarea certificatului de asigurare, T A a solicitat sa se procedeze la stingerea
creantelor ce decurg din contractul de credit nr. X/14.02.2008.
La reclamatia formulata de T A si inregistrata la Comisariatul Judetean pentru Protectia
Consumatorilor V, Banca Comerciala Romana a raspuns prin adresa nr. 867/22.02.2013,
comunicata catre Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor V. In adresa
mentionata, Banca Comerciala Romana a aratat ca T A, in calitate de coplatitor, si T P, in calitate
de imprumutat, au incheiat cu B.C.R. - Sucursala B contractul de credit pentru nevoi personale
nr. X/14.02.2008, pentru suma de 23.000 lei ron. La data de 20.12.2012, T P a decedat, iar T A
a depus dosar pentru solicitarea daunei de deces. BCR Asigurari de Viata nu a putut solutiona
pozitiv dosarul de dauna, avand in vedere ca evenimentul asigurat nu s-a produs, respectiv
certificatul de asigurare nr. X, in baza caruia s-a constituit dosarul de dauna, asigura riscul de
deces al asiguratului T A si nu al lui T P. Certificatul de asigurare este un serviciu oferit gratuit
de catre banca si, prin semnarea acestuia, T A a luat la cunostinta ca este persoana asigurata,
astfel ca sesizarea formulata de T A este neintemeiata. Banca Comerciala Romana a anexat
adresei mentionate: contractul de credit nr. X/14.02.2008; certificatul de asigurat nr. X; raspunsul
transmis catre T A la data de 5.02.2013.
Prin alte doua adrese, nr. X si nr. X, comunicate catre Comisariatul Judetean pentru
Protectia Consumatorilor V, Banca Comerciala Romana a aratat ca, prin adresa nr.
867/22.02.2013, ea a raspuns deja la reclamatia formulata de T A. Cu privire la reclamatia postata
pe site-ul B.C.R. de catre T A, Banca Comerciala Romana a aratat ca, in urma verificarilor
efectuate, nu a fost gasita o astfel de reclamatie care sa fi fost facuta la data de 12.02.2013 ci,
singura reclamatie facuta de T A este cea din data de 14.01.2013, la care s-a formulat un raspuns.

6
Banca Comerciala Romana a apreciat ca lipsa inregistrarii ultimei reclamatii facute de T A se
explica printr-un incident tehnic.
Printr-o alta adresa, emisa la 12.04.2013, Banca Comerciala Romana a comunicat catre
T A faptul ca ultima sesizare facuta de aceasta la B.C.R. a fost inregistrata cu nr.
5532229/12.04.2013 si ca prin raspunsul din data de 5.02.2013 i-au fost furnizate acesteia
lamuriri cu privire la aspectele sesizate.
Prin adresa nr. 554/12.03.2013, Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor
V a raspuns catre T A faptul ca, la momentul semnarii documentelor, ea a luat la cunostinta si a
acceptat ca este persoana asigurata, astfel ca documentele semnate sunt valabile si in acest
moment. Daca a considerat ca la momentul respectiv cineva a gresit la intocmirea certificatului
de asigurare, ea se putea adresa cu o reclamatie catre banca, impotriva persoanei respective
imediat dupa semnarea documentelor. In prezent, Comisariatul Judetean pentru Protectia
Consumatorilor V nu are parghiile necesare pentru a demonstra daca a fost o greseala sau a fost
dorinta numitei T A de a se intocmi certificatul de asigurare pe numele ei.
Ca urmare, in adresa mentionata s-a aratat ca reclamatia formulata de T A este
„nesolutionabila”.
Printr-o alta reclamatie din data de 20.03.2013, adresata Comisariatului Judetean pentru
Protectia Consumatorilor V, T A a reiterat cele reclamate anterior si a evidentiat faptul ca ea nu
a cunoscut ca pe numele sotului ei nu s-a intocmit un certificat de asigurare, asa cum se intocmise
pentru ea. Ca urmare, ea nu putea sa faca la acel moment reclamatie impotriva persoanei
respective imediat dupa semnarea actelor de credit. Totodata, T A a solicitat ca Banca Comerciala
Romana sa fie sanctionata pentru ca nu a raspuns la sesizarea pe care ea a formulat-o cu nr. de
inregistrare ID IB2RO4 din 12.02.2013, facuta direct pe siteul B.C.R., sectiunea sesizari.
La aceasta ultima reclamatie formulata de T A, Comisariatul Judetean pentru Protectia
Consumatorilor V a raspuns prin adresa nr. 798/15.04.2013, prin care a aratat ca la aspectele
referitoare la certificatul de asigurare gratuit nr. X i s-a raspuns prin adresa nr. 554/12.03.2013.
Urmare a cercetarii aspectelor privind faptul ca B.C.R. nu a raspuns la reclamatia formulata direct
pe site-ul bancii, cu nr. de inregistrare ID:IB2R04, aceste aspecte s-au confirmat.
Urmare a celor de mai sus, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor CRPC
Regiunea NE I, CJPC V a intocmit procesul-verbal de constatarea contraventiei seria ANPC X
nr.44-218 din 12.04.2013, prin care Banca Comerciala Romana SA B a fost sanctionata cu
amenda de 20.000 lei, pentru savarsirea contraventiei prev. de art. 42 din O.U.G. nr. 50/2010.

7
 Prin procesul-verbal de contraventie s-a retinut ca, faptele au fost savarsite de catre
Banca Comerciala Romana SA- Sucursala B la data de 15.03.2013 si au fost constatate la data
de 8.04.2013.
In fapt, prin procesul-verbal de contraventie s-a retinut ca, la data controlului efectuat
conform H.G. nr. 700/2012 pentru cercetarea reclamatiei numitei T A (prin care revine la
nemultumirea referitoare la incheierea certificatului de asigurare nr. X pe numele coplatitorului
si nu al titularului de credit si in plus reclama faptul ca nu a primit raspuns la reclamatia cu nr. 1
B 2 RO4/12.02.2013, formulata direct pe siteul B.C.R.), s-a constatat ca aspecte legate de
asigurare au fost formulate in PVC 36/218/5.03.2013- Banca Comerciala Romana SA nu a
raspuns in termen de 30 de zile de la sesizarea numitei T A, inregistrata cu nr. 1
B2RO4/12.02.2013. Faptul ca nu s-a raspuns la aceasta reclamatie este confirmat de operatorul
economic prin adresa nr. 1947/9.04.2013, transmisa la CJPC V; in aceasta adresa se precizeaza
ca nu s-a regasit nicio reclamatie inregistrata pe numele T A in data de 12.02.2013. Aceeasi
informatie este reluata si in adresa nr. 2018/12.04.2013, transmisa catre CJPC V. Deoarece nu s-
a transmis raspuns in termen de 30 de zile de la petitia (reclamatia) cu nr. de inregistrare ID: 1 B
2RO4, au fost incalcate prevederile art. 42 din O.U.G. nr. 50/2010, fapta constituie contraventie
si se sanctioneaza conform art. 86 (2) din O.U.G. nr. 50/2012, modificata.
In cauza sunt incidente prevederile art. 42 din O.U.G. nr. 50/2010 privind contractele de
credit pentru consumatori, conform carora „Creditorii au obligatia de a primi si de a inregistra
reclamatiile de la consumatori, de a lua toate masurile necesare pentru a raspunde la aceste
reclamatii in termen de maximum 30 de zile de la inregistrarea acestora si de a depune diligentele
necesare in vederea repararii eventualelor prejudicii cauzate consumatorilor”.
Potrivit art. 86 alin.2 din O.U.G. nr. 50/2010, incalcarea prevederilor art.42 constituie
contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 100.000 lei.
Potrivit art. 87 din acelasi act normativ, constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunilor
prevazute la art. 86 se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru
Protectia Consumatorilor, la sesizarea consumatorilor, a asociatiilor de consumatori ori din
oficiu, in cazul in care, prin incalcarea prevederilor legale, sunt sau pot fi afectate interesele
consumatorilor.
Rezulta ca, potrivit art. 42 din O.U.G., constituie contraventie atat fapta creditorului de
a nu primi si de a nu inregistra reclamatiile formulate de consumatori, de a nu lua toate masurile
necesare pentru a raspunde la aceste reclamatii in termen de maximum 30 de zile de la

8
 inregistrarii lor, cat si fapta creditorului de a nu depune diligente pentru repararea prejudiciilor
cauzate consumatorilor.
Din actele dosarului rezulta ca, potrivit pct. 6.1 din conditiile generale de creditare –
anexa la contractul de credit nr. X/14.02.2008, obligatia de a incheia contractul de asigurare
revenea imprumutatului T P.
Insa, in cauza de fata a fost intocmit certificatul de asigurare nr. X, incheiat intre BCR
Asigurari de Viata, prin B.C.R. Agentia B, in calitate de beneficiar al asigurarii, si T A, in calitate
de asigurat si nu cu imprumutatul T P.
Acest neajuns a fost sesizat de catre T A, abia dupa decesul sotului ei, imprumutatul T P
si, ca urmare, T A a adresat o reclamatie catre banca imprumutatoare, prin care a solicitat sa se
indrepte eroarea comisa. La reclamatia formulata de T A, Banca Comerciala Romana a formulat
raspunsul din data de 5.02.2013, mai sus aratat, insa banca nu a depus diligentele necesare pentru
indreptarea erorii comise la incheierea certificatului de asigurare nr. X. Concret, eroarea consta
in aceea ca, la incheierea contractului de credit nr. X/14.02.2008, functionarii Bancii Comerciale
Romane nu au verificat daca certificatul de asigurare nr. X a fost incheiat pe numele
imprumutatului.
Retinand ca petenta Banca Comerciala Romana s-a multumit doar in a formula un
raspuns la reclamatia numitei T A, insa nu a depus si diligentele necesare repararii prejudiciului
cauzat acesteia, in mod intemeiat s-a retinut in sarcina petentei contraventia prev. de art. 42 din
O.U.G. nr. 50/2010.
Pentru considerentele aratate, plangerea formulata de petenta Banca Comerciala Romana
SA B, impotriva procesului-verbal de constatarea contraventiei seria ANPC X nr.44-218 din
12.04.2013, incheiat de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor CRPC Regiunea
NE I, CJPC V, este neintemeiata, urmand sa fie respinsa.
In consecinta, se va mentine procesul-verbal de contraventie intocmit, inclusiv se va
mentine amenda de 20.000 lei, aplicata petentei.
Consecinta a respingerii plangerii si potrivit art. 36 alin.2 din O.G. nr. 2/2001, in vigoare
la data inregistrarii plangerii la instanta, petenta va fi obligata sa plateasca statului cheltuielile
judiciare avansate de catre stat, in suma de 40 lei.

9
 A.N.P.C. (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor), A.N.P.C. este o
instituție publică și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu
personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea ministrului economiei,
comerțului și mediului de afaceri. Această autoritate coordonează și realizează strategia și
politica Guvernului în domeniul protecției consumatorilor, acționează pentru prevenirea și
combaterea practicilor care dăunează vieții, sănătății, securității și intereselor economice ale
consumatorilor.
Organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor
Cadrul general al organizării instituțiilor guvernamentale pentru protecția
consumatorilor este asigurat de O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor și Legea nr.
296/2004 (Codul consumului).
Potrivit art. 28 alin. 1 din ordonanță, atribuțiile, modul de organizare și funcționare ale
Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, precum și relațiile dintre aceasta și alte
organisme competente în domeniu se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului.
Guvernul stabilește reglementările în domeniul protecției consumatorilor pentru organele de
specialitate ale administrației publice centrale și, respectiv, pentru unele servicii publice ale
ministerelor și ale altor autorități ale administrației publice centrale, organizate în județe și în
municipiul București.
Potrivit art. 19 C. consum., guvernul elaborează prevederi care conțin reguli de securitate
și reguli privind întocmirea documentelor de conformitate, care asigură că produsele
comercializate pe piață sunt sigure.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, în baza consultării cu alte
organisme interesate ale administrației publice centrale și locale, precum și cu cele
neguvernamentale, elaborează reglementări referitoare la modalitățile concrete de colaborare și
de sprijinire reciprocă și le propune spre aprobare Guvernului (art. 29 din ordonanță).
Acțiunile de control și supraveghere a pieței sunt efectuate de personalul împuternicit al
autorităților publice centrale și teritoriale, cu atribuții în domeniul protecției consumatorilor,
conform competențelor specifice.
Dacă s-a constatat o abatere, personalul prevăzut autorizat poate să facă copii de pe materialele
și documentele care au legătură cu obiectul controlului și care se află în posesia celor inspectați
și să solicite referințe despre acestea, numai dacă s-a constatat o abatere de la lege (art. 85 C.
consum.).

10
 Personalul împuternicit este obligat să păstreze secretul profesional și să nu divulge unei
terțe pârți secretele comerciale sau alte informații confidențiale ori particulare obținute în timpul
sau în legătură cu acțiunile de control, dacă nu li se cere să facă aceasta de către o autoritate
judecătorească sau de către partea inspectată.
Atunci când constată nerespectarea actelor normative în domeniul protecției
consumatorilor, autoritatea cu atribuții de protecție a consumatorilor este împuternicită să aplice
sancțiuni contravenționale, să dispună masuri complementare și să sesizeze organele de cercetare
penală în cazul în care faptele constatate pot constitui infracțiuni (art. 87 C. consum.).
Pe timpul controlului și pentru aducerea la îndeplinire în bune condiții a atribuțiilor de serviciu,
după caz, protecția personală, personalul autorizat poate solicita sprijinul organelor responsabile
cu ordinea și liniștea publică.
Competențele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor
Cadrul special de reglementare în materie este asigurat de H.G. nr. 700/2012 privind
organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor este o instituție publică și
funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică,
în subordinea Guvernului și în coordonarea ministrului economiei, comerțului și mediului de
afaceri (art. 1 alin. 1 din hotărâre).
Conform dispozițiilor H.G. nr. 700/2012, Autoritatea coordonează și realizează strategia și
politica Guvernului în domeniul protecției consumatorilor, acționează pentru prevenirea și
combaterea practicilor care dăunează vieții, sănătății, securității și intereselor economice ale
consumatorilor.
Potrivit art. 2 și art. 3 din hotărâre, Autoritatea Națională pentru Protecția
Consumatorilor are următoarele competente: participă, împreună cu alte organe ale administrației
publice centrale și locale de specialitate, cu atribuții în domeniu și cu organismele
neguvernamentale ale consumatorilor, la elaborarea strategiei în domeniul protecției
consumatorilor, asigurând corelarea acesteia cu cea existentă în Uniunea Europeană; propune
Guvernului spre adoptare și avizează proiecte de acte normative în domeniul protecției
consumatorilor cu privire la fabricarea, ambalarea, etichetarea, conservarea, depozitarea,
transportul, importul și comercializarea produselor, precum și cu privire la prestarea serviciilor,
astfel încât acestea să nu pună în pericol viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor, ori să
afecteze drepturile și interesele lor legitime; elaborează, împreună cu alte organe de specialitate
ale administrației publice, proceduri privind obiectivele, condițiile și modul de colaborare în

11
desfășurarea activității de protecție a consumatorilor; participă la realizarea programelor interne
și internaționale în domeniul protecției consumatorilor, colaborând cu organizații și instituții din
tara și din străinătate, conform competențelor ce îi revin, potrivit dispozițiilor legale în vigoare;
efectuează analize și încercări în laboratoarele acreditate conform legii sau în laboratoare proprii
ori agreate; efectuează sau finanțează studii și teste comparative cu privire la calitatea produselor
și serviciilor destinate consumatorilor, pe care le aduce la cunoștința publicului; desfășoară
activități de informare, consiliere și educarea consumatorilor; editează publicații de specialitate
în domeniul protecției consumatorilor; sprijină asociațiile de consumatori în vederea atingerii
obiectivelor prevăzute de lege; sprijină asociațiile de consumatori în acțiunea de înființare și
funcționare a centrelor de consultanta, informare și educare a consumatorilor; informează
permanent consumatorii asupra produselor și serviciilor care prezintă riscuri pentru sănătatea și
securitatea lor sau care le pot afecta interesele economice; prezintă informări periodice
Guvernului și organelor administrației publice centrale interesate, referitoare la activitatea
proprie privind respectarea drepturilor și intereselor consumatorilor; controlează respectarea
dispozițiilor legale privind protecția consumatorilor, referitoare la securitatea produselor și
serviciilor, precum și la apărarea drepturilor legitime ale consumatorilor, prin efectuarea de
controale pe piață la producători, importatori, distribuitori, vânzători, prestatori de servicii și în
unitățile vamale, având acces la locurile în care se produc, se depozitează ori se comercializează
produsele sau în care se prestează serviciile, precum și la documentele referitoare la acestea;
constată contravenții și dispune măsuri de limitare a consecințelor producerii, prestării,
importului, comercializării sau oferirii gratuite a unor produse și servicii care nu respectă
dispozitiile legale din domeniile de activitate ale autorității, prin aplicarea sancțiunilor
contravenționale principale și complementare prevăzute de lege, sesizează organele de urmărire
penală ori de câte ori constată încălcări ale legii penale; solicită organelor emitente suspendarea
sau retragerea autorizației de funcționare, a licenței de fabricație ori a certificatului de clasificare,
în condițiile legii; coordonează schimbul rapid de informații cu instituțiile și organele
competente, naționale și internaționale, privind produsele și serviciile care reprezintă risc pentru
sănătatea și securitatea consumatorilor; controlează dacă mijloacele de măsurare folosite pe piață
sunt însoțite de documentele prevăzute de lege, care atestă verificarea acestora din punct de
vedere metrologic; sesizează factorii de decizie și operatorii implicați în sistemul de certificare a
calității produselor și serviciilor, în baza constatărilor proprii și a informațiilor primite de la
organismele neguvernamentale și de la consumatori, cu privire la neconformitățile produselor și
serviciilor destinate consumului populației, în raport cu documentele de certificare și propune

12
îmbunătățirea sau elaborarea de reglementări în domeniu; primește și rezolvă sau, după caz,
transmite spre soluționare celor în drept, potrivit competențelor, sesizările asociațiilor pentru
protecția consumatorilor, precum și sesizările persoanelor fizice sau juridice cu privire la
încălcarea drepturilor consumatorilor, în condițiile legii; desfășoară activități de pregătire a
specialiștilor în domeniul protecției consumatorilor; acordă consultanta de specialitate în
domeniul protecției consumatorilor pentru persoane juridice; stabilește și percepe taxe și tarife
pentru efectuarea de analize, încercări, expertizări, certificări de laborator, autorizări,
consultanta, cursuri de pregătire, specializare sau perfecționare, alte servicii prestate în condițiile
legii; fundamentează și propune în proiectul de buget resursele financiare necesare în vederea
realizării politicilor în domeniul său de competentă; urmărește, potrivit legii, legalitatea
publicității pentru produsele și serviciile destinate consumatorilor; autorizează operațiunile cu
metale prețioase, aliaje ale acestora și pietre prețioase; stabilește și înregistrează mărcile utilizate
de producătorii interni, importatori sau, după caz, de comercianți, pe bază de tarife proprii,
precum și marca proprie de certificare; efectuează expertize ale metalelor prețioase și pietrelor
prețioase în condițiile legii.
Autoritatea îndeplinește, de asemenea, orice alte sarcini stabilite prin acte legale în
domeniul său de activitate.
Potrivit art. 5 alin. 1 din hotărâre, conducerea autorității este asigurată de un președinte, ajutat de
2 vicepreședinți, numiți prin decizie a primului-ministru.
Funcțiile de președinte și vicepreședinte sunt asimilate cu funcția de secretar de stat și, respectiv,
subsecretar de stat.
Președintele Autorității conduce activitatea acesteia și o reprezintă în raporturile cu
Guvernul, cu ministerele, cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, cu
instituții naționale și internaționale și cu persoane juridice și fizice române și străine.
În exercitarea atribuțiilor sale, președintele Autorității emite ordine și instrucțiuni,
ordinele și instrucțiunile cu caracter normativ.
Vicepreședinții îndeplinesc atribuțiile și însărcinările delegate de președinte prin ordin.
Autoritatea are un secretar general, înalt funcționar public, numit în condițiile legii, care
îndeplinește atribuțiile stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare, precum și orice
alte atribuții încredințate de președinte.
Autoritatea îndrumă și controlează activitatea tuturor structurilor teritoriale și desfășoară
acțiuni operative pe întregul teritoriu al tarii, în baza sarcinilor și atribuțiilor stabilite de
președinte.

13
 Autoritatea, prin conducerea și structurile sale, urmărește modul de realizare a
atribuțiilor încredințate structurilor teritoriale și stabilește toate măsurile operative pentru
optimizarea activității de supraveghere și control (art. 6 alin. 8 din hotărâre).
Potrivit art. 7 alin. 1 din hotărâre, Autoritatea are în subordine, ca entități cu personalitate juridica,
comisariatele județene pentru protecția consumatorilor, Comisariatul pentru Protecția
Consumatorilor al Municipiului București și Centrul National pentru încercarea și expertizarea
produselor „Larex" București.
Comisariatele județene pentru protecția consumatorilor și Comisariatul pentru Protecția
Consumatorilor al Municipiului București sunt organizate ca structuri teritoriale, cu competente
limitate teritorial, și sunt conduse de comisari-șefi.
Comisarii-șefi au calitatea de ordonatori terțiari de credite și îndeplinesc în această calitate toate
atribuțiile legale care le revin pentru comisariatul județean respectiv.
Funcțiile publice de conducere de comisar-șef și comisar-șef adjunct sunt asimilate din
punct de vedere salarial cu funcția publică de conducere de șef serviciu.
Autoritatea are personal specializat pentru supraveghere și control[ având calitatea de
funcționar public cu statut specific, care poate lua măsuri de sancționare, de suspendare/sistare a
activității ca urmare a constatării încălcării legislației de protecție a consumatorilor și a măsurilor
stabilite prin procesele-verbale de constatare a contravenției (art. 8 alin. 1 din hotărâre).
În exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul împuternicit al Autorității are dreptul să
aplice sigilii sau semne distinctive cu valoare de sigiliu, în condițiile prevăzute de lege, și este
învestit cu autoritatea publică a statului, pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor,
precum și a obligațiilor de serviciu.
Personalul Autorității beneficiază de protecția legii și este apărat de orice ingerință sau
amestec în activitatea sa, de natură să îi influențeze libertatea de apreciere, de execuție, de decizie
sau de control1.
Personalul Autorității împuternicit să efectueze controale și verificări este obligat să
păstreze secretul profesional în legătură cu aspectele tehnologice, economice și comerciale de
care ia cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu, conform actelor normative în vigoare
(art. 9 alin. 1 din hotărâre).
Contravaloarea mărfurilor și a eșantioanelor prelevate în cadrul acțiunilor de control
efectuate potrivit dispozițiilor prezentei hotărâri, precum și a cheltuielilor ocazionate de
încercarea și verificarea produselor în laboratoare se suportă de Autoritate, dacă în urma

14
controlului nu se constată vinovăția operatorului economic. în caz contrar, cheltuielile se suportă
de operatorul economic (art. 10 din hotărâre).

15