MINISTERUL EDUCAŢIEI

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA de STAT din MOLDOVA

Facultatea : Științe economice

Departamentul : Cibernetică și informatică economică

REFERAT

Dispciplina : Monedă și credit

Tema : Evoluția sistemului bancar în spațiul românesc

Chişinău 2016

0
 CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………… 2

CAPITOLUL I - Noțiuni introductive privind structura sistemului bancar ………………… 3

1.1 Banca și activitatea bancară în timp și spațiu; …………………………………………… 3

1.2 Structura sistemului bancar; ……………………………………………………………… 3

1.3 Corelația între structura sistemului bancar și creșterea economiei; ………………………. 4

CAPITOLUL II - Sistemul financiar bancar în România ……………………………………. 6

2.1 Sistemul financiar bancar românesc; ………………………………………………………. 5

2.2 Primele grupuri financiar bancare românești; ………………………………………........... 7

2.3 Caracteristicile sistemului bancar românesc; ........................................................................ 7

CAPITOLUL III - Studiu de caz ………………………………………………………….... 11

3.1 Prezentarea grupului financiar bancar ERSTE BANK; …………………………….......... 11

3.2 Grupul financiar bancar BCR; …………………………………………………………… 13

3.3 Achiziția și dezvoltarea BCR; ……………………………………………………………. 15

CONCLUZII ……………………………………………………………………………….. 18

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………… 19

1
 INTRODUCERE

Apariția grupurilor financiare este strîns legată de dezvoltarea comerțului, acumularea de

capital monetar și pe această bază este o expresie a dezvoltării și expansiunii generale a
economiei. Extinderea grupurilor financiare a apărut mai întîi în străinătate ,apoi revoluționînd
piața și în România. Odată cu privatizarea economiilor s-a întărit prezența marilor grupuri
bancare și financiare internationale prin achizitionarea de bănci și instituții locale. Deja din anul
2004, cotele de piață ale băncilor străine în țările din Europa de est se ridicau în medie la 75 la
sută. Acest fapt a favorizat formarea piețelor de credit concurențiale și adecvarea ofertei de
servicii financiare la cerințele economiilor locale. Domeniul de activitate al unui grup financiar
este unul foarte variat. Acesta se ocupă în principal de activități bancare și tot ce tine de acestea.
Inițial au aparut băncile, activitatea bancară avîndu-și originea încă din antichitate.
Apariția lor a avut loc în Grecia și Roma antica în sec. VI-VII. Operația fundamentală și inițială a
bancilor este mijlocirea plăților. Prin aceasta băncile transformă capitalul bănesc inactiv în capital
activ, adica aducător de profit, și adună toate veniturile bănești, punîndu-le la dispoziția clasei
capitaliste. Funcțiile implicite ale băncilor au evoluat, în două etape:

 din organizator care se situează la intersecția circuitelor monetare, fiind un punct de

trecere obligatorie pentru toate plățile efectuate între agenții economici și bănci, au
devenit entitățile compensatoare în spațiu ale activelor monetare și compensatoare în timp
ale ofertei și cererii de fonduri;
 ulterior, din compensații, banca s-a transformat în creator al monedei adiționale, oferind,
cu titlu de credit, solicitanților, mai mult decît ar putea să-i fie cerut de către deponenții cu
titlu de restituire a depozitelor, precum și în creații ale afacerilor, stimulînd direct
inițiativa economică.

Analiza comparatistă a dezvoltării băncilor în special în Ţarile Occidentale dezvoltate:

Anglia, Statele Unite, Japonia, Franța, Canada, dar și țări socialiste dezvoltate: Polonia, Ungaria,
România, China etc. conduc la cîteva constatări esențiale: emisiunea monetară ia treptat forma
unui monopol de stat și în schimb banca își asumă mai multe funcții, pe care fiecare țară le va
organiza și dezvolta conform particularităților proprii, determinînd sisteme și structuri bancare.
Creșterea calității serviciilor prestate și educarea populației, stimularea atragerii în
sistemul bancar a economiilor agenților economici și populației, modernizarea sistemului de
plați, prin dezvoltarea sistemului electronic de plată, intensificarea operațiunilor pe piață, de
capital, dezvoltarea de instituții financiare specializate pentru activități de leasing, brokeraj,
asigurări, investment banking, fonduri de investiții, fonduri de pensii reprezintă realizari ale
creșterii evoluției bancare.
Primele operațiuni de leasing s-au derulat în Statele Unite in 1954, acesta fiind momentul
înființării American Leasing Corporation. În perioada urmatoare, activitățile specifice leasingului
au înregistrat o dezvoltare rapidă, extinzîndu-se în toate țările dezvoltate ale lumii, fiind un
element important al mecanismelor economiei de piață.
Grupurile financiar-bancare sunt într-o continuă extindere însușindu-și cît mai multe
domenii de activitate. Dezvoltarea lor reprezintă dezvoltarea întregii piețe și implicit a economiei
unei țări. Pe măsura dezvoltării activității bancare și a concentrării ei într-un numar mic de
instituții, bancile se transformă din mijlocitori modești în monopoliști atotputernici, care dispun
de aproape tot capitalul bănesc al tuturor capitaliștilor și al tuturor micilor patroni, precum și de
cea mai mare parte a mijloacelor de produție și a resurselor de materii prime din țara respectiva
sau din mai multe țări.

2
Noțiuni introductive privind structura sistemului financiar bancar

1.1 Banca și activitatea bancară în timp și spațiu

Activitatea bancară îsi are originile în Antichitate, perioada în care bogațiile erau păstrate
în temple, fapt ce aducea un anumit "profit" preoților, pe lîngă recunoașterea templelor de către
populație. În masura în care bunurile păstrate erau perisabile, modalitatea de păstrare era
împrumutul de consumație. Pentru deponenți se asigura plasarea bogației într-un loc sigur, iar
pentru preoți se realiza un profit. Dovada acestor practici este descoperirea de către arheologi
în Mesopotamia a tabelelor de contabilitate datînd din 3400-2500 î.Hr.
Apariția băncilor ca instituții a avut loc în Grecia și Roma antică în secolele VI-VII î.Hr.
Acesta este rezultatul dezvoltării comerțului ca o consecință a emiterii monedei proprii de către
fiecare oraș comercial. În scopul de a combate camata mai multe cetăți grecești au decis să
constituie "banci publice" care pe lîngă rolul propriu-zis bancar, mai aveau și sarcina strîngerii
impozitelor și dreptul de a bate monede. După modelul grecesc, în Roma antică apar "bancheri
privați" și "bănci publice".
La sfîrșitul secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, băncile numite de
"emisiune", se înmulțesc în toate țările, conducînd în cele din urmă la constituirea Băncilor
Centrale. Fenomenele economice, sociale și politice vor favoriza concentrarea băncilor de
emisiune pînă cînd va ramîne doar una singura: Banca Centrala.

1.2.Structura sistemului bancar

Sistemul bancar este reprezentat de ansamblul coerent al diferitelor categorii de instituții

financiar-bancare, care funcționează într-o țară raspunzînd necesităților unei etape a dezvoltării
social-economice. În general, sistemul bancar dintr-o țară cuprinde:

 cadrul institutional - format din banca centrală (cu rol de coordonare și

supraveghere), bănci comerciale și alte instituții financiare asimilate acestora;

 cadrul juridic - format din ansamblul reglementărilor care guvernează activitatea

bancara.

In evolutia sa, sistemul bancar parcurge 2 faze: de specializare și de sectorizare.

Specializarea (din punct de vedere al persoanelor economice) reprezintă limitarea
producției la anumite produse sau, altfel spus, producerea unei game restranse de produse. În
acest context, specializarea bancară poate fi privita ca fiind orientarea activității diferitelor bănci
doar spre anumite servicii, operațiuni, produse bancare.
Noțiunea de sectorizare poate fi definită, ca fiind un tip aparte de specializare ce constă în

3
orientarea activității bancare spre anumite domenii de activitate economică (sectoare ale
econimiei naționale).

4
1.3.Corelația între structura sistemelor financiar bancare și creșterea economiei

Economia de piață presupune existența unui sistem bancar care să asigure mobilizarea
disponibilităților monetare ale economiei și orientarea lor spre desfășurarea unor activități
economice eficiente. Într-o economie de piață, sistemul bancar îndeplinește funcția de atragere și
concentrare a economiilor societății și de canalizare a acestora, printr-un proces obiectiv și
impartial de alocare a creditului, către cele mai eficiente investiții. În îndeplinirea acestei prime
funcții, bancile, ca verigi de bază ale sistemului, urmăresc modul în care debitorii utilizează
resursele împrumutate. Băncile asigură și facilitează efectuarea plăților, oferă servicii de
gestionare a riscului și reprezintă principalul canal de transmisie în implementarea politicii
monetare.
Prin activitatea de colectare de resurse financiare, concomitent cu plasarea lor pe piață
prin intermediul creditelor, a operațiunilor de scont și a altor operațiuni pe piață financiară,
băncile îndeplinesc rolul de intermediari între deținătorii de capitaluri și utilizatorii acestora. În
exercitarea acestei diversități de operații, băncile acționează în numele lor, pe contul lor propriu,
depunătorii și împrumutătorii neavînd nici o legatură de drept între ei. Mă refer la faptul că
băncile gestionează depozitele și mijloacele de plată din economie. Astfel, colectînd depozitele,
băncile au responsabilitatea gestionării eficiente a acestora cu maxim de randament, în beneficiul
propriu și al depunătorilor.
Sistemul bancar se afla într-o continuă interacțiune cu mediul economic, din care preia
"intrări" sub diferite forme (resurse umane, resurse financiare, informații) pe care le prelucrează
în vederea obținerii "ieșirilor" (produse și servicii bancare, informații financiar-bancare). Altfel
spus, sisitemul bancar este un sistem deschis. Ceea ce este specific sistemelor deschise (deci și
sistemului bancar) este faptul că își reglează activitatea prin conexiune inversa (feedback), deci
sunt capabile de autoreglare.

5
 CAPITOLUL II

SISTEMUL FINANCIAR BANCAR IN ROMÂNIA

2.1.Sistemul bancar in România

Primele dovezi ale desfașurării unei activități bancare pe teritoriul României au fost
descoperite între anii 1786-1855 , reprezentînd 55 de plăci de piatră, găsite într-o zona de mine
aurifere, 25 s-au păstrat și au fost publicate integral în anul 1873, la Berlin în opera Corpus
Inscriptiorum Latinarum. Aceste mine datau din perioada Daciei Traiane și contin detalii
referitoare la contractul privind înființarea unei instituții bancare . Clauzele principale se refereau
la faptul că băncile acordau împrumut în numerar și percepeau dobînzi.
În epoca modernă, primele încercări de creare a unei banci au avut loc la începutul
secolului al XIX-lea . Încă din 1861, a fost ridicată problema creării unei bănci naționale de Ion
C. Bratianu, care, în discursul său rostit în Cameră în ziua de 10 ianuarie, a afirmat că : " atît timp
cît nu vom avea o banca naționala nu vor dispare crizele financiare din țară ".
În perioada următoare, au apărut tot felul de proiecte și încercări, mai ales din cercuri
străine, în vederea organizării unei bănci de scont și circulație. Creditul Funciar și celelalte
instituții financiare , create prin forțe proprii , care prosperau, au intensificat discuțiile și
pregătirile pentru înființarea unei bănci de emisiune. Înființarea unei bănci de emisiune rămînea,
în continuare, o mare nevoie, determinată de interesele generale ale statului sub aspect financiar
și valutar a greutăților politice din anii 1876-1877 .
La 27 februarie 1880 , Guvernul I .C .Bratianu a depus în Cameră proiectul unei bănci
naționale care trebuia să ajute economia națională mai mult ca oricare altă instituție. Acest
moment important a fost caracterizat de Stefan Zeletin ca " cel mai de seama eveniment în

6
dezvoltarea burgheziei române moderne , metropola capitalismului nostru bancar ".
Sediul principal al băncii s-a stabilit la București , cu obligația de a înființa sucursale și
agenții în principalele orașe ale țării și , în special , în fiecare capitală de judet. Datorită urmăririi
în permanență a mersului pieței, adaptîndu-se cu elasticitate la cerințele acesteia, asigurînd
respectarea liniei generale de dezvoltare a economiei țării, îngrijindu-se de garantarea și existența
disponibilităților de fonduri în lei și în monedă străină, Banca Națională a contribuit, efectiv la
depășirea cu succes a perioadelor de criza cu care s-a confruntat economia țării în acea perioadă.
Banca Națională a României este cea mai importantă bancă înființată în acea perioadă, care din
punct de vedere organizatoric, a fost concepută dupa modelul Bancii Naționale a Belgiei.
În anii '40 sistemul bancar a fost dominat de 5 bănci principale: Banca Românească,
Banca de Credit Român, Banca Comercială Română, Banca Comercială Italiană și Română și
Societatea Bancară Română. Aceste bănci realizau 50% din totalitatea operațiunilor bancare.
Pînă în 1947, sistemul bancar românesc cunoscuse o dezvoltare remarcabilă. Băncile
dețineau resurse importante și funcționau conform standardelor internaționale. Personalul bancar
era format de specialiști pregătiți în condiții de concurență și standarte profesionale foarte
ridicate, asa cum erau stabilite de Banca Națională.
În anul 1989 în România existau 4 bănci: Banca Națională a României, Banca Română de
Comerț Exterior, Banca de Investiții și Banca Agricolă, la care se adauga și C.E.C.-ul.
Sistemul bancar existent in România este rezultatul unei evoluții rapide pe parcursul celor
șapte ani postrevoluționari. De la cîteva bănci specializate existente în 1989, ulterior transformate
în societăți pe acțiuni, s-a ajuns în prezent la un număr semnificativ de societăți bancare, ale caror
unități bancare acoperă cea mai mare parte a unităților administrativ-teritoriale ale țării.
Activitatea de informatică bancară a cunoscut o evoluție marcată de condițiile noi create de
trecerea la sistemul economiei de piață.
Sistemul bancar din România este structurat pe două nivele, respectiv o bancă centrală și
instituțiile financiare, cărora prin lege li s-a acordat statutul de bănci. B.N.R. este banca centrală a
țării, instituția de emisiune a statului român.

2.2 Primele grupuri financiar bancare românești

De la cîteva bănci specializate existente în 1989 (Banca Națională a României, Banca

Română de Comerț Exterior, Banca de Investiții și Banca Agricolă, la care se adaugă și C.E.C.-
ul), ulterior transformate în societăți pe acțiuni, s-a ajuns în prezent la un număr semnificativ de
societăți bancare, ale căror unități bancare acoperă cea mai mare parte a unităților administrativ-
teritoriale ale țării.
Stimularea atragerii în sistemul bancar a economiilor agenților economici și
populației, modernizarea sistemului de plăți prin dezvoltarea sistemului electronic de plată,
intensificarea operațiunilor pe piața de capital, au dus la dezvoltarea de instituții financiare
specializate precum activitățile de leasing, brokeraj, asigurări, investment banking, fonduri de
investițtii, fonduri de pensii, etc.

România are cea mai mare capacitate de dezvoltare a serviciilor financiare și bancare din
Europa de Sud-Est datorită dimensiunii pitei astfel, grupurile financiar-bancare vor susține
dezvoltarea economiei românești. În acest context, reprezintă ținta expansiunii grupurilor din
Polonia, marilor operatori din Belgia, Austria, precum și a jucătorilor financiari UniCredit, City
Bank, Volks Bank, BRD Grup Societe Generale. "România este ținta numărul doi după Polonia a
grupurilor financiar bancare" a spus presedintele IBR.
Reforma sistemului bancar românesc a început în 1991 prin crearea unui sistem pe două
nivele. Treptat, Banca Naționala își pierde caracterul de bancă comerciala (prin desprinderea din

7
BNR a BCR) și domeniul deschizîndu-se noilor operatori bancari.
Evoluția si0stemului bancar, privită în ansamblu, nu poate fi detașată de situația
generală a economiei naționale, cu fluctuațiile acesteia, atît la nivel microeconomic, cît și
macroeconomic.

2.3 Caracteristicile sistemului bancar românesc

Participarea bancilor cu capital străin la activitatea sistemului bancar :

După cum ne putem da

seama și din acest grafic, participarea statului în activitățile bancare scade foarte mult, ajungînd
în 2006 să aibă o prezență aproape invizibilă. Pe măsură ce trece timpul, băncile vor fi din ce în
ce mai mult obiectul privatizărilor, ceea ce va face imposibilă prezența statului în activitățile lor.

Ponderea băncilor - septembrie 2006(%) :

Total activ Credit Depozite clienți

neguvernamental nebancari
Bănci cu capital 87.9 89.1 85.5
majoritar străin
Bănci cu capital 6.7 7.4 7.9
majoritar privat
Bănci cu capital 5.4 3.4 6.3
majoritar de stat

Gradul de concentrare al sistemului bancar :

Septembrie 2006 Miliarde RON Miliarde EUR Pondere în total

sistem(%)

8
ACTIVE 92.5 26.2 61.1
CREDITE 54.6 15.5 64.5
CAP.PROPRIU 10.6 3.0 54.4
DEPOZITE 61.5 17.4 58.8

Principalii indicatori bilantieri :

 Depozite atrase de la persoane fizice și juridice: +15,6% ;

 Împrumuturi și depozite atrase de la alte bănci: +40,0% ;
 Resurse din emisiuni de obligațiuni și împrumuturi pe gaj de titluri: +97,5% ;
 Dinamica structurii activelor bilanțiere*: +24,5% ;
 Credite acordate persoanelor fizice: +75,2% ;
 Credite de consum: +85,7% ;
 Credite imobiliare/ipotecare: +46,9% ;
 Credite acordate persoanelor juridice: +31,6% ;
 Operațiuni cu titluri: +37,0% ;
 Plasamente și credite interbancare: +14,2%, din care :
 Plasamente la BNR: +8,2% .

Caracteristicile sectorului bancar :

37 de banci (din care 6 sucursale ale unor bănci străine)

 Total active bancare: 43 miliarde EUR (circa 54% din PIB)

 61% din activele bancare sunt concentrate în primele 5 bănci din sistem
 Indicatorul de solvabilitate = 17,8%

Acționariat reprezentat în majoritate de entități străine :

9
Exemple de grupuri financiar bancare românesti în ordinea evoluțiilor lor:

 BCR
 BRD
 RAIFFEISEN BANK
 UNICREDIT
 BANCA TRANSILVANIA

10
 CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ

3.1Prezentare Grup ERSTE BANK

ERSTE BANK-dupa valoarea activelor dat și după numărul clienților este cel mai mare
grup financiar bancar din Europa Centrala si de Est.

Componența grupului ERSTE BANK :

Nr. anagajați Ramuri activitate Nr. clienți

Bank of CEHIA 10.856 637 5.3 mil
Bank of SLOVENIA 708 1.8 mil
Bank of UNGARIA 2.881 182 0.9 mil

11
Bank of AUSTRIA 14.709 278 1.0 mil
Bank of ROMANIA 13.492 473 3.5 mil
Bank of CROATIA 1.759 112 0.6 mil
Bank of SERBIA 871 60 0.3 mil

Dezvoltarea corporate Erste Bank pe domenii de activitate-2006 :

ASSETS CREDITE DEPOZITE

Ungaria 40% 42% 48%
Croatia 59% 60% 68%
Cehia 64% 60% 63%
Romania 22% 23% 28%

Dezvoltarea pe piața retail-2006 :

ASSETS retail CREDITE retail DEPOZITE retail

Ungaria 7.1% 6.2% 6.0%
Croația 9.5% 10.3% 11.3%
Cehia 33% 33% 33%
România 36% 35% 31%

După cum putem observa din tabele :

În Ungaria :

 depozitele au suferit o creștere, nu substanțială dar destul de avantajoasă pentru banca

mamă (de la 40% in 2002 la 48% in 2006).
 creditele nu sunt mai prejos, ele crescînd de la 42% în 2002 la 59% în 2006, o creștere
destul de mare.
 cresc depozitele clienților, numărul asigurărilor de viață, medicale, fonduri de pensii de
asemenea și împrumuturile pentru locuințe.
 în ceea ce privește domeniul retail, există o mică scădere dar acest lucru nu împiedică ca
Erste Bank Hungary să obțină o creștere de la 71% în 2005 la 73% în 2006, și un profit
net de 111,8 mil.euro, față de 98.9 mil.euro în 2006.
 strategiile în ceea ce privește activitatea bancară a Erste Bank în Ungaria sunt în mare
parte reprezentate de încercarea de creștere a activităților în retail.

In Croația :

12
  depozitele au crescut din 2002 pînă în 2006 cu aproape 10%, creditele avînd o creștere
mult mai mare și anume cu 23%.
 retailul, este în continua creștere spre deosebire de Erste Bank Ungaria. Creditele pe retail
au avut o creștere 20% din 2004 pînă în 2006,
 depozitele au crescut cu 18 %.

În ceea ce privește domeniul retail, croații au introdus o nouă metodă de plată a creditelor,
astfel încat dobînda să fie plătită în întregime la final, moment în care dacă nu există
disponibilități se mai poate face un nou credit. Această metodă a fost primită foarte bine de către
clienți, crescînd astfel numarul clienților.

 domeniile: asigurări, leasing, fonduri de pensii, asset management sunt foarte bine
dezvoltate, aflate într-o continuă creștere.
 profitul Erste Bank Croația, crește de la 26.8 mil euro, la 32.9 mil Euro, adica o creștere
de 6 mil euro.

In Cehia :

 creșteri economice corelate cu o rată a dobanzii foarte mică.

 creditele persoanelor fizice au crescut, dar cele ale persoanelor juridice au stagnat.
 retailul cunoaște în ultimii 5 ani o creștere constantă, datorată în special creșterii
numărului de credite pentru locuințe, credite ipotecare.
 creștere și în domeniul electronic banking, și carduri. Nr.de carduri a crescut foarte mult
cu aproape 10% mai mult decît anul precedent
 profit net de 324,4mil euro în 2006 cu 67,6mil euro mai mult decît în 2005.

3.2.Grupul financiar bancar BCR

Apariția BCR

Banca Comerciala Română ia ființă la 1 Decembrie 1990 prin preluarea și continuarea

activității comerciale pe care o derula pînă atunci B.N.R. Banca Comerciala Română și-a propus
încă de la înființarea sa, să ofere clienților săi toate produsele și serviciile bancare ce se practică
pe piața internă. Această capacitate a băncii justifică caracterul său de bancă universală. În acest
interval de timp banca s-a dezvoltat prin creșterea produselor și serviciilor bancare specifice pe
care le-a oferit pînă în 1990 clientelei sale B.N.R. (creditarea pe termen scurt a economiei
naționale) cît și prin asimilarea rapidă a unor activități pe care în trecut nici B.N.R. și nici B.C.R.
nu le-a realizat:

 trecerea la creditarea pe termen mediu și lung pentru investiții;

 acordarea de credite în valută pentru persoane fizice și juridice;
 efectuarea de operațiuni de schimb valutar;
 efectuarea operațiunilor de decontare în numele clienților în activități de comerț exterior.

13
 Banca are în prezent 456 sucursale și agenții în întreaga țară, avînd unități în majoritatea
orașelor cu peste 10.000 de locuitori. Ea pune la dispoziția clienților servicii de Internet banking
și e-commerce, emite 21 tipuri de carduri de credit și de debit și are instalată cea mai mare rețea
națională de ATM - peste 1.200 și aproape 8.800 de POS.

Componența Grupului BCR

Pe data de 20 iunie 2007 BCR a primit autorizația de costituire a Sistemului de Pensii Private.

 BCR LEASING - companie membră a Grupului Banca Comercială Română,

creată în martie 2001, își asumă misiunea de a raspunde necesităților de dezvoltare
a economiei românești, prin oferirea de instrumente moderne de finanțare a
investițiilor corporative și personale.
 BCR SECURITIES SA este societatea de servicii de investiții financiare
a Grupului BCR, rezultată din procesul de fuziune prin absorbția celor două
societăți de valori mobiliare la care Banca Comerciala Română deținea
participații de capital, respectiv INTERMOB SVM SA și Financiara Stock
Agency (FINAREX) SA. Fuziunea a avut loc în luna Decembrie 2000.
 BCR SECURITIES SA, este membra/acționar la mai multe instituții ale pieței de
capital din România:

o Bursa de Valori București;

o Asociația Națională a Societăților de Valori Mobiliare;
o Societatea Națională de Compensare, Decontare și Depozitare;
o RASDAQ;
o SC Fondul de Compensare a Investitorilor SA.

14
  BCR ASIGURARI și BCR ASIGURĂRI DE VIAȚĂ a fost înființată în 2001 și
face parte dintre societățile ce aparțin Grupului Banca Comercială Română, cel
mai important furnizor de servicii financiare integrate din România și primul
furnizor care aplică cu succes conceptul modern de "one - stop - shopping" prin
intermediul unui "supermaket financiar".
Cu un capital social de 30 milioane RON structura actionariatului este
următoarea:

o BCR (direct și indirect prin subsidiarele sale): 81,74%

o Angajații Grupului BCR: 18,26

 SAI BCR Asset Management SA, membra a Grupului BCR s-a constituit, în
aprilie 2002 ca societate pe acțiuni cu un capital social de 500.000 lei, subscris și
varsat

Primul fond lansat de SAI BCR Asset Management SA în august 2002 este BCR
Clasic, un fond de obligațiuni și instrumente cu venit fix - risc scăzut, avînd ca principal obiectiv
asigurarea unui randament al investiției care să depașeasca rata inflației cît și devalorizarea
leului. În conformitate cu politica sa de investiții.
În iulie 2003 a fost lansat cel de-al doilea fond, BCR Dinamic, care este fond deschis de
investiții de risc mediu. Ponderea acțiunilor în portofoliul Fondului este de pînă la 50%.
Distribuirea unităților de fond se face direct prin societatea de administrare și prin toate unitățile
BCR. Depozitarul fondului este Banca Comercială Română.
Începînd cu 14 decembrie 2005, la familia de fonduri administrate s-a adaugat BCR
Expert fond de acțiuni, care investește preponderent în acțiuni listate la BVB, dar și în
instrumente financiare purtătoare de dobindă fixă sau variabilă cum ar fi titluri de stat, obligațiuni
municipale sau corporative, depozite bancare sau certificate de depozit. Distribuirea unităților de
fond se face direct prin societatea de administrare și, din 14 decembrie 2005, prin toate unitățile
BCR. Depozitarul fondului este Banca Comercială Română.

Randamentele înregistrate de cele 3 fonduri administrate de BCR Asset

Management SA in ultimele 4 luni respectiv iulie, august, septembrie și octombrie sunt :

FOND LUNA IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE

CLASIC 1.55% 0.76% 1.77% 1.43%
DINAMIC 4.64% 1.58% 2.81% 3.07%
EXPERT 8.49% 1.6% 4.02% 5.09%
3.3.Achiziția BCR- si dezvoltare

Ultima achiziție este și cea mai mare de pînă acum a Erste Bank, este Banca Comercială
Română. Erste Bank Austria a cumpărat pachetul de 61,8825% din acțiunile Băncii Comerciale
Române. Prețul plătit pe acest pachet, de 3,75 miliarde euro a fost considerat de unele voci din
presa austriacă prea mare, peste așteptari, alții fiind mai încrezători în capacitatea băncii Erste de
"a ochi" afacerile bune.
Dupa cum au decurs achizițiile anterioare ale băncii austriece, constatăm că nu există un
scenariu tipic, o politică de la care aceasta nu se abate. Fiecare achiziție a avut ceva aparte,

15
diferențe ce țin de fiecare stat în parte, de legislația în vigoare la vremea respectivă, precum și de
particularitățile băncilor vizate.
Achiziția BCR este incomparabil de importantă ținînd cont numai de faptul că ar aduce
aproape cinci milioane de noi clienți. BCR avea la sfîrșitul anului trecut, 4,5 milioane clienți
persoane fizice și juridice, în creștere cu aproape 15% față de decembrie 2004.

Erste Bank va păstra denumirea BCR timp de 3 ani, acest nume fiind foarte bine cotat.

 se dorește îmbunătățirea și optimizarea functionalității băncii

 îmbunătățirea sistemului informatic
 optimizarea ramurii de internet și a productivității muncii

După cum putem vedea din grafic activitatea corporate BCR s-a îmbunătățit după
achiziție.

 Activele bancii cresc de la 32% la 51% din 2004 pînă în 2006.

 Creditele de asemenea cresc cu 12 %. În ceea ce privește depozitele, acestea au o
creștere de 5 %.

Pe piața de retail putem observa stagnări atît în ceea ce privește creditele cît și în ceea ce
privește depozitele. Dar aceste stagnări nu daunează profitului băncii. BCR a înregistrat creșteri,
însă nu semnificative, și în ceea ce privește profitul operațional al băncii, care a ajuns la 83,3
milioane de euro, dupa cum se arata în raportul trimestrial al băncii austriece.

BCR - ca entitate a grupului ERSTE BANK

Profitul net ROE(%) Activ Total

(mil euro) (mld euro)
Erste Bank Austria 544.5 16.3 139.7
Erste Bank Ungaria 31.5 2.4 4.7
Erste Bank Croatia 21.6 17.6 3.6
Erste Bank Cehia 209.4 43.2 19.8
Erste Bank Slovacia 59.6 48.8 6.2
Erste Bank Serbia -13.2 - 0.13
Erste Bank Romania 232.7 17 6.43

16
 Dezvoltarea Băncii Comerciale Române este principalul obiectiv al Erste Bank pentru anul
2007. În acest sens se dorește:

 cresterea nivelul activelor bancare de la 67% din PIB în ECE - 14 (Slovenia 117%
- România 51%) la nivelurile înregistrate în zona Euro, de 236%, prin convergenta
către piețele mature.
 cresterea cu aproximativ 20% pînă în 2009 a profitului net
 scăderea costurilor sub 55%
 integrarea cît mai rapidă în activitățile grupului.

În sensul eficientizării activității, ERSTE nu exclude nici :

 posibilitatea reducerii numarului de angajati ai BCR.

 veniturile din dobînzi au fost de 119,4 milioane de euro, iar cele din comisioane de 45,3
milioane de euro, în contextul în care portofoliul de credite s-a majorat cu 7,5%
comparativ cu finele anului trecut.
 BCR a inregistrat în primul trimestru al acestui an o creștere a activelor totale cu 3,7%, la
14,66 miliarde de euro, în principal pe baza creditelor acordate clienților, ceea ce a
favorizat și creșterea profitabilității.
 Creditele de retail au urcat de la 2,1 miliarde de lei la finele anului trecut la 2,2 miliarde
de lei, iar cele de consum de la 7,8 miliarde de lei la opt miliarde de lei.
 Depozitele populației s-au majorat de la 14 miliarde de lei la 15 miliarde de lei, iar cele
totale au fost de circa 26 miliarde de lei.

Astfel, activitatea BCR, atît pe segmentul de retail, cît și pe corporate, este în plin proces
de restructurare pentru a fi adusă la nivelul standardelor Erste Bank. Auditorii financiari ai Erste
Bank, Sparkassen-Prüfungsverband (auditorul legal mandatat) și Deloitte Wirtschaftsprüfungs
(auditorul suplimentar selectat), au confirmat rezultatele financiare pentru 2006 anunțate de
banca austriacă pe 28 februarie, respectiv un profit net de 932,2 milioane euro, în creștere cu
30% față de 2005. La acest rezultat, BCR a contribuit cu un profit net de 34,6 milioane euro,
calculat ca o cotă parte din profitul total al băncii românești, în funcție de data la care banca a
devenit membră a grupului Erste.
Similar situației din celelalte țări din Europa Centrala și de Est, România va constitui și în
următorii ani un punct de atracție pentru marile instituții financiar-bancare din Europa, datorită
potențialului ridicat de dezvoltare.
Gradul de bancarizare din România este încă destul de redus, în special în mediul rural,
unde este de așteptat să crească pe măsură ce cultura bancară și veniturile locuitorilor acestor
zone se vor apropia de cele ale locuitorilor din Uniunea Europeana.

17
Concluzii:

Evoluția sistemului bancar, privită în ansamblu, nu poate fi detașată de situația generală a

economiei naționale, cu fluctuațiile acesteia, atît la nivel microeconomic, cît și macroeconomic.
Astfel, transformările specifice perioadei de tranziție, mediul economic inflaționist, legislația
bancară precum și problemele de natură managerială înregistrate la nivelul anumitor societăți
bancare au contribuit la menținerea unui nivel scăzut al gradului de intermediere financiară,
datorat în principal următoarelor fenomene:

 menținerea unui nivel ridicat al riscurilor în procesul de creditare, urmare a unui

mediu economic încă inflaționist și grad redus de adaptare a agenților economici
la cerințele economiei de piață, ceea ce a condus la angajarea incompleta, de către
bănci a resurselor în procesul de creștere economică.
 intensificarea procesului de economisire la nivelul economiei românești,
concomitent cu incapacitatea acesteia de a absorbi resursele, nefiind astfel
respectată egalitatea dintre economii și investiții, ca regulă a dezvoltării.
 valorificare insuficientă în procesul de creditare a economiilor și disponibilităților
alese de bănci, rolul de intermediar al acestora fiind parțial materializat.

Evoluțiile pieței monetare interne și internaționale din ultima perioadă de timp

caracterizate printr-o volatilitate ridicată a ratelor dobînzilor și a cursurilor de schimb, cuplate cu
creșterea concurenței, a volumului activelor și reducerea marjelor de profit, cuvenite instituțiilor
de credit din cadrul sectorului românesc, a stimulat realizarea unei gestiuni prudente a activelor și
a pasivelor bancare, în scopul reducerii variabilității venitului net din dobînzi cu impact major
asupra performanțelor financiare ale băncii. Menținerea solvabilității constituie unul din

18
obiectivele fundamentale ale diagnosticului performanțelor bancare, deoarece asigură buna
funcționare a instituției bancare, iar lipsa lichidității sau imposibilitatea procurării acesteia
echivalează cu falimentul bancar.
Pentru bancheri, lichiditatea reprezintă respirația băncii. Insuficiența lichidității poate
afecta semnificativ activitatea curentă, antrenînd costuri financiare și de imagine importantă. În
cazul în care banca dispune de un nivel adecvat al fondurilor proprii care finanțeaza o parte
însemnată din activele băncii, acoperirea nevoilor de lichiditate nu constituie o problemă dificilă
deoarece, un nivel adecvat al fondurilor proprii a fost generat fie de profiturile mari realizate de
banca respectiva fie de o calitate corespunzatoare a creditelor ce generează în mod cert fluxuri de
intrare la scadentă. Poziția și reputația unei bănci în cadrul sistemului bancar evaluată prin
profitabilitatea trecută și viitoare influențează gestiunea activelor și a pasivelor bancare.
Profitabilitatea bancară nu poate fi apreciată numai prin analiza statică, realizată cu
ajutorul situațiilor financiare, a performanțelor financiare ale băncii, ci mai ales prin analiza
profilului de scadenta pe active și datorii, aceasta din urma evidențiind necorelările de scadentă
bruște ce modifică structura bilantieră a băncii.
Sistemul electronic de plăți aliniază sectorul bancar românesc la standardele europene în
materie de decontare a plăților, principalul beneficiu fiind reducerea semnificativă a duratei de
decontare a operațiunilor, dar numai pentru instituțiile financiare care dispun de o
infrastructură informatică modernă, practica dovedind că, în unele bănci din România, unde
sistemul informatic nu e destul de dezvoltat, introducerea sistemului electronic de plăți a dus
chiar la încetinirea decontărilor.
În ultimii ani, sectorul bancar din România manifestă o angrenare din ce în ce mai mare
în activitatea de creditare, cu o explozie a finanțărilor pentru populație. Societățile bancare își
diversifică tot mai mult portofoliul și pătrund pe segmente de populație și categorii de firme mai
puțin avute în vedere.

BIBLIOGRAFIE:

DOCUMENTE

1. BIS Quarterly Review decembrie 2004, decembrie 2005, iunie 2006, Banca
Reglementelor Internaționale;
2. Consolidated Banking Statistics, Banca Reglementelor Internaționale, 1998-2004;
3. Development and Globalization Report, UNCTAD, 2004;
4. Global Development Finance: Financing the Poorest Countries, Banca Mondiala, 2002;
5. Global Development Finance, Banca Mondiala, 2004;
6. Raport anual, Banca NaŃionala a României, 1993-2006;
7. Raport asupra stabilității financiare, Banca Națională a României, 2006;
8. Rapoarte anuale Raiffeisen Bank, 2003-2005;
9. Rapoarte anuale BCR, 2000-2005;
10. World Development Indicators, Banca Mondiala, 2004, 2005 http://web.worldbank.org/;
11. World Investment Report, UNCTAD, 2001, 2005;
12. World Economic Outlook, Fondul Monetar InternaŃional, mai 1997;
13.Ion Turcu, Drept bancar, Vol. I, Editura Lumina Lex, 1999, p. 20 ;

SITE-URI WEB

1. http://www.bcr.ro (vizitat : 19.11.2016)

2. http://www.bis.org (vizitat : 19.11.2016)
3. http://www.bnr.ro (vizitat : 19.11.2016)

19
 4. http://www.bancatransilvania.ro (vizitat : 19.11.2016)
5. http://www.raiffeisen.ro (vizitat : 19.11.2016)
6. http://www.brd.ro (vizitat : 19.11.2016)

Reviste

1. Applied Financial Economics

2. Capital
3. Current Issues in Economics and Finance
4. Journal of Banking and Finance
5. Journal of Economics and Business
6. Journal of Money, Credit and Banking
7. Ziarul financiar

20