ra vulcanied | intocmai ea riurile vuleanice de zgurt eare se rostogo- ese intocmai ea tavele de pucioast cure se rostogolese la poatele Yare- ‘eului, | in elimatele extreme ale polului boreal, / care gem tn timp oe se rostogolese la poalele Yanekului, / in regivnile polului boreal. Este estul de greu de descris in ce consid efectul acestor repetar! in forma lunor usoare variaii, La Peguy, repetitia producea acumularea ciclopeeana de blocuri azvirlite uncle peste altele. La Poé, repetitia determina fuziune, flulditate. Poema Ini Peguy ne striveste ‘prin monumentalitate, dat blocurile care o compun ramin oarecum exterioare uncle altora. La Pod, fragmentele tree unele intr-altele, punctele de rezisten{adintre ele ‘cedeara, se topese si congtiinla incearci o impresie de ustirin{a inaripatl, Dar la Hasdeu ? Efectul repetarilor Je Hasdeu este retoric. Poet insist Pentru a intari impresia si problema uj este si repete cuvintele sau ‘imaginile mai puternice prin ele insele. Izbuteste el intotdeauna ? Expre- sille repetate sint necontenit bine alese ? Un imitator din epoca al autora Jui baladei Vornicul Mofoc ne ofera prilejul de a aprecia riscurile tnel Intreprinderi ca aceea a lui Hasdeu. Este vorbs de uitatul versficator Ciru Eoonomu, care in Revista contimporand din 1 octombrie 1873, —lscilesteo_poézie.intitulatiMaicw Zalina, sub incontestabila influent formali a baladel lui Hasdew Fidul tot -m negru imbracat, I sera Clopoicle-n der else amar Stepnice de aur eu facts de evar, Cu faci de ceard ar ling altar In milocul triste monastiry sardich Catafaiul jlnie de postav cernit Pee std scrul ou crust de pang (Cu cru de panalicd. all Impdotit Somprelur suspind lunes grim Prine stipi, pra stane, pe plettele re, (Chet males Zalina, stave iui, Sturta iubitd doetme pentra vet Cu milnele-n cruee, tbh de paloate, Zaling ssntnah Intl ei injol; Ling ea, -n genunche,treisct de feloare, ‘Trezei de fecoare pinging fac acl Dar acum de-odata sgomotncten Pe avon un preot ve ur wo Isl drege-nts glasl, g-ap0h clvinteazd, S-apoi cuvintea astfel sore popor" 300 Dar in timp ce se destisozr’ oratiunes preotului laudind puritatea defunctei, Maica Zalina, care se trezise din moattea-i aparent, isi mi turiseste picatul viel, In fala adundeli cuprinse de groaza ni-aceast clip, tlndwsi worbires, Un tipat de spans, grosani, fore, Lang, fi de num, azudul idee, eu zidirea de sus pind is, Click maica Zaina, depts, trate se Vestminte de moste, e-in ser nespis, Printrun gest teribil, pe petit de ile, De paturi de jale se seulase-n sus Sintingnd spre preot mina st nervosss, Cen glas ce sepuler, surd, nedetnit, = Minji, sega, prints, sint 0 tcioss, Sint © teases gam pacui —-Pocme-de-un-efect comic irezistibil, fgi datoreste acest nefericit efect, zhu numai fabulafiei atit de meloyiramatice, dar si faptului ci emistihul Fepetat nu confine mai niciodati expresii‘cu adevarat patetice, aga iit reduplicirile flelii de-ceard— faclii de cear®, eruci de panglica — cruci de panglict, treizeci de fecioare — treizeci de fecioare, -apoi cuvinteazd — $-apoi cuvinteazd etc. fac impresia unui ac de gramafon care nemal inainlind pe plac’, melodia rémine pe loc si trilurle cintaretulul se pre- Jungese mai mult decit se cuvine, La Hasdeu este cel putin evidenté intenfia ca repetarea emistihului si sugereze ceva din vehementa simi- Tzbuteste el oare totdeauna s-o faci? La emulul su, Ciru Boonomu, probleme pare ci nici nu se pune si, lipsit de orice soop gi semnificatie, procedeul repetirii emistihului final’ al unui vers la inceputul versulul lurmdtor devine inevitebil Hlariant. Dar parcé nici Hasdeu nu ne men- fine toaté vremea seviogi ~~ PROBLEMELE METAFOREI LA. ONIGINEA METAFOREL Printre diferitele figuri ale vorbirii distinse de vechea poeticl, meta- fora este desigur aceea care a tredit in mai mare mAsurd interesul cerce- tilorlor. Melafora este poesia inssl. ,fGnt-apenzentio-metalorich poe i nceteazt sat fe pesie™ serie un'estetican modern, E_Elsst (Prin Spier ter Listroiiene hat I 10s pi Pa de ope 301inleles ci silindu-ne 2 afla origiile metaforei, functiunile pe care le indeplineste si structura ei, putem spane ch né-am insusit eunogtintele ‘esenliale in ceea ce priveste izvoarele poeziei, rolul ei in ansamblal spiri- fut si forma ef ceracteristicS, Metafora este rezultatul exprimat al une. somparaiiicubintelese. Cind ctneva ‘ip etalon = “Sregele poset" et-exprima rezutatul compara(iei dintre fina Regelui Si leului: dupi cum regele ar fi cel mai de seam’ om printre semenii Ei intro societate anuimita, tot astfl leul printre celelalte animale ale deqertuti. Ince moment al dezvoltrii sprituale a omului este oare fexecutat acest transfer de la 0 nofine la alta, care ne permite a exprims pe Ung din ele prin cealalté ? Ce nevoi spirituale au putut determina pe fSoment si adopie acest mad impmpeiu al exprisar? Termentl mete- forie care se substituie Géurproprit:esie Mi parte identic eu acesta din uma si fn parte deosebit de el. Dack ar 1 identitate absolut intre ce doi termeni,n-8r putea exista nici un motiv aparent care si ne facd a prefera pe tun din et celulalt. Dacé ar fi completa eterogenie intre cei Goi termeni, n-ar fi eu putinfd apropierea lor: Daci posibiltatea imbi- nirii acestor doi termeni deoscbili exist totus, este aici un semn ci alfi termeni, rimasi neexprimati, mijlocese si impun apropierea, Meta- fora are'degi-o structuri adinei, veednici a fi cercetali, Literatura to legatica cu problemele metaforet este Toarle abindenta. in mica ceree- “tare de fat8 ne-am propus a reda csenfialul decbsterlor purtate in aceast privinS, pe care dorim a- spori cu acele vederl indreptaite alit de considerarea critick a vechilor teorii ct si de un nou examen al fap- telor de expresie conespunaitoare Aristteles a descris metafora si spelele ef dar nu s-a intrebat in ce moment si din ce nevoi a apdrut ca mal infil, Una din primele pazer\ antice in aceasti privink’ apare la Cigero (De oratoe, Il, p38), care arati ol metafora +a Wit qi nermstale dints-o_anumitd indigenti a limhit Lipsind expresifle propril pentrnoliunile pe care experienfa in restore a oamenilor Je ficea necesare, acestia au trebuit si_denumenscd sole nofiuni prin expeesivechi, Dar, adaugi Cloero, dupa cum vepmin- tele au apirit din nevoia de a ocroti corpul impotiva frigulul, dezvol- tindu-se mai tirziu in podoabe, tot astfel peselor ese ist de Spurl ibi-a devenit mai api un ober a Gesaartrelarice, Exp calla Tol Cleero a rimas mule vreme accea a_auior poctice si relorice. Amintirea nevellor care au impus metaforaaltidatS pare totus 2. se fl alenuat eu timpul, init in seoolul al XVIl-lea, Giambatista ~ Vico socoteste neceser si rectifice cu energie infelegerea metaforet ca podoabi. In marea lui constructie de fllozofie a isorei (Scienza nuova, 1125), Vico distinge 0 faci poetic a spritului omenesc anteioard ace- leia filozfice, cireia i apartin moderni : preiguratie a vasielor scheme in legaturd cu deevoltarea spiritual a omeniri, siabilite de Condorcet 302 si de Auguste Comte, In faza lor poetics, tment presupan tn univers Hutt in care fiecore Iueru ese. pessoal une Wet (UPI sufleiesi, deopotriva cu a noasrh Singurul mijloc al otmenlor vech dea inilege lames si de a-s|extnde experienja‘era de a simula obec fele noi ale acesteia ‘eu acele date In propia experienti'a comput si a sufletful nostra. Vico este primul teoretician al animismulu primis, Polivit metafizicih primitive, oament sint inelinat deci sf denuimeascd aspecile tnversulel vizut pet civinte inrebuinate la origine pentry realtaile coxpuli, vorbing, de plda, despre cresefu sau plcora unl munte, despre gura unui ru, despre'o limbs de mare eau despre. inal Gi, despre bref unui Tluvi, despre 0 vind de api, despre maruntaile pamintului, despre cerul care ride s.am.d. Qrice metaford este in chip Gsenjial_o.psrsmitaare. Pe toate treptele deavollri lor, oamenl nau canoecit ci adevirat decitceea ce au putt produce e ing. A cunoaste tn Toeru inseamnd 3-1 putea produce din propria ta spontaneitte ‘Aceasti doctsing il fea pe Vico si sisting cf singurle sine valabile Sint istoria si matomatica,adichacelea in care spntal cunoase obictle pe care le-a creat el insu, Aceeasi nfouinla ss lp originea sinflor Primitive, in care Iuerrilr strdine li se airibuie o vat si pasiuni Geo- polrivé ou ale om, sa apar miturile $i, print cle aocle mi «cng amare Cie compart veces expt crea ela ia ‘originea metaforet cu acoea a lui Vico mu poale sina observe insemnala Imbogatire a idellor objinuts de acesta din urmé, Pentru Cicero. meia- fora era produsal nei operaii logic, un sim; de -potiun), in tip oe pena Vi a ea er a ne noasta, une r unl menlallatpualogice La temelia_metafosi, ne invata Yi deci lumi 0 mettses prope pine! fare 4 civlizaliet omenesti, care inrudesie poezia primitiva cu celelalte pro- use ale spiritului unan pe aceeas teapta a dezvoltact li ‘In acelagi fel, Karl Marx (Bneitung zur Kritike der politischen Oeko- nomic) va ardta ct ffelegerea mitologicl a Tumi, prezentd In toate pro~ aise artei vechi, este proiusl primet relat a onalut eu free natur, stipinite de el in'aceald primi fash prin simpla Tui fantezie un prods car va ae i eta oir alr va. deve ra ra find rezoliatul unui transfer logic de nofiun, spirital ome- nese nut inceteaz’, pentru Cicero, iin inp pent Vio fomcti stl §, In timp fc if nefiind deat @xercfilretorice mat mult ‘sau mai putin ingenioase, cdrora Je va lipsi viata mai adinea a primelor forme. Cine dorejte si afle poetia cea mai autentied trebuie asadar s-of ceaute la vechile popoare, in eposurile homerice de pilds. In dezbateren "4 coat Inseam’ 8 te nale impreund x obieta canoer, va spine Paul Claude, care dencompune in chip sennifiaiy cuvinfl, seed s-nclecanee, 308= mincie auctor st ale modernilor in faptole culturi renu- rita Querelie des anciens et des modernes, pe care franceaii o iepun spiritelor europene inci de la finele veacului al XVil-lea, Vico, sti, in cea ce priveste poedia, de partes sustindtorilor eelor vechi, totisi Pentru motive deosebite de cele ale clasiclor, un Boileau, un La Bru- yere, un La Fontaine. Proeminenja poezieh celor vechi nu’ rezulté, pen- ‘ru el, din faptul ca acestia au gst mai inti acele modele ale gustulu, fundate pe rajiune, pe care modernilor nu le rmine decit si le limite Poezia nu este pentru Vico o Intreprindere a ratiunii, ca pentru Boileau, St superioritatea intreruperilor ef vechi sti tocmai in faptul c& cle se eavolta din spiritul prerational si prelogic al primei faze a civilizaic Ristunarea vechilor poziti in mintea lul Vico este atit de radicala, inet fl anunté cu aproape o suta de ani mai inainte ceea ce va devent gustul romantic, amator de folclor si de expresille naive, dar cu atit mai auten- tice, ale mitologislor nordice sau ale poe(ilor medieval, rectifi acum ci Jun deosebit entuziasm. Totusi, in plin romantism german, descoperirea epocala a lui Vico primeste o micd modificare, de altfel neafiats ca atare Pentru Jean Paul Richter (Vorschule der Aesthetik, 1812), utatara este. natura. A trebuit ca aceasté comunitate si se desfaci si omul..si se decintegreze din naturé, a trebult sf se producé 0 anumité instrdinare fntre natura si om, pentru ca acesta, in dorinja de a o infeleye, si-i mprumute propriul siu eu si si Obliné astfel_primele metafore. Meta- fora este, asada, tri Jean Paul personificare, dar nu ca un rezult aT pmufat moment al srt, & a geet ent ent UPRSIOF ‘Toate sceste speculalitasupra originit metifore Bu av incontestabi- Yul merit de-a ff pus problemele. Vechile metode insl au fost judecate cu timpul insuficiete. Noile Iumini in problemele semnalate mai sus ‘nu mal sint cerute asta simplelor deduetii sau ipotezelor necontrolate ‘cu privire la mentalitatea oamenilor de altidat, ct materilelor pe care le pun la dispesitie si le pot interpreta cu instrumentele lor moderne de investigate etnologi, Lngvisii $1 pshologt. Metafora find un fapt de limbs, enengile care au. produs-o allidalé.trebuie si fie active, si astizi. Stdiul Limbit ar putea si ne dee in accast privintd lamurifile necesare. Resortul expresie! find ‘inside caracter paihologie, nu este ‘are firese $2 ne adresim stinfei sufletuluh pentru a abjine explicaile clutale? Daca este vorbs apoi sé investigam originile, nu este natural Si Te cautim in aoele socials moderne care menjin alaturi de noi for- mele cele mai vechi ale vilizliet omenegt,adied socitaile primitive ? Etnologi au fn oeasta privin{a si-gi spuna cuvintl. Cit despre afirma- ‘tis c& in eposurile homerice am afla formele metaforice cele mai apro- Pinte de originile lor, contribuit interesante. vom gsi f4r8 Indolal, In 304 os 2B. PROBLEMA UINGVISTICA A sapontet Nu o dati a produs rationamentul potsvit et fa melafore: ar reali. din fap ch Intel rn eee. iNT yj cd toate cuviniele limbii sint metafore. = eh des contemparand ‘died cu cea acivitne 4 inteligenel pen cave ate deen $y St sei a genie ipgnegt cui Ue la nee ‘Alfred Bisse: (Philosophie des Metaphorischen, ea incorporeaza Sitetulgsptaaztst.carpra eg ape, [O08 ordre analogicd a intregii viefi, intemeiata pe actiunea reciproci gi contopirea intima a sufletului cu trupul ; euvintul este viata intima devon ost, bit pereepib Wa; exterior -ainterioriat ine terion ot eateres risa, Cuvintl este “produsil acelei iuernt de prose ciotacaes alcdtuind att firea metaforei cit $i aceea a tuturor fenomenelor estetice, studiate din acest punct de vedere de teoretiienil epocl, um Latte ot Friedrich si Robert Vischer, un Volkelt si alia alti. Caracteral de selaford Simpotetich a tuluror cuvintslor iat ae eget limpede, dachobservimn mal init et toate euvintie sy Rela Gest. de format prin metaforzarea unor cuvinte eonne et Mah eosracte uj de reunoscut — obser Biese — in toll terrae etiam ome tal inate ale spill transferat metatoe af en sore ac Asitel cuvintele germane begretfen (anlage wreclen a naeg vorstllen (asi reprezenta), entsceiden (a hotéi) ete. sau format prin Aeplasatea nor cuvins concrete (grettfen=a spaces tain re stellen = 0 agra, scheiden = a despart ete) de fe infects ore tive cltre noi nfelesuri, mai absiracte si mat legate Ye vets inlereord Vrind deci si denumensel realli spiritual pentru care ieaseed lee Pt cama feat ama ar pS ‘denumin- te deni ula vechimea originar’ ee cence, ie ane wt i ges SEREEIe pty roe Set cen ee el deci gad. oh Inte fe ee eta, ombrsine Freee es BoP Sr ea ay redactat un eat oy al acestor atribute a ri Sal sa hhc SER me ci SS Rea ene cae 20, Sac de eesek 305