COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA Fig, 5.4 Limite ale perturbayitlor de conduct. Aplicatii Lucrarea CEM 3 MASURAREA SEMNALELOR PERTURBATOARE (INTERFERENTE) DE CONDUCTIE 1. Tematica lucrarié: 1.1 Schema electrica de detectare a interferenjelor de conductic; 1.2 Identificatea freeventelor la care apar interferenfe de conductie pentru un echipament electric, 2, Modul de lucru 2.1 Schema electricd pentru determinarea semnalelor perturbatoare emise la funcfionarea unui motor electric eu colector este data in Fig. 5.5 ‘Nivelul semnalelor este masurat intre conductoarele active (LN) si pamantal de protectie (PP). Filtrul Lr Cr are rolul de a bloca perturbafiile din refcaua de alimentare. Inductivitifile I sunt potrivite cu banda de frecvenfi a semnalelor emise de motor, astfel incdt aceste semnale perturbatoare s& nu patrund’ in rejea. ‘Semnalele perturbatoare Ua si Ue: sunt culese la bornele impedanfelor Z, care sunt cuplate capacitiv eu Tinile L; iN. 6 SINTEZE $I APLICATIL “iE Fig, 5.5 Schema electrica. 2.2 Masurarea semnalelor de interfere i mee emnalelor dein ati de conductic se face pl rend aparatele intr-o dispozitie geometric’ recomandata Asifel, in Fig. 5.6 se prezinta dispozitis standardul DIN — VDE 0870 — 1. a TcSunaeeEaEn Fig. 5.6 Dispozitia geometricé a aparatelor. 37(COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA Wodelul de rejea 4 este de tip USMZ 6/50 corespunzind unui voltmetru de perturbatii selectiv WMS-4 avand gama de freevente 30-300MHz. Modelwl de rejea este format dintr-un set de filtre trece— jos si trece -sus, ecranate uncle fafi de altele intr-o carcasi ‘communi. Voltmetrul de perturbatii WMS-4 are panou! central prezentat in Fig. 5.8 Pentru masurare se realizeazi montajul conform Fig. 5.6. fnainte de a conecta modelul de refea la rejeaua de alimentare trebuie realizata conexiunea de impaméntare. Obiectul de incercare, fiind monofazat, se alimenteazA la botnele R si N ale modelului de refea. Pentru misurare se stabileste domeniul de frecven{a de la comutatorul 5. Reglajul se face cu ajutorul butoanelor 3 si 4. Se verificd aducerea la 0, cu tasta V a butonului 8, reglajul realizéindu-se cu batomul 10. Pentru etalonare se apasi tasta V si se regleazi cu ajutorul butonului 9 pénd in dreptul reperului V de pe scala (situat intre indicatile 7 si 8). "Funcfionarea generatorului de etalonare se verifick dact se apas pentru scurta duraté tasta “AM” si butonul 16 este reglat Ia intensitatea dorit’. ‘Dupa etalonare se poate trece la mAsurarea propriu-zisd, apisind butonul & pentra masurarea semmalului aplicat la bora 7. Tndicafiile se pot objine in dR pe scara liniar’ prin apisarea butonului “LIN” din comutatoral 11 sau pe scara logaritmicd prin apisarea butonului “LOG”. Domeniul de sensibilitate se regleaz cu butonul 6. Dack nivelul este necunoscut se ageaz butonul pe amortizarea cea mai inaltd. ‘Transformarea din 4B in pV este prezentata in diagrama din Fig. 5.9. 38 ”COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA jeubisiseiistdhaspsnasssnasapsanenescessonso- oe Eeablet Se DET ec aes a ae tBu Lyall ebb hirrrrin pea neea ne 20 eo SE Sa a mare re erect Fig. 5.9 Transformarea dB - pV. Se regleazi domeniul de freevenjs cu ajutorul butoanelor i d's se obfind deviafie maxims. i ata ae trasa aera tensiune-frecventi (in seark logaritmio8) corespunzatoare semnalelor perturbatoare de conduefie in gama masurati. ose yee or face misuririle at pentru valoarea de varf, quasi- vicf gi valoarea medie, Se vor efectua misurri pentrs tone gamele de frecvenfe, pentru a se identifia posibilele semnale de imerferents. Pentru verifcare, atunci cind sa, detectat 0 interferenta se opreste motorul; trebuie ca semnalul detectal dispar, prin eliminarea sursei. Tabetul 5.1 ree} 3. Antrebitri 7 3.1. Care este sursa interferentelor de conductie? > 3.2. Comentati schema electric& de detectare i misurare? 3.3, Cum sunt valorile masurate in raport cu cele admise de norme? 40 SINTEZE $1 APLICATH Bibliografie 1. Hortopan G. Compatibilitate electromagnetict ~ Note de curs 1996 2. Hortopan G. 3.0. Compatibilitate electromagnetic’ — Lucréri de laborator 1997 5.4 Dimensionarea optimal a unui filtru industrial de armonici 5.4.1 Introducere Reducerea poluirii armonice in refele se realizeazi in mod wzual prin utilizarea filtrelor industriale de armonici, acordate pe freeventele potrivite. Acestea sunt circuite rezonante simple acordate pe frecventele ce trebuic eliminate; efectul lor este reducerea factorului total de distorsiune armonicd in mod semnificativ. Avantajele _utilizirii acestor filtre sunt legate de micgorarea semnificativa a poludrii armonice a refelci, mai ales in cazul in care armonici electrotehnice (de ordin impar) se ‘manifest’ cu 0 amplitudine important. © astfel de situatie se {ntalneste freevent acolo unde existé convertoare statice de mare putere (redresoare) care produc astfel de armonici. Dezavantajele sunt legate de costurile de investitie, de exploatare precum si de tendinja de oscilafie in cazul unot variafii bruste de sarcini in refea. Jn lucrare se prezinti un punct de vedere privind proiectarea optimala a unui filtru simplu serie RLC , pomind de la criteriul pierderilor de energie minime. Se examineazi cele trei variante — pierderi minime in inductivitate, in condensator gi espectiv in ansamblul filtrului, Studiul de caz realizat pune in evidenfa concluzia ci 0 Solufie rationala gi realisté este una intermediari, bazati pe condensatoare existente (gi. deci cu capacitifi impuse, in conformitate cu catalogul produc&torului). 4a