} SEPTIMIU CHELCEA Chestionarul in investigatia REDACTOR: AUREL DICU / sociologica EDITURA STIINJIFICA $1 ENCICLOPEDICA COPERTA DE ARH, CONST. GHEORGHIU ENESCU BUCURESTI, 1975in primul rind, sub raportut metodelor si tekuieitor uiili- zate, avind drept scop demonstrarea faptului ci, in cer- cetarea sociotogica de teren, chestionarul nu este decit una dintre multiplele tehnici la care apelea Prezentarea tehnicilor observatiei directe si a observatiei indirecte (studiut documentetor) are puternice ratiuni me- todologice: utilizat singular chestionarul isi pierde valow- rea sa de cunoastere. Tehnicile statistice de prelucrare a datelor primare indispensabile oriciirei cercetdri empi rice sint prezentate, apelindu-se Ia exemplificare si nu la justificarea lor matematicd, apreciind, ca si alfi sociologi. eG, asa cum conducerea unui automobil nu presupune in mod necesar cunoasterea teoriei motoarelor cu explozie, aplicarea formulelor de calcul poate si trebuie si fie facuta corect chiar si de persounele care nu au o pregit- tire matematied aprofundata. Daca lectura lucrarii va prilejui cititorului un moment de reflexie responsabild asupra exigentelor investigatie’ socivlogice, autorul va considera ci si-a atins scopul, convins fiind ei valoarea concluziilor si, prin aceasta, utilitatea cercetarilor sociologice de teren depind de rigu- rozitatea metodelor si rafinamentul termicilor, de meto- dologi«: adoptatd. i sociology, Bucuresti, 4 octombrie 1974 Dr. SEPTIMIU I, CHELCEA CAPITOLUL | INVESTIGAREA FENOMENELOR SOCIALE (Scurt istoric) Prin interesul manifestat pentru investigarea directa a faptelor si realita{ilor sociale, prima revolutie industriala marcheazi o cotitura, nu numai in istoria _omenirii, dar si in cunousterea de sine a ei. Acum sint publ cate primele anchete cu caracter sociologic*: Daniel de Foe, Journal sur Vannée de la peste (1722) si Fre- derick Morton Eden — The State of the Poor in the History of the Labouring Classes in England (1797). In aceast perioada, prin activitatea lui William Petty (1623— 1687) si mai apo: a belgianului Adolphe Quetelet (1796— 1874), statistica se va integra organic investigatiei feno- menelor sociale. W. Petty, in lucrarea Political Arithmetic, publicata in 1690, dupa moartea sa, incearcd si descopere regularitatile fenomenelor sociale, folosind pentru prima dati nofiunea de .marime medie* A, Quételet, poet, critic literar, autor dramatic, mate- matician cu importante contributii in geometria analitica, calculul probabilitajilor si statistica, stabileste ca distri- butia inaltimii si a greutatii oamenilor se prezinté sub forma unei curbe normale. Relatiile constante cu privire la valorile medii ale caracteristicilor fizice si morale ale + ‘Termenul de siciologic nu fusese inci ,inventat”. Auguste Coute, in 1889, in cea de-a 47-alecfie din al siu Cours de philosophic positive, ereea 28 termennl de ,soeblogie” prin alaturatea forfati a une! ridaciat din Tints latina (,socins"reu nna din limba greae’ (, logos"). A. Comte inten Yionase sh denumeasei noua stings mu soctulogie, et fase sociald., Public Cates inst, in 1895, de eitre A, Quételet, a unci Iucriri ow titlul Essai dle physique saciale, il leteriming pe A. Comte s% procedeze lao ,invenie Fingvistien” spre ‘a matea incompatibilitaten ef astronomial. So Innit belgian, Tudepundent de A. Comite in Anglia, Ierbert” Speticer foloseyte ‘acclasl terimen de sociologie putea a deseuma noua stioamenilor, rata de nuptialitate si de mortalitate s.amd. * sint ineadrate de A. Quételet in nojiunea de ,,lege¥. In ceea ce priveste metoda, A. Quételet considera cA fap- tele sociale trebuie abordate cu ajutorul metodelor pro- bate de alte stiinje. De aici si denumirea de fi social“, pe care 0 propune, stirnind reactia violent a lui A. Comte. (Vezi Physique sociale: Ou, essai sur le développement de Phomme ‘et de ses facultés, 1889 — reeditare a lucrarii Essai de physique sociale, publicati in 1835). Secolul al XIX-lea delimiteazi terminologic un now domeniu al stiintei: Auguste Comte (1798—1857) creeazi termenul de sociologie si, aléturi de Claude-Henri de Saint- Simon (1760—1825), este considerat intemeictorul sociolo~ giei, Charles de Montesquieu (16891758) fiind unul din cei mai de seama precursori ai ei. Aparitia sociologiei re- prezint& ,,unul din momentele in care se exprimi procesul de constiinta a problemelor sociale, unul din momentele in care societatea a exprimat, intr-o forma constientii, pro~ blemele obiective existente inléuntrul situ“. Incerciirile de psihologizare a sociologiei esueazi, Gabriel Tarde (1843— 1904), care credea cd progresul sociologiei consti in conti nua ei psihologizare, n-a reusit decit si atragd atentia asu- pra fenomenelor de interpsihologie. Depigindu-se viziunea de pin& atunci asupra fenomenelor sociale, ca fiind_bazate pe. uurile individuale, sociologia stinfifica isi gAseste iu adevarat radacinile teoretice si metodologice in lucra- rile lui K. Marx (1818—1883) si ale lui F. Engels (1820— 1895). Asa cum apreciazi V. I, Lenin in lucrarea Ce sint prie- tenii poporului, ,Marx a pus capt conceptiei dupa care societatea ar fi un agregat'mecanic de indivizi, care pe mite orice schimbari dictate de voinja stapinirii (sau, ” ceea ce este acelasi Iucru, de voinja societatii si a cirmui- rii), si care ar apdrea gi s-ar transforma in-mod intimpl tor, si a asezat pentru prima oar sociologia pe 0 bavi stiinfificd, stabilind nofiunea de formatiune social-econo- mic& ca totalitate a relafiilor respective de produclie si 1 MIRON CONSTANTINESCU, Retrospectiod si perspectivit sovioloe ied, in ,,Viltoral social”, nr. 3, 5. A DE RITNTE SOCIALE 5 a) wy SG \ ind c dezvoltarea acestor formatiuni este un proces istorie natural"? In acest sens, Miron Constantinescu sublinia faptul yin cercetarea sociologicé stiintificd, ideea forma- nilor economice este esential’ pentr a putea face distinctie intre epocile istorice, pentru a putea intelege desfisurarea concreta a istoriei*, marxismul realizind .o complet rasturnare, o innoire in sociologie, introducind conceptia materialista, primordialitatea materiei, a exis- tentei sociale, a fortelor si modului'de productie asupra structurii si constiinfei sociale, a productiei materiale a bunurilor necesare traiului care este determinant pentru intreaga societate pe o anumit& treapti de dezvoltare™. Marx a dat 0 revolvare deplind problemei ontologice a societifii: ,,In productia sociala a vie}ii lor, oamenit intra in relatii determinate, necesare, independente de vointa lor — relatii de productie — care corespund unei trepte de dezvollare determinate a for{elor de productic mate ale, Totalitatea acestor relatii de productie constituie structura economica a_societiifii, baza real pe care’ se jal{i_o- suprastruclurt juridied’ si politica gi edireia fi corespund forme determinate ale constiin{ei sociale. Modul de productie a vietii materiale determina in genere pro- cesul vietii sociale, politice si spirituale. Nu constiinta oamenilor le determina existenta, ci, dimpotriva, exis- tenta lor social le determina constiinja“', De asemene: K. Marx a fundamentat metodologia sociologiei stiintifice, pentru ci din natura esentei realilatii descrise de sociolo- gie rezult’ modalitatile generale de studiere a ei. Atita timp cit se sustinea — in ordine ontologic& — ca esenta societatii o formeazA trairile oamenilor aflati in interac tiune, in ordine metodologicé se postula primatul me- todelor psihologice aplicate indivizilor umani izolati, Me- todologia marxista, pornind de la caracterul material al relaiilor de productie, permite surprinderea tuturor m: nifestarilor sociale concrete. Referindu-se la ,,Capitalul”. L.MENIN, Opere complete, vol. L, Hal politied, Bucuresti, 1960, 8, = MIRON CONSTANTINESCU, Jnroducere fu sociologie, Note de curs, ceutril de multipicare al Universitatit din Bucuresti, 1972, p. 19. OK, MARX, Contribufit la critica economici politic,’ tn K. MARX- VP. ENGELS, Opere alese, vol. I, e@, 3, Hd. politiet, Bucuresti, 1966, pp. 318—316,