loan Marginean PROIECTAREA CERCETARII SOCIOLOGICE POLIROM 20003. ETAPELE PROIECTULUI DE CERCETARE 3.1, Identificarea etapelor Scopul demersului de fai il reprezint& identificarea si analiza problemelor care intervin intr-o cercetare sociologic&, modul in care se procedeaz pentru rezolvarea lor si asigurarea unui studi sistematic, controlat si verificabil cerut de logica cunoasterii sociale, fn literatura de specialitate exist abordari diferite ale numarului etapelor unei cercetiri: de la evidentierea principalelor activititi sub forma a trei etape - pregitirea, desfagurarea propriu-zisi (culegerea datelor) si finalizarea ~ la enumerdri mai amanuntite. Astfel, S. Chelcea citeazi autori care evidengiaz’ 5, 6, 12 sau 15 etape ale unei cercetati (anchete) (S. Cheleea, Chestionarul in investigatia sociologicé, 1975) La rindul sau, I. Caue analizeazi 8 etape (S. Chelcea, I. Marginean, 1. Caue, Cercerarea sociological. Metode si tehnici, 1998) in ceea ce ne priveste, am preferat aici sistematizarea cercet&ri standard pe activititi semnificative, ceea ce ne-a condus la individualiza- rea unui numar de 43 etape : 1) stabilirea temei ; 2) fixarea obiectivelor ; 3) documentarea preliminar’; 4) delimitarea universului cercetarii; 5) dezvoltarea cadrului teoretic al cercetirii (teoria problemei) ; 6) defi- nirea unitifilor de analizi side inregistrare ; 7) elaborarea ipotezelor ; 8) stabilirea tipului de cercetare ; 9) selectarea surselor de informare ; 10) specificarea unititilor (populatiei) studiate ; 11) constructia variabi- lelor (descrierea calitativa); 12) cuantificarea (descrierea cantitativa), pregitirea misurlrii; 13) alegerea metodelor de cercetare ; 14) stabilirea tehnicilor de lucru; 15) idemtificarea procedeclor de fuera; 16) ela- borarea instrumentelor de culegete a datelor; 17) cercetarea pilot;102 PROIECTAREA CERCETARIE SOCIOLOGICE 18) definitivarea instrumentelor; 19) multiplicarea instrumentelor ; 20) organizarea echipei de cercetare; 21) selectia gi instruirea colabo- ratorilor; 22) organizarea culegerii datelor; 23) identificarea unititilor (persoanclor) studiate ; 24) aplicarea instrumentelor de cercetare (misu- rarea propriu-zisi); 25) controlul culegerii datelor; 26) verificarea informariilor rezultate ; 27) macheta de prelucrare a datelor ; 28) modali- Li de prelucrare ; 29) codificarea; 30) trecerea datelor pe suporturi de stocare ; 31) elaborarea catalogului variabilelor; 32) prelucrarea datelor ; 3) analiza datelor (verificarea ipotezelor) ; 34) interpretarea rezultatelor (eoretizarea) ; 35) formularea propunerilor de solujionare a problemelor sociale vizate in cercetare; 36) redactarea raportului; 37) discutarea raportului; 38) definitivarea raportului; 39) diseminarea rezultatelor ; 40) achivarea datelor ; 41) discutarea solufilor la problemele sociale ce au aleStut tema 51 obiectivele cercetrii; 42) implementarea solutilor 43) evaluarea efectelor implementirii solujiilor. Dac, dimpotrivi, enu- merarea pe care tocmai am prezentat-o pare a fi excesiv de amdnunfitt (desi ea este impust de respectarea interdependentelor care dicteaz succesiunea decizilor si activitailor principale, fri a exista impedi- mente de acceptare), se pot regrupa activitigile de acelasi tip, dar fiecare operatic in parte trebuie s& rman in atentia cerectitorului. In functie de tipul de cercetare, s-ar putea ca unele etape din modelul standard si nu fie necesare sau si detind o importanys variaté de la o cercetare Ia alta, fie & ne mentinem la nivelul teoretic, fie c& este implicat si nivelul empiric. © a doua problema, de interes aici, se referd la succesiunea etapelor. {in principiu, aceasts succesiune este impusd de logica investigaiilor. Pe ‘misurd ce analizam filmul nei cercetéri, vom observa anumite condi- siondri, in sensul ci anumite etape nu se pot definitiva daci anterior nu s-au clarficat alte etape. in acelasi timp, in rezolvarea problematicii unei tape se au in vedere elemente ale unor etape ulterioare. Prin urmare, suecesiunea nu este strict determinati. Relativitatea succesiunii etapelor se datoreazi suprapunerii aspectelor de conginut celor care se refer’ la deciziile de organizare. in fapt, cercet&torul trebuie si aiba tot timpul in inte strategia complett de cercetare, precum si momentul in care trebuie definitivatd 0 anumita etapa. [ETAPELE PROIECTULUI DE CERCETARE 3 Paragraful urmitor confine .desfisurdtorul” unei cercetiri standard, Ulterior, dati fiind complexitatea lor, unele etape vor fi reluate ca teme distincte. 3.2, Confinutul etapelor cercetarii sociologice 1, Stabilirea temei de cercetare. Tema de cercetare poate fi aleas pe baza interesului de cunoastere al cercetitorului. in acest caz, el se orienteaz& din perspectiva contributiei potentiale la elucidarea unei anu- ‘mite probleme stiintifice, Cel pujin acesta este demersul pentru ceea ce ‘am putea denumi cercetare fundamentald (sau academic), axati pe studierea unor teme esenfiale. Pentru a-i convinge pe cei din jur de importanga temei sale, cercetitorul trebuie si construiasc& © motiva adecvati a alegerii temei. Multe cercetari se efectueazi cu scop didact inclusiv de cdtre studenti si doctoranzi, pentru elaborarea unor lucriri de seminar sau a unor lucrari de absolvire, Alteori, tema este comandatd de un beneficiar (client) interesat si obtini informatii, eventual solutii pentru a rezolva o problema din sfera sa de activitate. In toate ipostazele, este recomandat ca cercetitorul si se orienteze dupa semnificatia social a temei, s& urmireasc& si ,rispunda” la o comanda sociala, si contribuie la rezolvarea diferitelor probleme sociale. Dincolo de dorinta individuals, insesi mecanismele finanfirii cercetirii impun identificarea temelor de interes public. Pe accasti baz, cerce- titorul poate conta si pe colaborarea populatiei in obtinerea informatiilor, precum si pe interesul acesteia pentru rezultatele la care ajunge in urma studiului sau. Intuit, problema sociald este definitd ca o deficieng’. in identificarea problemei sociale intervin o serie de caracteristici pe care Horton si Leslie le-au sistematizat intr-o lucrare publicati in anul 1955, aflati acum la a 12-a editie, astfel: a) stare ce afecteaz un numar mare de persoane ; b) afectarea este nedorita ; c) se simte nevoia si se intreprinda ceva; d) se reclama o actiune social (colectiva) (P. Horton, G. Leslie, The Sociology of Social Problems). Ulterior, notiunea de problema social