MANUAL DE DIAGNOSTIC SI STATISTICA A TULBURARILOR MENTALE EDITIA A PATRA TEXT REVIZUIT DSM-IV-TR™ Coordonator stiintific Prof. Dr. AUREL ROMILA Editor Dr. MARIAN POPA Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania BUCURESTI, 2003Coordonator stiintific Prof. Dr. AUREL ROMILA Traducere Dr. MARIN STANCU. Editor Dr. MARIAN POPA ‘Trezorier Dr. Dumitru Scortescu y Tehnoredactare: Gabriel Jancu Coperta: Sergiu Ardeleanu Titlul original al lucrarii DIAGNOSTIC AND STATISTICAL MANUAL. OF MENTAL DISORDERS FOURTH EDITION TEXT REVISION First published in the United States by American Psyhiatric Association, Washington D.C. and London, England. Copyright 2000. All right reserved Publicata prima data in Statele Unite de American Psychiatric Association, Washington D.C. si Londra, Anglia. Copyright 2000. Toate drepturile rezervate. Toate drepturile edifiei in limba romana revin APLR prin copyright acordat de ‘American Psychiatric Publishing ne, Washington, D.C, Statele Unite ale Americii ISBN 973-98121-0-4 Ke dis Trarulexecutario Tnograte PeGasus Ti ftax 24069 77 «0122 723931 eCuprins Grupul Operativ pentru DSM-V Grupurile de Lucru pentru DSM-IV-TR Text Revizuit ........ Xi Multumiri pentru DSM-IV XVI Multumiri pentru DSM-IV Text Revizuit .......-..-..-- xix Introducere xXI Avertisment 6.000. cece cence ence eee ee OXY Utilizarea manualului ... 06.6.6 eee eee eee a Clasificarea DSM-IV-TR . 2.6... c ee eee eee eee eee ee 13 Evaluarea multiaxiala Tulbur&rile diagnosticate de regula pentru prima daté in perioada de sugar, in copilarie sau adolescenta .......-- Deliriumul, dementa, tulburarile amnestice si alte tulburdri cognitive... ...essec eee eeeeeeee seer Tulburarile mentale datorate unei conditii medicale generale . Tulburarile in legaturd cu o substant ..... 6. see ee seen ee Schizofrenia si alte tulburari psihotice .... 6.6... sree eee Tulburarile afective ........-- Tulburarile anxioase ©... 6. eee eee eee er eee ed Tulburarile somatoforme ...... 6-0 e eee eee ened Tulburarile factice Tulburarile disociative 66... 6. cece eee eee ee eee eed Tulburarile sexuale si de identitate sexual ............++ 135 191 297 345 429 485 519 535vl Cuprins Tulburarile de comportament alimentar . 583 Tulburarile de somn .. Tulburarile controlului impulsului neclasificate in alti parte .663 Tulburarile de adaptare . Tulburdrile de personalitate ...... 00.06. cec cee eee ceed 685 Alte condifii care se pot afla in centrul atentiei clinice .... . 731 Codurile aditionale ....-. 66.22... e cece eee eee 743 Anexa A: Arborii de decizie pentru diagnosticul diferential ......... 745 ‘Anexa B: Seturile de criterii si axele prevazute pentru studii suplimentare .... 00.02 ce ccc ecceee eee eee eee ec eee ee 759 ‘Anexa C: Glosar de termenitehnici ...... 0.0.0... cee eeeeeeeee ed 819 Anexa D: Lista adnotat& a modificarilor din DSM-IV-Text Revizuit ....829 Anexa E: Lista alfabetica a diagnosticelor si codurilor DSM-IV-TR . . .. .845 Anexa F: Lista numerica a diagnosticelor si codurilor DSM-IV-TR ... 857 Anexa G: Codurile CIM-9 pentru conditiile medicale generale selectate si pentru tulburrile induse de medicamente ..... 867 Anexa H: Clasificarea DSM-IV (cu codurile CIM-10) ‘Anexa I: Schit& pentru formularea culturala si glosarul sindroamelor circumscrise cultural 897Cuprins vu eee eee Anexa J: Lista colaboratorilor DSMIV .... 0.22.00 eeeee reser need 905 Anexa K: Lista consilierilor pentru DSM-IV Text Revizuit ..........- 929 [dence eat tii alain reece eee eet eee 933* a GRUPUL OPERATIV PENTRU DSM-IV ALLEN FRANCES, M.D. Presedinte ' HAROLD ALAN PINCUS, M.D. Vicepresedinte MICHAEL B-FIRST, MD. Editor, Text si Criterié Nancy Coover Andreason, M.D, PRD, Chester W. Schmidt, M.D. David H. Barlow, Ph.D. Fi Marc Alan Shuckit, M.D. Magda Campbell, M.D. David Schaffer, MD. Denis P. Cantwell, M.D. : Robert L. Spitzer, M.D. Ellen Frank, Ph.D. Consiler Special” Judith H. Gold, MD. Gary J. Tucker, M.D John Gunderson, M.D. atte B. Thimothy Walsh, M.D. Robert E. Hales, M. 7 Thomas A. Widiger, Ph.D! Kenneth 8. Kehdler, MD. ee (Coorddnator Cardetare David J. Kupfer, M. ¢ JaneeB: Williams, DSW Michael R. Liebowitz, M.D. John C. Urbaitis, M.D, Juan Enrique Mezzich, M.D, Ph.D.. Assembly Liaison} Peter E. Nathan, Ph.D. 1 James J. Hudziaky MD, Roger Peele, MD. Resident Fellow; (1990-1983) Darrel A. Regier, MD. MPH, Junius Gonzales, MDa 5 A. John RushM.D, : Resident Fellow 98 Ruth Ross, MA. i Redactor Stiintific Nancy E. Nettorello, MUP, Coordonator,Administratio ‘Wendy Wakefield Davis, Ed.M., Cobrdonator Editare Nancy Sydnor-Greenberg, M.A. > Asistent Administratin Myriam Kline, MS., “Focused Field Trial; Coordinator? James W. Thompson, , M.D., MPH, Videotape Field Trial Coordinator’ Resident Fellow = bursier cu ttlu academic care efectueazA o activitate de cercetare; 2 Focused Field-Thial Coordinator = Coordonator al cercetirii in teren; > Videotape Field-Trial Coordinator = coordonator al cercetdri in teren inregistrate pe videocasete. ‘Grapurile de Lucru pentru DSM-IV Text Revizuit sunt menfionate la pag, XVXVILeer Cee ETA TCPEE TOPE TTPO TPC TPE vee eee cee x Grupul operativ pentru DSM-IV Grupul de Lucru pentru Tulburérile Anxioase Michael R Liebowitz, M.D,, James C. Ballenger Presedinte Jonathan Davidson, M.D. David H. Barlow, PRD. Edna Foa, Ph.D. Vicepresedinte Abby FeyerMD. Grupul de Lucru pentru Delirium, Dement, Tulburarile Amnestice si Alte Tulburari Cognitive Gary J, Tucker, M.D. Marshall Folstein, M.D. Presedinte Gary Lloyd Gottlieb, M.D. Michel Popkin, MD., Igor Grant, M.D, Vicepresedinte Benjamin Liptzin, MD. Eric Douglas Caine, MD. Grupul de Lucru pentru Tulburarile diagrosticate de regula pentru prima data in Perioada de Sugar, ‘in Copilarie sau Adolescenta ‘ David Shaffer, M.D, Rachel Klein, PhD. Copresedinite Benjamin Lahey, Ph.D: Magda Campbell, MD., Rolf Loeber Ph Copresedinte Rhea Paul, Ph. D. Susan Bradley, MD Judith H. L: Rapoport, MD. Denis P. Cantwell, M.D. Sir Michael Rutter, MD. Gabrielle A. Carlson , MD. Fred Volkmar, M.D. Donald Jay Cohen, MD John S. Werry, MD. Barry Garfinkel, MD. “ Grupul de Lucru pentru Tulburarile de Comportament Alimentar B. Timothy Walsh, M.D. Katherine A. Halmi, M.D. Presedinte James Mitchell, MD. Paul Garfinkel, MD.G. G. Terence Wilson, Ph.D. Grupul de Lucru pentru Tulburdrile Afective A. John Rush, MD,, David Dunner, MD. Chairperson Bilen Frank, Ph. D. Martin B. Keller, MD. Donald F Klein, MD. Vicepresedinte Mark S. Bauer, M.D. @ SeGrupul operativ pentru DSM-IV xt Ae Te cee eee Grupul de Lucru pentru Problemele de Codificare Multiaxiala Janet B. Williams, DS.W: Juan Enrique Mezzich, M- Preseidnte Roger Peele, MD. Howard H. Goldman, M.D., Ph.D. Stephen Setterberg, M.D. Vicepresétinte’ ° ‘Andrew Edward Skodol Il, MD. Allan M. Gruefberg, M.D. Grupul de Lucru pentru Tulburarile de Personalitate John Gunderson, MD., ‘Theodor Millon, Ph.D. Presedinte Bruce Pfohl, M.D. Robert M. A. Hirschfeld, MD. y PRD. Vieepresetinte Larry Siever, M1 Roger Blashfield, PhD. ‘Thomas A. Widiger, Ph.D. Susan Jean Fieste, MD. Grupul de Lucry pentru Tulburarea Disforica , Premenstrualé , Judith H. Gold, MD,, Sally Severino, MD. Preshdinte®' te Net °° Nada-Logail Stotlaiid, MD. Jean Endicott, Ph.D. i Ellen Frank, Ph.D., Z Pie Barbara Party,; MD... Consultant Grupul de Lucru pentru Tulburatile de int rata ale Sistemelor: Psihiatrice (Tulburarile de Adaptare, Disociative, ; Factice, ale‘Controlului Impulsului'si Sor i Psihologici care afecteazé Cond Steyen A.King, M.D... Ronald L: Martin, M.D, C, Robert Katharine Anne Phillips, MD- ‘ David A. Spiegel, MD. Jonathan Borus, MD: Alan Stoudemire, M.D. Jack Denning Burke, Jr, M.D, MPH. James J. Strain, M1 Joe P. Fagan, MDs. « Michael G. Wise, M.D, Gripul de Lucru, pentru Schizofrenie 2 5i Alte Tulburati Psihotice : Nancy Coover,Andicasen, M.D.,Ph.D., Samuel Keith, MD. Presedi Kenneth S. Kendler, M.D. John M. Kane, MD. ‘Thomas McGlashan, M.D. Vicepresedintext Grupul opérativ pantruDSM-IV Grupul de Lucru pentru Tulburarile Sexuale Chester W. Schmidt, M.D., Leslie Schover, Ph.D Presedinte:. Taylor Seagraves, M.D. i ' Raul Schiavi, M.D. Thomas Nathan Wise, Ma D.. i ;Grupul de Lucru pentru Tulburarile de Soma: too ML David J. Kupfer, M.D, Chairperson Roger Peele; MiB: sea Presedinte Quentin Regestein, M.D. | Charles F Reinolds fit, MD’, Michael Sateia, M.D, Vicepresedinte “ *Mickiéiel Thorpy, MD Daniel Buysse, MD. Grupul.de Lucru pentru Tulburarile:..: Min leg&turd cu o Substanta ) Mare Alan Schuckdt MLD. Linda B. Cottle PRD. Prosedinte Thomas Crowley, MD.“ John E. Hetzer, M.D, 4 Peter E. Nathan, PhD. ; Vicepregttinte (i) Pie) 10. George E Wéidy, bea Lind Cotes Pa aid ones Comitetul wpentru, Diagnostic si Evaluare painlate ci Layton McCurdy, Mi : Jerry M. Lewis, Mii" 32215" Presedinte (1987-1984) Consultant (1986-1994) Kenneth Z. Altshuler, M.D. (1987-1992) Daniel J. Luchins, MD, : Thomas F Anders, MD. (1988-1991) Coen 1987-1991) Susan Jane Bluznatt ia snthal, M‘D:(1990"1999) _‘/ Katfiéritié-Annné Rhillips)-M.D., Leah Joait ‘still M.D: (1988-1994) ‘Colisultati¢(1992-4994): 212 96 ‘Lewis J. Judd MiD> (1988:1994)): \'::/-sc,2>\Cymthtia Pearl Rose, MD), Gerald L, Klerman, MD: (decedat).... >. +s. Gonsultane (1990-1994) (2988-1991) Louis Alan Moench, MD., Stuart C. Yudois} De992- 1994) Assembly Liaison 99 1994) Jack D: Blaine, M.D.,° "0" Steven K. Dobscha, M.D)“ Constant ‘987-1 1992) Resident Fellow (1990-1992 a Mark Zimmerman, ND, °°"! i Resident Fae (1992-1994). Comitetul Comun’sl Consitiului de Administratie si Adunarii Filialelor Districtuale pentru Problemelé Controversate Referitoare ‘fa DSM-IV Ronald A. Shellow, MD. Leah Joan Dickstein, MD. Presedinte “Arthirr John Paley, MD! Harvey Bluestone, MD. i5 xin Eee gg eee cee ace GRUPURILE DE 'LUCRU PENTRU DSM-IV TEXT REVIZUIT ‘MICHAEL B. FIRST, MD. Copreseitinte si Editor HAROLD ALAN PINCUS Copresedinte W Yoshie Satake, B.A. Coordonator Program DSM Laurie E. McQueen, MSS. ‘Manager Pproiect DSM Grupul de Lucru pentry revizuirea textulul Tulburarilor Anxioase Murray B. Stein, M.D. Michelle Craske, Ph.D. _Presedinte. i). Edna Foa,PhD Jonathan Abramowitz, PRD. ~ “Thomas Mellman, M.D...” Gordon Asmundsn, PRD.“ °F Ron Nort, Ph.D. i Jean @: Béekehiain, PRD." cow 1s $0 Branklin’Sekinetét, MDS > Timothy Brown, Ph.D; Psy.D-- ‘6 Richard Zinbarg/PhID: 95) |: Grupul de Lucry péntrij revizuirea textului Deliridmuylul Dementei, Tulburarilor Amnestice si Altor Tulburar) Cognitive ivsira-textului Tulburarilor Mentale datorate unei Conditii Medicale Generale s i, a Be gaterts Bric Douglas Caine, M.D. Jesse Fann, M.D, MPH. Grupul,de.Lucry pentru revizuirea textului Tulburdrilor., diagnosticate de regula pentru prima dat 1n Perioada de Sugar, in Copilarie sau Adolescent, David Shaffer, M.D. Ami Klin, PhD. ve Presedinte Daniel Pine Donald J. Cohen, M.D. siv ‘Mark A. Riddle, MD. Stephen Hinshaw, M.D. Fred R. Volkmar, M.D. Rachel G. Klein, Ph.D. Charles Zeanah, MD. Grupul de Lucru pentru revizuirea textului Tulburarilor de Comportament Alimentar Katharine L. Loeb, PhD. B. ‘Timothy Walsh, M.D. Grupul'de Luctu pentru revizuirea textului Tulburarilor de Miscare induse de Medicamente Gerard Addonizio, MD. Alan Gelenberg, MD. Lenard Adlet, M.D. James Jefferson, MD. Burton Angrist, MD. Dilip Jeste, M.D. Daniel Casey, M.D. Peter Weiden, M.D.xv Grupul operativ pentru DSM-IV — > Orr Grupul de Lucru pentru revizuiréa textului Tulburdrilor Afective i Mark S. Bauer, MD. Michael E. Thase, MD. Patricia Suppes, M.D, PhD. a ele © Grupul de Lucru pentru revizuirea textului Diagnosticului Multiaxial Alan M. Gruenberg, M.D. Grupul de Lucru pentru revizuirea textului Tulburdrilor de Personalitate Bruce Pfohl, M.D. Thomas A, Widiger, PRD. Grupul de Lucru pehtru révizuirea textului Tulburatilor-de Interfata ale Sistemului Psihiatric (Tulbura rile de Adaptare, Disociative, Factice, de Control al Impulsului, Somatoforme si Factorii-Psihologici care afecteaza Conditia Medicala) ‘Mitchell Cohen, M.D. Russell Noyes, Jr, MD. Mare Feldman; M.D. Katharine Aime Phillips, MD! Bric Hollander, MD. ‘Eyal Shémesh, M.D. Steven A. King, MD > ‘David Ai Spiegel, M.D. James Levenson MD. James J. Strain, MD. Ronald L. Martin, MD, Sean H. Yutzy, MD. Jeffrey Newcorn, MD. Grupul de Lucru pentru revizuirea téxtului Schizofreniei $i Altor Tulburar? Psihotice Michael Flaum, MD. Xavier Amador, PhD. Presedinte Grupul de Lucru pentru revizuirea textului Tulburarilor Sexuale si de Identitate Sexual Chester W Schmidt, M.D. ‘Thomas Nathan Wise, M.D. R Taylor Segraves, MD. Kenneth J. ZtieKer; Ph.D. Grupul de Lucru pentru revizuirea textului Tulburérilor de Somn Daniel Buysse, MD. Peter Nowell, MD. Grupul de Lucru pentru revizuirea textului Tulburarilor in leg&tura cu o Substant’, Marc Alan Schuckitt, M.D.Grupul operativ pentru DSM-IV Comitetul Asociatiei Americane de Psihiatrie pentru Diagnostic si Evaluare Psihiatrica David J. Kupfer, MD. Presedinte James Leckman, MD. Membru Katharine Anne Phillips, MD Membru A. John Rush, M.D. Membr Daniel Winstead, M.D. Menbru Bonnie Zima, M.D., PD. Membr Barbara Kennedy, MD, PhD. Consultant Janet BW. Williams, DSW. ‘Consultant Louis Alan Moench, M.D. Assembly Liaison Jack Barchas, M.D. ‘Membru Corespondent Herbert W. Harris, MD,, PhD. ‘Memtbru Corespondent Charles Kaelber, M.D. ‘Membr Corespondent Jorge A. Costa e Silva, MD. ‘Memtbru Corespordent T. BedithanUstun, MD. ‘Membru Corespondent Yeshuschandra Dhaibar, M.D. ‘ADAJ Glaxo-Welleomne FellowMultumiri pentru DSM-IV D..., este un efort de echip&. Peste 1000 de persoane (si numeroase organizafii profesionale) ne-au ajutat la elaborarea acestui document. Membrii Grupului Operativ pentru DSM-IV si Staff-ul DSM-IV sunt mentionati la pagina XI, membrii Grupurilor de Lucru ale DSM-IV sunt mentionati la paginile XIL-XIV, iar 0 list& a celorlalti participanti este inclusa in anexa J Responsabilitatea major pentru continutul DSM-IV revine Grupului Operativ al DSM-IV si membrilor Grupurilor de Lucru ale DSM-IV. Acestea au lucrat (adesea, mult mai greu decat se asteptau) cu un devotanient si o bina dispozitie pe care ni le-au insuflat si noua. Lui Bob Spitzer ii multumim in anod special pentru ceforturile sale asidue gi viziunea sa original. Norman Sartorius; Darrel Regier, Lewis Judd, Fred Goodwin si Chuck Kaelber au contribuit considerabil Ia facilitarea unui schimb de pareri, reciproc fertil, intre Asociafid' Antericand de Psihiatrie (APA) si Organizafia Mondiala a Sénatatii, care a ameliorat atat DSM-IV, cat si CIM-10, sia crescut compatibilitatea lor. Suntem recunoscitori lui Robert Israel, Sue Meads si Amy Blum de la National Center for Health Statistics si lui ‘Andrea Albaum Feinstein de la American Health Information Management Association pentru sugestiile referitoare la sistenmul de codificare al DSM-IV. Denis Prager, Peter Nathan gi David Kupfer ne-au ajutat Ia elaborarea unei noi strategii de reanalizare a datelor, care a fost sustinuta cu fonduri de la John D, and Catherine T. MacArthur Foundation. De asemenea, multe persoane din Asociatia American de P. gratitudinea noastrd. Sagacitatea si bundvoinfa extraordinara a lui Mel Sabshin ‘au facut ca si cele mai anoste sarcini s4 para Iucruri importante. American Psychiatric Association Comitee on Psychiatric Diagnostic and Assessment (prezidat de Layton McCurdy) ne-a oferit o indrumare si consiliere pretioasd. Tinem, de asemenea, si mulfumim presedintilor Asociatiel Americane de Psihiatrie (Doctorii Fink, Pardes, Benedek, Hartmann, English si McIntyre) gi purtitorilor de cuvant ai Adunarii (Doctorii Cohen, Flamm, Hanin, Pfachler si Shellow) care ne-au ajutat in planificarea muncii noastre. Carolyn Robinowitz si Jack White si, respectiv, cadrele lor de la Birou! Directorului Medical al Asociatiei ‘Americane de Psihiatrie si de la Business Administration Office ne-au acordat 0 asistenf prefioasd in organizarea proiectului. ‘Multor altor persoane le datoriim intreaga noastra gratitudine: Wendy Davis, Nancy Vettorello si Nancy Sydnor-Greenberg au elaborat si implementat o structura organizationald care a facut ca acest proiect complex si nu scape de sub control. Noi am fost, de asemenea, dotati cu un consiliu administrativ extrem de capabil, care a inclus pe Elisabeth Fitzhugh, Willa Hall, Kelly McKinney, Gloria Miele, Helen Stayna, Sarah Tilly, Nina Rosenthal, Susan Mann, Joana Mas si, in special, pe Cindy Jones. Ruth Ross, infatigabila noastra redactor stiintific, @ raspuns de ameliorarea clarititi expresiei si organizirii DSM-IV. Myriam Kline (coordonatoarea cercetarii pentru testirile In teten, centrate pe DSM-IV, pentru NIH, Jim Thompson (coordonator al cercetérii pentru MacArthur Foundation- funded Videotape Field Trial) si Sandy Ferris (director adjunct al Biroului de iatrie merit xvixvi ‘Multumiri pentru DSM-IV Cercetare) au adus multe contribufii prefioase. De asemenea, tinem s4 mulfumim pe aceasta cale tuturor celorlalte cadre de conducere ale Asociatiei Americane de Psihiatrie care au ajutat 1a acest proiect. Ron McMillen, Claire Reinburg, Pam Harley si Jane Davenport de la American Psychiatric Press au asigurat o asistena tehnicd de inalté clasa. Allen Frances, MD. Presedtnte, Grepul Operatio pentru DSM-IV Harold Alan Pincus Vicepresedinte, Grupul Operatio pentru DSM-IV Michael B. First, MD. Editor Text si Criterii DSM-IV 5 Thomas A. Widiger; PLD Coordonator Cercetare3 Multumiri pentru DSM-IV Text Revizuit E... dea revizui textul DSM-IV a fost, de asemenea, un efort de echipa. ‘Suntem indatorati in special eforturilor infatigabile ale grupurilor de Lucru pentru revizuirea textului DSM-IV (menfionati la pag. xv-xvii), cirora le-a revenit partea leului in efectuarea acestei revizuiri. Vrem, de asemenea, s& remarcdm contributia diversilor consilieri ai Grupurilor de Lucru (vezi anexa K, pag, 929) care si-au exprimat opiniile in legsturd cu faptul daci modificarile propuse sunt justificate sau nu. fn final am vrea si mulfumim Comitetului Asociatiei Americane de Peihiatrie pentru Evaluare si Diagnostic Psihiatric (mentionati la pag. xvii) care ne-aut oferit o indrumare gi supervizare utilé in cursul procesului de elaborare, precum gi aprobarea documentului final. Multumiri speciale merité membrii comitetului, Katharine A. Phillips si Janet B.W. Williams pentru meticulozitatea cu care au revdzut textul revizuit. Desigus, nimic din toate acestea mu ar fi fost posibile fara valoroasa asistent’ organizatoric& si administrativa oferit de staff-ul DSM-IV, Laurie McQueen si Yoshie Satake si asistenfa de productie oferita de Anne Barnes, Pam Harley, Greg Kuny, Claire Reinburg si Ron McMillen de la American Psychiatric Press. Michael B. First, MD. Copresedinte i Editor Harold Alan Pincus Copresedinte XIXIntroducere A... este cea de a patra editie a Manualului de Diagnostic si Statisti a Tulburérilor Mentale sau DSM-IV al Asociatiei Americane de Psihiatrie. Utilitatea sictedibilitatea DSM-IV cer ca el si se centreze pe scopurile sale clinice, de cercetare si educationale si sa fie sustinut de un fundament empiric extins. Suprema noastri preocupare a fost aceea de a oferi un ghid util practic clinice. Noi am dorit si facem DSM-IV practic si util pentru clinicieni, urmarind scurtarea seturilor de criteri, claritatea limbajului gi formultri explicite ale constructelor incluse in ctiteriile de diagnostic. Un obiectiv suplimentar a fost acela de a facilita cercetarea side a ameliora comunicarea dintre clinicieni si cercetatori. Noi am fost constienti, de asemenea, de utilizarea DSM-IV pentru ameliorarea colectarii de informatii linice si ca instrument educational pentru predarea psihopatologiel (© nomenclatura oficiala trebuie si fie aplicabild intro larga diversitate de contexte. DSM-IV este utilizat de clinicieni si cercetitori de cele mai diferite orientiri (de ex, biologicd, psihodinamici, cognitiva, comportamentali, interpersonal’, familie/sisteme). El este utilizat de psihiatri, de alti medici, de psihologi, asistensi sociali, surori medicale, terapeuti ocupationali si de recuperare, Consilieri gi alfi profesionisti din domeniul sinatati gi sAnatéii mentale. DSM-IV trebuie si fie utilizabil in diverse situatit-pacient internat in spital, pacient ambulator, spital partial, consultatie de specialitate intt-o unitate de alt profil, clinicd, practicd privata si profilaxie primara si in comunitati populafionale. De asemenea, el este un instrument necesar pentru colectarea si comunicarea unor date statistice exacte de sindtate publica. Din fericire, toate aceste utilizari multiple sunt compatibile unele cu altele. DSMAV este produsul activititii a 13 Grupuri de Lucru (vezi anexa P), fiecare grup avind responsabilitatea principal pentru cite 0 secfiune a manualulu Aceasti organizare a fost destinata sa creasc& participarea de specialisti tn fiecare din domeniile respective. Am luat un numar de precaufii pentru a avea garantia c& recomandarile Grupului de Lucru reflect’ multitudinea datelor si opiniilor existente si nu doar punctele de vedlere ale anumitor membri, Dup consultéri ample cu experfi si clinicieni din fiecare domeniu, am selectat ca membri at Grupului de Lucru pe cei care prezentau un specirt larg de puncte de vedere si de cunostinfe, Membrii Grupului de Lucru au fost instruiti asupra faptului ci ei vor participa in calitate de discipoli ai consensului si nu ca apiritori ai vechilor puncte de vedere. in plus, am stabilit ca Grupurile de Lucru s& urmeze o metoda de Iueru riguroast, pe baza de date. Grupurile de Lucru au raportat activitatea Grupului Operativ al DSM-IV (vezi pag XD, care a fost constituit din 27 membri, dintre care multi prezidau cate un Grup de Lucru. Fiecare dintre cele 13 Grupuri de Lucra a fost compus din 5 (eau chiar mai multi) membri ale ciror studii au fost analizate de catre 50 pan’ Ja 100 de consilieri alesi astfel incAt s& reprezinte diverse competente, discipline, formatii si ‘medii clinice si de cercetare. Implicarea multor experti internationali garanteazé faptul ci DSM-IV a dispus de cel mai vast fond de informati si poate fi aplicat in xxi ee:XXII Introducere cele mai diverse culturi. Au fost tinute conferinte si ateliere de lucru spre a oferi o orientare conceptual si metodologic& pentru elaborarea DSM-IV. Acestea au inclus un numir de consultéri intre autorii DSM-IV si autorii ICD-10 organizate in scopul cresterii compatibilititii dintre cele dow sisteme. De asemenea, s-au finut mai multe conferinfe metodice, axate pe factorii culturali in diagnosticul tulburérii mentale, pe diagnosticul geriatric si pe diagnosticul psihiatric in unititile de asistentii medicala primara. Pentru a mentine linii de comunicare deschise si extinse, Grupul Operativ a stabilit legSturi cu multe alte componente din cadrul Asociatiei Americane de Psihiatrie, precum si cu peste 60 de organizatii si asociatiiinteresate in claborarea DSM-IV (de ex,, American Health Information Management Association, American Nurses’ Association, American Occupational Therapy Association; American Psychoanalytic Association, American Psychological Association, American Psychological Society, Coalition for the Family, Group for the Advancement of Psychiatry, National Association of Social Worker, National Center for Health Statistics, Organizatia Mondiala a Sanatitii). Am incercat s& expunem subiectele gi datele empirice de la inceputul actiunii, in scopul identificarii eventualelor probleme gi diferente de interpretare. Schimburile de informafii au fost, de asemenea, posibile prin distribuirea unui buletin bianual (the DSM-Update), publicarea unei coloane regulate despre DSM-IV in Hospital and Community Psychiatry, prezentiri frecvente la conferingele nafionale si internationale, precum si prin numeroase articole aparute in diverse publica. ‘Cu doi ani inainte de publicarea DSM-IV, Grupul Operativ a publicat si distribuit larg DSM-IV Options Book. Acest volum a prezentat un sumar cuprinzitor de propuneri alternative care eratt avute in vedere pentru includerea in DSM-IV, cu scopul de a solicita opinii si date suplimentare pentru dezbaterile noastre, Am primit 0 vast corespondenfé de la persoanele interesate, care ne-au furnizat date suplimentare si ne-au facut recomandari in legiturd cu eventualul impact al posibilelor schimbari din DSM-IV asupra practicii lor clinice, precum gi asupra invatiméntului, cercetdrii si activititii administrative, Aceast& amploare a discutiilor ne-a ajutat si anticipim unele probleme si s& incercim si reperdm cea ‘mai bund solufie dintre diferitele optiuni. Cu un an inainte de publicarea DSM-IV, © schif’ aproape final a seturilor de criterii propuse a fost distribuita pentru a permite o ultim’ revizuire critic’. Spre a ajunge la deciziile finale referitoare Ja DSM-IV, Grupurile de Lucru si Grupul Operativ au analizat toate datele empirice si vasta corespondenta adunati. Convingerea noastra este cé inovatia major a DSM-IV consti, nu in modificarile continutului specific, ciin procesul sistematic si explicit prin care cl a fost construit si documentat. Mai mult decat oricare alté nomenclaturd a tulburarilor mentale, DSMAIV este fondat pe date empirice. Fundamentare istoric& Necesitatea unei clasificiri a tulburirilor mentale este evident dea lungul intregii istorii a medicinii, dar a existat putin consens asupra tulburarilor care ar trebui s& fie incluse si a metodei optime pentru organizarea lor. Numeroasele nomenclaturi elaborate in decursul ultimelor dows milenii diferd intre ele prin accentul relativ pus pe fenomenologie, etiologie si evolufie, ca elemente definitorii Unele sisteme includ mumai o mang de categorii diagnostice, pe cand altele inelud miiIntroducere sou Pere eee ee Ce eee ee eeeee ce eee eee eee eect In afara de aceasta, diversele sisteme dle clasificare a tulburirilor mentale se disting intre ele, dupa cum obiectivul lor principal a fost utilizarea in clinica, in cercetare sau in statisticd. Deoarece istoria clasificirii este prea vasti pentru a putea fi rezumati aici, ne vom concentra, pe scurt, numai asupra acelor aspecte care au dus in mod direct la elaborarea Mantalului de Diagnostic si Statistic a Tulburitilor Mentale (DSM) si la sectiunea tulburirilor mentale din diversele edifii ale Clasificdrii Internationale a Maladitlor (CIM sau ICD). {in Statele Unite, imboldul inifial pentru elaborarea unei clasificiti a tulbursrilor mentale I-a constituit necesitatea stréngerii de informatii statistice. Ceea ce ar putea fi considerat ca prima tentativa oficiala de a strange informatii despre tulburarile mentale in Statele Unite ar fi inregistrarea frecventei_unei categorii — | idiotia/nebunia” Ia recensmantul din 1840. La recensimantul din 1680 erau Gistinse sapte categorii de maladii mentale — mania, melancolia, monomania, pareza, dementa, dipsomania si epilepsia. In 1917, Comitetul pentru Statistica al Asociafiei Americane de Poibiatrie (denumiti in acel timp Asociafia Medico- Psihologick Americana) [denumirea a fost schimbatt in 1921], impreunt cu ‘Comisia Nationala pentru Igiena MentalA, aut formulat un plan care a fost adoptat de Biroul de Recenstimant pentru strangerea de statistici uniforme din spitalele de tufburiri mentale. Degi acest sistem acorda mai multi atentie utilitatii clinice decat cel anterior, el rAmanea in esenfi o clasificare statisticé. Asociatia Americana de Poihiatrie a colaborat dup’ aceea cu Academia de Medicina din New York la claborarea unei nomenclaturi psihiatrice acceptabile national, care trebuia si fie ‘incorporati in prima edifie a Tui American Medical Association's Standard Classified Nomenclature of Disease. Aceasta nomenclatur era destinata in primul rand pacientilor internafi cu tulburari psibiatrice si neurologice severe. ‘O nomenclatura mult mai ampla a fost elaborati mai tarziu de US Army (si modificata de Veteran Administration) cu scopul de a incadra mai bine tablourile clinice ale pacientilor ambulatori, militari in termen gi veterani ai celui de al Doilea Rizboi Mondial (de ex,, tulburarile psihofiziologice, de personalitate si acute). in acelasi timp, Organizafia Mondial a Sanatatii (OMS) a publicat cea de a sasea editie a ICD care, pentru prima data, includea si o secfiune pentru tulburarile mentale. ICD-6 a fost influenjati considerabil de nomenclatura lui Veteran ‘Administration gi includea 10 categorii pentru psihoze, 9 pentru psihonevroze si 7 pentru tulburiile de caracter, de comportament si de inteligenti. Comitetul pentru Nomenclaturd si Statistici al Asociatiei Americane de Poibiatrie a elaborat o variantd a CIM-6 care a fost publicat’ tn 1952, ca prima editie a Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburdrilor Mentale (DSM-D). DSM-1 confinea un glosar de descrieri ale categoriilor diagnostice sia fost primul manwal oficial de tulburiri mentale axat pe utilitatea clinic. Uzul termenului de reacti peste tot in DSM- reflecta influenfa conceptiei psihobiologice a lui Adolf Meyer, conform cireia tulburirile mentale reprezinta reacfii ale personalitiji la factorii paihologici, sociali si biologici. in parte si din cauza lipsei de acceptare larga a taxonomiei tulburirilor mentale confinute in ICD-6 gi ICD-7, OMS a sponsorizat 0 revizuire cuprinzatoare a entititilor diagnostice, care a fost condusa de psihiatrul britanic Stengel. Raportul su poate fi creditat ca inspirand multe dintre progresele recente in metodologia diagnosticului, in special necesitatea unor definiti explicite, ca mifloc de promovare a unor diagnostice clinice fidele. Cu toate acestea insé, runda urmatoare de revizuire diagnostic, si care a dus la DSM-II si ICD-8, nu a urmat recomandarile lui Stengel fn prea mare masurd. DSM-I1 era asemanator cu DSM-1, dar a clirninat termenul de reactie oe [XXIV Introducere Aga cum fost cazul cx DSM-l si DSM-IL, elaborarea DSM-III a fost coordonatt cu elaborarea urmatoarei versiuni (@ noua) a ICD, care a fost publicat& in 1975 gi implementata in 1978, Lucrul la DSM-III a inceput in 1974, iar in 1980 acesta a fost publicat. DSM-III introduce un numar important de inovafii metodologice, incluzand ctiterii de diagnostic explicite, un sistem multiaxial si 0 abordare descriptiva care incerca s& fie neutra fata de teorille etiologice. Acest efort a fost usurat de vasta activitate empiric’, apoi de modul de construire si validare a ctiteriilor de diagnostic explicite si de elaborarea interviurilor semistructurate, ICD-9 nw a inclus criterii de diagnostic sau un sistem multiaxial fn mare masura, deoarece principala functie a acestui sistem internafional era aceea de a deli categorii spre a facilita strangerea de date statistice despre sintatea de fond, Din contra, DSM-III a fost elaborat cu scopul suplimentar de a oferi o nomenclaturd medical pentru clinicieni si cercetitori. Din cauza insatisfactiei, tuturor speciali- bitilor medicale fai de lipsa de specificitate a ICD-9, a fost Iuati decizia de a o modifica pentru a fi utilizatd in Statele Unite, rezultand astfel ICD-9-CM (pentra modificare clinica) Experienta cu DSM-LII a revelat o serie de coniradictii in sistem, precum si un numér de cazuri in care criteriile nu erau in intregime clare. De aceea, Asociatia American de Psihiatrie a numit un Grup de Lucru pentru a revizui DSM-II, acesta efectuand revizuirile si corecturile care aut dus la publicarea DSM-III-R in 1987. Procesul de revizuire a DSM-IV Cea de a treia editie a Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburiilor Mentale (DSM-IT) a reprezentat un important progres in diagnosticarea tulburarilor mentale si a facilitat in mare masurd cercetarea empiricd. Elaborarea DSM-IV a beneficiat de cregerea substantial& a cercetirii referitoare la diagnostic, ‘care a fost generat, in parte, de DSM-Ill si de DSM-II-R. Cele mai multe Giagnostice au acum o literaturi empiricd sau seturi de date valabile care sunt relevante pentru deciziile referitoare Ia revizuirea manualului de diagnostic, Grupul Operativ si Grupurile de Lucru au condus un proces empiric in trei etape care a inclus: 1) revizuiri sistematice si cuprinzatoare ale literaturii publicate, 2) reanalizarea seturilor de date deja colectate si 3) testari extinse in teren, axate pe problemele controversate. Revizuirea literaturii Au fost sponsorizate dou conferinfe metodice pentru a articula toate Grupurile de Lucru la un procedeu sistematic de reperare, extragere, strangere si interpretare a datelor intr-o manier’ cuprinzatoare gi obicctiva. Sarcinile initiale ale fiectrui Grup de Lucru DSM-IV au fost acelea de a identifica cele mai relevante probleme controversate pentru fiecare diagnostic gi de a stabili tipurile de date empirice adecvate pentru rezolvarea lor. Unui membru sau consilier al Grupului de Lucru iva fost repartizata responsabilitatea conducerii une treceri in revista cuprinzatoare a literaturii relevante care ar putea oferi informatif pentru rezolvarea probleme controversate gi pentru documentarea textului DSM-IV. Domeniile avute in vedere in luarea deciziilor au inclus utilitatea clinica, reliabilitatea, validitatea descriptiva, caracteristicile performantelor psihometrice ale criterilor individuale si un numér de variabile validante. EIntroducere xv Fiecare revizuire a literaturii a specificat: 1) problemele si aspectele (contro- versate) ale textului si criterillor considerate gi semnificafia lor cu referire la DSM-IV; 2) metoda de evaluare (incluzind sursele de identificare a studiilor relevante, numérul studiilor Iuate in consideratie, criteriile de includere gi de excludere din evaluare si variabilele inregistrate in fiecare studiu; 3) rezultatele evaluarii incluzand un sumar descriptiv al studilor, referitor Ia metodologie, tip, corelatele esentiale ale datelor, datele relevante si analizele care au condius la aceste date si 4) diversele optiuni pentru rezolvarea problemelor controversate, avantajele si dezavantajele fiecirei optiuni, recomandari si sugestii pentru o cercetare suplimentard care va fi necesara pentru a oferi o rezolvare mai concludent& . ‘Scopul evaludrilor critice ale literaturii DSM-IV a fost acela de a furniza informatii cuprinzatoare si impartiale side a garanta faptul c& DSM-IV reflect cea mai bund literatura clinica si de cercetare. Pentru acest motiv, noi am utilizat exploririle sistematice pe computer si evaluarile critice faicute de un mare numér de consilieri pentru a fi siguri c& acoperirea in literatura este corespunzitoare si ci interpretarea rezultatelor este corectd. Avizul a fost cerut in special de la acele petsoane considerate a avea o atitudine criticd fat de concluziile evaluari Evaluarile literaturii au fost revizuite de mai multe ori pentru a obtine un rezultat cat mai cuprinzator si mai echilibrat posibil. Trebuie mentionat c& pentru unele chestiuni controversate ridicate de citre Grupurile de Lucru ale DSM-IV, in special pentru cele care erau de natura mai teoreticd sau pentru care nu existau date suficiente, evaluarea critick a literaturii a avut o utilitate limitataé. Cu toate aceste limite, evaluarile au fost utile in documentarea suportului rafional si empiric al deciziilor luate de Grupurile de Lucru ale DSM-IV. Reanalizarea datelor Cand o revizuire a literaturii~a revelat 0 lips’ a probelor (sau_probe contradictorii) pentru rezolvarea unui aspect, am facut adesea uz de dowd surse aditionale ~ reanalizarea datelor si testarile in teren pentru a lua deciziile finale. Analizele unor seturi de date relevante nepublicate au fost suportate de o burs acordata Asociatiei Americane de Psthiatrie de John D. and Catherine T. MacArthur Foundation. Cele mai multe dintre cele 40 de reanalize ale datelor efectuate pentru DSM-IV au implicat colaborarea mai multor investigatori din diferite locuri. Acesti cercettori gi-au prezentat in comun datele lor Ia intrebarile puse de Grupurile de Lucru referitoare la criteriile incluse in DSM-I-R sau la criteriile care puteau fi jincluse in DSM-IV. Reanalizarea datelor a fcut, de asemenea, posibil ca Grupurile de Lucru s& elaboreze diverse seturi de criterii care au fost testate apoi in trialurite din teren ale DSM-IV. Degi, in cea mai mare parte, setutile de date utilizate reanalizari au fost colectate ca parte a studitlor epidemiologice sau a unor stu referitoare la tratament ori a altor studi clinice, acestea s-au ardtat, de asemenea, a fi extrem de relevante pentru problemele de ordin nosologic cu care sau confruntat Grupurile de Lucru ale DSM-IV. Testarile in teren Douiisprezece testiri tn teren ale DSM-IV au fost sponsorizate de National Institute. of Mental Health (NIMH) in colaborare cu National Institute on Drug ‘Abuse (NIDA) si de National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (NIAAA). Testirile in teren au permis Grupurilor de Lucru ale DSM-IV s& compare optiunileXxVE Introducere alternative si si studieze impactul posibil al modificdrilor sugerate, Testarile in teren au comparat DSM-II, DSM-ILR, ICD-10 si seturile de criterii propuse pentru DSM-IV in 5-10 locuri diferite pentru testarea in teren, cu aproximativ 100 de subiecti pentru fiecare loc. Au fost alese diverse locuri, cu grupuri reprezentative de subjecti de provenienta sociocultural’ si etnica diferiti, pentru a asigura generalizabilitatea rezultatelor testarilor in teren gi a testa unele dintre cele mai dificile probleme de diagnostic diferential. Cele 12 testa in teren au inchus peste 70 de Jocuri si au evaluat mai mult de 6000 de subiecti. Testirile in teren aut colectat informafii despre fidelitatea si performanta caracteristicilor fiectrui set de criterii ca {ntreg, ca sia itemilor specifici din cadrul fiectrui set de criterii. Testarile in teren au ajutat, de asemenea, la stabilirea de punfi intre cercetarea clinica si practica clinica prin precizarea a cat de bine sugestiile pentru schimbare, derivate din cercetarea clinicd, se aplicd in practica clinica Criteriile pentru schimbare Depi a fost aproape imposibil si se elaboreze criterii absolute gi infailibile pentru momentul cfind trebuie facute schimbir, au existat cateva principii care au ghidat eforturile noastre. Pragul pentru efectuarea revizuirilor DSM-IV a fost mai inalt decit cel pentru DSM-III si DSM-IIF-R, Deciziile au trebuit s& fie concretizate prin formulari explicit ale ratiunii lor de a fi si prin evaluarea criticd sistematicd a datelor cempirice relevante. Pentru a creste caracterul practic si utilitatea clinica a DSM-IV, criteriile au fost simplificate gi clarificate cand aceasta a putut fi justificat de datele empirice. A fost ficutd incercarea de a gisi un echilibru optim in DSM-IV cu privire Ja tradifia istoric’ (ca intruchipaté de DSM-III si DSM-III-R), compatibiitatea cu ICD-10, datele din evaluarea criticd a literaturii, analizele seturilor de date nepublicate, rezultatele testirii in teren gi consensul terenulut, Desi numairul de date necesare pentru a determina schimbiri a fost ridicat la cel mai inalt prag, el a variat in mod necesar pe secfiune transversalé prin diversele tulburéri, pentru ci si suportul empiric pentru deciziile Iuate in DSM-III si DSM-II-R a variat, de asemenea, pe sectiune transversalé prin acestea. Desigur, a fost necesar bunul siz, iar modificarile majore pentru a rezolva probleme minore au necesitat mai multe date decat modificdtile minore pentru a rezolva probleme majore. ‘Am primit sugestii de a include numeroase diagnostice noi in DSM-IV. Proponentii argumentau ci noile diagnostice sunt necesare pentru a ametiora acoperirea sistemului prin includerea unui grup de indivizi care erau nediagnosticabili in DSM-IIFR sau diagnosticabili numai la rubrica far alta -specifiati, Noi am decis insa 8, in general, noile diagnostice trebuie incluse in sistem numai dup ce cercetarea va stabili ca acestea trebuie si fie incluse si nu si le includem pentru a stimula cercetarea. Diagnosticelor deja incluse tn ICD-10 li s-a acordat insé mai mult’ considerafie decit celor care au fost recent propuse pentru DSM-IV. Utilitatea marginalé crescuta, claritatea si acoperirea previzute de fiecare diagnostic nou propus au trebuit sé fie contrapuse incomoditaii cumulative impuse {ntregului sistem, paucitafii documentarii empirice si posibilelor erori de diagnostic sau de utilizare abuziva care ar putea surveni. Nici o clasificare a tulburirilor mentale nu poate avea un numiir suficient de categorii specifice pentra a cuprinde orice tablou clinic imaginabil. Categoriile fard alti specifeafiz sunt prevazute pentru a acoperi nu rarele tablouri clinice care se aflé la limita definitilor categoriale specfice.Introducere XVII Colectia de documente a DSM-IV Documentatia a fost baza esentiala a DSM-IV. DSM-IV Sourcebook publicata in patru volume este conceputé si ofere un document testimonial cuprinzitor si accesibil pentru suportul clinic si de cercetare al diverselor decizii Iuate de Grupurile de Lucru si de Grupul Operativ. Primele trei volume ale lui Sourcebook confin versiunile condensate ale 150 de revizuiri ale literaturii DSM-IV. Volumul IV confine rapoarte despre reanalizarea datelor, rapoarte ale testérilor in teren si un sumar administrativ final al motivelor pentru deciziile luate de fiecare Grup de Lucru. in plus, multe articole au fost stimulate de eforturile pentru o documentare empiricd in DSM-IV i acestea au fost publicate in revistele Colegiului Medicilor. Relatia cu ICD-10 Cea de a zecea revizuire a lui International Statistical Classification of Disease and Related Health Problems (ICD-10) elaborati de OMS a fost publicatd in 1992. O modificare clinict a ICD-10 (ICD-10-CM) este avuta in vedere spre a fi implementata in Statele Unite in 2004. Cei care au preparat ICD-10 si DSM-IV au lucrat cu atentie pentru asi coordona eforturile, ceea ce a dus la o mare influent eciproca . ICD-10 const dintr-un sistem de codificare oficial si din alte documente i instramente clinice gi de cercetare asociate. Codurile si termenii prevzui in DSM-IV sunt pe deplin compatibili atat cu ICD-9-CM, cf si cw ICD-10 (vezi anexa H). Schifele clinice si de cercetare ale ICD-10 au fost examinate in detalin de Grupurile de Lucru ale DSM-IV gi au sugerat importante subiecte pentru revizuirea literaturii si reanalizarea datelor pentru DSM-IV. Versiuni ale schitelor criteriilor de diagnostic pentru cercetare ale ICD-10 au fost incluse ca alternative pentru a fi comparate cu seturile de ctiterii ale DSM-Il, DSM-ILR si cu seturile de criterii sugerate pentru DSM-IV in testaile in teren ale DSM-IV, Multele consultiri dintre redactorii DSM-IV si ICD-10 (care au fost facilitate de NIMH, NIDA si NIAAA) au fost extrem de utile in cresterea congruentei si reducerea diferenfelor nesemnificative in formulare dintre cele doua sisteme. Revizuirea textului DSM-IV Una dintre cele mai importante utilizari a DSM-IV a fost aceea de instrument educational. Aceasta este valabil in special pentru textul descriptiv care acompaniaz seturile de criterii ale tulburérilor DSM-IV. Dat find faptul c& intervalu! dintre DSM-IV si DSM-V va fi mai extins in comparatie cu intervalele dintre editiile anterioare (7 ani intre DSM-III si DSM-IIER, iar intre DSMIILR si DSM-IV de cel putin 12 ani in realitate 7 ani, 1987-1994) informatiile din text (care au fost redactate pe baza literaturii de pan in 1992) riscd sé fie tot mai mult depisite de volumul mare de cercetari publicate in fiecare an. in scopul construirit uunei punti intre DSM-IV si DSM-V era de presupus o revizuire a textultti DSM-IV. Scopurile acestei revizuiri a textului sunt multiple:1) s& corecteze orice fel de erori factuale identificate in textul DSM-IV; 2) si revad textul DSM-IV pentru a avea garantia cd informatiile de orice fel sunt inca actuale; 3) 4 facd modificari ale textului DSM-IV astfel incat acestea s8 reflecte noile informatii disponibile de la revizuirea literaturii DSM-IV, care a fost efectuata in 1992; 4) s& facd imbunatatiri cate si creasci valoarea educationala a DSM-IV $i 5) si actualizeze acele codurixxvIll Introducere ICD-9-CM care au fost schimbate dup’ actualizarea codificirii DSM-IV in 1996. Ca siin cazul DSM-IV original, toate modificdrile propuse pentru text a trebuit sf fie sustinute de date empirice. Mai mult decat atat, toate modificirile propuse au fost imitate la anumite secfiuni ale textului (de ex,, elemente gi tulburari asociate, prevalenta). Nu au fost avute in vedere modifica ale seturilor de criterii, nu au fost primite nici un fel de propuneri de includere a unor noi tulburéri, a unor noi ‘subtipuri sau de modificari ale statusului categoriilor din anexele DSM-IV. Procesil de revizuire a inceput in 1997 prin numirea Grupurilor de Lucru pentru, revizuirea textuli DSM-LV, care corespund structurii Grupurilor de Lucru ale DSM-IV otiginal. Presediinii Grupurilor de Lucra ale DSM-IV original au fost consultati mai {nti cu privite la compozitia acestor Grupuri de Lucru pentru revizuirea textului Fiecirui Grup de Lucru pentru revizuirea textului i s-a dat ca sarcind principala actualizarea textului unei sectiuni a DSM-IV. Aceasta implica revederea atent a textului spre a identifica erorile si omisiunile si apol conducerea unei revizuiri cuprinztoare si sistematice a literaturii care s-a centrat pe un material relevant publicat incepand din 1992, Membrii Grupului de Lucru pentru revizuirea textului au facut apoi o schifi a modifictrilor propuse, Insofité de justificari scrise ale modificdrilor respective, impreuni cu bibliografia televanti. In cursul ao serie de conferinte telefonice, modificarile propuse, justificirile si bibliografia, au fost prezentate de un membru al Grupului de Lucra pentru revizuirea textului, altor ‘membri ai Grupului de Lueru pentru revizuirea textului care gi-au spus cuvantulin legdtura cu faptul dack modificirile erau justificate pe baza documentatiei care le sustinea.” Odati ce schifele modificérilor propuse erau finalizate de Grupurile de Lucra pentru revizuirea textului, modificirile au fost larg difuzate unui grup de consilieri pentru fiecare sectiune specifica (constand din membri Grupului de Lucra original pentru DSM-LY, suplimentat de consilieri auxiliari) pentru comentariu gi revizuire in continuare. Acestor consilieri fi s-a creat oportunitatea de a sugera modificiri suplimentare daci ei puteau oferi probe suficient de convingitoare spre a justifica includerea in text. Dupi trecerea in revisté a comentarillor consilierilor, echitele finale ale modificirilor propuse au fost supuse pentru revizuire final si aprobare Comitetului pentru Evaluare si Diagnostic in Psihiatrie al APA (American Psychiatric Association’s Committee on Psychiatric Diagnosis and Assessment). ‘Cele mai multe dintre modificdrile bazate pe literatura propuse au avut loc in secfiunile elemente si tulburari asociate (care include si datele dle laboralor asociate); elemente specifice culturi, etait i sexuluf; prevalenf’; evoluie si pattern familial ale textului, In cazul unor tulburdri, a fost extinsa sectiunea de diagnostic diferential spre a oferi diferentieri mai cuprinzitoare, Anexa D (vezi pag. 829) ofera o imagine global a modificérilor incluse in aceast& revizuire a textulu. Definitia Tulburarii Mentale Desi acest volum este intitulat Manual de Diagnostic si Statistic a Tulburdrilor Mentale, termenul de tulburare mentala din nefericire implica 0 distincfie Intre tulburitile ,, mentale” si tulburfrile ,somatice’, care este un anacronism reductionist al dualismului minte/corp. O literatura riguroas’ demonstreaza ci exist? mult somatic’ in tulburdrile ,mentale’si mult ,mental” in tulburdrile _ somatice”. Problema ridicaté de termenul de tulburéri ,mentale” a fost mult mai lard decat rezolvarea sa si, din nefericire, termenul persist’ si in bllul DSM-IV, deoarece nu am gisit un substitut corespunzitor,