CONSILIILE DE COROANA I ple Py cucced Manifestarea Consiliului de Coroanai pe scena politicd romaneascii — institutie nepre- viguti de actul fundamental — a fost intint legati de Fiintarea si rigorile cegimului monarhiei constitugionale. In litera si spiritul Constitutiei, Domnitorul (Regele din 1881) simboliza organul suprem care garanta principiul colaboririi celor trei puteri (legislativa. executiva yi julecs toreased) fiind si elementul ponderator intre acestea. El se afla, totodati, deasupra pastidelor, & pasiunilor politice. asigurdnd. implicit, stabilitatea intregului sistem. Pe aceste temeiuri s-au putut intrunt, in momente politice importante, Consiliile dé Coroand, Ja cat | exponent puterii, cat si cei ai opozitiei \ | | au [uit parte atait Consiliile de Coroand s-au convocat, fr nici o norn prescrisi, de suveran, la cererea guvernuluiaviind numa rol consultativ. Insusi faptul convocdrié unui asemenea forum demon Stra, in genere, c3 evolutia unei situatii politive atinsese un punct critic, Deliberirile lot au constiluit un suport pentru executiv, cAruia lui si numai lui i-a revenit decizia politica Consiliile de Coroan’s au reunit vaeturile ai guvernelor, lideri ai celor dou Camere ale Parlamentului, fosti premieti. sefi de partie. pa triarhul Bisericii Ortotoxe Romane, prim-presed. inaltei Curti de Casatie si Justitie, fruntasi ai armatei. Dezbaterile din sanul lor relevi atit situatiile complexe cu care s-a confruntat Romania asei politice romnesti: prim-ministri, membri la nivel politic — independenta, unificarea nationald, criza dinastie’) —. eat si rdspunsul oa: ‘menilor politic’ (mai precis, al fortelor politice) in imprejuritile respective 2 apr. 1877 varea crizei orientale a impus Romaniei de a folosi conjuncturs extern’ pentru as ili independenta. Din aceasti perspecti cu precillere. raporturile cu Rusia, care isi declarase deschis imtentia de 2 intecveni in Balcani, impotriva Turciei. In atare i trebuiau precizat conditii, in luna nov. 1876 s-a negociat o conventie romino-rusd, care asigura armittei tase libera trecere pe teritoriul rominese, iar Rusia igi asuma oblig respecta drepturile politive ale statului romin, cum rezuitd din legile interivare $i tratatele ia de .at mentine si a face ase existente. precum si a mentine si a apira integritavea actual a Romdniei™. formulare: tatea actual” vizdnd apartenenta sudului Basarabiei I Romania. inceredrite guvernului romain de a obtine independenta tirii esuind (marile puter nu au acordat garantii pentru respectarea drepturilor. neutralitati si integeititi teritoriale a Rominiel. iar Poarta otonsani a eispuns. pro 369mulgand, in dec, 1876, 0 now’ Constitutie, prin care Romania era considerati 0 .provincie privilegiata" a imperiului), el a optat pentru o politicd de interventie activa, inclusiv prin for militara, ceea ce presupunea si joace pe cartea rusd. Desi atitudinea guvernului fasese clari- ficaté, a propunerea primului ministru Ion C. Bratiany, Domnitorul Carol Lisi di acordul pentry convocarea unui Consilu de Coroani, care si permit o decizie pe baza unei largi consultii Politice Bucuresti, Patatul domnesc. Participanti: Domnitorul Caro\ ¥. fon C. Britianu, Presed. Cons. Min., si membrii guver- nului fon Cimpineanu., Gheorghe Chitu. general Alexandru Cemat. toan Docan: Constantin A. Rosetti, Presed. .D.; fostii premieri Constantin Bosian, Manolache Costache Epureang, Dimitrie Ghica, Mihail Koz Alexandru G. Golescu Sunt supuse dezbaterii urmitoarele trei ehestiuni: 1. Ce pozitie trebuie adoptata dacd rusii ar intra in tard?; 2. Ce pozitie trebuie adoptatd daca tureii ar intra in taeda putin timp dupa intcarea rusilor?; 3. Daca rusii vor, totusi, si intervind, este benefica incheie trupelor ruse? Nua fost dat nici un comunicat oficial. Cu wate ¢ iceanu,, lon Ghie: ea unei conventii romino-ruse care si reglementeze tre, in Consiliul de Coroans nu a obtinut consensul dorit. guvernul actioneazd in sensul hotirarii deja luate. 1a 4 apr, conventia roma vusi tlind semnati, iar in zilele de 16 si 17 apr. 1877 ratificatd. Calea spre proclamarea si cAstigarea independentel era descbisa 1 21iul. 1914 ul. 1914 Austro-Ungaria declara rSzboi Serbiei. Sistenuul aliantelor politico-militare 1u Europa conduce in mod implacabil la declansarea primului rizboi mondial ninase tratatul de Romudnia era legatd printr-o alianti de Puterile Centrale. La 18 oet. 1 alianté cu Austro-Ungaria, tratat cu caracter pur defensiv, care la art. 2 specifica: Dac Romidnia, f3rd nici o provocare din partea sa, ar fi atacats., Austro-Unigaria se oblig si-i dea la contra agresorului. Daci este atacatd Austro-Ungaria in aceleasi ale limitrofe cu Romdaia, gous vederis slaved prin timp util ajutor si asisten sate cre un stat se obligd Sd intce in xizbot alSturi de aliatul su se va prezenta numaidecst pentru aceasta din urmi”. in situatia dat, Romania trebuia si-si precizeze atitul castelul Peles. Participansi: Regele Caro\ 5 si principele mostenitor Ferdinand: lon IC. Britianu, Presed. Cons, Min., si membrii guvernului Vasile G. Mortun, Emanoil Pocumbaru, Emil Costinescu, Victor Antonescu, fon G. Duca. Alexandru Constantinescu, Alexandru G. Radovic: Mitail Pherekyde, Preyed. A.D. fostii premieri Theodor Rosetti si Petre P. Carp: .\lexandr Marghiloman (presed.), Ion Lahovati si fon C. G anu din partea Partidului Conservator Take Tonesu (presev.. Constantin G. Dissescu yi Constantin Cantacuzino-Paseanu din partea Partidului Conservator-Democrat Comunicar: Anis-un Consiliu de Ministri prezidat de Maiestatea Sa Ri luat parte printul mostenitor, presedintele Camerei, fostii presedinti de Consifiu si mai multi fosti ministri repr opozitiune, s-a examinat atitudinea pe care Romania trebuie si o aibd in circumstantele prezente. Cu aproape uncnimitate, Consiliul a decis pizi fruntariile sale’ dist gele si la care au ntanti ai partidelor politice ca Rominia si ia toate misucile, spre 37014 aug. 1916 bri guver. nstantin Aa Epureany, i daca rusij ump dupa i vonventil 1 3 objinut nia roma- lamarea gi o-militare mondial. ctatul de a: Dac idea la 1 aceleasi aud prin it pentru Presed, stinescu, Mihail lexandru servator: n partea care au ai multi pe care La decis, Dup’ actiuni diplomatice intense, la 4 aug. 1916 guvernul Jon I.C. Bratianu a incheiat tratatul de aliant cu puterile Antantei (Franta, Marea Britanie, Italia si Rusia), care ne recunos- teau dreptul legitim de a anexa teritoriile din Austro-Ungaria focuite de roméni (Transilvania, Banatul si Bucovina), angajindu-se ci vor sprijini consacrarea acestui drept \a Conferinfa de pace. In aceste circumstante este convocat Consiliul de Coroana in vederea adoptatii deciziei — formale —, cici hotirdrea fusese luatd de intrare a Romaniei in rizboiul de intregire a neamului roménese. Bucuresti, Palatul Cotroceni Participanyi: Regele Ferdinand 1 si principele mostenitor Carol; fon LC. Britian, Preyed Cons. Min., si membrii guvernului Vasile G. Mortun, Emanoil Porumbary, Emil Costinescu Victor Antonescu, fon G. Duca, Alexandru Constantinescu, Alexandru G. Radovici: Mihail Pherekyde, Presed. A.D.; Constantin F, Robescu, Vicepresed. S.; fosti premieri Theodor Ro- seit Petre P. Carp si Titu Maiorescu; Alexandru Marghiloman, presed. Partidului Conservator: Nicolae Filipescu, presed. Partidului Conservator (antantist): Take Ionescu (presed.). Con- stantin Oliinescu si Constantin Cantacuzino-Pascanu din partea Partidului Conservator-De- moerat Nu s-a dat nici un ci s-a anuntat, in dup’ amiaza aceleasi zile,instituires stati de asediu si mobilizarea generald a armatei, concomitent cu proclamaia Regelui Ferdinand 1 La ora 20.25, ministrul Rominiei ta Viena remitea declaratia de rizboi a muni: i romani 17, 18 si 19 feb. 1918 La sfirsitul anului 1917 Romania se afla intr-o situatie dramatic’. Pribuyirea trontulul rusese, ca urmare a revolutie’ bolsevice, a silit-o sd incheie la 26 aov. 1917 un atmistitiu pro: vizoriu cu Puterile Centrale. Profitind de imprejurarea ruperii relatilor diplomatice dintre Romania si Rusia Sovieticd (13 ian, 1918), avestea au cerut ultimativ la 26 ian, inceperea lor. se formeaza. lat imediatd a n Dian wierilor de pace. Pentru a incerca prelungirea trata 1918, guvemul g neral Alexandru Averescu. Tentativa esueazi. intrucat la 16 feb. 19 18. inainte -zul doptii, Pueriie Cenuale someazai guverul roman ed Vor denur urmatoare. la ora 12, dacii nu se Vor lua ca bazi a discutiilor propunerile lor (acceptarea vedi egului teritoriu al Dobrogei. largi rectificdri de frontiere pe seama pasurilor Carpatitor. mari e Consiliul de coneesii economice! Corea Pentru adoptarea unei atitudini adecvate, se intrunes Iasi, Palatul (din str. Lapusneanu). Participanti 17 feb. 1918: Regele F Min., si miembrii guvernului Constantin Sairiteanu, Fotin Enescu, Constantin A\ B, Cantacuzino, general Constantin fancovescu, lon Luca Niculescu, Constantin Garoflid eneral loan Culcer: Vasile G. Mortun, Presed. A.D. Emaroil Porumbaru, Preyed. $.: fon LC. Beitianu (presed.), Mihail Pherekyde si Alexandru Constantinescu din partea Partidului Na tional Liberal; Take Ionescu (presed.). Mihail G.Cantacuzino si Dimitrie Grecianu din partea Partidului Conservator-Democrat Consiliul de Coroanii a decis ca sulinand I: general Alexandra Averescu, Presed. Cons getoiany, Matei uvernul Averescu si continue tratativ