consistenja pastel pregitita dintr-un pimint, atunei cind umiditatea pastel este egala eu un Gitatea pe care piimintul respectiv o are in strat, In modul acesta, Ze nit fine see de inthe enja legaturilor de cimentare, exorile fiind eu atit mai mart eu’ it accste legituri sint mal puternice. Pentru a preven asemenea exori, este indicat aprecierea stirii de consistenfii si cu mex tode care nu implicd deranjarea structurii naturale a pamintului. In laboraton, se ponte folect fin acest scop conul care serveste pentru determinarea limitel de curgere. Adincines de inti, Sere & eonulit in proba netulburati constituie 0 masurd a consistentel pimintulul (C. aexa I), Aplieas 3. Granulozitatea piminturilor 2 si C este detinité prin datele cuprinse in tabetul 22. SA se exprime grauuloritatea unul pimint D obtinut prin amestecarea pitnintusilor If iC in proporjia 1:4. Tabelut 2,2 Fractlunea Continutut aterent i | | In % ! jl minal 2 2 | af ou | to ntol © Js ei} oad Rezoloare Pamnintul D rezultat din amestee sa confine tri parfi psimiat C te pamint B. De din paminbul D se vor gtsi 3 kg pamint € si 1 kg plmint B. Propor{i frackinni gtanulare. Astfel, fraefiunen granulari 2. L mms 0.02 + 2 by x 0,08) = 0.02 + 0,21 = 0,26 ke. Practiunes § 225) = 003 + 0,73 = 0,80 Kg s.nand, Conjinulal pro- fle pSimintuiul J se determina rapostind masa feacliunii te excmplu, In 4 ky pamintulul D va eit 1.69 mm: (L kg x O65 cenlial al fraeliunilor granulate sisi in cadrui fleedire masa loll de 4. kg, asttel ~ pentru fraefiunca 2.1 ama. use = pentin tractinnes 1.05 am 100 = 20%, Revoltatcie sint sintetizate in tabelul 24 Nnnutut aercant Te Gun, ke pauvintul ¢ er 7h Fotst (piatntul 1) © e datcle euprinse tn tabelul 2.2 si se reprezinte granuloyitaten pan Hlor F 51 C eu ajutorul diagramed temare si si se determine pe cale ratied con{lagtul pros centual aferent iractiunitor fe nislp. praf, arvili, definite prin STAS 1244-71 penten pHoviatul D obfinut priv amestecarca pimnintarilor L si Cin proportia PdRezoloare Continutul procentuat aferent fractiunilor granulare de baz la piminturile B si C este sintetizat in tabelul 24. Tabelul 2.4 Scene gg Smee eee i! {ao carta one oan a eT | | [2 | | lees ' | | aamint 2 | |. » | piimintul © i 0 10 Se utilizeazd diagrama ternard eu latutile atribuite fcactiunilor sisip, praf, argilt (is. 2.3 si se reprezint& plimtnturile 3 (42%N, 39% P, 19% A) si € (90% N, 10% P). Se coustruieste dreapta BC. Proportia 1:9 Lmpusi tutre piminturile B gi € este echi- Nalati’ cu urmitoarea comporitie a pimintului D: 25% B si 75% C. Se imparte dreapta BC in 4 intervate $i se determina punetul din disgramd alerent pimintulu! D. Dueind ps ta cele Liei faturi se abfin grafic eoordonatele punctului Ds 78% N, 17% P, 8% Av ale Precizia metodet gralice este salistiedtoare, avind i vedere eH procentele obfinute ied (v. tab, 2.3) sint: 78%, 17,25% si, respectiv, 4.75%, ale an 4. Pentre executarea unui dig de aparare se utilizeard un pamint local A care confine farticule mai mari de 0,05 mm, Penien asigutarea condilillor de compactare se cctv mari de 0,05 mou matorialul din corpul digului C s& euprinda cel mull 40% particwle ms iii so objine prin amestecatea et un all pmint JF cate confine doar 15 mm, Se cere detetiinaren cantilatii de material de apott, ¢ cali particule wisi mari de 0, primata in % din greutaten totalt a cl _— Se noteaza of \go 30 G70 Prat 33% tn conclurie, lutnd 2 parti in greutate din pimintul 4 si parte din panintel 2 se ine amestecul C dorit. fe Renultatele determiniii granulovititit unui plimint prin metods cernerii stut sinte- tizate in tabelul 2.5. 43Tabetut 25 is leant | Diamonal siti 44 de, pamta a [care a’ treet pitt site | ine relonut pe tt 06, Sx se feprezinte curba granulometried st histogeama panntntulud siudiot si si se eaeaee {ezeze pltintel din punctut de sedese a granulozitait sf din eet al 6 Hormitig, Rezolvare Valorie din coleancte 1 1 ate tatiluiul 2.5 reprezint® coordonatele nor punete ise sistemut de axe @, «%), ig tind diterentele ordonatelor ponetelor consecutive ale accstel ene oe obtin ordonatele histe 1 procentul aferent tractiunii nisip (2 {ar ee) afetent tractiunti prat (0.05... 0.003 mm) este de 12%, " unire definese curba_ grantlometr care px 2.99). Caleu- sramel (lig. 233,). Pe iy 0.05 ma) este 88 iogramet ternare standard (lig. 2.4), pamtnt @ histogramel rerults omar chasilied drept nisip pros, Pe bara corel sranulomettioe se determind: dig = Of mms oy = 0,25 ty 0.26 Gradal de wnuitormitate: Cy = * 2 hy 004 PRointul ane gramuloritate uniforms, PLETRIS Pig. Gopiasa inet probe de pamtut este in stare wned’ 175g, in stare uscaté 128 g, volue ‘mul probei Insinte de micare este de 105 em?, iar densitatea stheletuig ee Si se deters HW