> CAPITOLULT NOUL MODEL Marti, 29 mai 1453, a luat sfarsit 0 veche poveste. UI moxtenitor al lui Constantin eel Mare zace mort pe campul de upti, in timp ce un sultan pagan a intrat triumfal in cetatea pe care Constantin 0 zidise pentru a fi capitala imperiului cregti Jn Palatal Sacra nu mai domnea un imparat care si zeze credinciosilor risiriteni maiestatea si autoritatea Atotpu- ternicului Dumnezeu. Biserica din Constantinopol, partenera statului ortodox timp de mai bine de o mie de ani, a devenit Biserica unuii popor supus, care depindea de toancle unui stapan musulman. Activitgile, perspecti au trebuit sa se schimbe brusc. A fost 0 schimbare fundamentals, di de profunda pe cit ar putea pirea la prima vedere. Patriathii- le rasaritene din Alexandria, Antiohia si Terusalim fuseser mict inereruperi, timp de secole sub puterea politica a au tigilor musulmane. Comunitigi apartinand Patriathici Con- stantinopolului tréiseri sub dominaie musulmand din secolul al XF-lea, de cénd eurcii au ocupat pentru prima daca pargi din si ineregul sau stil de viaga a fost torusi atit cu ‘Otoman atat in Europa, cit gin lor de sub don are parce a turmei patriarhuli locuia in Asia miise numarul cr 1453, ccamai sultanului, Existau si multe teritorii grecesti care tre acestora, pan’ cand, dome user pentru o perioada sub stapanitori latRICAINCAI 186 MAREA 8! 13 sub dominatia lor pentru inci o vreme. Chiar daca genover aveau si piarda cea mai mare parte a coloniilorlor greceyti im ac dupa 1453, au pas at insula Chios pal iin 1566", Venetie au pasceat forsire pana earz gi Tinos, pana in 1715. Cipn dent la momentul Ie venctienilor din 1487 pana in 1570°, Ducacul italian al Arh pelagulti a durae pan’ in 1566, cand turcié au impus ca duce w vasal evrew’, Cavalerii Sfitului foan au stapanit Rodosul p: n 1522* Insulee ionicne din larg coaste de vest a Gree care era inci un regat indepe a fost au inerat niciodata sub domi ‘teva provincii in care autoritatea patriarhul 4 pucut fiimplementata din punceul de vede re ingust al c ui si disciplinei biscricesti, pattiarhia ac tigat intr-un fel de pe urma cuceririi, deoarece n mare de sub o singura putere laic’. si aceast’ putere era pagina crestin, Biserica yi Statul erau cotusi integrate tot lui Dumnezeu. Acum Bisetica cra despargica de stat, devenind 6 asociatie a cetigenilor de mana a doua. Totusi, find singu asociatie pe cate cetifenii de mana a doua of Chios by the Genoese, pp- 656. $C 12, 109-110. Ver Ver Mil U.BISERICA SUB SULTAN OTOMANI 187 puterile Biscricii ce gin de disciplina comunitiilor au fost extin- ipsca aprobarea supremi a libertigi Sultanul cuceritor era foarte constient de problemele pe care Biserica le ave se opunea bundstarii acesteia. Fuse iar aceasti cucerire fusese insotiti de o violenta singeroast istructiva. Dar, odati ce realizase cucerirea, nu era lipsit de generozitate. fi curgea singe grecesc in vene. Era citit si foarte interesat de invagaeura greceasca. Era ndru sa se vad moste- eagle religi- jc ti permi- oase ale predecesorilor, i tea. In calitare de musu crestinilor ni mperiului sit, dar dorea ca aceytia si se bucure de pace si prosperitate gi si fie multumigi de conducere datorie citre erestini a fost si le stabi . Soluyia sa a urmat tiparul tradigional sa, la care si-si aducd contribugia! simp indclungat minoritigile religioase din verito te de ei ca milet-uri sau nagiuni, permigindu-le si se guverneze stapani- religios al comunitigii responsabil peneru administrar sipentru comportamentul adecvae fagi de puterea dominant’, ‘Acesta era modul in care fuseseri condusi crestinii din califa, inclusiv din comunitigile patriathiilor ortodoxe rasiritene temul era acum extins pentru a include si Patriarhia Oreodoxi dela Constantinopol. Din motive practice, fusese deja urmat in teritorile din zona de jurisdicyie patriarhal’ aflate in terito lo unde oficialii aici fuseser’ alungari sau fugi- mod firesc pe icrathi si negocieze ierarhii au fost c le eurcesti, Ac inii se bazaser’ ce au continuat inceresul sau peneru cultura grescd, veai B i Zeit, pp. HOR.188, MAREA BISERICA IN C pe cit sa pi Jor. Pana atun peneru patriarhii ortodocsi ai Rasaritul i datorau supunerea desivargiti si a carui dacorie fuse se sivi protejeze, chiar daca nu mai putea si mii ani, protecyia pe care le-o putuse oferi fusese,d i sale de nepy isereze. f nei si siricire se totus prestigit,ridicindu-i deasupra Bisericilor eretice, cop: P ig! 14 gi iacobita, de exemply, care nu aveau nici un protector sierau intru dati cu nal. Cel putin teoretic, ortodocyii erau reduyi la stacutul Biseri cilor eretice. In practica, craw mai bine situari, deoarece for cera inclinat si le dea o acentie speci Sultanul era perfect congtient yi de fapeul c& gre Tarcii aveau sic ofere guvernatori si solda puteau imperiu puteau tr a drepturile, iar ei realizau ca el era stapinitory sale in pace e Pentru ca miles-ul grecese sa fie organizat, prima sare oferi un conducator, Sulranul Mahomed tia bine dificu pe care le provocase Biscrici grec rea cu Roma sa vada cd grecii obi vacant, $-a considerat c& patriarhul Grigore Mammas git in Tealia, in 1451. Trebuia gisit un nou pa ‘h, Dupi citeva cautiri, Mahome i incercatea dea imp\ lascurt mp dupa cucerire,a fost bucuros atuncicind a ~, U.BISERICA SUB SULTANI OTOMANI 189 Acesta nu era doar cel mai eminent erudie care tria in Constan- in vremea cuceritii, ci era gi respectat peste tot pence fasese conducatorul antiun ‘occidentale din Biserica. Putea oferi ga cu Occidental. La nici o luna de la cuceri infatigeze inaintea sa pe Ghe- flac niet in momencul ciderii oragului gi ajunsese Adrianopol, care a fost profund ata cu onoruri rar acordate unui nadic. La inceput nu a pucut fi gisit. In cele din urma, s «pr in posesia unui ture bogat d impresionat de erudigia sa sclav. A fost rascumparat de la proprictan cd fusese situ gia fost erimis eu toate onorurile la Constantinopol, unde a fost condus inaintea sultanului. Mahomed |-a convins si accepte tronul patriarhal impreuni, au stabilie e :nii constitugiei care urma si li se ofe- re ortodo de baza au fost probabil convenite inaince ca suleanul si piriseasci oragul pentru a merge la Adria- ‘nopol, la sfarsitul luniiiunie, chiar daci vor erece sase luni pana cand Ghenadie va prelua patriachia', Ineronizarea s-a petreeut in ianuarie 1454 tevenit la Constantinopol. Mahomed era hotarit si joace, in permitea religia sa, rolul jucat in trecut de impi care purcau fi or si declare scaunul patri wdarea sultanului, sil aleaga pe Ghena- die. Apoi, pe 6 ianuarie, Ghenadie a fost primit in audienti de .n, care i-a dat insemnele Funcgiei sale, arhal liber si, la recom se Grigore Mammas eu el, cand a fugit, sau a Mahomed i-a oferit jefuirii orasul