Ja Daucus carota). Acegti pigmenti sunt reprezentati de hidrocarburi carotinoidice gi de derivati oxigenati ai hidro- carburilor carotinoidice. Din prima categorie fac parte: Q) - Ieopina (rogu-wviolet); (2) - a-carotina (culoarea cupruluiviolet); (3) - B-carotina (violet); (4) - ycarotina (rogu cu reflexe albdstrui). In a doua categorie sunt incluse: (2) - xantofilele (luteina de culoare galbend, insofeste f-carotina gi clorofila in toate plantele verzi gi zeaxantina de culoare portocalie); (2) - cetonele carotinoidice (rodoxantina de culoare rosie-albastruie, prezenta la plantele aevatice gi la conifere). in general, pigmenii carotinoidici intervin indirect in procesul de fulusinicza prin capaciiatca Jur de a absorb energic luminoasa gi de a proteja moleculele de clorofili fata de autofotodistrugere. Totodata, avand capacitatea de a fixa oxigenul si de a forma compusi oxigenati putin stabili, intervin in procesele de oxidoreducere gi pot genera metaboliti intermediari cu rol stimulator sau inhibitor asupra plantelor. NUCLEUL. Nucleul (gr. karyon, lat. nucleus = micz, sAmbure), organit autoreproductibil cu important4 major in viata celulei, a fost descopeit in 1931, de catre Robert Brown, in timp ce studia cu microscopul optic, in stare vie, perii filamentelor staminale de la Tradescantia sp. Nucleul controleaz4 intreaga activitate a celulei, pe baza informatici genetice inscris’ in structura ADN-ului, Este totodatd implicat in transcripjia, translafia gi transmiterea cu fidelitate a acestei informatii codificate. Celulele eucariotelor au un nucleu tipic, veritabil, prevazut cu unul sau mai multi nucleoli. Acesta se gaseste in toate celulele cucariote vii. In general, fiecare celuld vegetala prezinté. un singur nucleu. Dar exista gi celule binucleate (in tapetul anteral) sau polinucleate (Cladophora sp. > 1.000 de nuclee, Jaticiferele de la Euphorbia sp. > 150 de nucle, Griffithia bornetiana > 4.000 de nuclee). Dimensiunile, forma gi pozitia nucleului in celuld, sunt caracteristici variabile, care se modifica cu tipul de celuld, 34starea ei functional si etapa ontogenetic’ a plantei. -in acest sens, dimensiunile nucleului variaz4 in limite foarte largi:1-10 ym diametru la talofite, 7-10 pm diametru in celulele meristematice, 10-50 pm in celulele diferentiate ale cormofitelor, 600 pm la unele conifere, 500-1.000 pm in cazul zigotului de la Cycas etc. Situat in citoplasma, nucleul ocup’ o mare parte din volumul celulelor tinere care se divid intens, iar pe mdsura diferentierii gi imbatranirii, ponderea in raport cu volumul citoplasmei se reduce si nucleul rimdne cel mai adesea localizat in apropierea peretelui celular. In cazul celulelor meristematice, care au capacitatea de a se divide intens, nucleul este mare (8/4 din volumul celule!), dispus central, iar raportul nucleoplasmatic (R.N.P.) este ridicat. V.cel. (volum celula)-V.nu. RN.P. = x 100 (RHertwig V.nu. (volum nucleu) Pe masura diferentierii celulare, odatd cu dezvoltarea sistemului vacuolar, nucleul capita o pozitie parietal si isi poate schimba forma in raport cu tipul de celula si cu starea ei functionala. Astfel, in celulele epidermale, este localizat frecvent in apropterea peretelui tangential intern si are forma sfericd. sau este ugor turtit. La alte plante, nuchil poate avea forma lobaté (Aloé sp., Lycopersicon sp.), forma de bastonag (Chara sp.) sau poate fi filiform (Lycoris sp). De asemenea, nucleul igi poate modifica forma in raport cu starea functionali a cehulei: in celulele stomatice de la Vicia faha mucienl este sferic, cAnd stomata este inchisi ‘si devine filiform odati cu deschiderea ei, iar in cele de la Tradescantia sp. nucieul trece de la forma sfericd la cea semilunarai odatd cu indepartarea celulelor stomatice. in vasele ciuruite mature, microscopia opticd nu a pus in eviden{a . prezenfa nucleului. Inifial articulele de vas ciuruit sunt celule nucleate. Dupd unele pareri insi ulterior, pe parcursul diferentierii, nucleul se dezorganizeaza. 35Din punct de vedere fiziologic, nucleul unei celule vegetale sc poate afla in trei stari functionale —_iferite: Q) - nucleu in interfazi, @) - nucleu in stare de diviziune, (3) - nucleu in stare de travaliu (dirijeazi_activi- tatea metabolica in celulele ce nu se mai divid). Primele dowd _stadii caracterizeazi celulele care asigura. cregterea__plantelor Fig. 10. Reprezentarea schematic’ a (meristematice gi _remeris- Se eee enaversale pom“ tematizate), in timp ce ultimul amin nuclear& me. membrana (© altfel foarte freevent in externd, mi - membrana interna, corpul plantelor supcrioare), nuc - nucleol, pn - por nuclear, ri- pe acelea care “si-au_pierdut. ibozomi, sp - spatiu perinuclear prin specializare (temporar @. & Abberty, sau definitiv), capacitatea de divizinne Nucleul unei celule vegetale aflati in interfazi eviden- {iazi urmtoarele elemente componente: (1) - inveligul nuclear, (2) - matricea nucleara, (3) - cromatina, (4) - nucleoplasma, (5) ~ nucleolul (Fig. 10). inveligul nuclear (anvelopd nuclear’) delimiteazi nucleul in raport cu citoplasma. Este aledtuit din dou’. citomembrane concentrice, avand fiecare 0 grosime de 70-80 de A, un spatiu perinuclear de 100-500 A grosime gi o lamin’ nucleara. Membrana nuclear externa se continué cu membrana reticului endoplasmatic si este asociati eu ribozomi, iar spatiul perinuclear se continud cu lumenul reticulului endoplasmatic. Cele dows membrane nucleare sunt deosebite din punet de vedere biochimic gi sunt specializate pentru a interactiona fie cu componentele nucleoplasmei “(membrana interna), fie cu cele ale citoplasmei (membrana externa) ‘eh, REG mime 36